Nr. 233 JUOI 13 OCTOMVRIE ANOL H. — 1877. -A.TBOTST A. AdBTNT'X' JtiX-.E IN TOATA komabu: p# an............................u >. 48 m v" He 8 luni........................» » 24 Km i Pe 3 luni.............................1« ■ m IN STRĂMUTAT*: .; Pe an.............................. • 40 i ,' - inskktiuni si ricuri: fgJSmfi Lini» de 30 litere petit, pagina IV, 30 Inul. ţie pagina III, 80 bani, pe pagina II, 2 lei DOi. Reclame 3 lei noi linia. IMPUL E8E IN TOATE ZILELE DE LUCRU. -A.ISTTJ INTOIXJRX 8« priimeic te atr&infttat*: La D-nit Baas&n-rttnn ă Voglor io Vie .na, Walfiich galic 10 A. Oppelik in Vienna, 8tubonba«tei 3; Rude Momm In Vienna , ScileritAtte 2 ; Vmaen» HrdUka in Vienna, TeinfalUtraiie 17; Philipp Lob In Vienna, EichenbfichgaJiiB 11; L. La»$ dtjComp, in Peşta (i H aoas ■ I^afJUo-BuUier ă Comp. in Paria. Scriaorl nefrancata na te primata. Artioolele republicata ie vor arde. Un numir In Capitali 10 bani. Bluroul Kedap^ol şi Administraţitil: Palatul „Dacia". Un număr In Districte 15 bani CnrsiiL de Răcoresc!, 11 Octonmia Oblig. Rurale..... SS 84 >/, > Domenuita . 14 73®j* Credit funciar rural . . 78 723/, urban . 64'/, jmpr. municipal &l Cnpit. 72 _ Obli*. Pensii . 126 _ Oblig. Dacia..... 200 _ » Romani» . 40 --- Impr. municipal eu premii --- --- Renta Roman»..... _ --- Parii 3 luni..... 9)70 --- Londra » ..... •2525 --- Vieaa , ..... Perlin , ..... 123 ", Curta] de Vietta, 23 Octombre. Metalice « ...................64 10 Naţionale..................... 60 80 Renta In aur.................. 74 35 [s+s......................... 109 76 j Acţiunile b&ncel............. 838 — Creditări ....................210 80 Loodon.......................11/90 Obligaţiuni rurale ungare . . 77 26 > temeţvar .... 76 — » transilvane ... 74 30 Argint in mirfurl ..... 106 — Ducatul........................ 5 66 Napoleonul..................... 9 48 l Marc 100 ..................... 68 25 Cirtil de Berlin, 23 Octombre. Acţiun. Cftitor ferate romane 14 10 Obligaţiunile romAne 6% . . 54 40 Priorităţile C. fer. rom. 80/0 48 — Împrumutul Oppenheim ... 74 — Napoleonul................... 16 23Va Viena, termen lung.............— — Paris » scurt .... 81 — Calendarul tjllel Juol 13 (25 Octombre). Patronul (jilel: lfartiril Carp. ţi Papii. R£s&ritul aurelul: 6 ore 27 «nin. Apusul sdrelul t 6 ore 2 min. Pasele lunci : Lun& Plini- PLEC .A. RE A. TBENUBILOB Bucure aci Ploeecl . . . BrAila . . . Tecuci il , . . Rom ul . . . Suecvuf aoiire Bneareacl— Knoăva 8.15 n 10.— , 9.50 n l'J.05. 1.53 n $.45, . 4.38 n 9.05 d 12.03 d 7.15 d 11.40 J 4.54 4 9.55 n Bncarescl --- Veroloreva Verclerora Bncorosel Bucureicl .... . . 8.--- ( 6.05 n VfirciorOTa . , . . . . 6.45 ( Piteşti..... . . 11.21. 10.15 a Craiova..... Slatina..... 8latina...... Craiova..... . . 4.17. Piteşti ...... . . 4.42. VOrciorova, loiire . . 9.01 Bucureicl, soiire . . . 7.40 Haoăra—BncarescI Suceva...........5.114 0-46 d Konu..............8.45 n 12.10 a Tecuoirt...........1130 n 5.10 \ BrAila...........3J38 r 8.10 n 8.58 Ploeicl...........7.12 d 2.45 Bucureicl, sosire 8.30 j 4.30 7.15 c IBacnresel—9 largii BucurescI................9.16 d 6.05 n Giurgiu, sosire.........11.35 j 8.27 a Glnrfln-Boearescl Giurgiu..................7.76 d 4.55 a Bucareacl, sosire . . . .9.48 4 7.17 4 Galaţi- Bărboşi Galaţi............1.20 o 8.25 d 7.30 4 Bărboşi, ao«ire . . 1.55 n 9.— 9 8-65 » Bar boţi— Galaţi Bărboşi...........2.55 u 6.25 a 7.25 o Galaţi sosire . . . 3.80 a 7.— a 8.— 4 SCIHI TELEGRAFICE din FOILE SXRA.I3SJE. Londra, 20 Octomrrie. .Oficial Reoter* comunică dia Erzernm armatoarele: Roşii aii împresurat in parte Kareol. Circulă s^omotul, cS raţii ad ocupat oraşul Penrk ţi că o altă coloană este aproape de Kaghirunan. Intre Ismail Paţa ţi generalul Twrgnkassoffa avut loc O luptă. Tevrzi Paţa a luat comanda trnpelor de la Erxerum. Coaatantlnepel, 2o Octomrrie. Eri a avut loc nn mare conailid de rge-boid. Raţid Paţa ar fi iabntit a scăpa de roţi cu doă batalioane ta Karadşa-Dagh. Pera, 19 Octomvrie. Se aaigară ca termenul introniril corpurilor legiuitoare, pus pe 1 Noamvrie, a fost a mă nat. Censtantloopol, 10 Octomvrie O depeţe lui Osman Paţa anunţă, că ruţiî ad /3cnt eri des de dimineaţă un atac asupra aripei drepte a Turcilor, ad fost Insă respinşi cu mari perderî. Marcarea trecută turcii din Silistrîa aii făcut o demon-straţiune energică înspre ţermul romăueec. Timpul atât iu Bulgaria cât ţi iu Balcani s'a îndreptat; nu ad sosit insă ţtiri nici de la Suleiman-Paşn nici de la Reuf-Paşa. Lângă Karadşa-Dagh ad capitulat 32 batalioane ţi mal mnlţî generali. 8t Petersbar*, 10 Octomvrie. ‘Monitorul oficial, comunică un nkaz im-4 perial de la 4 Octomvrie, care ordonă po-j nerea pe picior de răsbol a bateriilor de r «servă. Coastaotiaopol. 2o Octomvrie. înălţimile de la Tţin, pe care le-a oon-pat Raşid-Paşa, dominează ţesnl de la Tţin până la Kars. U.neralil Ah med Eiub ţi Rifaat Paţa ad plecat la Erzerum. Constsntln.p.1, 20 Octomvrie. După ţtirile oficiale sosite aici se ade-vereţte că Mukhtar-paţa a ocupat poei-ţiunila Ebizildere nu departe de Songhali-Dagh. Afară de fostul comandant de la Su-chura-Kaleb, Pazli-paţa, a mat primit o comandă de „laeSuleiman-paş* şi Hnssein Vevsfi-piţa, fostul oganisator al batalioanelor de abchasianl.—S’a r< sp&ndit temerea că ruţii vor tăia comunicaţia detaşamentului de 0000 oameni, penare Maktar-paţa îl trimisese spre Ardahan ţi care face parte din garnisona Karsulut. Târna, 20 OctomTrie. Vice-Amiralul Hasan-paţaa plecat la Su-lina spre a lua comanda asupra unei părţi din escadra turcească de aco lo. Londra, 20 Octomvrie. .AdveTtiser» ne asigură căEogliWra nn a făcut propuneri de mediaţiune nici uneia din puterile beligerante. Marile puteri no cred a fi oportun să facă propuneri de pace. leadri, So Octomvrie. .Oficiul Reuter» comunică Teheran din ştirea, că Mirza-Ali khan a plecat spre a pregăti în Europa terenul peutrn o nouă călătorie a Şahului. 8t. Petersbarg, 10 Octomvira. .Journal de St. Petersburg* arată în-tr'nn articol financiar, că din noua emit. siune de note iu valoare de 200 milione 153 milioane nil fost cheltuite pentru resboia. Guvernul va consolida cât mai curând datoriile flotante. Constantinopol, 20 Octomvrie. O depeşă sosită azi de la Osman-paţa adevereţte ştirea, că atacul roţilor făcut Aaupra posiţiunilor de la Kodor a fost respins. Raţii aii suferit mari perderî. Lupta de artilerie se urmează. Paris, 30 Octomvre. .Franţais* declară că mareţalnl Mac-Mshon va rămâuei pe terenul constituţional ţi va arma a combate radicalismul. SCiRI TELEGRAFICE A I, K «TIMPULUI» (Agenţia Havan) — Ssrvioiul da la 23 Octomvrie, 4 ore setra. — Ras.'rad 23 Octomvrie. Eri Duminică, divisia Ini Asaf-Paţa a avut la Ivan-Cifiik o iucăerare de doă ore cu Ruţii. Londra, 23 Octomvrie. Se anunţă din Constanţinopol că s’a dat contra-ordin peutrn numirea lnî Âhmed-Eiub-paţn ca comandant a! fortftreţei Er-zeromnlul. Plevua, îl Octomvrie. (Sorgintă turceasca). Feneţul lipseşte pentru boii ţi caii ce se află iu lagărul cu şanţuri al Turcilor. — Serv oiul do la 23 Ootomvria, 9 oro oâra. — CoBOtantlnopol, 22 Octomvrie. Mehemet-Ali trebue să plece negreşit la Sofia unde va lua comanda trapele ce snnt concentrate aci. Varua, 21 Octomvrie. Prinţul Haasan declară in cercurile consulare că Egiptul nu va mal trimite, anul aceBta oel pnţio, oştiri In Bulgaria. Trupele ce eraQ gata a se îmbarca la Alexandria, ad primit contra-ordin. Prinţul Haasan va petrece iarua la Vama iar nn la Constantinopol. BUCURESCI îl OCTOMVRIE D-nul CogAlniceanu ne d& un comunicat prin care negă miaiunea d-lul Lakeman la Constantinopol pentru a se face mijlocitorul benevol Intre guvernul nostru şi cel turcesc. Suntem In drept a pune la lndo-ialâ tugafiuTua d-lul ministru al afa-ctril or streine. AntfeiO, d-1 Lakeman (Mazar-Psşa) afirmi aceastâ misiune tntr’un mod categoric şi citeazft fapte şi amănunte care nu 8e pot inventa. Al doilea, din toate persoanele politice CBre afl jucat un rol important In aceste din urmft evenimente, nu este nici una care s& fi venit a de-sminţi revelaţinnile lui Muzar-Paşa. C&t pentru depeşa din 31 Oct. a d-lul N. lonescu, de sigur câ ea nu s’a dat de cOt asupra plftngere) a- gentulul nostru de la Constantinopol, d-nul general Ghica. Cine nu vede că această depeşe n’a avut scop de căt a Împăca susceptibilităţile legitime pe care aceastâ lipsă de cuviinţă din partea ministerului radical desceptase tn onorabilul şi zelosul nostru agent oficial ? Mal adăo-gâm, că probabil d. Lakeman nu ar fi fost aşa de categoric In afirmările sale dacă nu ar avea In mână mijloace de a respunde îndrâsneţel de-sminţirl ce i^se dă. Rămân dar probate relaţiunile guvernului Brătianu cu înalta Poartă prin canalul lui Mazar-Paşa. Comunicatul mal are âncâ o parte. D. Cogâlniceanu se apără cel puţin personal de asemenea manopere sus-ţinănd că la aceastâ epocă d-nealul nu era ministru, şi nici se afla In ţară! Dară relaţiunile d-lul Cogâlniceanu cu Mazar-paşa nu sunt anterioare f Nu datează chiar din timpul forma-ţiunel coaliţiunel cn acest nume ? D. Cogâlniceanu, In adevăr, intrat In ministerul radical la Aprilie 1876, fu congediatde d-nilRosseti-Brătianu pe la Iulie 1876 pentru a fi reprimit In slujbă iarăşi tn Aprilie 1877. Pentru ca d-lul să se lepede, ca ministru, de orf-ce amestec In aceastâ afacere, ar trebui bine precisat timpul când a Început acele nego-ciaţiunl şi nu numai timpul când s’a terminat misiunea. Dară aceastâ instrucţiune judecătorească, e cu totul lipsită de interes. Puţin importă dacă d. Cogâlniceanu făcea sad nu parte din cabinet In cutare sat) cutare lcnă. Prin intrarea sa In al doilea rănd In ministerul Brătianu este evident că s’a făcut solidar cu toate faptele acestui mimster. In definitiv, noi nu ne-am ocupat de a deslega aceastâ problema insolubilă : .politica d-lui Cogâlniceanu.* Singurul obiect, care merită a fi discutat de presă, este şl a fost politica cabinetului In care d. Cogăl-niceanu, ni se pare, joacă un rol cu totul secundar. DIN AFARA Franţa. —Camera se va tntruni In ziua de 7 Noemvrie, şi unele ziare presupun, că cabinetul Broglie se va retrage Intre 4 şi 7 Noemvrie La aceastâ prosupunere a dat loc următorului comunicat oficios, pe care ’l publică organele guvernamentale : .Era ne intemeiată ştirea comunicată de către mal multe ziare din Paris, că ministeriul şi-ar fi dat de-misiunea mareşalului Preşedinte al republicel. Un singur moment miniş- tri nu afl gândit de a părăsi posturile lor, tntocm.il precum preşedintele e hotârăt a nu se despărţi de dănşil. Lupta electorală, care s’a Început la 14 Octomvrie aducând conservatorilor 50 voturi in cameră, se va urma Intre acelea-şl condiţiunl la 28 Octomvrie In alegerile suplementare şi la 4 Noemvrie In alegerile consiliilor generale. Ministrul de interne s’a pus relativ la aceasta In Înţelegere cu toţi prefecţii, pe care i-a chiemat spre acest scop la Paris.* Relativ la acest comunicat .Temps* observa : ,Dupâ nota oficioasă, care preocupă ziarele, s’ar putea crede că ministeriul actual este hotărât a se presenta Înaintea nouel Camere. Nu e Insă ast-fel. Credem a şti po-sitiv, că este hotărât ca toţi miniştrii să se retragă la 5 Noemvrie, adecă numai de cât după ce resul-tatele alegerilor parţiale pentru consiliile gererale se vor fi publicat In .Journal Officiel*. După ştirile sosite din Paris, Intre conservatori s’afl profus doufl curenturl deosebite : Legitimiştil şi Orleaniştil ar dori o politică de moderaţiune şi retragerea cabinetului Broglie-Fourtou ; iară Bonapar-tiştil şi clericalii stâruiesc ca lupta să se urmeze cu toate mijloacele disponibile*. Englitera. — Relaţiunile Intre Poartă şi Englitera devin din ce In ce mal incordate. Pe cât de mare era influinţa Ambasadorului Layard la Începutul rflsboiulul, pe atât de mică este acum : se asigură chiar, că partidul ce este acum la putere In Constantinopol, stâruieşte din tot adinsul să urate cât de puţin II pasă de dorinţele Engliterel. Ast-fel nu de mult directorul colegiului din Seraiu a publicat In ziarele turceşti un articol contra En-gliterel, care a fost comunicat In traducere de câtrâ mal multe ziare streine. Ambasadorul Layard a protestat contra acestui articol cu a-tăt mal mult, cu cât scriitorul era o persoană oficială, care Întreţine re-laţiunl intime cu oamenii de la putere.— Până acum tnsâ Poarta nici nu a luat !n seamă această remon-8traţiune. In aceea-şl vreme biruinţa luată de către ruşi lângă Kars, a stirnit Ingrigirl In opiniunea publică din Englitera. Ca înainte de reaboiO, en-glesil se tem că predominaţiunea ruşilor In Asia-micâ va jigni interesele englezeşti. .Standard* dă espresie acestor Ingrigirl, declarând că se ln-doeşte că temerile englesilor nu ar fi de căt o spaimă nemotivatâ. Italia. — Preşedintele Camerei 1-taliene, Crispi a petrecut precum se vede, destul de bine In Pesta. Ghyczy, preşedintele camerei ungureşti, a dat In onoarea lui un prânz, la care afl fost invitaţi vre-o doufl-zecl deputaţi din deosebitele partide ale Camerei din Pesta. In vreme Insă ce Crispi Işf petrece vremea atât de bine, miniştri italieni afl dat de o nouă greutate. După ce Sicilia s’a liniştit, s’afl iscat turburârl In Sardinia. Ministrul de reboifl s’a pus In Înţelegere cu ministrul de interne şi s’a trimis încă un batalion de infanterie la faţa locului. CESTIUNEA MINIŞTRILOR ACUSATI Citim In „Româuul“ de la 10 şi 11 Octomvrie : Membrii comisiunil pentru darea ’n judecată a miniştrilor guvernământului personale, ne trâmit o Întâmpinare, la cele zise de noi, pe care o reproducem mal la vale. Cu părere de rflfl nu ne unim cn opiniunea comisiunil. Se poate să ne ’nşelâm dorim să ne ’nşelâm, căci din toate puntele de vedere, suferim când credem că nu fac bine, bărbaţi pe cari II stimăm. Bucureicl, 9 Oetonm-i#, 1877. D-tuJ retine tort al * ROMANULUI* Domnule redactore, Ţinând compt de giugSşimea caşului ţi de delicateţa mandatului ce ni s'a impun de către adunarea deputaţilor îd contra voinţei noastre, am crezut că este pru-dinte a ne abţine de la ori ce discuţiune, afară din Cameră, în procesul foştilor miniştrii, spre a nu mai învenina o cestiune ce deja este in ajun de a fi depusă in mâi-nele marelui Areopag al justiţiei naţionale. Vâzend insă că d-vo»str3, prin nnmărol de la 1) curinte, pentru a treia oară atingeţi ctstiuuea trimiterii procesului la Ca-saţinne, ne vedem forţaţi a eşi din reserva ce ne am fost impas, spre a vă linişti, d-le directore, asupra faptului, ce ziceţi că este ‘in total ue 'aţeles pentru d-voastră şi ’1 deplângeţi din mai multe punturi de vedere.» Daci aţi fi bine-voit a vă aduce aminte de discuţionile preurmate In Camură, şi dacă aţi fi combinat aceste discuţinnî cn mal multe articole din regulamentul Camerei, atunci, suntem sicari ci, n’aţl fi găsit casnl ne ’nţeles nici vrednic deplâns. Iu adevăr, cine nu scie că Adunarea deputaţilor, după ce a pronunţat darea 1 n judecată, a instituit un comitet compus din şeapte persoane, spre a face iustrneţiunua şi a susţine acnsaţiunea ? Din timp in timp mal mulţi din membrii acestui comitet ai) demisionat. Adunarea a respins deraisiu-nile unora şi a primit pe ale altora, in-locuindu'l cu alţi deputaţi; prin urmare comitetul a rămas compus tot din şeapte persoane. De îndată ce sesiunea treentă s’a închis, snb-senmaţiî a ti procedat la lucrările ce *rati de lipsă spre facerea recuisitornlnî. Spre aceasta, natnraluieute, a trebuit să cerem şi concursă! celor-l-alţi colegi al uoştri diu comitet. Nimeni însă na a venit a participa la lucrări, afară de subsemnaţii. La 14 Septemvrie, terminând uoî redactarea recnisitorulnî, prin procesul verbal ce am încheiat, am decis că, după toate apelurile făcute colegilor noştri!, numărul ce s’a întrunit netiind acel regulamentar, iar actul fiind elaborat şi subscris numai de trei diu şeapte membrii al comitetului instituit de Adanare, recuisitorn! se va înainta Adunării, prin organal d-lul preşedinte, pentru ca ea Adunarea, să fie pusă în posiţinne a avisa dopa cum va crede în suveranitatea sea. Supt-seinnaţil s’ati poprit la aceasta măsură în faţa articolelor categorice şi posi-tive din regulamentul Adunării, obligatorii şi pentru toate comisiuuile eî, articole cari prescriă ; ,Ar. (>0. Pentru ca o secţiune sil poată intra în lucrare, trebue să întrunească cel puţin o treime din numărul membrilor ce o compun, iar comisiuuile speciale, muio-ritate absolută.* ,Art. 64. Prescripţinnile acesta! regulament sunt îndatoritoare şi pentra secţiuni şi comisinnî, în cat privesce ordinea şi poliţia şedinţelor lor.* Subsemnaţii nu cred, domnule directori», că Adunarea prin cuvintele ; *în orl-ce număr se va afla con isiunea, sa sesiseze Cartea de casaţiune de aceasta acusare*, din resoluţinnea de la 9 lunii!, a înţeles a modifica regulamentul prin o altă procedură de cât acea prevăzută de art. 122, nici a impune unei minorităţi din sînnl comitetului o sarcină mai mult de cât grea, mal mult do cât periculoasă : aceea de a sesiza înalta Curte de justiţie cn un act nul şi de nai efect (ca acel ce ar emana numai de la trei membrii din şenpte a unei comisiuni), şi prin urmare de a provoca, poate, respingerea acţiunii pentru lip^a de formalitate iu actul introductiv,— resnltat la care Bnntem încredinţaţi că no tocmai d-voastră doriţi să ajungem. 0 ast-fel de Barcină, noi, cel puţin, nici o data, dar nicî o dată, n’am fi primit’o, nici am fi purtat’o. Când Adunarea a emis votul de la 9 lunii!, e peste putinţă ca ea sa ‘I fi făcut îu convingere că din şeapte membrii vor lucra numai trei. Lăsăm, d-le directore, altora sarcina, pe care nu o vom califica, de a arunca în contră-ne tot felul de invective şi calomnii. Pe d-voastră însă, directorele celui mal vetayan organ de publicitate al partitei liberale şi naţionale, vă rugăm să binevoiţi a conveni cu noî că: o comisiane a-tnnei respectă cn mai mare sânţeniă de-cisiunile Camerei,—după cum ziceţi în numărul de la 2 Octomvrie,—când membrii eî iSmân în perfectă legalitate. Fiţi bine încredinţat, d-le directore, că dacă ^The-mis* va cădea încă o dată de piedestalul pe care ţara se sileşte a o sui, această de bană seama se va datori isbirilor ce va lua cn totul de la alţii, iar nu de la noî acel ce am fost şi vom rămânea constanţi apărători ai ^dreptăţii*, constanţi oameni ai secolului nostru, devotaţi şi fi- MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 22-a). X. In adevăr tarentnsal nemişcat, se afla atunci la o cotitnră a drumului pe unde trecea vârtejul. Trebuia deci 8& ţie pie t vântului; lnat din lături, ar fl fost de neapărat restarnat şi asvârlt intr'o adâncă prăpnBtie ce Be afla la stânga drnmnlni. Caii daţi îndărăt de Bnflarea tare a vântului, începură a sări şi bietul iemcik nu putea cu nici un preţ să-I liniştească. Nenorocitele animale, orbite de sclipirea ful-gerilor, înspăimântate de isbncnirea neîncetată a tnnetnlul, care se aseamănă cu bubnitul artileriei, ameninţai de a rupe hăţurile şi a lna fuga. lemiciknl nn mal era stăpâu pe cai. Iu momentul aceste, Mihail Strogoff, a-rnucândn-se numai dintr'o săritură afară din tnri-ntas, ii veni într’ajutor. înzestrat cn o vertute puţin obicinuită, el reuşi, nn fură greutate, a stăpâni caii. dell servitori al „principielor şi ai naţiunii*. Primiţi vă rugăm, d-le direjtor», asigurarea sentimentelor noastre rea pe 1 Ase de stimă şi deosebită consideraţi un». D. Qiani, G. Missail, .V. Fltva. Discordia domneşte In tabăra Iul Agramante! Preşedintele Camerei, rednctornl-şef al „“Românului*, su-tietul incarnat al radicalismului , d. C. A. Rosetti......puisqu'il faut l'ap- peler par son uom..........“ plânge şi se boceşte pentru ca comisiunea Camerei nu voeşte a depune la biu ronl el rechizitoriul in contra miniştrilor acuzaţi. In desperarea sa merge până a imputa membrilor comisiunel cil trădează tradiţiunile de dreptate şi de imparţialitate ce caracterizA partitei Întreg precum şi po fie-care demagog In particolar. La rândul lor, membrii comisiuner rgspund prin o scrisoare plinA de cuvinte InţegAtoare şi muşcătoare la adresa „Românului*. Ea este iscA-litA de cel 3 membri ce afi mal rămas din 7 câţi ar trebui să fie; insă de şi se sileşte a’şl disimula sorgintea’I ebraică sub ornamente imprumntate mitologiei şi istoriei helenă, precum : „ Areopagal justi-ţ el naţionalA; .statua zeiţei Themis*, s. a., toţi ace! ce afi citit’o afi recunoscut „pana missaileascâ*. Nu avem câtuşi de puţin inten-ţiunea de a interveni In aeeastA discuţiune. Spectatori impasibili al acestei lupte in câmp Închis, nu vom eşi din neparticiparea noastră de cât pentru a aplauda din cănd In când la ver o lovitură bine Intrep-tată, safi la ver o frumoasă paradă urmată de o ripostă după toate re-gulele scrimei. Până acum după părerea noastră, adevărul şi dreptatea sunt tn partea comisiunel. Nu doară că ne am lăsat a fi convinşi prin argumentarea d-lul Missail & Consortiura In privinţa votului Aciunărel. Căci daca Camera prin votul el de la 9 Iunie, nu ar fi avut scopul tocmai de a deroga la procedura regulamentară a comisiunilor el, atunci nu ar fi votat moţiunea propusă. — Chestiunea ast fel considerată, s’ar părea că adevărul este In partea „Românului*. Nu ! ceea ce ne face a da dreptate comisiunel, este că dănsu), lăsând la o parte textul brut al hotârârel Camerei, a ştiut a înţelege, a se pătrunde adânc de spiritul care, In toată această afacere, a condus pe Cameră şi pe guvern. ,,La lettre tue ; l’esprit vivifie !'* Eată maxima de Înalta filosofic de care s’afi lăsat a fi conduşi -nil membri al cotnisiuael. Spiritul ce insufla pe Cameră şi pe guvern era indefinita prelungire a acusaţiunel miniştrilor ; şi d-nul Missail cu consorţii săi ş’afi zis, cu toată dreptatea, câ ast fel trebue să înţeleagă mi-siuuea lor, ori care ar fi litera voturilor Camerei. ■ Bravo cotnisiune! frumoasă paradă; dibace ripostă! Se vedem acum prin ce mişcare savantă se va apăra „Românul." REVISTA PIAKELOR. „ România Liberă' Începe arătând că afară de turci mal sunt şi alţi vrăjmaşi cu mult mal aspri, împotrivă cărora se luptă ostaşii români din faţa Plevnel ; frigul şi ploile Datoria noastră, acestor, care am remas acasă, e de a scuti pe fraţii noştri de aceşti vrăjmaşi, grâbindu-no a le procura lucrurile, a căror lipsă o simt atât de mult,—„Rom. Lib.“ zice : „Ne luptăm cu Osraan-Paşa, hotărâţi a muri până la unui, —nc şerifi amicii şi rude, cari degeră împrejurul Plevnei ; dar e greu a lupta cu frigul şi noroiul.* „Săteanul* revine la sgomotele respândite de către „Românul* şi .canalul săfi de scurgere* relativ la invasiunea secuilor in România şi Cere din nofi explicaţiunl asupra motivelor, pentru care afi fost respândite aceste sgomote. „Săteanul* Încheie prin cuvintele : „Ziarele austro-ungare, In faţa a-firinârilor contrazicătoare din „Românul-1 şi „Monitorul oficial -, de aruncă cuvinte, pe cari nu le poate suferi nici un român. Cu toate acestea, ce ar putea zice el când acele ziare, de şi inamice noâ, ar avea oarecum dreptate, căci ara alarmat lumea c’o invasiune Închipuită a Ungurilor, am cerut să ni se dea garanţii asicurâtoare linişte-1 noastre, am făcut pe Germania să scrie aspru la Viena, ş’apol tot nai am desminţit prin „Monitor*1 tot ce am zis şi am făcut 1! Voim. In interesul adevărului, si-tuaţiunile netede şi de aceea, Încă odată, cerem celor In drept de a spune lucrurile pe DUtnele lor, fără tăgăduiri, fără cotituri, ca şi fără invenţiunl, fără esagerârl.1* „Vocea Covurluiulul* tn numărul de la 11 Octomvrie Îşi dă seamă despre resultatele luptei de la Plevna. „Presentul* din Bacâfi, In numărul de la 9 Octomvrie, nefiind âncă informat despre lupta de la Plevna, arată câ isbanda luată de către Ruşi lângă Kurs a umplut inima ţării de bucurie. In alte două lungi articole „Presentul* discută „Gestiunea ovreilor,* lucru, care nu ne pare de loc oportun In situaţia de astăzi. „Pressa* de la 12 Octomvrie Începe ast-fel; „Confusiunea, In care se găseşte administraţia rainisteriulul de resbol ne dovedesce o mare nepricepere lu afacerile acestei importante ramure. atât din partea titularilor, cari afi precedat pe actualul ministru, de la venirea radicalilor la pnture, cât şi d.n partea d-lul preşedinte al eon siliciul şi ad-interim ministru la departamentul de resbel, d. I. C. Bră-tianu.* Ca dovadă despre aceste „ Pressa* relevă cu deosebire faptul, câ guvernul nu a avut bunul simţ dea pregăti de mal nainte cojoace şi flanele pentru armată, Fiind vorbe» de bani, „Romanul* zisese: „trebue să se găsească, când e vorba de coioace şi flanele pentru armată.*—La aceste „Pressa* res-punde: „Trebuia să 1 găsească, o! naivi interpreţi ai intereselor ţârei. înainte d’a implica ţâra In resbel, şi trebuia ca âncă de mult flanelele şi cojoacele să fie acolo unde trebuinţa lu reclama.., „Organul puterel Insă nu vrea să scie de toate acestea. Lăsând la o parte modestia, de care s’ar fi cuvenit ca să useze, el declară, cu un ton autocratic, câ guvernul are şi „dreptul şi datoria de a lua de la „fie care comerciante (cu japca, se Înţelege) flanelele şi eoj >acele ce are, „şi a’l da, d câ nu poate plăti la „moment, un bon plâtibil după treizeci de ţimea Sa a lucrat cn EE. LL. generala! de genifi de Totle-ben, care a fost nnmit in postnl de ajutor al comandantului şef al armatei de Vest, M. S. Domnitorul, şi cu locotenentul general principele Imeritinski, care e’a chemat la postnl de şef al statului major general al acestei armate, tn locul E. S. generalului Zotow, care reia comanda corpului al 4-lea. In seara de Duminică 25 curent, a început eă sosească trupele din garda im- Dar turbarea vijeliei se îndoia. Dramul i la acea parte a localul, ee deschidea în | formă de boltă şi lăsa vijelia să se repeadă I şi să se umfle in el in tocmai ca acele pâuze de aerare ce sânt întinse pe vapoare. In acelaşi timp o ameste cătură de grămezi de pietre şi tranchinrî de arbori incepea eă se rostogolească din înălţimea nuni povârniş. — Nn pntem sta aci , — zise Mihail Strogoff. — Nici vorbi că nu patern uta aici, zise iemicicul, «şit din fire-î, înţepeni udu-se din toate poterile lai ca să nu fie luat de vârtej. Uraganului nu prea o b3-Î fie greii să ne asvârle la rădăcina muntelui şi asta cât se poate de iute. — Apncă calul din dreapta, găgăuţă, răspunse Mihail Strogoff. Ktt respnnd de cel din stânga. Un noii vârtej strnşnic opri în loc pe Mihail Strogoff. lemcikul fi el aii trebuit să se încovoae până la pământ ca să nu fie daţi pe brânci; dar căruţa on toate o-pintifile lor şi ale cailor pe cari îl ţineaţi in picioare în bătaia vântului, să dete înapoi cu mat mulţi paşi, şi fără un trun-chifl care o ţinu în loc, ar fi fost asvâr-lită afarfc din drum. — N’avea teamă, Nadriu! strigă Mihail Strogoff. — Nn, nu, a respnns juna Livoniană fură ca v^cea el sS trădeze cea mai mică eruoţiune. Rostogolitnrile de tunet încetaseră un moment şi îngrozitorul vârtej, după ce a «•trebatut cotitnră, peri în adâncimile strâm-toriî. — Vrei să ne coborâm? zisO iemcikul. — Nu, trebue să suim ! Trebue să trecem aCHftetă cotitură. Mul sus vom avea adăpostul costişnlul. — Dar caii nn vor să meargă. — Fă ca mine, şi trage-1 dinainte. — Vârtejul are să se întoarcă. — O să te supui odntu? — D-ta o voescT. — Tatăl poruncesce! — respunse Mihail Strogoff care chiemă îu ajutor pentru prima oară numele împăratului, acest nume a* tot-puternic acum peste cele trei j^ărţl ale lumeî. — înainte dar, i... i.„. rendnricele mele... strigă iemcikul, apucând calul din dreapta, pe când Mihail Strogoff făcea acelaş lucra cu cel din stânga. Caii aat-fel ţinuţi, gî reluară drumul ca multfi anevoe. Nu mal puteai! Bă se arunce în lături şi calul înaintaş, nemaî fiind îmbrâncit diu coaste, putu să ţie drumul drept. Dar oameni şi caî, apucaţi pe dinainte de vânt nu făceai! un pas fără să piardă doi sad trei paşi înapoi. Alunecai!, cădeai! şi iar seculati. Iu acest joc căruţa era în primejdie de a ee rup?. Dacă coşul nn era ţupSn prins, tarentasal ar fi rămas fără înveliş numai de câL Mihail Strogoff şi iemcikul pnBeră mai mult ca doS ore până să urce această bucată de drum, lungă de o jumătate verstă cel mult şi care se afla atât de-adreptul la biciul vârtejului. Primejdia nu era a-tuncl numai în această groaznică vijelie care lupta în contra cailor, căruţeîşi celor doi vizitii, dar mal cu seamă în ac^ea grin-dene de pietre şi de trunchiuri sfărâmate pe care muntele le sgudnia şi le asvârlea asupra lor. D’o dată, ai! zărit pe unul din aceşti bolovani, la lucirea unul fulger, mişcân-du-ae cu o reppjune crescândă şi rostogolind u-se drept spre căruţă. Iemcik al dete un ţipăt. Mihail Strcgoff, cn o lovitură sdravănă de bicii! voi aă rnisce caii, care nu 96 supaseră. Numai câţl-va paşi dacă făceai!, bolovanul trecea pe după urma lor. Mihail Strogoff, într’o clipă, şî văzut»-rentaţul sfărâmat şi tovtrâşa-î sdrobită. j înţelese numai de cât că nu avea timp să o scoaţă cu viaţă din torentaş. Dar atunci, arnncându-se înapoia căru-ţel, ţi găsind în această mare primejdie o vftrtuto sapra-omenească, cu epatele îu căruţă şi cu picioarele înţepenite pe pământ, îmbrânci de câte-va palme tarentaşul cel greă. Bolovanul, destul de mare, trecând,atinse pieptul voinicului Biberian şi îl tăe reBu-flarea, îu tocmai cum ar fi făcut o ghiulea de tun, ce ar mătura pietrişul de pe drum ce scâutee sub lovituri, — Frate — strigă Nadia înspăimântată Şi care văzuse toată aceasta scenă la lumina fulgerului. — Nadia, respunse Mihail Strogoff, Na-die nu t© teme de nimic, — Nu pentru mine aţi avea eă mă tem. — Dumnezei! e cu noi, soră. — Cu mine, vrei să zici frate, pentra efi te-a pus in ârnmnl mefi, murmură biata fatfi. lmbrâncirea tarentafnlnl, datorită opintire! Ini Mihail Strogoff, nn trebnia să rămână fără folos. Acesta fu un avânt care dete oailor pas de a-,1 apooa drumul TIMPUL fislă care vor face parte din armata de ai- Louî 26, pe la amuatf, aS trecnt prin radim trapele din gerda imperialii- D. neral conte Vorontzoff, şeful de atat-ijor al corpul ui de irardâ, a venit de u'a wentat M. S. Domnitorului. înălţimea Sa incălicat apoi şi, însoţit de K. S. genului Totleben şi de generalii principele I-srit nski şi contele Vorontaoff, a trecut reviHt* noile trnpe, cari întâmpinară pe ignatul ooniandent cu imnul naţional ro-fcn şi defilării înaintea Măriei Sale. A-iectnl eceator soldaţi de elit ., cu tot mar-J o»t«nitor ce trebueec să facă pe uu timp M de răO şi pe dramuri aşa de anero-r , ra admirabil, infanteria, artileria cn nrtsele'î ntelagiT, oferea fi spectacolul cel ii mvrţial şi frumos, înălţimea 8» a’n întors la Mvaele SM ertier general, urile a prânzit împreună i  S. Dncele Oldenburg, comandant al risianeî 1 din garda imperială roeS, ca D. general Totlrben, principe In eritinski Conte Vorontzoff. Iu noaptea de Luuî 26 spre Marţi 27 ţrtemrrie, pe aproape do mieznl nopţeî, lauzi de odată o tare şi foarte impuşcă-ru iu soţi ti de o vină r monadă care ve-a despre aripa dreaptă a armatei, forată de trupele române. M. S. Domnito-1 ceru iudată d-lui general Cernat teln-■aful de campanie stabilit intre marele itier general Dunărean şi cnartierul ge-iral al armatei române, informaţinnî de-ire cele ce se petreceau, gineralul Cer-it raportă Măriei Sale că pe la orele 9 n noapte inamica), voind a schimba jeturile sale din retranşamente, şi din idnt», şi fiind că şunţarile şi drnmnrile de acoperite erau pline cn apă, crezuse l tu putea profita de intuuericimea a-tacîi şi de ploaia care cădea mersă, spre duce acele posturi pn din afară şi pe as- pra parapetelor. Lucrările înaintate l inamic, distanţa întru paralele şi apro-le noastre şi acele ale vrăjmaşului este ■ de mici, in căt se aude de la noi liar vorba in întăririle tnrcesci şi ricana. Această distanţă a fost încă micirăţi! printr'o contrn-aproşă rădicată zile acestea de Turci, in scop de a opri ■*5 repsde înaintare a românilor de in-iriri'e lor. Trapele noastre din paralele de mai înaintate zăriră îndată pe dnş-inî care credeaă a putea trece nevăzuţi, trasară asupra lor, ucigând siQ rănind al mulţi din eî. Aceistă împrejurare şi, m\ mult iacă, snp?rătouea apropiere a ifcftririlor noastre iuturită pe turci, şi ei s la orele 11 scoaseră din câmpul lor re-'anşBt doaS batalioane cu care speraţi, rintran viffaros ji neaşteptat atac în ijlocul nopţeî, şi farorigaţî de timp, a >ni pe români din Întăririle lor; dară a-rmft era dată în trapele noastre; b^ta-jftuele de serviciQ în tranşeurî şi pe pieile de artne ale drumurilor unoperite, care Bf?ă retran şa mentale şi aed a te le noastre, raO sub arme, şi un foc formidabil şi în-rncişit, şi susţinut de salvele tunurilor, rimi pe inamic şi ’! dovedi că na era OâibUitate a surprinde pe al noştri. Tarii se retraseră în grabă şi, iu precipita-innet lor, părăsiră contra-aproşa care o Şdicaseră, de câte-va zi e, înaintea apro-U noiBtre, şi unde văzură că na se pot lanţiue. Dapă mal biue de trei cnarturl e oră, totul teintră in linişte, şi inami-«I dd maî încercă să ne atace. Din parte noastră nu Am avut nici o pi rdere în ®f*astS tentativă de atac, dejucată da violenţa trupelor noastre; turcii insă aii aut perderl simţitoare, căci, afară de poturile ucise Baă rănite de sentinelele noa-tre, e*a pntnt vedea cum In retragerea lor danali mulţi răniţi şi morţi, din care u-lil remăs^seră pe câmp încă a dona zi. Marţi, 20 cnrent, Înălţimea ba inspecta, a 10 ore dimineaţa, alte trupe din garda mperială care sosiseră, şi se întoarse Ia martier unde d^jnnă împreună cn A. S. )uceîe de Oldenbnrg, cu generalii coman-lanţl de divisinnl şi de brigade al ace-or trupe. E. S. generalul Totleben, d-nil pe neral I Cernat şi Mana, veniră la marele cnartier Domnesc, şi înălţimea Sa Inoră m»I multe ore cn aceşti generali. Domni-totul prânzi apoi cu «încete de 01d>nibnrgf care ’şî luă concedii! de la înălţime % Sa, avâud a porni a doua zi cn trupele sale in poeiţiunile ce le sunt indicate, şi cu d-niî coloneii ş«fl de regimente ale gusr-deî, pe care Măria 3a 1** Inspecţia*. Mercnrî, 28 Septemvrie, Măria Sa merse de iaspectă nmbnlanţele române, spre a se încredinţa iusnşl de Îngrijirile date bolnavilor, al căror număr a crescut peste cel normal, în urma intemperiei zilelor liceal a. Apoi, Măria Sa sfa dna de a visi-tat tranşeele şi np roşele trupelor noastre spre a inspecta înaintarea lucrurilor. In această visită, Domnitorul a fost însoţit devcolonelul de artilerie Herkt, şi a rănim pe deplin satisfăcut de regularitatea şi liniscea oficierilor şi soldaţilor noştri îu îndeplinirea greului lor Ht-rviciU şi a trupelor de geniO, in esecuturea lucrărilor, sub focul neîntrerupt al posturilor inamice, foo care urmă pe tot ti ai pal inspecţiuneT înălţime! Sale. Spre a vedea dacă una diu fortificaţia ni le inamicului era armată cu tunuri, şi de ce calibru, Măria Sa ordonă a se trage câte-va salve de artilerie în-tr’ensa de la locul unde se afla, iasă tunurile tnrcesci nu respnnseră, safl că le fu teamă la o distanţă aşa de apropiată de a atrage focurile noastre, saii că. începând a simţi lipsii de mnniţinnî, turci! sunt siliţi a le menagia. Domnitorul se întoarse seara la marele săîi cuirtîer general. (Monitorul) PARTEA LITERARA SCRISOAREA IV. de 1. NEGRUZZI(I) (Urmare iş fine.) 2. .Limb» romaneasca, ca ori şi ce altă limbă, nu se poate şti de la sine, ci trebue Învăţată*. foarte greşiţi sunt acel, care cred ca ştia româneşte, fiind ca sunt nasc ţi Romani. Mai greşiţi sunt Inca acel care, tntorcftndu-se In patrie, după ce aa petrecut un şir de ani prin şc lalele din străinătate, lşl ln' hi-puesc, ca vor deprinde linba, numai prin zilnica el Întrebuinţare. Ef trebue sa O Înveţe şi Inca cu destulă sirţuinţa. Trebue să citeas.â scrierile vechi, cărţile bisericeşti, cliro-nicaril şi mal cu seamă literatura populară, la a cărei adunare se lucrează de o vreme Încoace ; Insă mai pe sus de toate trebue să se adape la adevăratul isvor al limbel, să urmărească cu luare amine şi interes, graiul poporului dc jos, care a ştiut să păstreze neărinsă limba ce a moştenit de la străbuni. Vorbind şi scriind franţuzeşte prin saloane ; vorbind şi scriind frase impestriţate cu uvinte franceze saO nemţeşti In oraşele de universitate ale Franţei Belgiei, Germaniei, Hol-veţiei, Austriei, tinerimea uită Încă puţina românească, ce a învăţat In casa părintească şi studiul limbel trebue Început din noă. Urinarea acestei negligenţe se vede In Întreaga noastră legislaţie, din care mulţimea cea mare a poporului nu (1) .Convorbiri Literare*. lnţulege nimic, ca şi când legile nu ar fi făcute pentru densa ci pentru câţi-va aleşi ; se vede apoi In relele produceri literare a rn-.il lutrugei noastre generaţii şi In nepăsarea, adesea şi dispreţul clasei înalte pentru limba, literatura şi instituţiile naţionale. Mi se va zice, poate, că cer prea mult. că studiul acesta im-1 uşor şi că este foarte nolndă-mâuatic şi neplăcut de a reîncepe studiul In momentul, când to bucuri de sflrşitul lui şi intri In viaţa practică. Voiu răspunde că cu uşurinţă nici o-dată nu s’a produs ceva bun. Cei care se mulţumesc eu o palidă mediocritate urmeze calea lndâmânărilor, dar cei care uO uâzuinţe mai Înalte, trebue să a-leagâ cărarea miiucei, presărată cu spini. 3. ,Nu este ertat ori şi cărui autor de a schimba limba părinţilor după placul sâO*, căci limba nu este o propietate individuală a fiecăruia, ci este propietatea comună a întregului popor, lle-aceea sunt do oslndit toate cuvintele uouo priso-selnice, introduse de juriştii cel tineri In legislaţii noastră In locul cuvintelor vechi, curat româneşti şi Întrebuinţate obşteşte de popor. 1’iin aceasta nu voia să zic, că nouele aşezăminte de drept, aduse de puterea Întâmplărilor istorice nu trebuesc Însemnate cu cuvinte none, că*I este firesc ca aceste să păstreze amintirea originel lor, ci vorbesc numai de cele vechi cari sunt res-botezate astăzi, fără nici o trebuinţă şi fără nici un scop. De pildă, de ce să zicem : .erede, ereditate", etc., In loc de .moştenitor, moştenire" ? Da ă voim prin această schimbare să dăm legilor o aparenţă mai ştiinţifică, le depărtăm, precum am zis. de popor, adică tocmai de acel, pentru care sunt făcute. Dacă avem lasă scopul latinizării, apoi nm răspuns de ajuns la acest argument In scrisorile de mal nainte. Ori şi cum ar fi, lepădând vechile cuvinte ca rele, trebue, dacă suntem logici, eâ lepădăm şi toate cele alcătuite din aceiaşi rădăcină; votn scoate prin urmare din limbă odată cu .moştenirea* şi cuvintele : ,moş“ strămoş, moaşă, a moşi, moşie, mo-ştea, moşneag*, sărbătoarea .Moşilor, moşnean" etc. adică ne vom sărăci limba şi vom sfărâma tradiţiile ei. Juriştii români din Austria merg Insă mult mai departe : ei afl cuvinte aşa zise româneşti, iscodite numai de închipuirea lor precum .lăsămănt, a deobliga, de-toraş, cesatar* etc., cuvinte cu total fantastice, pe lângă că sunt netrebnice. — Insă In afară ds juris-prudenţâ şi lndeobştie de ştiinţă, care aâ introdus In toate limbele un mare număr de ziceri noue, o-mulut de litere nu i se poate Îngădui de a face din limbă ceea-ce vrea el, ci ceea ce vrea ,ea*, afară numai dacă scrie pentru sine şi nu pentru public. Dar ce să zic ? Mal că-mi vine a crede că mulţi scriâ astâ-zi cu singurul scop că numele nainte. Târâţi, ca ai zicem aşa,’de Mihail Itrogoff şi de iemeik, caii soiri dramul «ui la un adâpost de suflarea d’a dreptul I B a vijeliei. Costiţul diu dreapta f&cea i lei de cotituri aet-fel ci eraţi oare-cnm afrpo.tiţl. Vântul deci nu mai pntea face lei rârtvj şi pntea prin armare ai atea inertul pn c&ncj jn circonferinţa acestei cotituri njrj 0Bm8niI nn e'ar fi putut ţinea. Ş' in aderţr, c&ţl-va brazi ale cir ora rfirf rl nu treceai peţte ioilţimea bolovanului, eraţi craataţi in clipă, ca şi cam niact coase uriaşe ar fi nivelat povârnişul da ramurile lor. Vijelia era deci ia toati furia el. Fulgerul umplea strâmtoarea şi bubuiturile tunetului nu mal incetafi. Pfimântnl. gemând Bnb aceste lovituri furioase, ne pi-ren ci se cutremuri -ca şi onm muntele 0-ra! ar fi fost supu» la o zguduituri g«. Berali. Din fericire tarentaşul, ca si zicem iş«, k pntnt fi pne intr'nn fel de şanţ in care ■n pntea fi lovit de cât abia de vânt. I> Nadia a trebuit să’şl părăsească locul ■b'l ocupa. Mibail StrogofiT după ce a cău-fct la lumina uneia din limpl, dite peste 0 daspioătnri de pimânt făcută negreşit' da vre-nn miner, şi tânăra putea si stea acolo în adăpost, până când si se înceapă iar călătoria. In momentul acesta era o ori de dimineaţă — ploaia începuse si cadă şiind ti vijelie, amestecaţi cn ploaii capătă o put re fără margini, furi să poată cn toate acestea stinge focurile cerulni. Această amestecătură făcea plecarea peste putinţă. Deci, orl-care ar fi fost nerăbdarea Iul Mihail Strogoff — şi orl-cine înţelege că era mare — a trebnit să aşt-pte până să se oprească vtntnl. Apoi ajnnşi o dată la vârful muntelui pe nnde trece drumul de la Perm la Kk iterinbur.i, n'avea de cât să coboare coastele munţilor Urall, şi a cobori aet-fel pe un pământ ineoat de mii de rînleţe de mnnte, în mijlocul vârtejulol de apă şi de vânt, era cnrat a'şi pune în joc- viaţa, era a ee aevârli in prăpastie. __ A aştepta, este anevoe, zise Mihail Strogoff dar este fără îndoială şi mal anevoe a evita lungi întârzieri. Înverşunarea vijeliei ’mldăsă sper că nn va mal ţinea mnlt. Pe I la trei ore, zioa va începe a ee ivi, şi co-boriraa ce ar fi primejdioasă in întuneric, •* va facs, dacă nn nşoară, oel puţin cn pntinţă dnpă răsărirea soarelui. — St aşteptăm, frate, răspunse Nadia; dar dacă ’ţi intftrzier.I plecarea să nn cauţi a mă cruţa de vre-o osteneală eafi pericol. — Nadia, sciii că tu eeci hotărătă a înfrunta cu cnragifi ori-ce, dar compro-roiţândn-ne amândoi, a A eşit de sub presă şi se afiă de ven-ijare la librăriile Socec k Comp. şi Fraţii loaniţin: INVEŢÂTORA ELEMENTARĂ despre Dogmele bisericei ortodoxe de răsărit de D. 81. CĂLINESOU arangiată confirm programei în vig6re pentru clasa III din licee, gymnasie, sc6le centrnle de fete, Bc61e normale şi pentru claea II din Reminarie. Preţul Ho hani. UE SE POATE CARATA LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PAMZARIA LliNGEIUA DI N V 1 E N A Pentru Pentru Pentru Pentru Peutr Pentru Pentru Pentru Calea Mogoşoieî Palais „Dacia" Pentru 50 bani: I oot Pichet de vară. Pentru 5 Irancî : O oămaşi de Oxlord engles. 4 franci 50 ban<; I păroche pantaloana pentru călăreţi. 5 franci: 6 perechi manchele ori ce fason. 5 franci : 2 garnitura oolurale de dame. 5 franci : 14 gulere engi., in orl-care fason şi mărime 5 franci : d părechl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: d gulere moderne pentru dame, după alegere Pentru 5 franci : l2 batiste albe de pânza adevărată. Pentru 5 franci-. 14 batiste bine colorate tivite şi spălate Pentru 5 franci: 6 prosdpe do pânză curată. Pentru 5 franci: fi şervete da masă dc pânză adevărată Pentru 5 franci: 14 şervete albe de ceaia, b franci : 1 cămaşă modernă, simplă sad brodată, b franci: 2 batiste cu monograme Gn brodate. 5 franci: 1 batistă francesâ lin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentru 5Va franci: 0 cămaşă de nopte Pentru b franci: 3 peptarl 6n brodate pentru cPmăşl de bărbaţi. 4 garnii-urc Gne şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camisoD modern brodat. 1 faţă de masă colorata cu ciucuri, pentru cafti. 1 cămaşă aefl o pereche de îernene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, aieverată CrSme-Dentelle. 1 fu9tă co9tuiu plisHti. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 truncl: 42 de coţi — I bucată Chiton Irenjuzesc. Pentru 10 Irancî: I bucată Rob» d’entantş de toile. Pentru 18—24 Irancî : I bucată Tartan engles de 5 oo|l. Pentru 20 Irancî : 24 ooţt Pichet. Pentru 20 trancl: I bucată Manta de baie. Pentru 18- 4b franci: 1 bucată pânză de Rumbnrg, de 36 -4b coţi Pentru 55 68 franci : 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţf. Pentru 15— 108 franci : 1 bucată pânză Corona ;de 58 coţi. Pentru 115—410 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. Pentru 12—22 franci. Plapămă de lînă forte tine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d'a.una trusourî complecte.' Calea Mogoşoieî Palatnl „Dacia“. Comânţliledin d'stricte însoţite cu preţul respectiv se vor electua toarte grabnic consciincio Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 fraucl: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci .- ANUNGIU IMPORTANT. CEL MAI VECHII) SI RENOMITO MAGASIN LA STELA ALBA SDB FIRMA muu? mMsm § Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis tle Sig. Prager. Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-ă-via de Sig. Prager. Am onora a însciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit peutrn sesiuni de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urmă, — precum şi un mure transport de Cisme lungi de Lak rnsesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi Mantate de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semnatul aduc mnlţumirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat m.inţio atei mele firme de nu interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-voî aî da concursul seă găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu t6tă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. ‘-IB-I şxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa gFRAITZ C> tr IT T XX IE !R. £ â la V1LLE DE BRUXELES ^ jKj Podul Mogoşoieî No. lt> vis-il-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul sefl asortat in tot-d'o-nna f6rte bine ca vufăriă do bărbaţi şi de vUJ - DE LNCHIRIAT cu PREŢ MODERAT 1 de la Sf. Dumitru viitor APARTAMENTELE DIN HOTELUL VLASTO numit Ihtdiţtlnu, din Strada Carol /, No. 40, ocupate actualmente de Societatea generală de Asigurare „KOMANIA* care se mută In casa Crciilii funciar Furai, SMa dini. Tnfarniatiuuî în totedilde 1» Direcţiunea generală a Societăţii „Romania11. * * (63#—8) r . I IM1?! i-W--™' rwou tu tTELIER DE FOTOGRAFIE şi PICTURA X. F. TS/E A UNT X) I Sc Comp. 21, Calea Mogoşioel 21; vis-A-vis de cofetăria Capşa. Se efectuează ort-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, în modul cel mai noQ şi elegant aprobat în cel mai înalt grad prin care se oft-ră un lncrn solid frumos cn fidelitatea a natureî E8POS1T STRADA EPISCOPIEI LA .STKDGURJLE NEGRU* OCASIUNB RARĂ No. 4 1 I VINURI NATURALE 1 I KT I e Q* VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI FLA.aOA.igrE SX CU OOAXJA cu preţuri fbrte reduse şi neauzite p6n£ acum INDIGENE ALBE SI NEGRE Oe Cotnari I Oe 04lu Mare . Orăgăşanî I Mischet . Odobeştl | Raţlschie V I IM TJ ». I STREINE en gros şi en detail De Champagne j De Rhin l Malaga | Cherrş > Bordeaux | , Ungaria | Madera | Muica) Lunel Nu pdte concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor. Băşicată Negru Vârtos Tămâiisă privesce preţu NB. Liqueururî, Diferite Cegnacurî vieux şl fin Champagne, Ţuică veehe naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. X*r_ THEODORESCU. OPERILE MUSICALE imprimate in ediţiunen nbstră THXEIj cte WEISS, TYPOORAFJ Strada Lipscani, palatul ,Dacia.* CONSTANT!NKSOO lt,, Bovvamr de Zixin, Val«e nour pianoforte . CARLSON 0., tjantre morceaut Routnaint, pour pianoforte .... FLECHl'KNMCHKR A., Muma lut Ştefan, pentru o voc« şi piano QEORGESCU TH.f Două suspine, rom, pentru o voce c-i piano . . . . Spune, rom. naţională, pentru o 7 oe cu piano KRATOCHWIL A. K.. Bora, Vieţa României p,nt u piano. . . , MEDEK J. W., România, Quadriuc J- Coaeirt pentru piano , . . MUSICESCO G., Rânduiala cununiei pentri piano............... STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) făr Singst. und Clavierb. , . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. and Clavierb. . , op. 4. Grande EtuJe pour pianoforte............... . . op. 17. Hora. ălaridra pentru pianoforte.......... . , op. 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano i . op. 19. Visuri Ce de copil, Qua-îrille pentru piano . . , «La Favorite, Scliottiscb pour piano................ , , op. 30. Apele de.la Văcăresc!, Sobottsich pour piano VIEUX E.. Marche dc Cavalerie pour piano .......................... T<5te aceste Be v6nd cu rabat de 25./. FB. C. 2 1 2 - 1 1 50 | 1 40 1 40 1 40 4 --- 6 --- 1 _ 1 50 i 1 50 1 20 1 --- 2 --- 1 85 1 _ 1 50 4 --- dame, gulere manchete, batiste de l-.no, olandă şi mătană, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, danele fine (cr6pe do santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de s6re şi do pldie eto. etc. Atrăgdn/f tot de-c-dată atenţiunea onor. Clientelo câ din oausa criseî am redus fdrto mult preţurile. ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 3 HH*un*u*uuMunxHnn*unxnuuuHUHnn X PHARMACIA LA. „SPERANTIA“ * X '6v CALEA MOOOŞOAE1. 28. M i X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. K Obiecte Je Cauciuc gi Articole de Toalete.Asemenea ie an^ajexă a efectua orl-oe comande din reasortul medica). 'R'RTTPl 'j| XMKXSKMStltKKttKltHXXtKKKKKStXIttfXKItll CEL 2vTA.I MABE LAA.C3-A.SITNT DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BEXxLiE TAAjRXDITSriETElE" «9 a» A» *0 U? €m i« U it B * 9 1 2G, Colţul Bulevardului şi Stradel Hogoşâiel, Casele Gree.finu, 21) Hisi^osnriTjjsrBi^. de haine: jttvit pe Onor. Public să bine-voieseft a visita magasinul med- unde va găsi o Esposi|iuna de haine o o nf e o \ I o n a l e cum n’a fost- ineft In Bneuroscl. şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILEl’CELE LOK PAROESIURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţa, şi croite după jurnalele cele mal noue. Preturile sunt eapuae In Galantarele Magaaiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi ae p6te convinge orl-cine cft -,im remas fidel deviaiet acestui inagasin: coisrsxjdvr ma.be si pretiuri foarte moderate JOSEF eRCrVBAaUll ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşoieî, Casele Greo6nu 20. Tipografia Thiel b WieuH, Palatul ,Dacia*.