Nr. 232. MERCURI 12 OCTOMVRIE ANUL II. - 1877. a.f$oist a ivr et.'Ttelb IN TOATA KOMABIA: |'e »6 . ,....... .... U ». 48 P* 6 luni........' ‘........... » M Pc S Inul.......... ...... • » II IN STKAniATATX: P *a........................... » #0 iMsaktii'ot si kcclajii : Lini» de 30 litere petit, pagina IV, 30 Uni. pe pagini III, 80 bani, pe pagina II, 2 1*1 noi. Reclame 2 lei noi linia. Un număr In Capitală 10 bani. I_________ . ESE IN TOATE ZILELE DK LUCRU. - Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia" AXSrTTL-fOITTPtl 8e priimeie tn itrţinktate: La D-nil Hau** •Imn & Voflm- In Vier.na, WalBiehgaiil 10 A. Qpptlik In Vienn*, Btibenbutei 1; Rmdo-Uotm In Vieana, SeileriUtte 2) Vimemt Hrdicka in Viean», Teinloltitraiie 17 j Fhitipf L&b tn Virana, Eiehenbachgoaie 1|| L. hmnţ d*Comp. In PO|ta |i Bmoă L nfJUa Ihdktr A Comp. in Pari». ____ Bcriiorl nlfranoate nt i» primHs. Artiooieli nepablieaU »a vor ard*. lin număr tn Dfntriote 15 bani. ilarul de Hnenrencl, 10 Octorovrie. Oblig. Rurale............ 84 83a/, „ Uoineniale . . . 783/, 731 Crelit funciar rural . . 723', 72i/j urban . 6A1 /a — Jlnpr. municipal al Oapit. 711/, — O'ilig. Pemil...........126 — Oulig. Dacia.......... 200 — , România .... 40 — 1 mpr. municipal cii premii — — liant» liomini............ — — l'aris 3 luni.........9170 — ..ondrft , ..........ins*/* >5133/4 Vicna „ ......... — — lierlin „ . . . . 12a1'» Carul da Tlen», 22 Octombre. Metalice..................... 64 70 Naţionale.................... 68 80 Renta In aur................. 74 50 Lom..........................110 — Acţiunile bkncel.............740 CrediturI.....................213 76 London........................118 10 Obligaţiuni rurale angare . . 77 36 , temeţvar .... 76 — > tranulrane ... 74 30 Argint In tn&rfurl........... 104 90 Ducatul........................ 5 85Vi Napoleonul..................... 9 4»t/a Marc 100 ..................... 58 25 Carnal de Berlin, 21 Octombre. Ao.ţiun. Căilor ferate romănn 14 40 Obligaţiunile roinăno 6%. . 56 26 Priorităţile C. fer. rom. 8% 48 — împrumutai Opponheim ... 74 35 Napoleonul................... 18 22’/i Viena, termen lung.............— — Pari» , «ourt .... 81 30 Cnlendnrnl enti-mente ale unui partid care a guvernat atâta timp şi care merge cu jalbă la streini, cerând intervenţiunea lor în afacerile ţă-rei noastre*. Iată umila şi peonnosenta mea persoană, transformată ‘intr'un partit care a guvernat atata timp ţara !, Ce glumă grosolană ! ce grosolană tac. tică, dar care are cn toate acestea efect asnpra tutnlor boitelor verde ale partidului radical şi însn ’şi pare ale unora din persoanele partidului conservator. Dar in fine, în fine în ce consistă acel apel criminal de care jurnalele guvernamentale ad bnna credinţă şi lealitatea de a acnsa întregul partid conservator? Iată propriele mele cuvinte din acel îngrozitor articol ce a emoţionat atâta lume: ‘Fără voea noastră ne vedem oăzuţl in cel mai mare pericol, ţara este nn numai pe marginea prăpastie!, dar încă îmbrâncită în fnndnl prăpastie!. Oare adevăraţii - Români ar trebui să stea tot ameţiţi şic mâinile încrucişate, isbiţi de groază, să nite şi să plângă? Este ceva de făcut, aibă curajul bătrânilor noştri cari a sc! pat ţara din atâta pericole, se aibă ir in, şi devotamentul curat Român al Bălenilora Bălăcenilor. Heiiazilor, Filipescilor, care a-ceBta din urmă pe care ’1 ara cunoscut t oţl mai bine priimea să ’1 împusce de cât să easă cn oştirea ca comanda, din ţara sa, ca pomenitul intru fericire mitropolitul Grigorie, care mai bine a priimit a fi exilat şi detronat de cât a 'şi pune semnătura sa pe acte compromiţătoare existenţei ţărti sale etc. Ca aceştia in timpuri grele,1 să se adune P. S. S. Mitropolitul ţărei, cn toţi prelaţii, toţi vechi senatori şi deputaţi să cheme în mijlocul lor pe cei mai onorabili cetăţeni din toate clasele societăţii de la nn capăt al ţărei până la cel-l’att, a forma o adunare mare adevărat naţională cum se fac meetinguri mari in cele-l'alte ţări constituţionale chiar nnmai pentru sporirea unor mici taxe; cn cât mal vârtos când se atinge de vitalitatea ţărei, de călcarea constituţional, de viaţa fiilor ţărei. <Şi ast-fel cn toţi a protesta la toate puterile garante, că n'a fost voinţa şi dorinţa ţărei a face acest resbel, că rol ni Românilor a fost a sta in neutralitate şia-şi apăra ţara de invazii., Dacă naţionalii noştri adveruari se Bbâr-lesc când le aducem aminte vechile tradi-ţiuni naţionale, care ne spune că tot-d'a-una mitropoliţii şi mai marii naţiuni se s* donai! ca eă chibzuiasca când ţara era in pericol, n’aiî de cât a se servi de cuvin tul „întrunirii publice „meetinguri ca‘ să in locuiască adunarea solemnă, ce propunem noi fi crez că nu vor mal avea Dimie da zis; întrunirile publice şi meetingurile intrând iu noile obiceiuri politice ce am adoptat fiind cerute insa ’şî de protivniciî noştri. Dar nn este aceasta ceea ce 'I a făcut să se ebârlească ! Ceea ce a făcut pe jurnalele guvernamentale să afirme că partidul conservator e „odioB şi criminal, este că nmila mea pereoană (care nn ştim să fie cunoscută de vre-o doi sad trei conservatori) a cerut îd situaţiunea în care guvernul radical a pus ţara, ca naţiunea, ca notabilii săi in cap să'şi esprime voinţa şi să facă acea st* cunoscută puterilor garante. . . Ia să stăm, domnilor, puţin Îs vorbă fi să ne înţelegem dacă mai snnteţt in stare a Înţelege... Mai întâi bine-voiţl a stabili ca aci nn este vorba de afacerile interne ale ţărei. Nici o data nu voi imita exemplul şi faptele voastre de a me adresa la străini pen-tre ceea ce priveşte afacerile interioare ale ţărei mele. Voi singuri sunteţi în stare a face şi aţi făcut acesata, cum va demascat Mnzer-Paşa prin epistola ea prin care se lămureşte că, ca să puneţi mâna pe putere, nu numai v’aţi adresat la străini, dar încă aţi voiteă trădaţi drepturile ţărei. Prin trecerea Donării şi reebelnl ofenaiv ce aţi declarat Tnrciel, pin ruperea legăturilor ce ne nnesc cu marele pnteri ale Europei, prin identificarea complectă a in-tereeelo României ca interesele numai u-niea din aceete pateri, făcănd din Statal nostru ca nn fel de anexă a Rusii şi din envarannl el un general ras aţi schimbat, po-siţinnea internaţională, a Statnlni român, şi voi ştiţi prea bine că „posiţinnea noastră internaţională* e.-te stabilită de către poterile garante şi că nn se poate rchimba ’ TEATRU MnltS ocara şi malt necaz snfere criticul, dar numai singur ştie, ce plăcută despăgubire găseşte în cuvintele de landă pe care le poate împărţi. Dator a sta de pază la graniţele prielnicieî estetice, el, mal mnlt decât orî care alt om, trebue fS se sirnţă j'gnit, când vede pa cel chemaţi ori nechemaţi călcând fără de sfiala aceste graniţe; dator a lupta in potriva călcării, el, mal malt decât orî care alt om, trebue eă fie drept şi aspra în judecăţile sale. Şi adese-orî asprimea lai trebue să se indrepteze contra unor persoane, despre care ar dori să nu vorbească decât de bine. Cit de mare e dar mulţumirea Ini, când poate să tacă fără ca prin aceasta să lipsească de datoria sa, şi cât de fericit trebne să fie, când se simte chiar dator de a lăuda. Această datorie s’a impns fie-căruî critic prin representaţinnea, pe care societatea dramatică română a dat’o Duminică. Teatrul era plin, dar numai în parte plin. Toate stalorile şi toate logele de ran-gal DI erai ocupate. Logele de rangul I şi^acele ide rangnl II erati însă aproape cu desăvârşire deşerte. Şi astă-dată a trebuit dar să ne încredinţăm, că teatrul român e discreditat în ochii acelora, care alcătuesc societatea română mai aleu -». Nn vom cânta să ne lămurim asupra căuşelor acestei lipse de credit. Ele sunt multe şi întru cât-va neplăcute. Ne vom da insă seamă, întru cât societatea romănă mal aleasă cn drept cuvănt lipseşte a da sprijinul ei puternic fi binefăcător teatrului romăn. De mal mnlt de cât zece ani trupele, care daQ representaţiuni în teatrul din Bn-reştî, erafl în deobşte răii compuse, repertoriile răi! alese şi jocul lipsit de unitate şi de caracter hotărît. Cine merge la teatru, cântă câte-va momente de repaos sufletesc: In Ioc de aceasta, teataul nostru resplătea însă bună-voinţa publicului prin deosebite jigniri. înainte de toate limba, în care erait scrise piesele originale ori în care actorii repreaentaii piesele streine, nn era de cât nn amestec desşirat de cuvinte româneşti şi franţa-zeştl, un idiom care trebuia să facă tuturora care vorbeai! franţuzeşte impresia nnel limbi franţuzeşti degenerate. Cu mulţumire putem dar încredinţa pe toţi aceia, care din această causă ar crede de cuviinţă a nu merge la teatru, că avem tot dreptul de a spera, că în viitor sceDa româna ni »e va presenta cn o limbă ruaî românească. ,Doctornl satului* e scris în o limbă elegantă şi românească, iară limba poemulni >Visul Dochieî* este, cu deosebire precum o pronunţă d-na Eufro-sina Popescn, atât de frumoasă, în cât devine o musică desfătătoare şi atât de bogată în sunete, iu cât stoarce din ochii romanului lacraml da mândrie. — Ne aflăm dar faţă cu un început biue-cnv8ntat, pe care trebue să-l sprijinim în înaintarea sa cn atât mal mult, cu cât nu avem de cât să nu ne lipsim de o plăcere spre al sprijini. PieBele representate până acum îndeobşte erai! tot atât de desşirate şi de puţin româneşti ca limba. Dacă piesele erai! originale, ori era ii răti scrise ori făceai! propagandă politică şi anume tocmai contra acelora, care astă-zl, cu tot dreptul, nu mal vor să ştie de teatrul românesc. Ear dacă piesele eraă traduse ori rSQ localisate, rolurile erai! împărţite la nişte actori, care nu le puteai! susţine. Ast-fel întreaga piesă făcea impresia nnel parodii schimonosite. Acum, cel puţin armând din cea d’ân-Uitt representaţiune, actorii noştri par a fi hotărâţi să omble pe alte căi mal fireşti. 1Doctorul Satului* este localisat. Ce-i drept asţă-dată localisarea nu este reuşită, de oare ce, în loc de a localisa caracterele, se mărgineşte a românisa numele persoanelor şi a lucrurilor. Ast-fel ni seînfSţi-şază o Mărioară, care, că MarioarS, nu este cu putinţă. Ne vedem insă în faţă cu o ten-denţă, care fără îndoială ne va duce la bune resultate. Cât apoi pentru fVianl Dochieî*, avem a face cu un poem de ocasiune, pe care îl putem privi ca fiind original, de oare-ce eate o încercare de a zugrăvi în. formă dramatică viaţa poporului român.* In sfârşit am văzut odată representân-du-so o piesă întreagă, in care fieşte-care actor îşi face datoria. Dimitriad, A. Popeasca, Fr. Sarandi, Mateescu, A. WeDner, Hi'gieHcn... în sfârşit fie-care era, pentru teatrul român, singur în felul săi! fi nici unnl nu scădea prin lipsa sa de dibăcie efectul, pe oel-Talt ar fi putut să M producă. Ast-fel aii fost în *Doctorul Batulnf> scena, oare aQ produs un efect viforos. Dar adevărata furtună s’a stîrnit numai îu cursul poemului ‘Visul DocbieJ.* înainte de toate decoraţiunea e de toată frn-musftţa. Pentru-ca ea 3& poată fi numită pe deplin frumoasă, na mal lipsea de cât ca copacul, ce se întinde curmeziş peste scenă, să fietăiat, ori chiar bcos din rădăcini. Alăturea cu această frumoasă docoraţinne este musica puţin variată, dar elegantă şi adese-orî plină de putere. In pfârşit, în mijlocul acestora d-na Eufrosina Popescn şi domnişoara M. Vasilescn susţin doue roluri, nu mai puţin lungi de cât grele de susţinut, cn deosebită putere. Efectul din ce in ce tot mai mult creşte, până oe iu sfârşit, se ivesc corurile de bărbaţi, femei şi copii, şi vânătorii, infanteria de linie şi curcanii intră în scenă. Când cel d’ăntâiă dorobanţi se ivesc tn faţa publicului, se stirneşte nn sgomot en-tusiasmat, privitorii se rădică salutând şi aclamând, masica se perde în sgomotnl general şi corurile se împreună cu glasurile publicului. Priveşti apoi impregiur fi vezi onm unii şi alţii îşi şterg câte o lacrămă de bucurie. Terminânda-se reprezentaţi unea, publicul a aclamat pe autor şi spre a mulţumi pe public, autorul poemului *Visul Dochieî*, d. Fr. Damă, dimpreună cu tra-ducătornl, d.Olăuescu s’aii presentat pe scenă între aplansele unanime a oelor de faţă. Dar nu ne patern depărta fără a ne â-duoe aminte de nn om, In lipsa cărnii TIM P DL de cit ca oonsimţimtntnl lor |i deci noi rom erea a ne înţelege şi a ne adresa pentru eceaita către poterile garante. Ce v’aţl ablrlit prin urmare, oe r’aţt încruntat atăt in contra propunere! mele declarind'o ,odioasl |i criminali*! De ce n’nţl declarat, de ce no declaraţi «odioase |i criminale* moţiunile oamerel şi senatului prin oare ri * a aia, ,aă luaţi înţelegere ou poterile garante*,cîtud aţi Tenit al le cereţi proclamarea independeuţol ?!. De oe n'aţl declarat atunci oum o faceţi acum, ol ţlrel consideri ca crimi- nali pe cel, oare te adresează la străini? (real ,România liberi*). Nu sunt oare In drept a zice după cele ce spusei până acum, cl, nupl dum aţi arătat o însemnată rea credinţi, atribuind intregnlal partid conserrator, o chestiune ce era a mea particulari, arătaţi o alţi rea credinţa daci nu o profundă ignoranţă despre dreptul nostru internaţional arnncănd io contra mea »acnsaţiuuea odioasă* ce aţi formo-lat’o ? Am zis. Primiţi d-le redactor, încredinţarea distinsei mele consideraţii. C. R. Ridoteicu. PARTEA LITERARA SCRISOAREA IV. de I. NEOBUZZKII Pentru a da o dovadlt pipăită despre deosebirea cea mare ce este Intre adevărata limbă rom&nească şi fire ea tn care scrib germanizatoril, franţuziţil şi pedanţii, m'am încercat să Întocmesc răte-va frase după chipul cum ar scrie aceste deosebite specii de autori. Âm luat de la întâmplare un pasaj din unul din cel mal buni prozatori romănl, din Băl-cescu şi — nn fără greutate — l’am tălmăcit In deosebitele limbi romă-neşt! moderne. Pa»ajul luat din „Epoca romănilor sub Mihaib Viteazul* şi anume din epizodul lui RSzvan-Vodă, este următorul (v. Romănia lerară pag. 7) : , Dar să întoarcem mal bine ochii de la această cruntă privelişte ce rescoală inima.... fără de lege uricioasă ce va remănea o pată vecinică de necinste asupra numelui lui leremia Movilă, carele o porunci şi asupra Polonilor, care o suferiră fără împotrivire, cu atăt mal mult că Rfizvan era prinsul lor! In drumul de la Suceava la Baia şi pănă nstă-zl se pomeneşte : Mevilă lui Răz-novan-Vodă, locul unde zac oasele viteazului Domn.* Sunt încredinţat că orl-care autor modern ar fi voit să rostească întocmai această găndire a lui Băl-cescu.... mal lntăib n’ar fi Întrebuinţat cuvintele; .crunt, privelişte; răscoală, fâr de lege, uricios. vecinie, necinste, porunci, Împotrivire, prins, pomeneşte, viteaz* şi poate nici .Domn* şi apoi ar fi dat frasel Întregi o construcţi cu totul alta. Eată cam In ce chip ar fi scriB autorii germanizatorl : (1) „Convorbiri Literare*. întreagă scenetă repreeantiţiune sr fi foit poate peete putinţă, omul, care atit de bine ştie el tmprenne puterile şi al ni le înfăţişeze es un întreg bine încheiat, mă-ieatrul director de scenă, d. Mibeil Pricali. D. M. Pascali e flcnt pentru sceneta şi an îl trebuesc de căt puteri, pentru ca si ne ineradinţtze despre aceasta. Şi pe aceste tu anul acuta le are societatea dramatică romani întruneşte aproape toate elementele bune ale scenei române. Dorim numai, ea onor. Comitet teatral să nn eante niel In riitor a pune în scenî piese, care eovărţeec poterile societăţii dramatice romlne şi decă ie Ta nrma, dopă cnm a foit începutul, snntem încredinţaţi că cn incatnl logiele de rangnl I şi acele de rangul II •• vo* umple». .Să ne Întoarcem noi Insă mal bine privirea de la acest lnfiorătorib revoltătorii! aspect (saQ chiar .aspept*), fapt criminale, care ca o eternă paeaă de ruşine va apăsa pe numele lui leremia Movilă, care lăsă să se exequeze şi pe acela al Polonilor care, tăcănd. asupra propriului lor captiv de resbel, lăsară să se lutămple. Pe calea Intre Suceava şi Baia şi astăzi se indegetează Ancă tumulul Răzvan sub care păusează osemintele bravului principe.* Cum ar fi scris mal toţi autorii moderni din Romănia—franţuziţil— este foarte uşor de ghicit. Frasi lui Bâlcescu o gândeşti Încă odată In limba francesft şi apoi o traduci In romAneşte. puind fără grijă cuvinte francese unde ale noastre ’ţl sunt necunoscute : .Dar să ne deturnăm mal degrabă ochii de la acest teribil spectacol care ne sulevează inima, crimă a-bominalâ care se va considera eter-nelmente ca o pată de desonoare pentru numele de leremia Movilă, care o ordonă şi pentru Polonejil, care nu se opriseră la esecuţiunea el, cu atăt mal mult eă Răsvan era prisoniernl lor. Pe drumul de la Suceava la Baia se menţionează pănă Iu zilele noastre movila Răsvan-vodă, locul unde repausează osemintele a-cestul brav principe.* Jf Celor mal mulţi din cetitori limba aceasta va părea foarte corectă, aja s'all deprins cu dănsa! —lată acum şi chipul cum ar fi scris pedanţii. Toate cuvintele subliniate le-am luat din dicţionarul academic păstrănd şi ortorgrafia acestui „op savant :* .Dară să ne .Invertim* mal bine o-chil de la acest „feroce conspectu* ce revoluta inima... „sceleratione °-dissa* ce va „permane* una „mu-culatione eterna* de „inhonore super" nume-lul Iul Oeremia „Monti-cellu* l)quare-le „discernesse* şi „su-pera* Polonilor quaril se „sumessere* fora „oppusetione* cu „attantu* mar mult că Răsvan eră „prensullu lor de bellu!* „In via* de la Suceava pone la Baia ;i pone astă „die* se face „mentione-a*: „ Monticullulului* Răsvan „reguatariullO,* locatione-a* In care.iacu* osa-le „valente-lul „duce*. Acestea sunt chipurile In care se scrie astăzi romăneşte şi Ancă eă de şi ml-am dat osteneală, nu am putut reproduce cu toată credinţa felul de a scrie a deosebitelor categorii de autori rcsâuî, căci alta este a scrie In mod firesc şi alta de a Întocmi frasele cu meşteşugiră In scop de a imita. Eă am tradus, deci am păstrat construcţia fraselor Iul Bălcescu, pe cănd autorii compun, şi prin urmare, întocmesc frasele lor proprie. Acestea Insă ar fi fost, sunt sigur, mult mal străine limbel ro-măne deeăt*acele alcătuite de mine. întreb pe orl-ce romAn adevărat, care din aceste deosebite limbi ro-măneştl este mal frumoasă, mal bună şi mal originală) Mulţi autori tineri, jurnalişti şi chiar învăţători 'ml vor zice, precum ml-aă mal zis şi ăncă cu luare In rls, că limba lui Bălcescu este învechită, „arhaică* şi că un om, care se respectă nn o mal poate întrebuinţa astăzi, dar pe de altă parte nu mă Indoesc că sunt mulţi bărbaţi cugetători, care 'ml vor da deplină dreptate. El vor găndi mal ăntăiă că la a-celaşl popor nu pot fi mal multe limbi culte; că, dacă chiar la naţiunile ce aă felurite dialecte populare foarte deosebite, limba literară este una şi aceiaşi pentru boţi, cu atăt mal firească este unitatea la poporul nostru, care se bucură de rara fericite de a nu avea nici măcar deosebiri însemnate de dialecte populare, de şi Romănil trăesc despărţiţi in deosebite state şi afl aşa de puţine legături Intre dănşil. Bărbaţii cugetători vor mal pătrunde In dată, că de la Bălcescu, Constantin Negruzzi, Marţian etc. Încoace, nu am mal avut alţi prosatorl care să se poată compara cu dănşil; că cel puţini care compun astăzi scrieri bune şi bine cugetate, scria toţi In limba 1 (1) Dac» Duma geografic» ca .Slatina, TJrgo-ri|taa «te. aceşti aatorl la prafac la .Staiatiaa Tlfgal-rtital* etc., pentru ca şi nume iatarica ca „Mori]»« u„ achimba Ia „Monticeliu T* românească cea adevărată, luptând împotriva şuvoiului, oe ameninţă să n« Înece ji că nici odată, In nicl-o ţară şi In nici o epocă scriitorilor de răni nn li sa Îngăduit să reformeze limba după placul lor şi după relele lor inctincte. Dimpotrivă, tot-d auna scriitorii buni afl fost luaţi de model şi limba acestora sa generalisat In clasele culte ale societăţii, lucru la noi cu atat mal uşor, cu căt limba bunilor autori este însăşi limba Întregului nostru popor. Bărbaţii cugetători vor mal înţelege că bătrănil filologi şi istorici, care aă sprijinit In mod sistematic latinisarea limbo! romaneşti, nu pot să se supere pentru părerile mele. Eă recunosc scriitorilor lati-nizatorl — numiţi astă zi cu un cu-vănt tradus din nemţeşte ; „ante-luptătorl — toate tnerirele ce aO avut. Lor le datorim In parte recunoaşterea noastră de ginte latină, tot lor le mal datorim, Intru căt-va. renaşterea şcoalelor naţionale şi deşteptarea idei de unitate a neamului romănesc, dar pa da altă parte este vederat, că aceşti autori aâ fost predominaţi, In toate scrierile lor de ideea fundamentală a sprijinirii şi dovedirii latinităţii neamului nostru, idee exclusiv politicft. şi prin urmare străină literaturel ştiinţei. Pătrunşi de lamlauilul, dar unicul ţel ce urmăreau. anteluptătoril ca cel ce a-părâ o singură idee, sunt exclusivi, şi nemulţâmiţl de ideile străine lor, care se respăndesc astăzi. El nu bagă seamă că scopul lor a fost Îndeplinit : Latinitatea noastră nu se mal tăgădueşte cu isbăndă nici In teorie, nici In practică. Ea este un punct căştigat tn viaţa poporului romănesc. De aceea nu se mal poate lucra astă-zl pe calea arătată de dănşil, căci această lucrare n'ar avea de acum înainte nici un interes; ar fi cu desăvărşire stearpă. De aceea literatura şi ştiinţa nu mal pot avea scopul politic ce. cu drept cu-vănt, aă avut In timpul activităţii lor ; literatura şi ştiinţa trebue să meargă şi la noi pe calea, pe care aă mers la toate popoarele şi In toate timpurile, una trebue să urmărească binele şi frumosul, iar cea-l’altă adevărul, fără alte scopuri ascunse. După ce ‘ml-am făcut datoria de a recunoaşte meritele antiluptători-lor, tntorcăndu-mă iarăşi la limba noastră şi mărginindu mă cu plâ cuta nălucire, că am convins pe un mare număr de adevărul criticilor şi părerilor mele, mă întreb ce ar fi de făcut ca să dispară aceste deosebite limbi romăneştl stricate şi să avem cu toţii numai una, cea adevărată ) Autorilor, care nu vor să înţeleagă, safi care nu-şl daă seamă de Însemnătatea ce are pentru un popor uniratea şi curăţia limbel sale, negreşit că nu mal am nimic dezis. Dar pentru cel care Înţeleg, că drumul arătat de mine este cel adevărat, dar care nu ştifl cnm trebue să ajungă la acest ţel, însemnez mal jos un şir de cugetări, ce socot bune ar fi luate In seamă: 1.. Cine vrea să scrie romăneşte trebue să şi găndească „romăneşte*. Prin scris ca şi prin graiă noi Împărtăşim altora ceea ce găndim şi Îmi pare foarte greă, dacă nu chiar cu neputinţă, a găndi Intr’o limbă şi a esprima gândirile sale In o alta, Căci mintea noastră trebue să facă de odată două lucruri, aceea a rostirii ideilor şi aceea traducerii lor tn altă limbă, lucrări care nu se pot Împreuna In acelaşi timp. De aceea voiQ zice şi germanizatorilpr Si fran-ţuziţilor : Oreşala voastră de căpetenie este, că găndiţl In imbt străine : până nu veţi şti a cugeta In limba voastră părintească, nu o veţi putea scrie bine. Dacă gândiţi franţuzeşte ssă nemţeşte, scrieţi In limba acestor popoare streine, iar nu In limba poporului român. Cât de adevărat este aceasta, se poate vedea din deosebirea limbel lor când scria In prosă. şi când scria In versuri. Versurile sunt mal bune peste tot — vorbesc numai Iu privinţa limbel, nu şi a ideilor—căci este cu nepu. tinţâ Jde a scrie româneşte frase ritmice şi rimate, gândite Intr'un ritm străin şi cu rime străine. Prosa din contra este peste tot mal proastă, căci la dănsa, ne lovindn-ne de greutatea ritmului şi a rimei, frasele traduse curg de la sine. Aceasta îmi pare a fi una din cans"le, pentni care Românii aă până a uni mult mal buni poeţi de cât prosatorl. A-semeneze se prosa autorilor noştri cu versurile lor şi adevărul părerii inel va eşi de Îndată la lumină! (Va urma). CRONICA Un’nct de « udcvgrfttrt bravură. — Dumineca trecută n plecat din spitalul de la CotrocenI la spitalul din Ploeştl unde va avea a aştepta deplina sa lnsănâtoşare, un modest eroă, un simplu soldat român, care a săvărşit unul din acele acte de vitejie rece şi calculată, care onorează şi caracterisează o armată mal mult ne cât chiar o victoriă glorionsă. lată'faptul precum ni s'a relatat : In zioa de 27 August, din nain-tea Plevnel, purtătorul drapelului regimentului al 5-lea de liniă, cade mort lovit de un glonţ turcesc. In acel moment numitul Dimitrie Co-staki, soldat din acelnş regiment, născut In comuna PâşcanI, judeţul Suceava, este atins de o sfărămâtură de ghiulea care 'I zdrobeşte braţul drept. Fără esitare. fără a se opri de grozava rană ce, o primise el se răpede, rădică cu mâna stângă drapelul căzut la pămănt din mânele mortului şi îl aduce In rnngurile batalionului săă. Cu toată căutarea, cu t6tă buna Îngrijire la care a fost supus la spitalul de la CotrocenI, ştiinţa medicală nu i-a putut conserva braţul mutilat. Amputaţiunea a trebuit să se facă; ea s'a făcut şi cu deplin succes. Duminică, In convalescenţă fiind, a plecat la Ploieşti modestul nostru erou, onorat cu crucea Sfântului Oeorgie. Istoria luptelor armatei română din naintea Plevnel, a Înregistrat deja şi va mal înregistra de sigur numele multora cart sunt departe de a merita celebritatea cu care vor fi Înconjuraţi cum o merită simplul infanterist Dim. Costalei. Relatând aici faptele ce preced, am vrut să scăpăm numele Iul de uitarea ce'l aştepta. Curaailll nu sunt ramânl. — Mal mulţi tarei prinţi sta 8 la gara Tergoviştil in mijlocul nnnl mare nnmăr de privitori. Unul dintre dinţii vorbi» puţin româneşte ţi răspundea cn liuiţten snfleteaacă proprie mnsnlmanilor la întrebările, pe oare i le pnneall nnil dintre privitori. 13). Calea Mogo6ieI No. 2S. SâmbMîl 8 Octomvrie Desfacere Totafcâ Moscenitorif defuntelul lordache Şerbftneacn argintarul, desfac In total sad în parte cu preciurl reduse tdti marfa de argintării! precum: Icdne mari şi mici . tacămurl de dulc^ţâ şi de masă. candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnieidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nil amatori sunt rugaţi a se adresa In tdte filele la magasinul repausatulul. Calea Mogo-şdiel. Hanul Zlătari No. 21. (631—o) A eşit do snb presă şi se ufiă de ven-(jare la librăriile Socec & Comp. şi Froţii loaniţin: INVEŢĂTURA ELEMENTARĂ despre Dogmele bisericei ortodoxe de răsărit de D. ST. CĂLINESCC arangiată eonfarm programei în vigore pentru clasa 111 din licee, gymnasie, scole centrale de fete, scole normale şi pentru clasa 11 din seminarie. Preţul R'> bani. Un profesor vat academia se oferă a pr ’da WL* ECTIU rv M în următârele eciicţe: Desemn şi pictură, geometria, matematica şi ingeuere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intre în şcolele superiore. Afară de aceste v» putea da loc-ţinni de piano, de limha francesă şi cnglesă. A se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, »eS la Tipografia Thiel A' Weiss. 0 jană damă germană cu cunoscinţă de mai multe limbi, votsce a se angaja ca guvernantă safl menagoră la o familie în Galaţi s»fl în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechid vis-â-vis de poliţie in Galaţi. Loisa Hertt. A rşit7.de snb tipar şi se află de ven-ijare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Jluroşdnu HYMN EROIC pintru patru voci cu acompaniament do piane de LEOPLD STERN. Preţul i Leu noii. 1C7GTJBESGI Tipo^rafl-editori Thiel A Wei*s, palatul .Dacia,4 2000 t'r. se cere cn împrumutare, benî. Acesta moşie este şi de veiujare. A se adresa in strada Iconei No. 10, de la 7—10 ore dimiueţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) CE SE POATE CARATA « EBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN V I E N A Calea HogOş6ieI PaUis ,,I)ft(ia“ Psntru S0 dani: I aot Piohet de vârî. Psntra 5 trancl: 0 simaşî da Oxford englaa. Pentru 4 trancl 50 bani: I pîrectia pantatoane pintru cilîre|l Pentru 5 franci. 6 perechi mancheta ori ce fason. Pentru 5 trancl : 2 garnitura colorate de dame. Pentru 5 franci : 11 gulere enjl., in orl-oure fason şi mărime Pentru 5 franci: 6 părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: 8 gulere modeme pentre dame, după alegere Pentru 5 franol : lî batiste albe de păntă adevărată. Pentru b franci: lî batiste bine colorate tivite şi spălate Pentru 5 franci: 6 prosdpe de păniă curaţii. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de păniă adevăraţi Pentru 5 franol: 13 şervete albe de ceaiiî. Pentru 5 franci : 1 cămaşă modernii, a:inpli «50 brodată. Pentru & franci: 2 batiste cu monodrame fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesi fin brodată ou dantole. Pentru 3—8 franci: 1 corset de dimii Pentru fii/j franci : 0 cimaşâ de nopte Pentra 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci: 3 garniture tine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci: 1 cămaşă RiiiI o pereche de isrnene de damă, boţ&t brodate. Pentru 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată Crfime-Dentelle. Pentru 5 franci: 1 fustă costum plissd. Pentru 5 franci; 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti — I bucetî Chifon frenţuzcic. Pentru 10 trancl: I bucată Robe d'enlintj de toile. Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan englea de 5 coţi. Pentru 20 trancl : 24 oo|l Pichet. Pentru 20 trancl: I bucată Manta de baie Pentru 18 15 franci : 1 bucată păniă de Rumburg, de 36 45 coţi. Pentrn 55— 68 franci : 1 bucată păniă de Belgia de 6i) ooţr. Pentru 75 — lOSJfrancl: 1 bucată păniă Coronajde 58 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. Pentrn 12—22 franol. Plapăitiă de linii forte tine. Alară de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trusourl complecte. Calea IVogoşiiieî Palatnl „Dacia*'. Comănpiledln d § ESPOSIT STRADA EPISCOPIEI No. 4 i LA .STBUGOEILE NEGRU* % 00 A8 I U NE BA BĂ ANUNCIU IMPORTANT. PCSL MII VECHIO S! RENOJIITO JIAGASIN LA STEUA ALBA SUB FIRMA msm ©©essîsîb JL Strada Carol I No. 6. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. Strada Carol 1 No. o. (Curtea Vechie) vis-â-Tis de Sig. Prager. VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI I IST FLACOANE SX CU OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi nenmjitc pCne acera INDIGENE ALBE ŞI NEGRE De Cotnari De Oilu Mare Băşicată , Orăgăşanl Miichet Negru Vărtae . OdebeşII Dapiekie Timiibsi VINURI 6 T R 2 I N E en pro» iii en de teii De Champagne | Da Rkia i Malagt I Charry , Bordeaux | , Ungaria | Madern | Mascat Lunei Nu pite concura nimeni cu mine nici In privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce priveeoe preţul lor. N8. Liqueurarl, Diferite Cegnecerl vieax şl lin Ghampagr.a. Ţuici veche naturali şi Unt-de-lemn de Toscana. AA- THEODORESCU. ® i • . © i b (5 b H k Am onora a însciinţa pe onor. PT. Public e.ă mi*a sosit pentru sesonul de iarnă cn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonele cele din urmă, — preemu şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi Mantate de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-st:mnatal adne mulţumirile mele onor. PT. Publii pentrn încredere ce a dat menţin atei mele firme de un interval de 12 aui care păuă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfd ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-voi aî da concursul seîî găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. OPERILE MUSICALE imprimate In cdiţiuaea ndetră THIBLi <3c WEISS, TYPOQRAPJ Strada Lipncanlr palatul »1)acî&.< CARLSON C.t ve . Spune, rom. naţională, pentru o KRaTOCHvYIL A. K.. Hora, Vieţa Roiuăniel p'>.ntrs MEDEK J. W.f Romănia, Quadriile Coneort pentr MUSICESCO O., R.Tnduiala cunnniol pentr*» piano . op. Grande Etude pour pianoforte.................... op. 17. Hora. Maridra pentra pianoforte . . . , , op. 18. Durerea ’mt este mare, Valea brii. pentru p op. 19. Visuri Ce de ecpiî, Quadrille pentru piano La Favorite, Schottiach pour piano QXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXX7\ x fra^tz o-irnsra.',x3:^]^ x ^5 A la VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşdiel No. 16 vis-â-ris de Consulatul Rusrmc Recomanilă magaeinul şed asortut în tot-d’a-nna fărte bine ca rufiriă dc bărimţl şi de dame, galere, manchete, batiste de lino, olandă şi raătasă, ciorapi pentrn bărbaţi şi dame, Q flanele fine (crăpe de santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi Jţ femei In cele mal noi forme şi cnlorl, ambrele de sdre şi de pldie etc etc. Atrăsţend tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din emisa crisel am redss fdrt* melt preţurile. Qxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: FE. C. --- _ 50 40 . 1 40 40 --- . 5 . I 40 . I XI _ 35 50 ÎT K******************ttXmt*K**tt)tlt X PHARMACIA LA „SPERANTIA“ X calka noooşoaei, m. X » DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. * JC Obiecte dc Caucioc şi Articole de To.ileto.j— Asemenea angajată a efectua orl-cv1 co* U mande din ressortnl medical. xx*n*ux**xux*uxx*xu***n*x*etxHx I CEL 1&.A.T ^Cj^C3--A.SIlsr DR I HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. ISA BBLL.E JARDINIERE*' ig eRiJWB %(j»i 20, Colţul BuIcTarduluî şi Str«d«I Mogoşdiot, Caflfdo Grocănu, 20 ^ ESPOSITIUNEA 1D H, HAINE IC invit pp Onor. Public sft hine-voiescA a visita magasinul moft. unde va găsi o Esposiţiune de haine o 0 fit ec ţ i 0 P a I e cum ua fost incA iu Rucurescl. şi anutne COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR ]l PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE din Rufele cele mal moderne ale sesonulul de faţă, şi croite dup6 jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuae In Galantarele Magaaiel pe Strada MogoşAiel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine CA aui remas fidel devisief acestui magasin: OOTSTSTTIvT TVTA1G.K SI PRETITJRI FOARTE MODERATE. fiadnniAUM tA LA BELLE JARDINIĂRE1, 20 Colini BoleTardaluI fi Strftdpî Mo^oşoieît Casele Greccnu 20. Ti|>°grafta Tbiel A Wiaiw, Palatul . Dacia*•