No. 23________________ abonamentet.t: gHta HP IN TOATA KOMANIA: Wj ^9 ^90 ^9 K!V.,,::^S| | 1 I IN STBAINATATK: ^8 Bl Pe in ■ ... . . Ba ^9 Jfl INSSKTIl'NI SI RKCLAMK: iBHkB Lima de *> •,>r0 lM‘dt. pa«in* IV. J bani. pe pagina III. 80 bani. pe pagina 11.1 lei nr.l Reclame 1 lei noi linia U.. număr In Capitală 10 bani. 8AMBATA 29 IANTTA R1E. ANUL - II. 1977 PUL ESE IN TOATE ZII.ELE DE LUCRU BIUROUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.« -A.isrxj'isrGixJFii Se ur.uie,c in itrain.Uat*: l.a D-nil llaaitn- • «**• A Vogler in Vienna. IValfitchgaw^e io. A. Opjtciik in Vienna, Stubenbnutei 1 ; Budol Moue In Vienna, SeilenUtte 2| Vmcnu liriiicka in Vienna, Te.nfaUitrmo 17 ; J’htlipp Lob in Vienna, Etchenbachgaaee 11; /„ Ixing * Comp. in Pe,ta ,i Ilaciu-lMffiU-BuiUer A Comp. in Paria. Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele nepublicate se eor arie. Un număr In Districte 15 bani. - — In mat multe districte în contra art. 33, 34. 36, 37, 38 din legea electorala, in contra interpre-taţiunel constante date acestor articole de adunări, de guvern, de tribunale, consiliul comunal al o-raşukil de reşedinţă n’a publicat de cât lista alegătorilor domiciliaţi in oraş. iar nu lista alegătorilor întregului judeţ; asemenea pentru contesta-ţiunî aceste consiliurl pun obligaţiunea cetăţenilor a alerga in cele 40 sau 50 de comuni ale districtului pentru a face contesiaţiunile cărora legea acordă un termnn de 3 sOptămâuf, adică anuleză şi face ihisoriu on-ce control asupra acestor liste. Fie-care înţelege care este scopul imei asemenea manopere. Rugăm pe toţi a nu se deseura-gia, ă reclama pretutindenca contra acestor ilegalităţi, a face contestaţiile la consiliul de reşedinţă ori-când s’ar publica listele pentru a’şl reserva dreptul de a apela la instanţele superiore. Tot de-o dată amintim textul art. 97 § 4 din Codicele penal in coprinderea următflre: *Se T;i ledepsi cu inchisurea de la nu an plină la doi ani orl-ce personă, funcţionar public sail im, caro fiind Însărcinat de lego cu să-Tf' jiirea unei lucrări In formarea listelor electorale, sa fi tu operaţiunile electorale, ar refusit, fără motiv justificat, d’a Îndeplini sarcina ce 1 impune legea.—Judecătorul va pronunţa şi iu-terdicţinnea pe t mp mărginit., BULETIN TELEGRAFIC ) Serviciul privat al „TIMPULUI * (Agtnţift Hitm). Conilantinopole, 8 Fevraarie aera. 4 Complotul de care a fost acusat Midhat-Paşa ,este o pură invenţiune. ţliarul *la Turquie, 0ice ca Midhat-Paşa a .fost distituit pentru râ nu mal era In comunitate de idei cu Sultanul. Londra, 8 Fevruarie «era. In discursul sett, Regina regretă că Turcia a respins propunerile plenipotenţiarilor. Ea flice că resnltatul Conferinţei a dovedit acordul puterilor, care va avea o influinţă reală asupra situaţiunel şi guvernului din Turcia. Ea es-primă speranţa ci armistiţiul va conduce la o pace onorabilă intre Pfirlă, Serbia şi Mun-tenegru. Adaogă că relaţiiinile Engliteril cu cele-1-alte guverne sunt amicale. BDCDRESCI, 28 IANUARIE 0 FEVRUARIE După mesagiul domnesc, cetit erl In Cameră, ministerul este definitiv compus In modul arătat de noi; la Culte a rămas d. Chiţu, rămăn dăr demisionaţi dd. Vernescu şi Stătescu Dintre cel intraţi din noU. am arătat In numărul de erl nedumeririle ndstre In privinţa d-lor Sturza şi Câmpineanu. Căt pentru d. I6n Docan, de la Dorohol, d-sa pe căt seim este numai un amic personal al d-lul I. Brătianu. Ver-o greutate politică Insă nu are şi nu a avut nici odată. Retragerea d-lul Vernescu era de mult asceptatâ; ar fi trebuit să se Intămple cu 5 luni mal ’nainte, odată cu aceea a D-lor Cogâlniceanu, Epu-rănu şi Ferekide. D. Vernescu, ră-mâiud singur, nu a putut de căt să piardă şi cea din urmă umbră de autoritate ce o mal avea. In reor-ganisarea comunelor, după revocarea legii Catargiu, acţiunea d-sale a fost nulă. In instrucţia miniştrilor aeusaţl, punerea la disposiţie a forţei publice In serviciul Comitetului celor şapte a fost o călcare a principiilor elementare de ordinea Statului, profesate chiar de d-sa mal ’nainte. Iar ce fel era libertatea a-tăt de exaltată de partisanil d sale In alegeri, aedsta ne-o p6te spune d. Daniileanu. 0 ilusie pierdută este d. Stătescu. Ca advocat, înaintea intrării sele în minister, d-sa se distineea prin 6re care logică strănsâ In pledărele săle. Dar se vede că între administrarea unul resort al Statului şi Intre conducerea unei afaceri de advocat deosebirea este căt cerul de pămănt. Ca ministru, d. Stătescu a remas mal pe jos de ori ce aşteptare. Ordinile date de d-sa procurorilor şi judecă torilor de instrucţie de a se pune la disposiţia deputaţilor inquisito-riall, nu mal puţin destituirile de la laşi şi de la Roman a doua după nişte sentenţe neplăcute d-sale ca om de partidă. aU fost o violare a principiilor adevăratei libertăţi. In afară de acăsta, administraţia sa s’a deosebit prin o mare negligenţâ. Nici o lege bine studiată, nici o reformă introdusă. Cănd după T luni de pretinsă muncă, comisia bud-getară permanentă a ajuns la economiile de făcut In budgetul justiţiei, d. Stătescu II spune, că pentru modificările budgetare propuse trebue mal IntâiU modificate legile, şi invită atunci Camera ca In pripă să numdscă o comisie de căţl-va jurisconsulţi, ca să le schimbe. Târzia se trezea d. Stătescu! In acel restimp, comisia lucrase de capul el, ca şi când nu ar fi existat ministru de justiţie In ţdră, şi astăzi totul stă In confusie. Vor fi numai doi judecători la tribunalele de primă instanţă? Se vor suprima judecătorii de pace ? Se va atinge inamovibilitatea înaltei Curţi de Casaţie prin o nelegalâ suprimare de membri ? T6te aceste întrebări atârnă acum de la oarba bilă albă saU nâ-grâ a unul vot budgetar. Recâ^fend d. Stătescu In obscuritatea, din care nu ar fi trebuit să t$sâ, pdte se va fi pătruns de Învăţătură, că este o mare deosebire Intre ambiţia neastămpărată şi Intre meritul îeal. Bine cel puţin, că nu a mal intrat la instrucţia publică, lu locul d-lul Chiţu, precum se vorbea incă ieri. D. Chiţu tot are pentru sine câteva luni de vechime In acea administrare şi va fi Învăţat până acum alfabetul resortului său S'a dus vremea In care (uneni fârâ nici o cunoştinţă de causâ puteau trece nepedepsiţi de la o ad ministru ţie la alta. şi ţara pare a fi sâtulă de advocaţii pnsst oartoat. GRESELELE REGPwTuUI ii. Amăgirile electorale şi deoamâglrile guvernamentale Un mare adevăr politic: când eşt.1 In oposiţie, nu combate nici o lege şi nici o măsură, despre care poţi prevedea, că vel fi silit a o adopta şi a o menţine şi tu. îndată ce vil la putere. Căci un guvern nu se p6te susţine de cât prin aceleaş, principii, prin care s’a ridicat; şi dăcă le părăseşte, atunci pierde Încrederea celor ce 1'aU Înălţat şi trebue să cadă. Cât timp ministerul Catargi a fost la putere şi democraţia In oposiţie, nu era nici o singură lege şi nici o singură măsură a guvernului, In contra căreia să nu să fi opus radicalii. Nimic nu rămânea bun din ceea ce făceau conservatorii. Caii de bătae al oposiţiel eraU mal ales doi; aşa numita „Împilare a bietului ţăran* prin nouele resurse create de d. Mavrogheni (monopolul tutunului, timbrul, şi licenţele) şi aşa numita „trădare a României* prin convenţiunile de comerţ negociate de d. Boerescu. Cum rămâne astăzi cu aceste două chestii ? In timpul alegerilor din primăvara şi vâra trecută agenţii demagogiei strigau pe tdte tonurile : jos licenţele! jos monopolul tutunului! Guvernul „naţional-liberal* le va desfiinţa Îndată! Şi apoi daU ţăranilor sfatul, de a planta tutun fârâ grije pe sâma lor. El bine, a venit la putere guvernul „naţional-liberal* şi...? Şi In prima lună a venirii lui, ministrul de Interne şi ministrul de Finanţe şi Îmi pare că şi cel de Justiţie, s’aU vă^ut siliţi de a da circulare pentru exacta aplicare a concesiunii monopolului In contra ţăranilor şi pentru garantarea inteieeulul concesionarilor. Se înţelege de la sine. Monopolul tutunului, licenţele şi timbrul, erau acele resurse neapărat necesare, ce d. Mavrogheni le-a creat, pentru a plăti anuitatea de peste 18 mi-lidne, ce o impunea budgetului ţă-rel concesiunea Strousberg făcută de d. Brătianu. dar lăsată fârâ nici o prevedere finanţiarâ asupra urmaşilor săi. Cum putea Statul să se lipsâscă de o dată de acel venit ? Şi, pentru a ne mărgini la monopolul tutunului. cum eraa să se Înlocuiască acele 10 milidne pe an. ce Regia le varsă regulat In casa Statului? Cine critică acest monopol înain- tea alegătorilor din anul trecut, trebuia să ştie, cu ce sâ'l Înlocuiască ; iar dâcă nu ştiâ cu ce, atunci nu trebuia să facă din el un cal de bătae electorală. Radicalii Insă aU făcut-o, şi după ce aU ademenit druenil să se Incrâză lu el, aU fâcut tocmai cotrarul de ceea ce făgăduiseră. Acestă neaşteptată schimbare la faţă, ce e drept le cam apasă conştiinţa, şi de aceea lntr'o şedinţă a Cameril câţl-va deputaţi aU atacat Regia şi d. ministru de Finanţe Brătianu a Îngânat un fel de apărare, care era o jumătate acusare. Insă şi unii şi alţii nu au schimbat nimic In starea lucrurilor, ci din contră şi-aU atras numai acea scrisdre a directorului Regiei, d-lul Lang. care cu cea mal fină ironie a pus pe fiecare la locul ce i se cuvinea. Cu convenţiunile comerciale pro-cederea a fost tot aşa de nechibzuită. Când s'a primit de corpurile ndstre Legiuitdre Convenţia cu Aus-tro-Ungaria, Românul s’a îmbrăcat In doliu, ^icănd, oâ s'a Înfipt cuţitul in inima României. Acâstă frn-seologie violentă o mal Înţelegeam ; ea este In obiceiurile demagogiei : dar ce nu mal era de Înţeles, eraU uneltirile, ce s’aU Început îndată după aceea prin articule şi petiţii iscălite cu grămada, care t6te afişau scopul: de a provoca pe Domnitor să nu ratifice şi să nu promulge convenţia, chiar de va fi ratificată de Austro-Ungaria. Insă unul din cele d’ftntăiU acte ale guvernului radical, după ce a ajuns la putere, a fost tocmai ratificarea acelei Convenţii. Tocmai aşa a fâcut d. Nicolae Io-nescu cu Convenţia rusâscâ. După ce a atacat'o lu vara anului trecut iu violenţa obicinuită a limbagiulul d-sâ-le. In aceeaşi vară i-a sub-scris ratificarea ca ministru de Esterne. Vă puteţi Închipui surîsul d-lul Z novi-eflf, cănd a v^^ut, iscălitura d-luI Io-nescu pe actul Convenţiei ratificate. Dâr de d. Ionescu nu ne mal mirăm ; se prevedea de mal nainte, că tocmai d-sa cel cu critica nelmblăn- O VIAŢA PIERd-q-ta -(Urmare) Ea ’şl rădică mâna drâptft şi 0 ţinu Îndelungat pe frunte. Stimpă-iându-şi ast-fel fruntea, cugetările parVa se aşezau rânduri rânduri in capul ej. Peste faţă i se respăndi o Înduioşare, o mâhnire, care-I schimba tdtâ firea. Privirea el cătju greU asupra bătrănulul şi remase aşezată asupra pletelor lui cărunte. . El mancă Încet. Din ndins!— ’şj ^ ea cu un ,n. delungat suspin, Bătrănul se mişca puţin la au_ $ul acestui suspin; urmă lnsa ca până acum, Sevasta făcu o mişcare de Îngrozire, apoi se ridică încet, se apropie de tatăl-săU şi 11 pu3e mâna pe umăr. Tată ! —şopti ea. Moş Mărian se redicâ de la masă şi se Îndreptă spre ea. Acum el şl staU In faţă. Un bătrăn Înalt, peptos, greuna-tic, teafăr, cu mustaţa lungă şi grdsâ, şi o femee tânără, rădicată, lată In piept, subţire la trup şi cu obrajii rotunji şi plini: amăndol Îşi staU In faţă, cu feţele aprinse şi cu ochii căutând tainele sufletului In ochiU. Îndelung aU stat ast-fel şi lnde-pbn sau Înţeles unul pe altul, Dar ccB9t bătrân nu mal era căruţaşul, ce sta neapâsator şi senin la faţă In mijloaul crivăţului: era părintele, ce In o singura clipa vede şi jâleşte o lntr gâ viaţa, jăleşte comdra risipită a vieţii sale. —El apucă mana fiicei sale. StiU, înţeleg,-grai el aşezat. — ŞtiU şi Înţeleg.-înţeleg, Sevastă!.. Sunt lucruri, pe care le ştir şi le al au^it de atâta-orl; totu şi ţi ]0 mal spui. Nu eram copil, nu băiat, nu eram flăcăii, când am venit în astă ţâră; om fâcut eram. Şi n’am venit, ca să nu mă mal Întorc. Par’-câ tot mă rhiama ceva, un glas. o taină aşeZatâ In sufletul meU ; şi nu era tdînnâ, In care să nu Z>c, că mă voi Intdrce la iarnă, nu iarnă, In care să nu jur, că mă voi Intdrce In primăvară. Şi nu m’am Întors, Sevasrâ! ^tâ. veZi! părul meU cărunt şi şapte*ZecI şi trei de ani pe capul meU, şi nu m am lntors) pentru că omul nu face nimic, nimic, Sevasto! nu face: t6te se petrec incrânsul, Am avut doi car şi o căruţă. Şi cănd încărcăm povara muşteriilor, şi când primeam banii, şi cănd II puneam In şerpar şi cănd gândăm, că II am, nu ştiu cum, mă apuca uu fel de desmierdnre, In cât mereu trebuia să doresc tot aşa şi âr aşa. Am avut apoi cincI-Zeel de galbeni şi am fost mulţumit. Voiam să mă Întorc. Dar am avut cincI-Zeel şi unu şi nu mă mal putâm lntdrce fiind să rlvnesc la o sută. — Şi lu şease ani am avut patru sute de galbeni, pntru sute şi şase-ZecI. —Nu mal eram flăcău, Sevasto, eram om fâcut, de trel-Zecl şi atâţea de ani.— Şi m’am fost hotărât să mă Întorc, să ’ml cumpăr o bucăţică de pământ şi să urmez traiul, In care am crescut.—Nu mă despârţia de cât un timp de câteva Zile de ţnra mea. de munţii. In care am petrecut copilăria şi tinerele mele.. Şi nu m’am Întors, Sevastă ! Ochii moşnâgulul apucare a stre-luci şi In faţa lui să ivi focul tine-reţelor. Mumâ-ta era In tocmai ca şi tine, Înaltă, mlâdidsâ, de nâm din satul meU, dar tu eşti de două-ZecI şi nouă de ani, âră dânsa nu era de cât de două-ZecI şi unu, o copilă veselă vor-bareţâ şi sburdalnic, precum tu erai odinidra. Mărinne t ml Zice tatal- sâU când o lăsă In Bucureşti,—pdrtă grije de acest copil, fii tu. In lumea streină, părinte In locul meU, căci tinereţele sunt nechibzuite şi aU ne-voe de povaţâ şi de un braţ ocrotitor.— Enră eU. In Z>le de dumineci şi de serbătorl, Îmbrăcam cămaşa albă, peptarul strimpt. lncigem ser-parul împodobit cu flori de fir şi mă duceam la ea să o duc, ca In vreme ce eU staU de vorbă la o pipă de tutun, ea să să ’şl petrâcă şi să se bucure de tinereţe. Ast-fel din duminecă In duminecă, din Z^ d0 sărbâtdre In Z> de sârbâtdre, trei ani mereU tot ast-tel — Şi cănd i-am spus apoi, că mă Întorc, ea nu mi-a Zis să rămăl, dar a început se plângă, jâlindu-se de singurătate. Earâ eU fără a mă fi hotărât se remăl, nu m’am Întors. M'aU fost apucat nişte cugetări, de care 'ml era ruşine, Sevastă. pentru că eU eram om făcut şi ca o copilă. Dar In Zadar omul caută a se împotrivi cu TIMPUL zită In contra tuturor diuenilor şi h lucrurilor, va fi ca ministru de cea mai gentilii acomodare. Greşâla inconsecuenţel In cestiile cele mari s’a repetat In tdte cestiile 'mii mici. Citam numai două exemple: I) Slănicenu. atacand intr'un raport necalificabil pe predecesorul săiî. d. general Florescu . a făcut multa vorbă de nişte mii de căciuli militare, şi presa radicala ne calcula. ca le vom avea pana pe la sfârşitul secolului. Ca te-va luni după acesta Insa. guvernul mobilizând o parte din armata, d. colonel Slănicânu s a vt?e altă parte Franţa. 1ntru-cât putem urma din cele ce se spun In „Moniteur* pare a admite vederile lîusiel. Din Germania nu am primit încă ştiri in privinţa acesta: din tdt.e cele ce ni s’ah relatat în filele trecute, ni se impune Insă convingerea, că cel puţin de o-camdatâ Germania va rămânea reservată, pre cum a fost în tot cursul crisel orientale. De deosebit interes e a cunoşte efectul pe caro nota circulară a Principelui Gor-ciakolf l'a produs In Austro Ungaria, acela dintre state, pe tare cestiunea orientală îl priveşte imediat şi a cărui atitu line va putea să in-tiuinţezeîntru-cât-va şi asupra ndstră. „Fremdenblatt,° organul comitetului Andrassy se pronunţă prea re-servat. „Nota circulară a Principelui Goreiakoff negreşit va face pre-tutindenea în Europa o impresie a-dlneă ; din adins unii o vor analisa cu mult zel. scrutend fieşte-care cu-vănt şi căutând într’ânsul resbel ori pace. Credem insă, că aceia, care doresc resbelul. anevoiă vor fi mulţumiţi de acostă analisă. Nota circulară. Intru cât o putem aprecia după estrasul. ce ni s’a comunicat, e dominată de spiritul de concilia-ţiune şi nu ne îndreptăţeşte de fel a presupune, că Rusia ar intenţiona să iasă din concertul puterilor şi să Îşi aronge dreptul de executor eu-ropân. Din contra cabinetul din St. Petersburg rămâne pe lângă principiul. că afacerile orientale trebuiesc să fie conduse p’in comuna înţelegere a tuturor pnterilor. F6rte fireşte guvernului Rusiei nu i rămânea de cât să provoce pe Europa a se pronunţa asupra atitudinel. ce este de urmat de aici Înainte. Mal este apoi încă un al doile punct de vedere: dăcă Rusia ar voi să lncăpă o acţiune militară în Martie, când încetă armistiţiul Intre Serbia. Mon-tenegro şi Rusia, nu ar provoca o acţiune diplomatică, care ar cere mal multe săptămâni, tocmai acum, In Fevruarie. “ Aceste 'puţine cuvinte ne încredinţară, că cercurile hotărltdre din Viena se îndoiesc despre intenţiunile paciniee ale Rusiei. Espresiunea „să îşi ardge dreptul de executor al Europei," e un termen destul de aspru. Pe lângă aceste apoi „Fremdenblatt" urmaşă: „In cercurile militare ale Rusiei se vorbeşte despre resbel ca despre un lucru definitiv hotârît. Se pretinde, că Ţarul ar fi primit hotărîrile luate în aeăstă privinţă. Termenul începere! resbelu-lu( ar fi mal târ. Leca esplică că ’şl dă demitiunea pentru că d. V. Preşedinte Cngălnicăuu ’şl a permis să facă i equisitoriul Camerei in-tr’un discurs pe care l’a ţinut, într’o şedinţă precedinte, cu ocasiunea iuterpelă-reî d-luî Bâţcoveann. D. CogiUnicinu, Pot să am tâte defectele, numai lipsă de memoria nu am. D. Leca dice că am atacat Camera. Deră credeţi d-v6stră că eil, vechiîl parlamentar, aşi fi putut face acosta? EB care am ţinut atât de mult la prerogativele Canarilor legiui-tore, şi intr’o cestinne ore-care scintă de toţi, am stăruit ca să cedeze Senatul înaintea Camerei numai pentru ca să nu se pue In conflict cu ea, cura aşi putai să comit asemenea necuviinţe. D. Loca D/deaikt Prinţul Alexaudru de Hessa ar fi destinat aă primescă comanda supremă a armatei de sud. Viena, 4 Fevruane. Generalul Ignatieff soseşte luni sera aici de la Triejt. DEPEŞI TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI. Agen|ia Havas Londra. 9 Fsvruarie, dimin. Corniţele Derby, ministrn de Esterne, a declarat înaiutea Camerii pairilor că politica guvernului uu s’a schimbat. El a es-primat încrederea iu menţinerea păcii, recunoscând iusă că menţinerea păcii atârnă de un singnr om. El a cjis : "ţarul pote sa recunoscu că nu’i incumbă numai lui d’a face să se esecute decisiu-nile Europei, şi pe de altă parte că Porta caro apreţuesco gravitatea situaţiei pare că vrea să dea satisfacţia Europii. ■Sir Straifoid Northcole, cancelarul Eşi-quierului a vorbit in numele guvernului m camera comunelor. Densul n (Jis că Eu-glitera nu este decisă a recurge la forţă n privinţa Turciei şi a ndăugat: ,Engli-tera vrea ca puterile să lucreze ia acord. Decă Rusia lucreză isolat, actele ui nu vor scutite de bănuială* şi apoi a mai v00l866 --- --- | - Oblig. Domeniale 1871 --- 74 73 * > eşit.-: •i'OrţT 98 » Credit fonc Kur. 7°0 «»'/« 70 89 */« , Credit f"iic. Urban --- 58 --- lmpr. Mun. C ip. 8ii°0 l8?5 --- 60 --- Pensii ;3()01 doiiândâ fr. l0 --- 120 --- AcţilCăile fer.rom. 5°0 186*4 --- --- --- » priorităţi U°0 1868 --- --- --- Dacia C ^ de Assig. --- --- --- Act. 1 fr. 500) t^o 1871 --- 250 250 Romani a C1» de Assig. --- --- --- Act. (fr. 200) 8°0 187S --- 00 --- Mandate........ --- --- --- Tnipr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Ri>inân«s8°0 Căile ferate OtLomane _ I Act (fr. 400) ;1°0 --- --- --- Renta Română ...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb o. c. --- 97 --- y Domeniale .... --- 97 --- , Fonciare rurale . . --- --- --- » Comunale .... --- --- --- DEVISE Paris......... 0 9950 Maraeille........ 0930 9940 --- liru-' .-s........ --- --- --- Ar ,......... --- --- --- --- --- 25(0 1 n •' I m::.l..... --- -- --- Flambarg........ --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena ......... --- --- --- Berlin....... . 122 122 V. 122i(» --- --- Escompt . ....... 12 --- --- Lira Ottomană...... --- --- --- Galbenu austr. . . . « • --- --- Agio c. Argint.......j --- --- --- UR81L YIEN'El Viena. 8 Februarie (st. u.) 1877. Metalice........................ 02 95 Naţionale........................68 15 Renta in aur...................7 I 60 Lose...........................111 50 Acţiunile băncei............... 836 — Creditori......................1 15 20 London.......................... 123 45 Obligaţiuni rurale ungare ... 73 , temeşvar...............71 75 , transilvane .... 71 75 Argint în mărfuri..............114 50 Dncatnl........................ Napoleonul........................ 5 85'/» Marc 100 ....................... 60 60 SALA CIRCULUI Juoî, 27 Ianuarie 1877 BÂLU ISCATE Mus'ca Militară a Regiment, l-iii sub conducerea D-lnî Capeln aestru SCH0LTISCH. va esecuta cele mai noul arii de Dans şi p'ăcuta banda de lăutari sub conducerea D-lui SERBAN (fostă snb conducerea de-ced; tutui N1ŢĂ COLŢ A TU) va esecuta ce'e noii nonî arii Naţionale şi de Salon. începutul la sy2 ore s6ra h lj I PlCCfll ,1T0C11^ strada Colţeî l)i A Li Lî I la'îîLl No. 03. Consultaţiunî in tote ilele până la 11 ore diminăţa şi de la 6—8 ore sera. 331. APMINISTRAŢIUNE A seminarului NIFON MITROPOLITUL No. 15. A N U N C l tT La 20 ale corenteî ne presentândn-Se n-mntorii spre n concura la licitaţia pentru antrepriija indesttilării cu canion şi pâinea necesară elevilor şi personalului de servicii! a seminarului pe anul corent , se publică din noii (lina de 1 Februarie când D-niî concurenţi vor bine-voî a se presenta la cancelaria Epitropiei, Strada Filaretul No. 2 de la orele 12—4 p. m. TEiRiif MOŞIA CÂRSTESCA, iluoă poştiI depărtare de Bucuresci, şi 1 poştă de Ploesci, — de la St. George 1877. Doctoru Turnescu 388,3-1. Bucuresci calea moşilor No. 56. SOCIETATEA pentru ÎNVĂŢĂTURA POPORULUI român (SECŢIUNEA CENTRALE) Domnii membri snnt invitaţi a se întruni in şedinţă, la 30 ale curentei, la orele 1 p. m., in localul Eforiei Spitnlelor civile, la ordinea ^ilel fiind : numirea comisinneî pentru verificarea socotelelor pe anul trecut, votarea budgetul ui pe anul curent, alegerea comitetului precum şi alte cestiunî de interes pentru Societate. Preşedinte: C. Bosianu. Secretar: M. Paciurea. Noul şi cel mai mare magas de în in-•rălţăminte pentru bărbaţi, dame şi copii «ub firma : SAL. YTEISERMAN La Vultur, strada Cârti I. No. 6. Sub-semnatul am on6re a aduce la cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sus-ijisul magazin un bogat asortiment de tot felul de încălţăminte En gros ^î, detail, atât in ceea ce privesce gheţărie, cismărie de lues şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francese şi germane, din ţabncele cele mal renumite In Europa. Preţn-rile mai eftine de cât ori unde. — Fac plecata mea invitaţiune tutulor d-lor cumpărători şi rog a mfi onora cu visitele d-lor spre n se informa atât de fină cualitate a mărfurilor cât şi de eftinătatea preţurilor. Cu stimă Sal. Weiserinan. D GOUVERNANTA dorcsce a intra căt sr p6te mal de grabnic într'o casă distinsă la copii in etatede 1 0 ani In sus. Ea vorhesce limba franepsă. germană şi englesă. In cas |>6te şi intra numai pentru , Lino ,......................... t — > , bordnse color, şi cusute ... , 2 50 y (soie ecrue) bucata............. , 2 25 Prosdpe şi Şervete a V. duzină Prosope de aţă curată.................fr. 7. y y damasc........................... , 7 50 Şervete de masă (aţă) . '............... , I 50 > > , damasc.................. ,7 > > fructe..................... y 2 - Feţe de mese a 1 bucată Pent ru 6 persone de aţa carată albă . fr. 4 --- > 6 » » damasc > . . ♦ » 6 > 6 > > 9 qnal. I. . • » 8 --- c 12 » 9 > 9 9 • • 9 18 » 12 9 9 9 9 * • • 9 14 > 12 9 > aţă cnr. a b'i . . • > 9 50 Pâmjărie şi garnituri de masă fr. 18 fr. 25 , 30 , 60 » 64 , 84 , 100 . 40 36 de coţi Pântjă de casă . 39 9 9 , , copii . 45 9 » Olandă de munte . . . 58 9 9 , Belgică . . . 60 Pân > , , Ruuib. . 60 Toile batiste fine . . 7 bnc. Ciarcef. 3 coţi de lat . . Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mai ,12. ,,24 , ,58 , , , fine Cămaşe cu şnur de chiff. de » brod. de chiff. de > brod. de olandă , » de n6pte , Camisone brodate . t > _ , de lux . Pantaloni cu garniture , , , broderie , Şorţuri de copii , , , dame . fr. 3 — cu şlepă brod. 3 50 p. In 6 50 ni. f. O --- p. la y --- m f. 6 50 , 12 8 • 7 7 9 15 > ■ • 6 5 50 . 10 i 75 2 --- fr. 5 60 p. fr. 8 • . 6 50 > 9 . 9 --- 9 15 Rufe pentru Cavaleri Cămaşe din Oxford veritable . » Olanda colorată . de Chiffon alb. simplă , , , brodată , Olandă fină . . . Pantaloni de pichet de crnă , , olandă .... a fr. 50 Diverse Duz. Ciorapi de Dame................... fr. » » , do lină ... w » » » de fildecosse . , , > bărbaţi de lină . . , > > > i fildecosse , Gulere de Dame..................... , , , Bărbaţi................. , Pepturî brodate................... , 1 Buc. Flanele........................... 4 50 6 50 11 — 3 75 4 50 8 50 9 50 15 0 — 12 50 I 50 3 -9 — 50 Batiste 6ne francese de Lino cu brodărie adevSrate. Un mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi gulere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine lată cu nume, brodate. Chache-nez de mătase şi pănŞă, in tdte culorile, Shwalur! lungi de India şi Japonia. Comandele de prin provincii vor fi csecutate cu cea mal mare promptitudine. NU? 1 Ln Tipografia THIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se află de vemjare : DICŢIONAR CALATOR IA DOMNITORULUI PORTATIV GAROLI GERMANO-ROMAN IN STREI»XTATE | da Cm portretul M. V L. L. Domne! şi THEOCHAR ALEXI Domnitorului Preţul 3 lei 20 bani. PREŢUL 5 LEI NU0I. cualitat 'a cea mai bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domioiliu cu 75 FR. STEKTTETNmXIj la magasia de lemne a lui Lessel, lîntră gara Tvgovişte, vis-n-vis de fabrica tutunurilor. Comăndile se priin esc şi la Tipografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 3i 4-5-0. Berger & Reinliorn Succesorii «.l-lut JAQUES HERDAN Podul Mogoşdel. Palatul Dacia vts-a-ris de Poltţiă MARE MAGAZIE de Bijuterie si Argintărie fine precum şi de CESORNICEDE B.IltBAŢFŞI DAME întorcând u-ne dintr’un voiagîti din strdinătat", am fost in atare d a îmbogăţi aaoitimentul nostru cu lucrurile cele mal alese; şi as»-fel suntem in plăcuta posiţiune d a ne recomanda onor. public, rugând u 1 sa bme-voescă a ne vuita, spre a se con-mvae atât de soditatea, cât şi de preţurile cele in^T moderate ale tutulor mărfurilor 367.-12 — 1 A0 apărut in Iaşi ALMANAH MUSICAL «le TEODOR T. BURADA pe 177 (unul nl 111-len), cuprinzând mnî multe figuri de diferite instrumente de muşini aflate in ns la poporul român, precum şi diferite arii de «lanţ naţionale, n-ranjate pentru piano. La finele almanahului se află ,Elena horă* pontru piano de autore. De vSnţlare la ţâţe librăriele. LKGŢH'M PART ICO DARE de 3N/T -A. T E TVL _A_ T I O I C. Brailotu, fiul 17 Strada Scaunele 17. MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANI 4 Bucur escl-Bărboşî-Roman-Suceva Viena-Lembergdjcani-Suceva Bucuresci Chitila PlocescI Mi zii Buzei! Brăila Bărboşi Tecuci fl Adjud Bacă CI Roman Paşcani Verescl Suceava Plec. sos. plec. Tren accel. 8 25n 8.29n 9.35n 10.39n U.24n 1.43n 2.25n 4.28n 5.58n 7.26a 9.05a 10 20a 11.38a I2.03p Trenuri de persdne 10.00a 10.18a 11.45a 1.5p 2. 5p 5.30p 6.20p 7.25 8 00, 11.15 1 10 Suceva-IţcanT-Viena Suceva-Iţcanl Plec. Lemberg _ Viena sos, a doua M i zi 1 y fl.lfla 1.24 Ploesci y 7.00 a 2.26 ,• Chitila . 8.18a 4.15 |. Bucuresci » 8.30 a 4.30 pl Galaţl-Barboşl Tren Tren accel. de persdne Galaţi Plec. 1.20 n 8.26 a 7.30a Bărboşi Sos. 1.66 n 9 00 a 8.05 a Bârlad-Tecuciu - Tren. mixte Bârlad Plec. 8.40 a 10.00 a Tecucifl Sos. 10.60a 12.00 a Iaşl-Pişcan! Tren Tren mixt accel. Iaşi Plec. 7.1fla 3 26 p --- PăşcanI Soa. 9.46a 6.33 n . — li,trra a inse ni miza orele de la 6 dî mi nota pânâ la 12 diuft : p, Şl •> Ir...mm«* n6ptc, de la « ,i!ra pănu la 6 dimindta. nurlie accelerai» călutoril »c transportă in vagdne de clasa I si II; c _r » xl. se transporta in vagdne de clasa I. " i r*'ţur4i»> Uteiinlor de la 12 1.50 p Piteşti , 4.22 p 7.15a Balş » 3.00p Goleşti , 4-65 p 7.2 a Craiova * 3 67 p GăeştI , 5.45 p 8-33 a FileaşI * 5.24 p Ti tu » 6 23 n 9.20 a T.-Severin » 7.58 n Chitila , 7.20 n 10 64 a! Verciorova (Orşova) » 9.01 n Bucuresci > ' 7.40 n 11.20** Bucure* cI-Giurgiu-(Sm Srda) şi vice-versa Tr»n. nixte mixte Bucuresci (Fii.) Plec. 9.15 d 5.10 s Smârda 4.17 a ^Sos. 1 0.17 d 6.18 8 /Sos. 4.47 s Comana )Plcc 10.27 d 6.23 s Giurgiu \Plec. 9.---<1 4.57 • /S os. 11.40 d 7.38 8 /Sos. 10.l6d 6.13 s Ginrgiu \Plcc. ll.50d Coinana \Plec. 10.26 d 6.23s 12.---a 11.27 d 7.25 s ' Alcrsu/ii vaporeloril pe Dunăre coinaJcndu cu t - ' !»“ VAPOAKE DE PASAO Rl Din Giurgiu la Orşova: Marţi, Vineri şi Duminecă la 2 ore p. coincidândO cu trenul0 mixta care sosrace în Giurgiu de la BucurescT, 1» 4.20 Din Orşova la Pesta: Joi şi Duminecă dini. , Pesta la Viena: In t6te filele la fl ore *■ VAPOARE ACCELERATE - Giurgiu la Pesta: Mercur! la 61/* ore B' _ p , » Paeiaş: Sâmbătă la B /■ 0 . Ambe aceste curse coincidâjă ou tren. * care sos. in Ciipgiu din Bucuresci ia * Sos. vaporului la Paeiaş; Vineri şi 1 1 ^ , * Pesta: Duminecă d. . . . V*ena: “• y J Vin(>rl rilcâ din Giurgiu la ' ,1upS& Bmi,n)l, Dun. , . ca şi Jou.a, ? lr(,iuIa mUta co:i.c'.lcndu pr.in» ^ Blicurescl la 4.20 s. ...... ................. I. ii.ăo 4. VAPOARE DE PASAOEKl /),« Viena la Pesta: in tdte Şilele la 4or« dimineţa. Pin Peşta la Orşova: Harţi şi Vineri Ia 11 ore s. Din Orşova la Giurgiu: Joi, Dumineeă f Harţi la 0 ore dim. coincidendu eu trenulă mixtă oare plecă din Giurgiu 1» *» 12.40 a. VAPOARE ACCELERATE Din Vieţi a : Dumineca la O*/* or* '* ; Luni la 7 ore d. » Batiaş: Marţi ş> Vineri la 9 ore d. Sosesce la Giurgiu: M«reurl Sămbătă la li ore d„ coincidOndă cu trenulă m.xtă «are pldcă din Giurgiu 1» Bucureşcl 1» l»-40 a. Tipografia Thiel A Weiaa Palatul „Dacia*