Nr. 23K MARTI II OCTOMVRIE ANUL II. - 18TT. ABONAMB l-JTBLB IN TOATA HON A NI A I l!'« An......................L. *. 18 t^ fl luni...................> » 24 In 3 luni .................... * 1^ IN aTHAlNATATi: r» ........................... insahtiuni si «aclama : I.IBÎ& do 30 litere petit, pagina 17, 30 hani. P« pagina III, 80 bani, pe pagina II, % lei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un numfir In Capitali 10 bani. A.TSTTT LT CTUBI 8e prlimoic tu itrăialtate; La D-nil Haamm-•tm* A 7ofUr In Vienna, Walfiechgaaee 10 A. OpptUk In 7ienna, Btubenbaatei 1; Bwta Matm In Vienne , Seileretttte 2 j 7aaaau HrAiaka In 7ienna, Teiafal t.tru.e 17 j PhiUpp IA6 In 7ienna, Eiohenbachgaiae 11] L. Lmg A$Oomp. In Peşta fi Hmm te/^Ua-fleUw A Omtp. ln Paria. _______ Scrisori aaft-uaoate at ae prlmeae» Artiaolela aepablioata a« vor arde. Biuroul Redacţiei şi AdminiRtraţiel: Palatul „D#oi*". Ua lunir Io DUtrlolo 15 hui. Curmi ile llnenroaol, 8 Octomvrie. Oblig. Rurale........... 81 >830, , Domeniale| . . . 78V, 73V, Credit fonciar rural . . 727, 72y, FT « > urban . 64' f* - Impr. municipal al Capit. 71 temeţvar . . . 75 - » traniilvane . . 74 60 Argint in m&rfarl .... 104 65 Ducatul......... 5 64 Napoleonul........ 9 817, Marc 100........ 58 40 CnrmI de Berlin, 21 Octombre. Acţiun. Cailor ferate rom&ne li 30 Obligaţiunile romăne 8%. . 53 — Priorităţile O. fer. rom. 8°/o 48 — împrumutai Oppenheim ... 73 25 Napoleonul................... 16 237, Viena, termen lung.................. Paria . aourt .... 81 30 Calendarul ijllel Marţi II 123 Octombre). Patronul jilel: Apostolul Filip. Rda&ritul adrelul: 6 ore 24 min. Apusul adrelul: 4 ore 4 min. Faeele tunel; Primul Quart PLECAREA TRENURILOR Bnenreiel— Saeâva Bucureacl . . . . 8.15 n 10.—d Ploeaol..........9.50 n 11.04 d Brăila...........1.58 n 6.45 d 7.14 d Teeucia..........4.38 n '11.40 d Roman............9.05 d 4.54 ^ Buodva, aoaire . . 12.03 Ş 9.45 n Bnonreiol—Terelorera 0.05 n PiteitV ...... I0.15b Slatina...... Craiova...... Vâroiorova, toiire . . 9.01 n Saaâva—Bienreael Sucdra.....5.114 «•*« d Roman.....8.45 n 12.10 d Tec ucid........11J0 n 5.10 4 Brăila ..... 3.08 n 8.10 n 8.584 Ploeaol.........7.12 d 2.44 i I Bucureaol, aoaire 8.30 j 4.80 j Terolarava- Baoareacl VSroioroT* . . . . . . 6.451 Craiova..... . . 11.44 ţ Slatina...... Piteşti ...... . . 4.42 • Buoorescl, eoaire . . . 7.401 |B«earea«l Glarfla Baoareacl...............9.11 d 8.05 n Qiargia, aoaire.........11.85 9 6.27 n Blarfla—Bienreael Oinrgifl............... , T.16d 144n Baoareacl, aoaire .... 9.48 4 7-17 4 Galaţi —Barbeţi Galaţi............1.20 a 8.25 d 7.80 4 Barbeţi, aoaire , . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barbeţi—Galaţi Barbeţi...........2.54n 6.25 n 7.25 n Galaţi eoeire . . . 8.80 n 7,— n a— 4 SCIRI TELEGRAFICE din FOILE STEIA-IIST e. Londra, 17 Octomvrie. Pe basa ytirilor primite din Constanti-copol jOficinl Kstnr* dosminte ştirea, cS Sultanul ar fi oferit Ini Mehemed-Ali o nonă comandă. Petersbnrg, 17 Octemvrie. Ştirea despre călătoria împărătesei la Bncuriţt! na este întemeiată! Ştirea, ca împăratul îşi va muta cnartiern) din con-siileraţinni sanitare la Şiştov nn se adevereşte. In deobţte nici o dată nu a fost vorbă de a se muta cuartiernl general la Şiftov. Pesta, 17 Octomvrie. Se asigură ca delegnţinnile vor 6 convocate de 10 Decemvrie. Paris, 17 Octomvrie. ,Suir, comunică ştirea ca Prinţul de WaJJes va sosi in săptămâna aceasta la Paris. Pesta, 18 Octomvrie. După ,Pester L'oyd* Corniţele Andrassy va sosi astăzi aici spre a avea o intre-vorbire cu Corniţele Caroly, ambasadorul din Berlin. De asemenea v3 sosi cn trenul de astăzi preşedintele Camerei italiane Crispi, nu se ştie insă dacă el se va întâlni cn Corniţele Andrassy. 8t. Petervbnrg, 18 Octomvire. Inăsprindn-se timpnl, eventnalitatea mn-1 Arii cartierului general al Ţarului este mal apropiată. Acum întreaga snită a Ţarului locueţte Bubt corturi. Ştirile despre retragerea trnpelor române nn se adeveresc. Cât pentru ţtirea despre resiliarea contractelor de liferamente, ea este inexactă. De ţi nnele sunt prea oneroase, nn a fost âncă vorba de resiliare unilaterali. St. Fetorsbarf, 18 Octomvrie. Se comnnică oficial din Gorni-Stndeni de la 17 Octomvrie : Detaşamentul de la Lovcia a făcut doaS recunoaşteri reuşite. La 11 c. hatcnannl căzăcesc Antonoff a atacat cn o eotuie pe turcii de la Teteven şi i-a gonit din cele d’ântâiH yanţnri ale lor. Opt turci afl rămas morţi. Dnpă ce s'a încredinţat cn şanţurile de la Teteven annt ocupate de 300 infanterie, el s’a retras fără de perdert spre Traian, ducând cn sine vite şi cal luate de La Tarei. Tot la 11c. hatmanul căzăcese TarasofF a atacat cu trei companii din al 24 Rg. satol Toros. In cioda foonlni inimicilor el a trecut parte iu not rinl Via şi I a respins iQ Inimicul s’a ascuns prin case în nrmă cazacii l’att gonit însă in pădurea apropiată. Torcii arad în nnmSr de 30(X Dintre aceştia 80 aii rămas morţi. sfr detafamentalnl dimpreună cn 11 soldaţi a fost prin». Ruşii )ant multe vite şi afi eliberat 700 femei şi copii bulgari, pe care turcii îi ţineaţi in închisoare şi care răbdaă de foame. Constaatinepel, 18 Ootomvrle. Cele 17 forturi, care incunginră oraşul deepre uscat, snnt terminate ţi urmează a fi armate co tnnnrl Krupp. Oarnisonn a-COstor forturi, întocmai ca şi la Adriano-pol, ae va compune nnmal din rândurile gardel naţionale a capitalei. Se asignră, că Said-pzfa, ndjntantnl Sultanului va comanda aceste forturi. Constantinopol, 18 Octomvrie. ComaDdantnl din Kars, Mnstafa-paja, s’a întors de Ia Erzerum la Kars. Poarta a protestat contra isgouire! membrului turcesc comiriuneî dannbiane internaţionale, colonelul Drygalski, de către ruşi. Festa, 18 Octomvrie. Crispi a sosit astă-zi la 6 ore seara aici, a fost primit de către consulul italienesc Salvini fi a tras la hotelul Europa. Mâne va da visite Ini Tisza şi Thycry. E probabil că el Be va întâlni cn Andrassy care va sosi mâne aici. Constantinopol, 18 Octomvrie. Ambasadorul Germaniei Principele Rensz a plecat în persoană la AdriaDopol spre a lua informaţiunl positive despre procedura tribunalului marţial turcesc faţă cn bulgarii. Tlflls, 17 Octomvrie. Dnpă ştirile sosite aici perderile pe care le-a snferit Makhtar-Paşa la 14 şi 15 c. snnt cu mnlt mai mari decât se credea la început. Armata Iul Mukhtar-paşa era compusă iu cea mal mare parte din trupe iregulare fi annme 66 batalioane, 80 tunnri şi 6000 cavalerie. Nnmărnl turcilor prinşi ar fi de 32 batalioane, o brigadă de artilerie şi 2000 cai. Afară de cei 7 paşi aQ mai fost prinşi 100 oficeri snperiori. Intre morţi ar fi şi fini Ini Şamil, Kasi-Mahom, şi comandantul cavaleriei turcescl hinssa Eondnhons. Perdert a turcilor in morţi, răniţi şi priso-nieri ar fi 16,000 omeni. Generalul Laza-rew , coroaudantnl divisianeî 39, a prins 2500 turci intre care mnlţl ruşi dtssrtaţl. întregul lagăr turcesc de pe înălţimile de la Madşa a fost lnat: 36 tnnnrl, mii de corturi, multe arme, mnniţinni şi drapele ad eSjnt în mânile ruşilor. Din partea ruşilor a comandat Marele Dace Mihal în perBdnă. Ca totul ad fost în luptă 65,000 ruşi comandaţi de Melicow, Haiman, Bo-lowjew şi Lazarew. SCIRI TELEGRAFICE ALB «T I M F O L D I. Depeşă de la ministerul de Esterne. Poradlm 9 (îl) Octomvrie. In lupta de vineri 7 corent perderile noastre sunt de 2 oficeri morţi, C&p. G&ne8cu Dim. şi sub-locotenen-tul Lemnia Dim. amOndoi din al 7 regiment de linie şi 2^3 oameni morţi şi dispăruţi, răniţi 22 oficeri şi 621 soldaţi.— Intre oficeri 2 numai sunt grav răniţi. Intre soldaţi 50 greă şi 500 foarte uşor. Cea mal mare parte din oficeri şi soldaţi uşor răniţi vor fi tn puţin timp ln stare de a se reîntoarce la corpurile lor. (Afsntla Havan). — Ssrvichil dala 20 Octomvria, 4 ora adn. — J Parodiat, 20 Octtmvris. Dnpă ce afl terminat lucrările lor da apropiere lângă Plevna, Românii ad atacat iar reduta turcească situată lângă cea luată la II Septemvrie. Dnpă trei asalta crâncene Românii ad luat reduta; dar în timpul nopţii Turcii sdnnândn ’fl toate forţele lor ad re- lnat-o după o luptă din cele mal sângeroase. Lnpta va urina probabile astă-zi. Din ambele părţi perderile snnt simţitoare. Viena, 19 Octomvrie. Se annnciă de la Varna că principele Has-san a ameninţat că se va retrage. Egiptenii găsesc că sunt ruşinaţi d’a fi depărtaţi într’o garnizonă. Enerom, 17 Ootomvrie. D’aicî aii plecat numeroasa trupe pentru a se dace să intărească pe Mukhtar-paşa. Alte trupe ad plecat asemenea de la Batnm în direcţiunea Karsnlul. Rafnsa, 18 Octomvria. Ali-Paşia adună la TrebiDje nn corp de armată pentrn a încerca să reia Niksicinl. Se anunţă că Turcii ad să ia ofensiva din spre Podgoriţa. Ali-Saib adună forţe considerabile pentru a năvăli in Muntenegru. Constantina pal, 20 Octomvria. ErI s’a ţinut nn mare consilid militar. fiaşid-Paşa ar fi reuşit a scăpa de la Ruşi cn dofi batalioane la Karadjadagb. -Serviciul di la 20 Ootomvria 9 ara tfimlnaiţa.— Constantinopol, 10 Octomvrie Ruşid paşa ocupă înălţimile de la Tşin cari domină câmpul cn acelaşi nume despre Kars. Ahmed-Eynb paşa şi Rifa-paşa ad plecat la Srzernm. Paria, î0 Octcmvra. Calcule basate pe cifrele ofici le stabilesc că, în toată Francia, afară de colonii , candidaţii republicani ad obţinut 4,313,000 voturi şi candidaţii conservatori 3,630,000. Diferinţa în favoarea republicanilor este dar de 677,000. Ini 876, republicanii obţinuseră 4,030,000 voturi şi conservatorii 3,160,000 voturi. ReBnltfi de aici că republicanii ad câştigat 283,000 voturi şi conservatorii 4 76,000. Censtantlnopel, 2o Octomvrie. Telegrame oficiale confirmă că Mnkhtar-tar-psşa a ocupat posiţinnea de la Klizir-dere în apropiere da Soghalidagh. — Serviciul da la 2l Oelemvrlt amsazi — CoBStantiaepol, 20 Octomvrie. Ambaaadornl englez, d. Layard, a a vet azi o lnngă întrevorbire cn marele vizir Edhem-paşa. O telegramă a Ini Osman-paşa anun ţă că lnpta de artileriă a incepnt la Plevna. Borna, 30 Oetomvrie. Papa a fost astăzi nşor indispus. El a incepnt audienţa pe care o dedea dimineaţa cardinalilor. Telegramă a marelel Duce Nicolae. Goni]student, 94 Octomvrie. Turcii ad lnat înapoi rednta pe care Românii o luaseră cn asalt în aceeaşi zi. Românii ad perdnt 5 oficeri şi 130 soldaţi. Nn snnt încă amănunte asupra a-cestel lnpte. La Dunărea de jos, CazaoiI a lnat Ia Siemik pe drnmul de ta Cernovoda la Si-listra nn convoid tnreesc de 100 care, omorând 26 oameni şi făcând prisonierl 32 de oameni din escortă. La 6, Cazacii ad gonit de la Poiţa doă escadroane de cava erie turcească regulată, care a perdnt 7 morţi şi doi prisoDierl. — Serviciul dt la 2t Octomvria, 4 ara aaara. — Constantlnopal, 21 Octomvria. Armata Ini Snleiman-paşa s’a retras vinerea din nrmă in vecinătatea Rasgradu-lnî unde ocupă acuma posiţil mal favorabile la sosirea proviainnilor pentrn earnă. Se confirmă că 32 batalioane turcesc! ad fost făcnte prisoniere de către ruşi. Este de temut ca ruşii să nn tae dramul celor 6000 de turci ce aparţin gar-nisonel din K >rs cari an fost trimise de Mukhtar-paşa ca să înconjure Ardahannl. Tarii, 20 Octomvrie. Vioe-amiralul Hassan-paşa ae dace la Salina ca să ia comanda părţii din esoadra turcească ce ae află acolo. Se anunţă că corpul rusesc din Dobro-gia a’a pns In mişcare. Se erede eă Silistra va fi objectal nnnl atac apropiat Vaahliftoa, 21 Oclomrrle. Recolta grâolnl in Statele-Unite eate, anal acesta, cea mal îmbelşugată din câte e’ad văzut. Un mare incendid a distrus fobnrgnl St. Johans Ia Newbrnnsvik; 230 case ad ars şi 3000 oameni ad remas fără adăpost. Perderile se evaluează la 300,000 dolarL BUCURESCI ,L2 OCTOMVRIE Comunic&m dupâ „Die Presse* din Viena nn şir de amfinunte privitoare la isbânda luatft de c&tre ruşi tn a-propiarea Karsulul. Dupft acest raport, pe care nu avem motive de a’l pune In întregul lui la Indoialâ, turcii ad perdut cu totul 32 tunuri şi 16 mii oameni. Chiar şi dacă am reduce aceastft perdere, ea remâne ca cea mal mare ln cursul acestui res-boifi. Chiar ln o depeşâ din Constantinopol se confirmi ştirea, c& 32 batalioane turceşti afl fost prinse de c&tre ruşi şi se expriin& temerea, c& garnisona de 6000 oameni a Karsulul nu va putea scâpa. Cu toate aceste ln ziarele din str&in&tate per-derea turcilor este privit& ca fiind prea mic& apr* a motiva ln destul speranţele de pace şi se exprimi temerea, c& ln urma eşecului suferit rSsboiul se va In&spri. Dar acesta se va vedea ln cursul celor mal apropiate zile, dup& ce vom şti, ce im-presiuue a produs ştirea tn Constant tinopol. Pe c&mpnl de rfisbol din Europa, afarft de încercarea făcuta de câtre rom&n! spre a lua reduta de la Qri-viţa, nu s’a petrecut nici o mişcare mal importantă. Cât despre lupta pentru luarea redutei de la Griviţa, uu avem âncă detaiurl. Ea nu pare Insă a fi fost decăt o Încercare făcută mal mult ori mal puţin cu scop de recunoaştere, de oare-ce perderile comunicate din Gorni-Studeni sunt mici. Suleiman paşa după ştirile sosite din Constantinopol ar fi la Rasgrad, unde face toate pregătirile pentru iernarea trupelor. De şi de căte-va zile timpul e frumos, In urma mal multor recunoaşteri s'a constat, că terenul nu e destul de uscat pentru că artileria să se poată mişca ca îndestulă lesnire. De o cam dată dar operaţiunile mal mari ar fi peste putinţă. Aceasta Insă numai de o cam dată şi e cu putinţă că Iu zilele acestea se va da o bătălie decisivă, care să deschiză ruşilor căile. De cătă-va vreme ruşii înaintează merefl spre Lom şi Îşi ocupă posiţiunile, pe care le-afl părăsit la cursul Băptâmănilor trecute. DIN AFARA. Fr&neia. — Cabinetul Broglie e hotărăt a nu se retrage înainte de a fi terminat alegerile consiliilor generale. După ziarele din Paris, In cursul alegerilor miniştrii s’ar fi Întrunit ln mal multe r&ndurl şi ar fi hotărăt să se retragă cu toţii. Da asemenea mareşalul Mac-Mahou ar fi primit pe mal mulţi dintre capii deosebitelor fracţiuni republicane. Cu toate acestea ln urmă miniştrii afl hotărăt a mal sta de o cam-dată la postul lor. înlăturarea crisel prin stabilirea unei Înţelegeri statornice Intre bărbaţii mal moderaţi din Francia urmează a fi obiectul discuţiunilor. Deşi republicanii vor pntea să aibă ln Camera viitoare o maioritate de vr'o sută şi do£-zecI voturi, această maioritate nu trece de cât cu vr’o 10 voturi maioritate a unei coali-ţiunl, care nn s'a format pe base destul de statornice. Ast-fel chiar formăndu-se un minister republican, el nu va presenta destule garanţii de stabilitate. Aceasta e considera-[iunea, pentru care chiar şi unele ziare din Viena cred că mal curănd ori mal tărzifi partidele se vor grupa alt-fel decăt cum sunt, formăndu-se lu cameră o maioritate a oamenilor moderaţi. Ziarele republicane, precum de sine se Înţelege, atacă guvernul fiindcă nu s'a retras numai de căt după ce resultatele alegerilor i-afl fost cunoscute. Austro-Ungaria. Camera atât In Pesta şi In Viena se ocupă cu cesţiunl interne. Chiar nu se ştie dacă ln cursul sesiunel actuale i se vor presenta proictele de legi relative la noirea pactului dualistic atăt de mult discutate. După ştirile res-păndite din Pesta atăt lu camera TIM P DL din Pesta cit şi în ceea din Viena aceste proiecte de legi Întâmpini o foarte vini oposiţiune şi este aproape ne indoios, cil presentilndn-se acum, ele ar fi respinse. Pentru caşul, ci vasele ocupate nu s'ar primi de citri corpurile legiuitoare, cabinetul Tisza ar fi hotirit a se retrage. De asemenea se asiguri ci ambele ministeril ar fi hotirit a recurge !u caşul de estremitate la ho tirlrea împăratului; e iusi probabil ci Impfiratul nu va primi, ori chiar daci s ar pronunţa, el se va hotirit ca lucrurile si rSmiie in statu-quo. Intre aceste partidul stinge! extreme din Pesta, oamenii lui lăossutt, ţine rnerei opiniunea publici în agitaţiune prin interpelaţiunl ficute relativ la cestiunea orientali şi prin atacuri indirecte Îndreptate contra dinastiei Habsburgilor. De şi Iu cercurile politice interpelaţiunile şi cu deosebire atacurile îndreptate contra Habsburgilor produc o foarte rea impresie, ele la poporul maghiar sunt populare. Lupta contra Habsburgilor este pentru maghiari o vechie şi scumpi tradiţiune, de care si leagi istoria lor în cel din urmi trei secoll şi tot d'a-una, de cind Habsburgil stipinesc în Ungaria, el ai stat faţi cu un partid revoluţionar. Germania. ■— Crisa ministeriali provocaţi prin cererea de demisiune a ministrului de interne Eulemburg nu a fost Inci terminaţi. Precum ştim, împăratul, In loc de a primi demisiunea lui, i-a acordat un concedii de patru luni Ziarple din Berlin de loc nu sunt mulţumite eu a-ceasti aoluţiune, de oare-ce ea sea-mini a boali chronici. Principele Bismarek tot se mal consideri ca fiind In cencediu şi prin urmare doi dintre miniştri sunt şi nu sunt la postul lor. Se scrie din Berlin ci Ţarul a fi-cut ImpSratuIuI Wilhelm co unicare deBpre biruinţa luaţi lingi Kars asupra Turcilor şi ci acesta ar fi răspuns imediat prin o felicitare cildu-roasi. Se înţelege ziarele turcofile privesc aceasti manifestaţie ca o cilcare a neutralităţii. REVISTA piARELOR. „Pressa* de la 9 Octomvrie urmează a combate pe radicali. Principiul din care tPressa* pleaci asti daţi, e acela, ci radicalii sunt un element social turburitor şi prin ur- mare chiar fiind la putere numai prin tnrburarea echilibrului social si poati manifesta. Ast-fel radicalii aii d t pe foştii miniştrii conservatori In judecaţi, nu fiind-cft erafi convinşi despre vinovăţia lor, ci numai fiind-ci voiai si paraliseze una din puterile, care aleâtueso Statul roinin. In urmi ai afişat punctele de neusaţiune prin toate _>-numele ţfirel. ai ales o romisinne din Cameri, dftnd drepturi judecătoresc!, ai in hietat ţara prin raporturi falşe despre starea materialului nostru de rfi»boii şi, in sfârşit, ai trecut Dunărea firi învoirea ţirei: toate acestea constituesc nişte fapte, care duc pe „Pr. ssa“ la con-clnziimea : „Că numai în nesiguranţa bubliei radicalii işi pot afla mediul ambiant de a pune iu aplieaţiune falşele doctrine co profesează, şi din aceasti cansi pretutindenea guvernul lor este cnracterisat de o stare anormali a soeiotăţel.* In urmi „Pressa* ne di o do vădi despre perfidia, cu care „Ro ruinul* e obicinuit a combate pe adversarii sil. Dovada este eclatanţi, pentru aceea rispunsul resulti de sine la întrebarea „cum se numesce acela,* care face. precum urmează: Foaia radicali de la 8 Octomvrie, zice: „Acel pasagii al „Pressel* de aici este atit de instructiv, în cit stârnim a crede ci este bine si mal repunem, cel puţin o parte din el, sub ochii publicului : „Toţi ciţi sunt cu mintea lenis-citi, ciţi nu se aprind de flacăra unei imaginaţiunl „febrile,* sad nu se hrinesc „din vederi destrăbălate;* toţi acel cari nu se conduc de egoismul strimt al intereselor unul mic număr de interesaţi, ca d-nii Ordi-naire, Nacquet şi semenii acestora; imensa majoritate a naţiunel fran-cese. va vota pentru ministerul mps* de-asemenca se bucuri. In sfârşit „Românul* combate ideia, că guvernul ar fi fost dator si sfituiasi pe Domnitor a pune o r. genţi Înainte de fi părăsit ţara şi lucheii prin cuvintele : „Adversiril noştri! politici, cari stârnesc a dovedi ci nemulţumiţi rărniu chiar iu faţa celor mal mari avantagie aduse legalitilţel, dreptului şi ţărel, Îndată ce ele nu sunt realisate sub „dinastia d-lulCatargi!* Preui-se şi „Românul* începe si aiureze. Tot in „Românul* mat citim şi următoarele : Comisiunea Camerei pentru terminarea actului de acusare, lu privinţa ministerului d-lul Catargi, şi-a sfârşit lucrarea. Sunt doă săptămâni de cind ui s’a tot spus ci lucrarea este gata, şi cu toate acestea aflăm ci ea nu s'a depus încă pe biuroul Camerei. N aveiu altă putere de cit a constata acest fapt, cu totul neînţeles pentru noi, şi a’l deplânge din mai multe puncturf de vedere.* „România Liberă* combate ideia de a se convoca corpurile legiuitoare citi vreme oştirea româui se afli în fc.ţa inamicului. Motivul „României Libere* pare a fi cu deosebire următoarea temere : Minoritatea conservatoare, daci vom induce după tonul organelor a-cestu) partid, are să aţâţe şi si întreţină [nişte desbaterl furtunoase. Asemeni desbaterl noi le considerăm, atit timp cit armata se găseşte faţă cu inimicul, foarte vătămătoare pentru moralul trupelor. Când vor auzi ostenii noştri, acu-sindu-se în parlament guvernul ci i comis o crimă, trimiţănd armata peste Dunăre, şi apoi asupra acestei teme fâcăndu-se un tabel elegiac de mâestril cuvântului, tabel In care de sigur vor intra cu ambundanţi vorbe sonore şi cu efect în obşte, nu vor simţi oare o sdruntinare in credinţa lor şi cu această sdruncinare nu va scădea oare şi curagiul, ce trebue desfăşurat in faţa inimicului ? Acest lucru ne preocupi foarte mult pe noi, cari, chiar daci guver- nul ar fi comis o mare eroare, ne Îngrijim de bravii fraţr, cari ai adus asupra patriei admiraţiunea şi stima Europei şi acolo, departe tn viile Bulgariei, ai lucrat piatra pe care se va clădi unitatea română. Către aceşti fraţi scumpi, către patria noastră, am comite cel ihaf mare păcat, da^a, prin desbaterile noastre, am slăbi curagiul vitejilor.* Acest motiv in aparenţă atit de puternic, in adevăr nu poate si aibă loc, de oare-ce intre oameni cu minte răsboiurile nu se fac de ci-pentru nişte motive, care nu mal pot fi discutate. Răsboiul este cea mal aspri necesitate In viaţa sociali : Îndată ce nu ar fi o necesitate, este o nebunie. Credem dar ci „Rominia* răă face, când se teme ci motivele, pentru care guvernul a trecut armata peste Dunăre, ar mal putea si fie discutate. „Rominia Liberi* nu ar trebui si admiţă, ci discu-ţiunea poate si aibă loc, ast-fel temerea ei face iinpresiunea unei a-cusaţiunl. Citim ia ‘Monitoral Oficial:» Ziarele ‘Pressa, şi ‘Timpul, publică o scrisoare a d-lol L ikmau (Mazu-pnşa) prin care acesta pretinde că, înaintea deschide-reî resbelnlnî tnrco-rns, d-sa ar fi fost însărcinat cn o misinne din partea guvernului romăn lângă înalta Poartă, şi că d-sa adusese pe cabinetul diu Constantinopoli la otărârea de a n-goţia cu cabinetul din Bacnrcscî în privinţa nnei alianţe intre ambele State iu contra Rusiei, propunere care apoi a fost refusatâ de ministerul ro-mâuesc. D. Lakmann nici odată u’a avut veri-o misiuue din partea guvernului român. In adevăr, d-sa aflându-9e iu ConBtantinopoli in luua Octomvrie 1876, ’şiadatîn unele cercuri de acolo roiul de ‘trimis al guvernului român., Âgentnl diplomatic al României din Constantinopoli aducând aceasta la cnnoscinţa ministern ni din Bucnresci, D. N. louescn, atnnci ministru al afacerilor străine, prin depeşa sa din 31 Octomvre 1876, s’a grăbit de a ’i răspunde că d. Lakmann nu era însărcinat cu nici o misiune din partea guvernului românesc.1 Din insnşi aceasta resnltă ci d. Lakmann ’şi-a dat insoâi singur misiunea de a merge in Constantinopoli şi de a tratata cn înalta Poartă în numele gnvernnlni român. Re-sultă Asemenea că participarea ce ziarul ‘Timpul, atribne d-lul Kogălnicsann în aceAstă afacere este tot atât de puţin întemeiată cât şi misiunea d-lni Mazar-paşa; căci d. Cogălniceann în Inna Octomvrie anal 1876 nu numai că nu facea parte din guvern, dar nici era măcar în ţară. ( ('omunica!) SCRISOARE ADRESATA TIMIPTTIjTTI. Bârlad, 6 Octomvrie, 1877. Domnule redactore, luci de la primele nuvele despre intrarea in acţiune şi despre luptele victorioase a armatei noastre români de la Plevna, damele Bârlădene compătimind la suferinţele ostaşilor răniţi, s’aă grăbit a Înfiinţa un comitet" pentru ajutorul ostaşilor romani ri-^‘ niţl. Acest comitet compus din d-nele Cleopatra I. Diamandi, AgripinaRo-| setti, Iosofina Sturza, Catinca Lepâ-datu, Constituindu-ae sul) patrona-giul M. 8. Doamnei care a binevoit a accepta presidenţa de onoare prin devotamentul şi activitatea membrelor Iul, şi cu concursul bine-voi-tor al cetăţenilor de aice cari la rin-1 dul lor ai ştiut a respunde cu genero ■ sitate la apelurile ce li a’aă făcut de-puind fie-eare ofrande după puterea sa, după ce ad adunat o citime de bani şi mal multe efecte, cum Ungerii, scamă, bandage şi alte necesare răniţilor, pe de o parte ai venit m ajutorul răniţilor pe cimpul de re-< sbel făcând patru corturi mari du-l blate şi 30 bvancarde de care sel simţea necesitate la ambulanţele ro mâne. şi trimiţând o mare parte din efectele adunate pentru pansamen- . tele răniţilor şi anume : 57 oca scamă, 113 proitirl, 98 cămăşi, 266 bandage, 5 şi jumătate oca petici de o-landâ, 65 feţe de perinl, 1 faţă de masă, 12 şervete, 25 prosoape, 98 triunghiuri, 12 coţi organtin, 141 carele găurite, 10 coşuri de mindire, 515 comprese de olandă, 132 comprese de americă, 2 oca fitil. 1 plapumă şi doă perne ; iar pe de alta ai organizat in oraşul Bârlad un spital pentru căutarea ostaşilor români riniţi, care spital aşezat Intr’un local din cele mal bune şi In condi-ţiunile cerute de higieni prevăzut cu toate cele trebuitoare, coprinde 30 paturi oferite comitetului de către diferite persoane dintre concetăţenii noştri, cări In simţul lor umanitar s'ail însărcinat a da şi chiel-tuelile necesare pentru Întreţinerea lor. Un tren sanitar sosit la 29 a le tiecutel Septemvrie aducând In oraşul nostru un număr de 43 riniţi comitetul damelor, administraţia locală şi o mare parte din cetăţeni i-aU Întâmpinat la gara de Birlad, unde aU fost priimiţl In modul cel mal cordial In sunetul musicel gar-del orăşeneşti care de asemenea ve- j nise pentru a saluta pe bravii noştri oaspeţi. MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI (Urmaiea 21-u). X. Munţii Ural! se deufăşură pe o întindere de aproape trei mii verate între Europa fi Auift. Ori că s’ar chema Urali, nume de origină tartară, ori Poas, nume rusesc, numele le este nemerit pentru că în amândoi aceste limbi, aceste numiri la semnează ^cingătoare*. Efind de pe ţărmuri! mării Arctice, munţii Orali se perd pe coatele Catpicel. ÂBt-fel era graniţa pe care Mihail Strogoff trebuia să o itrăbată pentru a trece din linşi* în Siberia, fi B’a epos mal dinainte, că luând drumul ce duce de la Ferm la Ecaterinburg, aşezat la poalele despre răsărit a Oralilor, alesese cu multa înţelepciune. Aceasta era calea cea mal lesne fi cea mal iigură, acea care serveace de comunicaţie pentru tot comerciol Asiei centrale. Noaptea trebuia să fie tocmai de ajune pentru trecerea munţilor, dacă nu v'mea vre-o întâmplare neaşteptată. Din c .. i-cire, cele d’ântâiil bubuituri de tunet prevesteai o vijelie pe care starea particulară a atmosferei trebuiai să o facă îngrozitoare. încordarea electricităţii ajunsese la un ast-fel de grad în cât nu putea să se desfacă de cât pTÎn isbucnitură sguduitoare. Mihail Strogoff luă toate îngrijirile că tenera-I tovarăşă aă fie comod şi bine aşezată in trăsură. învelişul, pe care nn vertij ’l dedepe jos foarte lesne, a fost înţepenit cu nisce sfori cari se crucişai dinainte şi dinapoi. S’ai pus îndoite hăţuri la cai şi s’ai luat mal multe îngrijiri pentru a asigura roatele fi a mal slăbi sgu-dciturile fi loviturile căruţei. Partea dinainte şi cea dindărăt, s’atf legat mal ţa-păn cu o pârghie pe care ad legnt'o pe de desupt cu frânghii. Nadia fi luă ear locul în fundul taren-tasuluf, şi Mihail Strogoff Be aşeză lângă dânsa. înaintea coviltirului atârnaţi doă perdele de piele, care până la un punct oare-care trebuia să apere pe călători de ploae fi vânt. Doă felinare groase erafl înţepenite la partea steogă a scaunului pe care se ţinea iemcikal şi nrunend piezişi nisce luciri slabe cari era ti destul de sarbede spre a lumina drumul. Dur ele erail lumini’e posiţiel trăsurii, şi , dacă risipeaţi abia îutanerecnl, cel puţin împedicati tarentasul de a se lovi cu vre-o altă căruţă cu care s’ar întâlni. Se vede bine dar, că toate măsurile er;i3 luate cn îngrijire, şi în faţa acestei nopţi ameninţătoare, era bine să fie luate. — Nadia , suntem gata, zise Mihail Strogoff. — SS plecăm—reapunso tâuăra fata. S'a dat numai de cât ordin iemcekalui, fi tarentasul începu să eboare Buind ân-tfiila coaste ale munţilor Uralî. Era opt ore, şi soarele era spre a-sfinţit. Cu toate acestea timpul era foarte posomorit, cu tot amurgul ce este destul de lung enb această latitudine. întinşi vapori se păreaţi că coboară bolta cerului, dar nici o suflare de vânt na1! turbura. Cu toate acestea dacă pâcla sta nemişcată de la un capăt lacel-l-alta! orizontului, nu era tot ast-fel şi de la zenit până la nadir, fi depărtarea care o despărţea de pământ Bă mioşora intr’an chip vădit. Unele din aceste făşiî respândeaă un fel de lumină fosforescentă fi înfăţişai vederii arcuri de şnse-zecî până la opt-zecl grade. Zonele lor păreati că se apropie din ce în ce mal mult de pământ fi strîngeaG rnereă cercul ast-fel în cât ascundeaă iute muntele, ca şi cum vre-o vijelie mai mare le gonea de sus în jos. Şi apoi, drumul mergea în sus spre aceşti groşi nuorî, foarte deşi şi mal mal ajunşi gata a scoate un tunet. Peste puţin, drumul şi ceaţa aveaQ să se amestece, fi, dacă în acest moment, norii nn isbacneaîi în ploae, negară ar fi fost atât de deasă, îu cât tarentasul nu ar fi putut merge înainte fără a fi în primejdie de a cădea în vre-o prăpastie. Insă, coama munţilor Uralî nu ajunge de cât la o înălţime de mijloc, Înălţimea cea mal mare a vârfului nu trece peste cinol mii picioare. Zăpezile veolnice nu se pomenesc aci şi acole pe cari le aruncă pe piscuri iarna siberiană, se topesc de căldura verii. Plantele fi arborii cresc aoi îu toată înălţime. Ca şi exploatarea minelor de fier şi de cupru, aceea a pietrelor preţioase are trebuinţă de un mare număr de lu- crători. Ast-fel, acele sate ce se chiamă , ‘zavody» se întâlnesc des pe aici, şi dru- I mul ce trece adesea prin strlmtorl, este destul de bun pentru căruţe de poştă. Dar ceea ce este lesne pe timp frumos şi în deplină lumină, înfâţişază greutăţi şi pericole, când elementele să luptă cu înverşunare între ele şi când cine-va este apucat în lopta lor. Mihail Strogoff soia, prin cercare, ce va să zică o vijelie în munţi, şi poate că socotea, cu drept cuvânt, acest meteor tot atât de îngrozitor ca şi viforile de zăpadă, cari m timpul ernil, se deslănţoeec pe aci cu o furie neobicînuitfi. La plecare, ploaia nu începuse încă. Mi-hail Strogoff ridicase perdelile de piele care apărail lăuntrul tarentaaulul şi vedea înaintea lui, uitându-as mereG în toate părţii , că lumina licărindă a felinarelor arăta fantastice umbre. Nadia, nemişcată, cu braţele încrucişate, privea şi ea, fără Bă se plece, pe când tovarăşul el, pe jumătate afară din tarentaa întreba în ucelaşl timp cerni şi pământul. Atmosfera era cu totul liniştită, dar de o linişte ameninţătoare. Nici o moleculă de aer nu se mişoa. Ar fi zis cine-va că TIMPUL Am fost fericiţi a constata cn astă ocasiune ca răniţii noştri (graţie energicei protestări a onor. Preşedinte al Societăţii Crucea Roşie din Capitală, Prinţului Dimitrie Gr. Oh -ca), n'aft fost negligeaţl ca nud na inte, fiind de astă dată Însoţiţi In tren de către d. Dr. Codrescu şi de mal mnlte dame de caritate sub direcţiunea d nel Costaforu asistată de d-şoara Cuciuc, care tn tot per-cursul drumului aă dat răniţilor In grijirea trebuitoare şi măngă"re a-linănd suferinţele lor După sosirea şi primirea răniţilor, el att fost îndată transportaţi ln trăsurele ce eraţi pregătite; 30 dintre eT la spitalul organizat de comitetul damelor, unde fiind instalaţi, d-uii doctori Antoniu, Davi-doglu şi Calalb cu damele din comitet, cu d-na Costaforu şi d-ra Cuciuc. asistate de mal multe călugăriţe de la Monăstirea Adam, care saft pus la serviciul acestui spital, aii procedat a face răniţilor pansamentele necesare, măng&ind pe fie-care din el, ln cât să vedea in faţa tuturor răniţilor surlsul de bucurie şi mulţumire oe’l produce alinarea suferinţelor. Am admirat cu o vie plăcere devotamentul şi activitatea cu care aceste dame Îngrijesc de răniţi şi ln special a d-net Costaforu şi a d-rel Cuciuc care uitând oboseala drumulnl n'afl Încetat şi aici ln timpul cât afl stat până la întoarcere, ii face pansamente răniţilor, fapt pentru care merita toată lauda. Cel-l’alţl răniţi s’aâ transportat asemenea la spitalul din oraş dependinţe de Sf. Spiridon din Iaşi, unde sub direcţiunea d lui doctor Codrescu medicul acestui spital, li s’ab dat ia-râşr toată Îngrijirea cuvenită. Ast-fel, spitalul damelor din B£r-lad funcţionează deja ln complect sub de aproape Îngrijire a membrelor comitetului şi sp°râm că va da resnltatele cele mal satisfăcătoare. Onoare dar damelor B&rladene care la vocea durerel ostaşilor noştri răniţi In luptă pentru independinţa patriei noastre s’afl grăbit a veni ln ajutorul lor, onoare şi tuturor concetăţenilor Bărlădenl cari aă contribuit şi contribuesc la Întreţinerea acestui spital pentru căutarea ostaşilor noştri răniţi. Pri imiţi, vă rog. d-le redactor, asigurarea prea osebitei mele consi-deraţiunl. un BSriidsan. HirţoTa, 1 Octomrrii, 1877. De la nltima mea scrisoare, din 16 Septemvrie espirat, n'am putut a vă mal seri nimi», fiind foarte ocupat şi acum, vă scria, Insă pe scurt. natura, pa jumătate năbuşită, nn mal răsuflă, fi că plămânii săi, aderă norii negri fi defl, atrofiaţi de rre-o cântă oare-care, nn mal pnteafl funcţiona. Tăcerea ar fi fot» desăvârşită, fără sc&rţietorile roatelor la ren tataia! cari sgudaiaB dramul, gemetul osiei, rwuflarea sgomotoasa a cailor căror» le lipse» suflarea fi tropăitul picioarelor lor potcovite pe pietrifol care scotea sc&u-tel 1» loriturile lor. Aminteri dramul era pnstiB de tot. Ta-reutaful no Intăluia nicî o fiinţă de oui, oicl vre-un călăreţ sad vre-o altă căruţă tn aceste înguste «tiâmtori ale Uralilor, pe această noapte amerinţătoare. Niol un foc de cărbunari in aceste păduri, nici o locainţfi de mineri. Trebuia un motiv care nu’ţl dă pas nici să te codeftl nici să interdiez! pentrn ca să pornescl strebaterea munţilor in astfel de condiţiunT. Mibail Strogoff nn se codise. Asta nn 1 era en putinţă; dar a-tnncl —fi asta a început să T îngrijească foarte—cine putea fi fi acel călători a cărora telegă mergea înaintea tarentasnlnl săQ, fi ce motive mari II făcnse să fie o-t&t de imprudenţi ? Mibail Strogoff stătu ast-fel cât-va timp Noutăţi de pe aci nu sunt, de cât preparative continue. Modul prepa-raţiunilor insă nu vi 1 put spune. Timpul vi ’l va arăta. Armata, sub comanda generalului Zimmerinanu, lnaint‘*nză cu Încetul, dar calcă sigur. C zaeif an prins sume mari de provisiunl şi mu niţiunl turcesci, destinate pentrn Si listra, şi care venea de la Varua pe drumul ILigi llaz.trdjik. Avant- garda rusă se afiil acuma in faţa a-c.e*tnf din urmă oraş. Escursiunile el nici odată nu sunt In zadar. Mii de vite cornute, şi of, se ia pe pe-care zi de la Turci. Vapoarele pe Dunăre transportă, necontenit, armată şi muniţiunr. V’am scris, In ultima mea epistolă, că doi monitoare turcesci venise din Sulina să ’şl cerce norocul, cuui-va ar putea trecu stavija Dunărei In josul Tulcel. Unul din el repezindu-se a putut înainta, fiind apa mare, şi a intrat Intre corăbiile cufundate, unde se înţepeni: nu putea merge nici înainte, nici Înapoi; cel-l’alt, vftzPnd aceasta, a început a da cu tunurile, spre a lnsciinţa pe flota turcă, staţionată la Sulina, ca să 'l vie In ajutor. După aceasta, afl venit încă trei monitoare turcesci, şi atunci, legând pe cel căzut ln cursă, după multă casnă şi osteneală, abia aii putut a '1 scoate, şi de acolo In fuga mare an fugit-, câte şt cinci spre Sulina. Vă veţi mira, poate, cum s'a putut apropia monitoarele turcesci până la stâvilar, pe câtă vreme Huşii pusese torpile! Aceasta este foarte adevărat, dar când s’au pus torpilele, apa Dunărei a fost mică, iar aoum a crescut foarte mult-, şi din zi ln zi c.resce necontenit. Intr'iua din precedentele mele scrisori, v'atu menţionat că. pentru apărarea malului mărcI-Negre, aâ venit cazac! Inguşi. Aceştia sunt CircasienI, cari sunt aşezaţi In lungul mârel-Negre, de la Tulcea până lu Kiustendje. In Tulcea este un corp de armată bulgară, înfiinţat după trecerea Ruşilor. Aceşti tineri bulgari, după ce ’şl-aă făcut eseiciţiul cuvenit, aă fost, parte din el, trâmişl ln tot sandjacul Tulcel, spre a Îndeplini slujba de gendarmerie ln districtele cari aparţin aandjaculul din Tulcea. {Preşsa). I. K. CRONICA Ovreii din Kazanlte, cBre fuseseră prădaţi de cătră Bulgari şi în urmă a’aQ refugiat la Bucureşti, aB plecat iu zilele a- veghiând. Pe la oarele un-Bpra-zece, ful-gerile începură să brăzdeze cerul fi nu mal încetară. La lucirea lor grabnică, se vedea 3 apărând umbrele brazilor mari car! erafi îngrămădiţi pe deoaebite puncte ale drnmnlul. Apoi, ori de câte-orl tarentaanl se întâmpla să meargă pe marginea dru-mnlnl, adânci prăpăstii se luminări la despicarea norilor de fulger. Spaţul uu intftrzie a se umple de bubuituri monotone, cari deveniaO cn atât mal tari en cât se ridicafi mere3 în înălţimile cerului. La aceste sgomote deosebite, se a-mestecaO ţipetele fi interjecţiile iemciku-IqI, câte o dată luând cn răul pe bieţii cal, obosiţi malmnlt de greutatea aernlnl, de cât de grentatea dramului. Nici clopoţeii de la tarentas uu-I mal putea însufleţi fi din când in când Ii se împleticea pi-ciarele. __La ce ceas avem să ajungem pe vârfnl muntelui? — întrebă Mihail Strogoff pe iemcik- __ La nun după miezul nopţii.... dacă vom ajunge I— respnnae aoeeta clătinând din cap. — Spnne-ml drept, priete-ne, asta nu ceste cn toţii Ia V-irciorova, de nnde vor fi transportaţi la Constnntinopol. Comunităţile iarna] i te di i tiucaroftT, c i la torte pcasintiili», fi astă dată aO dat cele mal e-clatunte doveză despre simţămintele lor naţionale, primind ou braţele deschise pe a-c^ftî nenorociţi ri fugiaţl, diindu-'e îmbră-căniinti fi intreţiner- pentru tot timpul pntr cer I lor in Bucur-'ftT. Cele 332 persoane, care s3 plecat de aici spre a se întoarce cu vremea la căminele lor tonte aS primit îmbrăcăminte călduroase, pentru iarnă. De esemenea li s'a dat întreţinere până la Veiciorova de unde vor fi trins-ortaţl cil vaporul la Constantinopo!. Chel-tnelile până Ia Verciorova le importă singure comunităţi israelite. Direcţiunea căilor ferate, inspirată ca tot-danna de umanitate, aS încuviinţat refugiaţilor o însemnată redncer-- in preţurile d i transport. Pentru cheltnelile de călătorie şi întreţinere până la Constantinopol comnnnităţile israelite de aici a3 mai contrihuit afară de «ceasta 8000 fiauc'. Nu putem trece în tăcere, că societatea tramwaysnlui din Bucureşti a pus zece vagoane la disposiţinn«a refugiaţilor spre a fi transportaţi la gara Târgoviş'iî. (Die lipoche). I). Costinescu. — E lucru In duobşte ftiut că d Costinescu, deputat, director al ziarului .Rouiânnl*, membru al comitetului de acusaţirjn», etc. etc., a plecat la Paris pentrn ca să facă bani, adică hârtie monedă. Prin aceasta d. CostinSs-u a devenit uu om financiar. Se zice, că toat" timpurile îşi produc oamenii, de cure a3 trebuinţă : D. Costinescu e omul, pe care l’a produs crisa financiară, in cnre ne a-fiăm. Pentrn a putea scăpa diu această si-tuaţinne, înninto de toate aveam trebninţă de un om, care să ne lămurească asupra el, arătânJu-ne cum stăm. Mulţi s'aă încercat, dar nici nnnl n’n isbutit intru a-eeasta. In efirfit o întâmplare u făcut ca omnl dorit să iasă la iveală. Un engles re3-voitor face în , France Financiare* o dare de seamă despre sitna-ţicnea financiară a Rimau iei.* Pentru ca să fie răutăcios in darea de aeauiă n'avea de cât eă ia de bnsi articolele, pe care d. Costinescn fi alţii le publicaseră in ,Rouiâ-nul* relativ la miseria, in care conservatorii rS adns ţara. D. Costinesuu respnnde; .Romanul* reproduce respunsul; nu re-mâne dar de cat să’i citim, pentru ca să fim pe deplin satisfăcuţi ssupra situaţiu-nei, în care ne aflăm. Administraţia Domeniilor Statului.— Nu seim dacă trebue să numim fiesnă, safi rea voinţă, sa3 nepricepere, safi ordin snperior, măsurii Imită de Administraţi* Domenilor d'a nn priimi in plata c&ştiu-nlor datorite el din arenzi de moşii, cumpătări de butiuri, şi tăeri de păduri, bonurile de rechisiţiu I de producte şi altele ce’i ofer debitorii el. Legea e precisă în privinţa acosta, şi cn toate acestea numeroase plângeri priimim la redacţinne, din partea esploatatorilor de - ădnrl mal cu semă, şi a cumpărătorilor de bunnrl de ale Statului, atât din Moldova cât şi din România Mică. Faptnl ni se pare foarte curios, mai ales, că ni se spâne că pentru achitarea areuzilor de moşii, Bonurile de Rechisi-ţiunl sunt priimite dropt bani, pe când eete ântâia vijelie, ce ţi se întâmplă, nu e aşa ? — Nu, fi să dea D-ze3 ca să nn fie cea diu urmă. — Ori ţi-e frică ? — Nu mi- frică, dar ţî-o mai spun, al făcut mure grefeiilă de ai plecat. — Afl fi făcut fi mal mare grefeală dacă rămâneam. — I... e... porumbeilor, replică iemiciknl, ca un om care ee afla p'aci nu ca eă stea de vorbă ci eă asculte. In acest moment se auzi un mare freamăt. In depărtare mii de fuerăturl ascuţite fi asurzitoare strebăteaQ atmosfera liniştită până atunci. La lumina unul fulger uimitor, care fu Sudată urmat de isbucnitnră de tunet groaznic, M’hail Strogoff zări stejari bătrâni încovoiudu-se pa nn pisc. Vântnl să des-lănţuia dar nn tnrbnra de cât stratele de sus ale aerului. Nisce sgomote seci arătară că arborii bătrâni sa3 cn rădăcini slabe, nn putuseră Bă înfrunte val-vârtsjnl. Nisce trunchiuri sfărâmate de vânt, aS tăiat drumul de-a cnrmezifal, alunecând, şi după ce s'aB is- pentru plata câştiurilor de păduri şi a ratelor bunurilor cumpărate, snut cu desăvârşire retuşate. Această pro'elură devine cu atât mal neînţeleasă, nu cât prin inviuţiunile pre-fe ţilor adresate cumpărătorilor de moşii, arendaşilor fi esploatitorilor de păduri, se zice enrut că valoarea productelor fi altor obiecte rechisţionate de la dânfil, se va ţine in seamă ta plata câftiurilor datorite. Pentrn ce atauci deosebirea intre arendaşii de mofil şi cel din urmă debitori ? F.iră n mul enumera aci consecinţele grave ce ar putea resolti după urma anei asemenea nedrepte mâvurl, ne mulţumim pentrn astă-zl a semnala răul, cn speranţa că el va fi Snlătnrat mal naine d’a II siliţi d’a mai reveni asnpru lui. TEATRU Alaltă-erl, Duminecii seara, a avut loc prima representaţie dată de societatea dramatică romănft. I’iesa .Doctorul satului" a fost primită de oătră public cu aplause sgomotoase, iară .Visul Dochiel* a stirnit un en-tusiasm. cum arare-orl s’a văzut ln teatrul nostru. Astă zf Marţi, la 11 Octomvrie, se vor representa pentru a doua oara aceleaşi piese. COMITETUL INSTITUIT in OBASIUL PLOESCI pentru curapârare» de arme necesarii Armatei Române. Domnule Redactorte, Avem onoare a înainta D-voa»tră pe lângă această întocmai copie dupe listele No 1, 5, 9, 11, 12, H, 16, 22, 23, 81, 86, 99, 1C5, J.ifl, 137, 141, 14(1, 147, 148, 150, 157, 159, 160; 161, 162, 163, 165, 166, 169, 171, 172, 178, şi 174, ce a fort iucredinţate d-lor N. P. Răşcan advocat, G. Popp farmacist, I. C. Bscar, II. J. Georgeacu, loan RsdovicI, N. Bnjiscn, N. A. Bsrzn; Primarului comunal Ederils din plasa Filipeşti, Mâgorenil şi Moreqii, idem; Sima, Târgşoru-nofi, Târgşorn-ve-chifl, din plara Târgşorn; Bertea, Ceraşn, Cosminele, Drajna de jos, Homorâciorile, Drajna de sus, Poiana de Vârbilăfi, Poee-şti, Predeala, Rănoezi, Slănicn, Stefeşti, Strămbanii, Târleşti, Trestioara, Vălcăne-şti, Vălenii şi Vărbilău din Plainl Telea-jenn, cu care afi depus sumele oe conţine ca contribuţinne de la diferite persoane pentru cumpărare de pusei peabodj necesarii armatei române şi vă rugim, să binevoiţi a face de a se publica fi îu stimabilul d-voastre ziar. Priimiţi vă rog, etc. ___________ Com 1111 ol. LISTA No. 1. De suiscripjiune pentru cumptrarc de pusei armatei române. Depusă la primăria. C. T. Grigorescu, Ploefti Ie! 300.—Gb. Cioraneanu, 300.—Panaiot Filitis, 1800.— bit de stânol, s'aB prăvălit intr’o prăpa-f ştie adâncă, cn la donă sute de paşi înaintea tarentasnlnl. Caii se opriseră pe loc. — I... i... nainte, puişorilor... i... i... strigă iemciknl amestecând pocnituri d’ale biciului cu bubuitul tunetului. Mihail Strogoff apucă mâna Nadiel. — Dormi to, soră?—o întreba el. — Nn, frate. — Fii gata la orl-ce. lata vijelia. — Sunt gata. Mihail Strogoff d’abia a avut timp ca să lase perdele de piele de la tarentaa. Vârtejul venea ca fulgerul. Iemcikul, sărind de ps capră, sessvârli înaintea cailor, ca să-l oprească In loc pentrn că o mare primejdie ii ameninţa cn căruţă cu tot. (Va urma). Dimitrie Mihăescu 00.—Coatacbe Petresco Dogarii, 69.—Stan Dr .gomiresco, 120.— T. Mihăescu, 120.—Dr. Const. Tziegler 120.—Dr. Steaoa Munteana, 20 50.—Ivan Mano, 60.—Vasile Dividescu. LISTA No. 5. ineredinfată d Iul N. P. Răschan advocat din Plot f II. Ivanoin NedelcovicI, lei 120.—L C. Di-nesou, 61.—D. Ştefănescn, 40.—St. G.Stro-eson, 60.—I. Csteletchi, 60—N. Podeanu, 00. —N. U. Popescu, 60.—G. Iliescu, 60.— P. Ştefân'scu, 60.—C. Bercesoo, 60.—Io-niţă Mihă-sco, 60.—I. Baldovin, 60.—Di-mitrie Mardea, 60.—N. N. 00.—St. Io-nesen, iW). — N. P. Răşcan, 60. LISTA No. 7. lneredmfată d-tul O. O. Popp farmacistul din Ploescl. G. C. Pop, farmacist, 60 lei.—G. Grol-mon, 10.—Iosef Crichn, 2.—I. IoneBcu 1.— N. Apostolesco. 1 50 b.—Cost. Miricescu, 2.—Franţ [aboduş, 2. — Miţă Simionescn, 1. —C. C. Cogalniceanu, 2. — G. Milescu, 2. — Vasilescn, 3.—P. C. 2—C. Vasilescu şi comp. 3. —S. Nicolescu, 10. -R. V. Po-rumboio, 10.—Vasile Angelescn 2.—N. N. 4. —Ilie Georgescu, 3.—Pannit Boiciu, 120. —St. P. Dimitrescu, 5. —Anonim, 5. LISTA No. 9. Încredinţată d-lul 1. C. Becher din Ploefti. Ion C. Bechar, lei 60.—Marineiu Stan-cin 60. —Fraţi G. Bureţ a, 60.—N. D. Bă-răscu, 120.—G. Giurea, 60—Diamandi Di-mitresen, 60. — Constandin Ioanidis,60.— N. Vasilescn fi comp. 30.—D. P. Nicolescu fi com. 30. —G L. Gribegeauu. 60,—Tache Giorgiu, 60.—Dimitrie Mardea, 60.—D. C. Petcu, 60'—Dimitrie Cosmescn, 60. LISTA No. 11. ineredinfată d-lu) M. S. Georgescu din Ptoeşfl. Pauait Tânescu, 600.—Tona Atanaeiu 600.—Dimitrie H. Petre Naum, 120.—M. 5. GeorgeBcu, 180, LISTA No. 12, Ineredinfată d-lul Ion Rademet din PloeţfL G. Radovicî, 900. -S. D. Angelescn, lei 300.—P. Brătin, 60.—Georg» Euacbe, 60. —Dimitri» G. Păcnreţeamu, 1000.—Chri-etacbe Eucinleacn, 300.—8. Irimeecn, 300. —G. Stefâneecn, 60. — Cătălin Parsschi-vescu, 120.—G. P. Paraschivescu, 60. — Enache Asteriadi, 200. LISTA No. 14. Ineredinfată d-lul Z. Băruscu din Ploefti. Stan N-goţescn, 30 lei.—N. G. Bărbn-lescu, 37.—loan Georgin, 30.—Dincă Calotă, 30.—T. Simionescn, 30.—Ilie Stefă-nesen, 60.—C. Paodelescn, 60.—Nae Georgin, 30.—Nae N. Săcnlescu, 60.—loan Rif-noveann, 30. — George Grigorescu, 30. — Dimitrie Lane, 60.—Filip T. Beln, 30 — Mihalache Calotă , 30. — Lache Dumitru, 30.—Vasliache Hagi Petre, 120. — Vasile N. Staniann, 30.—Alexandru GhendovicI 60. — Marin Iepurescu, 60.—Manea Gini-lea,r30. LISTA Na. 16. ineredinfată d-lul C. D. Giealopu prin d. Bir da din Ploescl. loan I. FloreBcu, 5 Iei. — Alecn Geose, 3. — D. Vasilesoo 5. — G. Stănescn 2. (Va urma). S'a priimit la redacţie de la d-na Elena Popescu o jumfitate oca scamă, ce s'a înaintat la distinaţie. Redacţia mulţumesce pentru ofrandă. A eşit de sub tipar : TOMUL II. din CURSUL DE DREPT CIVILE conţinrnd Su£cesiunilc~\ab intestant in 655 pa-gine cu garmoni lucrat. de F1LEM0N I L I A Stenograf la Adunarea deputaţilor fi advocat. Se află de vânzare la librăriele cele mal principale cil preţul de 10 lei noi; iar tomul I, cu preţul de 20 lei noi. Va apare ln curOnd tomul III, conţinând testamentele şi donaţiu-nile ln vre-o 600—800 pagini. DESFACERE TOTALA Recomand bogatnl meii asortiment de felarîte Piannrî şi Pianine din cele 111 a renumite Fabrici ale Enropel cn preţuri forte scăzute. Wilhelmine Sehreiber (613). Calea Mogo6iei No. 23. Sâmbătă S Ottotnvrit Desfacere Totatâ Moscenitorir defuntelul Iordache Şerb&ne9cu argintarul, desfac In total sad In parte cu preciurl reduse t<5t& marfa de argintăria precum: Icdne mari şi mici , tac&murl de dulc^ţâ şi de masă, candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnicidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nil amatori sunt rugaţi a se adresa In tote filele la magasinul repausatulul, Calea Mogo-şdiel, Hanul Zlătari No. 21. (631—o> De închiriat cu preţul /-vrl 4- de In St. Dumitru a c. moderat. apartamentele din Hotel Vlasto numit Budişteanu din Strada Carol I, No. 40 ocupate actnalmete de Societatea generală de Asigurase >Romania< oare se mulâ in Casa Creditului funciar Rural, Strada Colţei. iDformaţiunî la Direcţiunea generalb a Sscităţii ,Romania* în I6te filele. (63#—3, Un profesordin Gorm,‘nift d6 Nord, care a absolvit academia se oferă a preda E C T S rr puŞM. in nrmătorele eciinţe: Desemn fi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în ţcdlele suptriore. Afară de aceste va putea da lec-ţinni de piano, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, seă la Tipografia Thiel & Weiss. O jună damă germană cn cnnoscinţă de mai multe limbi, voesce a se angaja ca guvernantă sad meuageră a o familie in Galaţi sad iu districte. A se adresa la Ţigănuşi vechii! vis-ă-vis de poliţie in Galaţi. Loisa Hertt. A eşit'de sub tipar şi se află de vânzare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sand rovitz : DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşîinu HYM1ST EROIC pentru patru voci cu aoompiniament de piano de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. BUCURESOI Tipografl-editorl Thie! A Weiss, palatul .Dacia.* 2000 fr. se cere cu îm- prumutare,ipotec5 mo?ie cn venit de 100 galbeni. Acesta moşie este şi de vânrjare. A se adresa în Btrada Ic6uei No. 10, ,e la 7 —10 ore dimiueţa şi sera de la "—9 ore. (629—0) H**»4M CE SE POATE CAPATA pemthoj » iP'HA.rvaua LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIENA Pantru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentr* Pentru Pentru Pentru 5 tmnol ■ Pentrn 5 franci: franci: franol: franol : franoi: franci: franci: Pentru i franci Pentru 5 franci: Calea Mogoşoiel Palals „Dacia** Pentru 50 bani: I eot Pichet ds vară. Pantru 5 Iranct: 0 cămxşă de Oxford enjle*. 4 trancl 50 bani: I păreohe ptntaloane pentru aălir«|I. 5 tranei: 6 perechi manchete ori cs lason. 2 garnitura oolerata ds dame. 13 gulere engl., In orl-oare fason |i mărime. 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere modeme pentrn dame, după alegere, lî batiste albe de păntă adevărată. 11 batiste bine oolorate tivite |i spălate. 6 prosdpc de păniă curată. 6 şervete da masă de păniă adevărată. Pentru 6 franci: 12 şervete albe de ceaid. Pentru ă franol-. 1 cămaşă modernă, simplă s63 brodată. 2 batiste ou monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentrn 67s franci: 0 cămaşă de năpte Pentrn 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentra cămăşi de bărbaţi. 2 garnitura fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată ou ciucuri, pentru cafe. 1 cămaşă sdd o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crăme-Dentelle. 1 fustă costum plissă. I bucată Tulpan. 42 ds coţi a I bucată Chilon franţuzesc. Pentru 10 trancl: I bucată Robe d’sntantş ds toile. Pentru 18—24 trancl: I bucată Tartan engles de 5 co)t. Pentru 20 trancl: 24 ooţl Pichet. Pentru 20 Iranol: l bucată Manta de baie. Pentru 18— 25 franci : 1 buontă păniă de Rumbnrg, de 36 — 45 ooţl. Pentru 55— 68 franci : 1 bucată păniă de Belgia de 60 coţL Pentru 75—lOSjfrancl: 1 bucată păuxă Coronafde 58 coţi. Pentru 115—310 franci : 1 bucată Toile Batiste frances. Pentru 12—22 franci. Plapitnifi de lluă forte tine. Atară de articolile menţionate 30 găseşte tol-d'a-una trusourî complecte. Calea M.ogoş6ieI Palatul „Dacia**. CominŞiledln d'strlcte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua toarte grabnic consoiinci o Pentru 5 Pentra 5 Pentru 5 Pentru 5 Pentru 5 Pentru 5 Pentru 5 franci: franci: franol: franci: franci: franci: franci : Pentru 25 franci: HH MM MM4N ANUNCIU IMPORTANT. 8 CEL Măi YECH1D SI RENUMIŢII MAGASIN a. [ LA STEUA ALBĂ ra 0 ti 8DB FIRMA juihkp mim® Btrada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. 0 b JL Strada Carol I No. 5. (Curtea Yechle) vis-â-via de SIg. Prager. r fi* Am on6re a îusciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a eoBÎt pentrn Begonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urmă, — preenm şi nn mare transport de Cisme lungi de Lnk rusesc, de Iocht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentra ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Snb-semnatul adne mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani care pănă acuma a depns probe suficiente de fina calitate a niărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înaiute, va bine-vol ai da concursul seQ găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima P1II.MFP GOLD8TEIN. ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTl xFRAiq-Z G-TJ1TTELER § yţ â la VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşoiel No. ÎS vis-ă-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul sefl asortat în tot-d'a-una fărte bine cn rufăriă de bărbaţi şi de Xdame, gml©r6, manchete, batiste de lino, olandă ţi ra&kruA, ciorapi pentra bArbat! ţi dame, flanele fine (crOpe de iant<5) camisdne, grofetfce, broderie dantele, cravate de oArbaţt fi W femei In oele mal rol forme ţi culori, ambrele de sdre fi de pldie etc. etc. Atr&gOnd tot - - de-o-dntli atenţiunea onor. Clientele că din oansa criiel am redau farte malfc preţarile. X X X X X Am ondre a trisciinţa pe onor. mele clientele şi onor public, că MAGASINUL MEU DE TAPISSERIEf Şl DE IDIEOOIR, JLTITTXnTI eflătore acuma Calaa Mogoşuel No. 23 SE VA MUTA DE LA Sf. DIMITRIE în Strada Ştirbei-Vodă No. 3 In dosul Teatrului Naţional. • . Mulţumind pentru încrederea cu care am fost onorat până acuma, îmi voiţi da t6te silinţele spre a’l păstra şi pentrn viitor In orî-ce privinţă. («34-2) i....... Cu tAtă stima H. HONICH. ■.......... ESPOS1T STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA ,8TBOQORILE NEGRU* OC AS IU NE RARĂ VINURI NATURALE S X IST VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI FLACOANE SI CU OCAUA ou preţuri fărte reduse şi neauzite pănS acim INDIGENE ALBE ŞI NEGRE ' --- -- * Băşicată De Cotnari a Drăgăşai . Odobsştl De Ctiimpagns . Bordeaux De Oile Mare Mieohet I Radeobla VINURISTBBINB en gros ai en detail I Da Rhln I Malaga ii ||| , Ungaria ||| Madara ||i Negru Vărtei Tăaălăsă Cberrjf Muioal Lunel Nu pdte concara nimeni cu mine mol In privinţa nalitiţil vinurilor fi nici In ceea ce privesce preţul lor. * s NB. Llqueumrl. Dilarita CegnaourI vleoi şl Ut Champagna. Ţuică veohe naturală şl lint-da-lamn da Toioana. JVt. THEODORESCU. •MU LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţ(5râ ie afli de vOnijare : i METODA DE C0B4 MTDfiALA I drept contrast 1& a VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE ■ Singura fi sigura paz& contra W morjsl premature fi I&ngeiirel cronice de ^ Aug. Wiih. KOnig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE PĂŞITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 60 CENTIM. %.i de-o-data atcn^ianea onor. Lnenteie ca din oansa criiel am redas forte muie preţanie. QxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxD ’ PHARMACIA X.-FV „SPEBANTIA" X ^ -e, CiL&A MOSOŞOXEl, î«. X 5 DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X Obiecte de Cauciuc fi Articole de Toalete. — Asemenea *e angajeiă a efectua orl-ce co" ţţ mande din ressortal medical. BRTja |( MKXttttKMItKKMMItKMMKMMKItXttMMKKttK» CEL Is/LJLI JMLAJttEl Is/LA-CS-J^STlfT DB HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. TLiA BELLE JARDINIERE" •p o m mr€m ia i ' ii ; ’an 20, Colţul Bulevardului şl Stradel Mogoşfiiel, Casele Gree6nu, 20 _ ^ _ ESPOSITIUNEA IDE HAINE , I -uvit pe Onor. Public să bine-voiescă a visita magasinul med» unde va g&si o Eiposiţlune de haine oonleoţionate cum n'a fost ineft In BucnrescI, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mat moderne ale sesonulul de faţă, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoş6ieI Şi Bulevardului şi se p6te convinge ort-cine ca am remas fidel devisiel acestui magasin: COITSTJTVt DvIAEIE 31 PRETIURI FOARTE MODERATR >A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradei Mogogbiei, Casele Qreoăun 20. Tipografia Thiel k Wieaa, Palatul .Dacia*.