Nr. 229. SAMRÂTÂ 8 OrrOMVRIE ANUL II. - 1877. aboname nttele IN TOATA ROMANŢA î • %•......................L. n. 48 i 6 luni..................... ** i 3 luni.................... • 13 IN STRAINATATi: ...........................*60 INSXUTIUNI S] reclame: nil de 30 litere petit, padina IV, 30 bani. > pagina III, 80 bani, pe pagina II, 8 lei Bo\. Reclame 8 lei noi linia. Un numtr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „I)aoia". ATSnjr.TOJTTFlT 8e prii mosc tu atr&infttate: La D-nil Baaoon-itein db VogUrr In Vierii»*, Walfiachgaaa* 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbnatei 2; Rude Mc*m In Vienna , Seilerit&tte 2 j Vmotrna Hrduka in Vienna, Teinfaltatraaie 17; PhiUpp Lbb In Vienna, Eaehenbachga«e II] L Loay A jJonqt. In Peşta fi Borna* 1*1 fiu BuUior A Comp. in Parii. ____ SerilorI nefraaoate na ae primftac. Artioolele nopoblioate vor arde. Un număr In Oiatriota I5 bani. Careul 4ra. — Viena, 18 Octomrrie. In câte-ra cercări militar» de aici se crede că Mukhtar-paşa ra lăsa Karsal in eorta lai şi se ra r trage cu sfărămătnrele oştirii sale, pe ripa stângă a rialul Kars-Ceai, dnpă Soghamidagh, pentru a orga-nisa apărarea ţării. Ca armare a Bdrobirii oştirii Ini Mkhter-paşa, Rugii după ce ror ineonjurn Karsul, aQ al meargă in contra Ini Ismtil-paşa, care are sab camanda ini oştiri nn considerabile, de oar»-ce singnra armată tnrceaecă îdsemnata in Anatolia a fost acea a lai Makhtar-paşr. Se asignră că dacă timpul ra nrma a fi ban iacă zece zile, Rnşil ror reuşi a inconjnra Karsul şi a ocupa Trebiznndi şi Erzerum. BOCORSSCI â 0CT0MV8IK Este timp sfârgim odată cu a-cusaţiunea ce se arnnc& pe toată zioa partidului conservator şi In spe- cial .Timpului* că propoveduesce recursul la străini. Voim a presupune că printre acel ce ne acusă, unii, cel puţin, sunt de bună credinţă. Pentru aceştia şi numai pentru dfinşil, Intre care ne place a număra pe redactorii .României Libere,* vom căuta a răfui odată pentru tot-d'auna această chestiune. Sperăm că, Intru cât pri-vesce pe adversarii noştri leali, nu vom mal avea a reveni asuprâ't, după declarările categorice ce urmează; cât pentru cel-l’alţ!.... Aceste fiind bine stabilite, să cercetăm pe ce se Întemeiază acusarea cu care se Încearcă a ne confunde protivnicil noştri. Pe fapte? De sigur că nu. Partidul conservator nu este acela care a recure ver o dată la intervenţiunl străine; el n’a Întrebuinţat nici măcar mijlocirile pseudo-diplomatice ale ver unul personagii dublu-strâin fie pen-tm regularea luptelor interne fie pentru organisarea posiţiunel politice a patriei. Nu ne temem a declara că nu se va găsi nici umbra unul fapt care să dea loc la învinovăţirea de recurgere la străini. Şi, In adevăr, nici că se invoacâ In contrâ-ne vre un fapt de această natură. Daca nu pe fapte, se Întemeiază cel pnţin adversarii noştri pe ver-o profesiune de credinţă a partidului, susţinută de redacţiunea .Timpului* şi care ar coprinde principiul sad tendinţa măcar la principiul ce ni se atribue ? Desfidem să se poată cita o singură liniă din toate cele publicate de noi care ar permite să ni se impute că împărtăşim ast fel de opi-niunl sad că căutăm a le propaga. Pe ce dar In fine se sprejină acele acusărl? Pe un articol apărut in .Timpul* din 22 Septemvrie a. c., Întitulat: Ce este de fiicut\ El bine! Asupra acestui articol facem, fără a ne simţi cătuş de puţin In contrazicere cu noi Înşine, următoarele declaraţiunl: 1. Că acel articol nu angajează Intru nimic credinţele şi vederile partidului conservator. Proba acestei afirmaţiual categorice este locul unde s’a publicat, şi Introducerea de care este Însoţit articolul in chestiune. Este obşteşto cunoscut, şi adversarii noştri ziarişti nu o vor putea nega, ca numai acele articole, publicate In capul unul ziar, cari tratează chestiuni generale de politică sad susţin polemica cu partidele opuse sunt considerate ca fâcănd parte integrantă din programul politic al partidului represintat prin acel ziar. Articolele publicate Ia a 3-a pagină, precum s’a publicat acel intitulat : „Ce este de fdcul‘, nu repre-sintâ de cât ideile individuale ale autorului, şi de multe ori se Intăm-plâ că un ziar, din motive de con-sideraţiune personală pentru o persoană, nu voeşte a refuza inserţiu • nea unor opiniunl pe care redacţiunea nu le aprobă, In total sad In parte. Pentru a cita un exemplu, vom aminti că .Timpul* a publicat In astă primăvară mal multe articole scrise de pana maestră a amicului nostru, d. C. Brăiloiu, cu declaraţiu-nea formală că nu Împărtăşeşte toate vederile cuprinse In acele pu-blicaţiunl. Asemenea am urmat şi cu articolul astă-zl tn chestiune ; el s’a inserat la a 3-a pagină şi lntr’o mică precuvântare am declarat că ll publicăm spre a arăta până la ce măsuri extreme poate fi împinsă o inimă patriotică şi română la vederea nenorocirilor ce apasă ţara. 2. Chiar articolul din 22 Septemvrie, care slujeşte de cal de bâtăliâ adversarilor noştri, nu vorbeşte de a recurge la ver-o anume putere străină, ci la ariopagul Întreg al puterilor garanU. Şi acest apel nu se cere a se face pentru chestiunile noastre interne, ci pentru regularea posiţiunel noastre politice. Diferinţa este imensă ; şi ver ce om de bună credinţă ne va con-ceda că alta este când un particolar, Ingrijat, cu sad fără cuvânt, pentru viitorul politic al ţârei sale, propune ca mijloc de salvare, de a recurge la intervenirea acelor Puteri pe cari tratatul de Paris le-a eri-giat In arbitri ale destinelor României, şi alta este când un partid Întreg, ba chiar un guvern, trimite In fapt pe un străin spre a negocia ca agent misterios, pe lângă agentul oficial, cu una numai din puteri şi tocmai cu aceea care este şi va fi pururea şi fatalmente ostilă aspi-raţinnilor şi drepturilor noastre. 3. In fine, chiar după ce am arătat lămurit acâstâ diferinţft, ne râ-mâne a observa că articolul tn chestiune s’a publicat pe când redacto-rul-şef al Timpului nu se afla In capitală. Astâ-zl, nu esităm a declara că, dacă ar fi fost present, nu ar fi fost admis publicarea articolulur, pentru că tratează chestiuni prea importante pentru n fi Inserate chiar sub respunderea personală a autorului, de vreme ce vederile expuse lutr ân-gul nu se potrivesc de loc cu spiritul care conduce redacţiunea Timpului nici cu opiniunea partidului cărui servă de organ. Avem speranţa de a fi vorbit destul de verde, şi destul de clar, pen- tru a convingă pe adversarii noştri cari ar fi de bună credinţă, despre netelminicia acusaţiunilor ce ne a-runcâ, şi acesta este ultimul cuvânt ce vom avea a zice In această discuţiune. Dacă şi după aceste declaraţiunl, lf vom vedea relnoind In contrâ-ne aceleaşi Învinovăţiri, atunci ne vor proba că am fost In eroare când am făcut o distiucţiune Intre protivnicil noştri. Om AFARA. Ziarul .Fremdenblat* organul oficios al cabinetului din Viena, publică In numârul sâfl din 16 Octomvrie, câte-va rânduri relative la România, pe care nu le putem citi fără de mâhnire, de oare-ce ele sunt nedrepte. Ziarul viene3 confundă pe România cu oamenii, care astăzi o guvernează; şi .formal* negreşit are dreptul de a o face aceasta. Nu putem pretinde, ca străinii să judece despre noi altfel, de cât cum ne arătăm In afară. Tocmai pentru aceea credem de cuviinţă a comunica acele puţine rânduri ale ziarului vienes, pentru ca orl-cine să vază la ce apreciârf dă loc lipsa de tact a oamenilor care astâ-zl representă România. — Ea-tâ-le : .Toată lumea rlde astă-zl de in-vasiunea cetelor unguresc! Iu România, anunţată mal înainte de câtrâ .Românul.* Şi e In adevăr bazlifl, cum autorităţile române iad drept bande de secui pe grănicerii românr, care aO fost sporiţi tocmai spre a apăra ţara contra invasinnef acestor bande. Ori cât de ridicol nr fi insă lucrul, el are şi o parte serioasă. Bucureştenil nu s’atl mărginit a lua sgomotul neadeverit drept ştire po-sitivă şi a-1 comunica ziarului o-flcial, ci ministrul de interne, chiar mal nainte de a fi luat informaţiunl mal positive, a crezut de cuvinţâ a alarma intreaga diplomaţie europeană dincausa haluncinaţiunilor unul funcţionar subaltern. Trecem cu vederea ofensa, pe care o conţine acăstâ pro-cedere, faţă cu o putere amică învecinată, şi In special cu Ungaria, al cărei guvern a dat cele mal stre-lucite dovezi de bună amicie (?!) şi vecinătate prin modul, cu care a suprimat Încercarea de invasie din Ardeal. înăduşim ori ce impresionabili-tate şi ne mărginim a constata, că procederea lipsită de tact a bărbaţilor de stat romănl In această afacere negreşit secundară de loc nu poate întări pe Europa In convingerea că Romănia este matură spre a-şl regula independentă, ca stat suveran, relaţiunile către puterile streine. Spe- T I M M P U L J râm cft zimbetiil pe care Va produs acest inci leut comic in întreaga Eu-ropit, le va servi politicilor din lin rureşti de învilţ şi tn viitor se vor feri de asemenea procederi lipsite de tact, care, chiar darii ne-am face haz de ele, de sigur nn vor putea favorlsa amicala bunii înţelegere cu o putere. In a cărei bunii-voinţă lîomiioia atiit de mult e avisată.* Pe sigur d. Cogiilniceanu poate să fie mulţumit de situaţiunea, pe cnre i-nil creat-o amicii (?) sM de astăzi. Ştirea despre resultatcle luptei diu apropierea Karsulul găseşte o adeverire indirectă In o depeşă, pe cave o primim din Constantinopol încă alaltă-erl ni se anunţase din Constantinopol, că a avut loc o luptă, care nu era ăncă terminată. Depeşa sosită in urmă ne spnne apoi. că depeşa sosită la Seraschierat relativ la resnltatele luptei nu a fost ăncă publicată.—Atăta e destul. De sigur turcii nu aO interes de a se făli cu perderiie ce ah suferit şi ast fel nu grăbesc a publica ştirile primite. De pe cămpul de rfisbol din Bulgaria nici o ştire mal nouă de oare-şi care importanţă. .Morning Advertiser* comunică din Seraieva de la 11 c. următoarele : „Mehemed Aii, noul generalisim al trupelor turceşti ce operează contra Muntenegrulul, a dat comandantului din Novi-Bazar, Hufiz Paşa ordinul de a pleca cu 20 batalioane şi 4 baterii spre Niş şi Sofia, pentru ca să întărească corpul Iul Osman Paşa do la Plevna. S’ab format 20 batalioane de bosniaci muharn dani. Jumdtate din aceste vor pleca de asemenea la Plevna, e»ră cea-laltă jumătate va întări corpul din Balcani allm lieuf Paşa. REVISTA ţlARELOR. .Romanul* de la 7 Octomvrio in-cepe stăruind pe lăngă guvern să trămitâ cojoace şi Banele armatei romăne din Bulgaria. .Guvernul apoi are şi dreptul şi datoria d’a lua de la fie-care comerciant flanelele şi cojoacele, ce are,— zice .Romănul*, — ş’a-l da, daca nu l poate plăti la moment, un bon pla-tibil după trel-zecl zile.* In urmă respunde Intr'un articol foarte lung la „una din acusârile, ce B’all mal născocit In contra guvernului. — E vorbă de cestiunea re- genţei, cerute de către unii pentru caşul, căud Domnitorul ar fi silit să părăsească ţirn. „Regenţă, pentru ce? zice „Ro-mănuL* Ca. să guverne? Dar de cănd v'nţr închipuit pe Corel l lu ueputinţă d’a şl esercita Înaltele'! prerogative, fie şi de la Plevna ? De cănd găsirăţi că cel ce se allă în mijlocul armatei naţiunii ţiind sus şi cu mândriă onoireaşi stindardul aceleiaşi naţiuni, uu mar e în stare să guverne cu acelaş dor de ţară ca pe cănd se alta In palatul de la Sinaia? Şi daca nimic din toate acestea nn esistă. nu poate fsista, cu ce scop, rn ce int/mţiunf, cu ce eug t veniţi i acusa guvernul pentru că nu l’a consiliat a numi o regenţă? Voiaţl a'l vedea călcăm! constitu-ţiuuea. adică a cădea In greşalele voastre ?“ , Press» * respunde la mal multe atacuri ale ,Romanului* coutra partidului conservator, aretănd înainte de toate, că „Romănul* spuue un neadevăr, căud susţine că ţara, in alegerile făcute pentru senat, ar fi râspins pe bărbaţii conservatori. — De asemenea „Pressa* arată, că guvernul conservator nu lăsase o lipsă de 25 pănâ 35 mii. în buget, precum susţine „Romănul*, ci numai 16 mii. dintre care 4. pentru armarea ;6riI iară 12 mii. rernăşiţe ne îm plinite din causa relelor recolte. „Romăuul* se lăuda, că guvernul actual a mers fără a face împrumuturi — şi ast-fel a resolvat creditul şi onoarea ţării. „Pressa* respunde: „E lesne să nu facă guvernul împrumut, „cănd nu găseşte parale* şi cănd recurge. în proporţiunl ne mar auzite, la mijlocul violent al „rechi-siţiunilor*, cRre aO stors şi ah să răcit sermana ţară*. „Romănul* se întreabă : dacă trebuia „să ne opunem Ruşilor (?) să ne păzim de invasiunea maghiarilor (?) să chiămăra ajutorul Austro-Ungarilor, cum s'a cerut de unul din capii cel mal distinşi al conservatorilor (?)* „Pressa* respunde: Somăm pe „Romănul* să declare, cănd, unde şi de cine s’a emis o asemenea opiniune ? „Până atunci constatăm, cu toţi oamenii oneşti, că organul ministerial n’a răspuns la nici unul din argumentele ce am produs deja contra intrârel noastre In acţiune peste Dunăre, fără nici un tractat, fără a fixa cel puţin un contingent potrivit cu puterile ndstre, ci angagiănd toate resursele financiare ale ţărel, sacrificănd viaţi a mir de oameni, şi aducănd asupra nnţiunel una din acele catastrofe, diu care anevoiă se va mal putea ridica.* „Pressa* încheie astfel : „Poporul romăn este dulce, blănd şi îndelung răbdător ; dar t6te lucrurile aii o margine ; nu abnsaţl de răbdarea lui, şi nu perdeţt din vedere lecţiunile istoriei, care ne spune că nne-orl poporul s lrobesce cu fu-riă idolii, pe cari o-dionionră ÎI adora, inălţăndii I pănă la ceruri*!.. „Romănia Liberă* în sfărşit nu mul discută articolul publicat in numărul de la 22 Septemvrie al „Timpului.* In Io: dj aceasta face o dare de seamă destul de exactă asupra sitnuţiunel din Austria. „Romănia Liberă* constată, că este mare deo sebire între Habsburgl şi maghiari o deosebire, pe care onor. colegi ai noştri nu o ţineau în vedere, apoi încheiă prin cuvintele : „Nu trebue să uităm de loc că dualismul de astă zi a fost o concesiune forţată a Austriei şi că la Viena sunt mulţi cari doresc întoarcerea doriu-'jelur acestora. Aceste consideraţiunî ne-au făcut pe noi să nu dăm o serioasă atenţiune svărcolirilor ungureşti şi să nu ne înflorăm de proelamaţiunile generalului Klapka, chiar cănd ar fi scrise şi subscrise de densul. Ungurii sunt un fel de copil teribili pe cari Austria II lasă să se agite, să strige, să protesteze, să se compromită, căci ea este tot-d’auna veghiătoare şi doritoare poate de a se scăpa de pretenţiunile lor.* „Telegraful* apreciază importanţa biruinţei luate de către ruşi pe câmpul de resbol din Asia şi încheie : „Acum să avem şi în Bulgaria o asemenea victorie şi suntem bine încredinţaţi că pacea va fi asigurată. Poarta, lipsită de doă armate, cele mal brave şi mal întreprinzătoare, pe al căror şefi i a numit nebiruiţi nu va mal putea să resiste. “ NOTITB LITERARE Iu sesiunea istorică din acest an, Societatea Academică Română a făcat pentru prima oară următoarele lucruri ; 1. A premiat pentru prima oară nu tra-dacţiunl, fie ele &t de clasice, ci scrieri originale, şi anume : ,Istoria Areheologieî4 dc d. A. I. Odobescu, şi nn tractat al d-lol Gr. Tocilescn despre ^Etnografia un te-română a Daciei4; 2. A trimis pentrn prima oară o misiune Bciiuţifica, şi anume pe d. Gr. G. To* cilescu la Moscva pentrn copiarea unor manuscrise de ale lui Cantemir; 1 3. A cîecie pentrn prima oară retipări- rea monumentelor lingnistice române din secoliî XVI şi XVII, cu introdncţiunl, note şi glosare, şi anume : D. D. A. Stordza va reprodace .Psaltirea în verRurî a mitropolitului DosoteTu*, dapă chiar manuscrisul autograf; D. B. P. Hasdett va reproduce .Psaltirea lui Coresi; D. A. I. Odobescn va reproduce .Pravila cea mica de la Govora*. D. G. Sion va reproducă „Divanul lumii de Cantemir*. Binronl So:ietSţiI Academice s’a reinoit in nrmStornl mod : Preşedinte I. Ghica; vice-preşedinte G. Bariţ; membri : B. P. Hasdeil; A. I. Odobescn; secretar G. Sion. Coniisinnea lexicografică B'a compns din «ecţinnea filologici : B. P. Hasdefi, G. Sion; din secţiunea istorici : A. I. Odobescn, G. Bariţ; iar din secţinnea sciinţe-lor P. S. Anrelian. Această comision» va elabora, până la sesiunea viitoare a Societăţii, nn noS specimen de ‘Dicţionar al limbel române.. Dintre iinstraţinnl Btrăine, s'a ales membru Hugo Schncbardt. Vom mai adăuga, că comisinnea lexicografică a ndmis in ortografii, ca obligatoare pentrn membrii săi, numai ‘etimologia română,, nn pe acea latină, şi a renunţat la goana oodiţelor şi a semnelor diacritice. Columna lui Traian de la 1 Octom- vrie conţine: 1. B. P. HasdeS: Limba română vorbită intre 1560 — 1600. Textnrl inedite (pag. 357—407, 456—483). 2. Programa pentrn adunarea obiceielor juridice ale poporalul român. 3. D. A. Stnrdza: Portretele Iul Horia, Cloşca şi Crişan. 4. Endoxifi Hurmnzaki. Notiţă biografică 5. Dr. M. Gaster: A propos de articlnl d-lnî P. Ispirescn dsspre basme române şi basme francase. 6. Dr. Zotn : Somnul dnpă Dr. C A. Polichronie. Keeensinne. 7. G.: Presa străină despre „Columna Ini Traian,. 8. X.: Notiţe. Mul multe stampe. Premiu ; Fie-care abonat la „Colnmna Ini Traian* are drepul de a căpăta de la redacţinne nn exemplar din „Istoria critici a Românilor de B. P. HasdeiS1 cn preţul mal puţin de jumătate, adică cn 10 lei nnoi în loc de 24 lei nnoi. Pentrn districte se adaogă 2 1. n. costai transportata!. Acţionarii anuali poBedă acelaş drept pentrn trei exemplare. avea de mai ’nainte doi fii şi o fată, c, a căror crescere s'a ocupat el aa nn pi. rinte. Ea era din Transilvania. Dnpă câţiva ani a isbutit să'l înduplece a seconnnt ce densa, ceea oe a şi făcut acntn doi ani, Feineea Potrescn, îndată ce s'a văznt măritată, a început si'şi arate reana ol fire. In cele din nrmă ’i-a intrat in cep d’a’l ucide. Acnm vr'o trei lnni şi jnroătete a încercat să’l otrăvească. Dosa otravei nefiind îndestulătoare, el a scăpat şi, înţelegând că fimeea Ini este autoarea, a gonit-o. înduplecat însă de prefăcute el căinţă, a priimit-o iar în casă. Observând insă in apucăturile ei ce-va îngrijitor, câte-va zile inainte de oriraă, el îi zise ; ,Ce! iar ’ţl-afi venit acele gânduri? Qân-desce-te că te-am lnat femee săracă cn copii! E păcat de Dumnezeii !‘ Ea însă stărni în scopnl ei. Isbnti eă'şi fiică complici pe nnoi din fii şi pe visitilî. In noaptea fatală, Ziharia Petrescu se întoarce de la Circ, se de bracă şi se cnlcă. Criminalii aşteptsă. îndată ce ea îl văzu adormit, il chiămă si, Bjntată de dânşi, cn o mână il apucă de gât iar cn alta de pântece. Agonia fnse scurtă. Zaharia Petrescu muri fără să poată striga. Asasinii hotărâră ă’l arunce in pnţnl din cnrtea povernei de ia spatele casei. Pentrn acest scop femeea Petrescn il îmbrăcă cn tot amăruntul. Pândind momentul când gnardistul adormise despre ziriă, il pnseră într’o pătnră şi cn o scară îl trecură în curtea povernei. Pe când ee apropiau însă de pnţ, o femee veni dintr'o cnrte vecină şi începu să strângă găteje pentrn foc. Ei vizând'o, trăntiră cadavrul şi fngiră cu pătnrB. In acel moment, femeea Petrescn adune prin stradă bastonul şi pălăria mortului, pe cari le arnncă şi fngi. Când veni lnmea chiemată de acea fe-mee, care văzuse aducerea cadavrului, el era ancă cald. Din areBtul de la Văcăresc!, femeea Petrescu se plânge de lăcomia radelor soţului el. > Ce — zise ea întrio zi, — oare efl n’am parte la moştenire, *0 care ’î-am fost soţie aţâţi anî? II voiti trage in judecată până ’ml vor da partea mea.'* Pftuâ unde merge Betea de moştenire! {Retboiuf) * Egameunl de bacalaureat In laşi, sesiunea din Septemvrie, incepnt la 20 Septemvrie s'a terminat in 3 Octomvrie. Be-snltatnl este nrmătornl : din 43 candidaţi care aii petiţionat, unul nn s'a presentat, unul s’a retras, iar 10 aii fost eliminaţi la esamenal oral a deosebitelor materii; din cei 31 rămaşi aă fost admişi nnmal şeapte. CRONICA Asasinatul Zaharia Petrescu. Mai comunicăm cititorilor câte-va amărunte pe cari le-am afiat despre această oribilă crimă. Zaharia Petrescn. a lnat pe aceea, care avea să'i curme zilele, femee in casă. Ea Societatea de binefacere pentru ostaşii răniţi. Duminică 2 I. c„ la două ore după amiază B’afi întrunit în Bala tronului şapte-zecî şi patra de detne, pentru a reconstitni societatea care, din cansa unor diferente, încetase. Din snmarinl acestei şedinţe se poate vedea, că noua societate e formată şi comitetul executiv pe deplin constituit. Do-rindu'i succesul, care il merită prin obiec- MIHAIL STROGOFF BAU C UR1ERUL TARULUI (tîrmarea 1 0-a). IX. A doa zi, 18 Iulie, jCaucasnl* se oprea la şchela dw la Perm, cea din urraă staţie pe rîul Eanrn. Guvernământul, a cărui capitală este Perm, este unul din cele maî întinse gn-vernăminte din imperiul rusoBc şi, trecând peste munţii Ursii, ajunge până in teritoriul Siberiei. Cariere de marmoră, saline, mine de platină şi de aur, mine de căr-bnnî sunt aci esploatate pe o înaltă treaptă. Până ce Perm, prin posiţia 3a, să ajungă a fi nn oraş de prima ordine, este foarte puţin plăcut, prea murdar, prea noroios şi nn are nici o însemnătate ca comerciQ şi industrie. Pentru acei cari merg din Rusia în Siberia lipsa desăvârşită de cele trebuincioase In Perm le este cu totul indiferenţă, pen- tru cS nî vin din înt-rnl imperiului şi sunt căpătuiţi cn tot ce le trebue; dar pentrn acel cari vin din ţinuturile Asiei centrale, după o lunga şi obositoare călătorie nu le-ar face tocmai «nare neplăcere negrişit, ca cel d'îut&ifl oraş european diu imperiu, aşezat la graniţa asiatic», bu fie mal bine aprovizionat. Aci, la Perm, călătorii şî vând căruţele mat mult aufl mal puţin prăpădite de un lung drum prin câni piele Siberiei. Tot aci earăşî acel ce tr< c diu Europa in Asia şî cumpără căruţe pe vremea verii şi sănii pe vrenrna emil, maî nainte de a se aventura pe mai multe luuî prin puatiele n-siatice. Mihail Strogoff şl avea programul hotărât de mal nainte şi nu maî era vorba de cât să’l pne in lucrare. Există un servicii de dillgenţe poştale care trece destul de repede munţii U însă în impr^giurările de faţă, ncOHt r»ur-viciB era desorganîsat. Nici vorbă, că Mi-hail Strogoff, voind sa meargă mal nainte, fără să depindă de cine-va, nici nn s’ar fi gândit măcar ca «ă ia o diligenţi. Voia mal bine, şi cn drept cn ftut, sa-şl cumpere o căruţă şi aa meargă iu grabă din staţie în staţie, înflăcărând prin ,na vutka* suplementire zelul acelor vizitii cari în partea locului ae chiamă >iemcikl*. Din nefericire în urma. măsurilor luate în contra străinilor ds origină asiatică, un mare număr de călători plecase din Perm, şi prin nrinare, mij!6:ele de transport eraîl foa/te rare. Mihail StrogofT avea deci să ae mulţumească cu ce a ii lepădat alţii. Cât despre caî, curierul Ţarului, pe cât era în Siberia n’avea de cât să’sî arate podo-rasbna şi şefii! de staţii ’i-ar da luî cu preferinţă. Dar în urmă, odată peste graniţele Rnsiel europene, nu avea sa cornp-teze do cât pe puterea rublelor. La ce fel de căruţă să înhame aceşti cal? La o telogă saii terentas ? Tclega nu e de cât o adevărata căruţă descoperită, cu patru roato, făcută numai din lemn. Roate, osie, capră, toate se fac din arborii din vecinătate şi deosebitele bacăţt din caro se compune telega sunt legate numai cu frânghii groase. Nimic mal primitiv, maî sărăcăcios dor în acelaş timp nimic maî lesne do icparat dacă se întâmplă vre-o stricăciune pe drum. Brazii nu prea lipsesc la graniţa rusească şi osiele cresc din natură prin păduri. Tocmai cn telega &e face serviciul pontei estraordinare, cunoscută sub numele de *pen kladnoi» şi pentrn care toate dramurile sânt bnne. Câte odată—trebue să o mărturisim — gforile ce leagă bucăţile căruţei se rup şi pe când jumâtate cu cele doă roate din dergt roman înfundate în vre-un loc noroios, cea 1'ftltS jumătate cu roatele din nainte ajunge la staţie — dar acest reaultat se socotesce oa destul de bun. Mihail Strogoff evea să fie de voe de nevoe silit să se servească de telegă, dacă uu va avea fericirea să găsească ta-reutas. Tareutasul este nn vehicul, în care lipsa fierului este împlinită prin lemn care şi aci nu e de loc iconomisit. Dar cele patru roate depărtate ca de noe picioare la cele doă margini, U asigură nn oaie-oare echilibra în dramurile gloduroase. Pe lăngă acestea are şi un coş de piele care se poate lăsa şi ridica şi care să închide foartebine şi păzeşte pe călători de căldurile verii şi de viforile erncl. Tareutasul amintiri este tot atât de tare şi tot atât de lesne de reparat ca şi tfdega; pe de altă parte este maî pnţin supus a-şl lăsa roatele dindărăt şi a fugi cu cele din nainte. Amin teri, nu fără cercetări şi căutări cu deauiăruntul Mihail Strogoff a reuşit a găsi unnldin aceste tarentase şi era mal in nit ca sigur că nu s'ar fi găsit nn altoi în tot oraşul Perm. Cu toate acestea, se învoi cn greii pe nn preţ mic, pentru ochii lumii cel puţin, numai spre a-şi românea In ro-lnl Ini de Nicolae Korpanoff, simpla negustor din Irkuţsk. Nftdiii armase fie tovarăşul sCii iu căutarea căruţei. Cu toate că scopul la care tindeail era deosebit, amândoi aveaţi mare dorinţă Bă ajungă cât mal în grabă şi prin urmare să »e vază o dată plecaţi. Ar fi zis oinfr-va că o aceeaşi voinţă ÎI anima. — Soră, aşi fi vrut să găsesc pentru tine o trăsură mal bună şi comodă. — Mie Bpni ast fel frAte, mie care aşi mergfli chiar pe jos dacă ar fi trebuinţă, cn să întâlnesc pe tatăl meii. — Nu mă îndoesc de curaginl tăii, Na-dia, dar sunt trade pe cari o femee nn le-ar putea îndura. — Ls voi îndura, frate, ori cart fi ele, răspunse tânăra fată. Dacă vet auzi o plângere de la mine, lasă-mă în dram şi urmea-ză-ţl singur călătoria. O jumătate oră după aoeea, Mihail StrogofT, arătăndu1 şl podaroshua, trei cal se in-hămaseră la tarentas. Aceşti cal acoperiţi cn lung păr, semănaă mal mnlt a nişte TIMPUL tal, ce (i l-i alee drept ţintit, na ne în-l»im, eu înscrierile tot 6 numeros»*1, cScl sumeroase ennt nevoile prodaae de res-boifi şi snfarinţ le, ce trebneec alinate. Nici odxtă doamnele din Iaşi na se pot intrnni pentra an scop mm nobil de cât atesta, cScl ajutoare adnee tn moment ile cele mei grele ale «isteuţel omeneşti me-rîtit ndeseu no nome mat ales de cât n-cel de simplă binefacere. Ele mântnesc vi*-ţi şi de signr pe acele mal preţioase, cari cu abnegaţie e aii expus a se stinge seu a birui. Presideuţa de ouoare a socie-If.ţel a foet oferita M. Sale Prea îuulţa-f68foiîHT de advocat. Strada Polonă No. 2 I. ! STRADA EPISCOPIEI LA .8TRDGDRILE NEGRD* 0CASIUNE RARĂ No. 4 r. Pentrn a memoraliija bătăliile armatei Române cele din eecolul nostru, am scos de snb litografie următ6rele tablonrl, şi promit a continna şi în viitor, pnblicând tote încăerările şi bravnrele armatei nostre. Preţul fără esc^pţie de câte nn lefi noQ tablou. I. Bombardarea Vidinulul, faţă en Donmitornl. II. Trecerea armate! Române în Nico-polc, şi îuarborarea drapelnlnî Român pe forturile Otomane. III. Asaltul de la Griviţa şi portretul Căpitanului Valter. IV. Incăerarea Batalionului al Il-bade Vânători şi lnarea Stegulnl Torcesc. V. Bombardarea Tnrtucâî. VI. Trecerea armatei Române peste podu de 1b Corabia, lucrat de ingenioşi noştri oficeri de genifl, şi facerea rugăcinnel cn Sfinţirea apei de către Eminenţa Sa Epia-copiul Râmnicului, faţă cn Domnitorul şi cu tot_ statul săQ major la capul, podului; (acest tabloă se află In lucrare). Doritorii dar a le poseda pe tdte spre memorie, saB parte din ele, le vor cere d’a dreptn de la ruine prin trimiterea preţuiţii de câte un lefi noQ de fie-care în mărci poştale, Bucureşti Calea Vâcăreşcl No. 151, şi le vor priiml fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Pappazoglu. Desfacere Totafcă Moscenitoril defuntelul lordache Şerbănescu argintarul, desfac la total sati îa parte cu preciurl reduse t6t& marfa de argintăria precum: Icdne mari şi mici , tacftmurl de dulc^ţă şi de masă, candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnicidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D nil amatori sunt rugaţi a se adresa In tdte filele la raagasinul repausatulul, Calea Mogo-şdiel, Hanul Zlătari No. 21. (631-0) I Damă solidă caută un loc ca guvernantă sdă econdmâ. A se adresa la administraţia acestui (Jiar. din Germania de VIITORI NATURALE © © VECHI DE 4, 8 ŞI 11 AM X KT FLACOANE SX CU OCAUA s l m © □e Cotnari , Oraoăşanl oboi cu preţuri fârtc reduse şi neauŞite pânâ acum INDIGENE ALBE 81 NEGRE Băşicată Odobeştl De Dâlu Mari Mischst Ra(ieohi« Negru Vârtoa Timăiisi VINURI De Chamj>agne , Bordeaux I | STREINE eu gros şi eu dctail Da Fthin | Malaga i Cherry , Ungaria | Madsra ||j Muscat Lunel Nu pâte concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţi! vinurilor şi nici in ceea ce privosce preţul lor. NB. Llqueururi, Diferite Cegnacurl vlsux şi lin Champagns, Ţuică veche naturală şl Unt de lemn de Toscana. Ivi. THEODORESCU. ( Un profesor J0urd!Care«.b.oi- vat academia ae oferă a preda LECTIUIVI iu nrmătorele aciiuţe : Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere t6te Bciinţele necesare pentrn pregătirea de a putea intra în şcdlele anptriore. Afară de aceste va putea da lec-ţinni da piano, de limba francesă şi englesă. A ae adresa Strada Virgiliu No. 6 big, eâfi la Tipografia Thiel A Weiss. Se vinde, cinci Butdie cu Vin Negru de 7 ani, adresa Strada Gabroveni No. 3. (6so-i) A eşit de anb pre-ă : IX A IVU A L pentru deprinderi In cugetare şi compeal|iune de Vr. Caianu Directorul gimnaaiului din Focşani. Carte autoriaată de onor. minater al instrucţiune! pentru clasele giminasiale. Depoait în BncureacI la librăria Socec et Comp,, in Iaşi la librăria Petrini. A eşit de sub presă t OUL MBTOD do CALIGRAPU1E ELE MNTA HA pentru usul claselor Ii, Iii şi IV primară de G. Al. Zimphirelu profesor de desemn şi caligrafie. PREŢUL 20 BANI. De vândare la tdte Libr&riele iară depositul se afiă la Librăriele, L. Alcalai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. Steinberg strada Carol 1 Ho. 4b. De Închiriat diferite APARTAMENTE A se adresa la D-nu ŞTEFAN PRETORIAN Strada Sfinţilor, No. 54. 825-0. LECŢIUM PAKTICOLARE de MATE TVT ATICI C. Brailoiu, fiul 47 Star da Scaunele 47. < 2000 fr. se cere cu îm- prumutare, ip“cl1’ c” venit de 100 galbeni. Acestă moşie este şi de vânijare. A ae adresa în ntrada Icbnel No. 10, de la 7 —10 ore dimineţa şi aera de la 7—9 ore. (629—0) A cşit de anb tipar şi ae află de v8n-«Jare la magaeiile de mueică Gebauer şi landa St Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mnreştfnn M YnVETNT EROIC pentru patru veol cu acompaniament de plana de LEOPLD STERN. Preţul i Lefi noii. BUOUREBOI Tipografl-editor! Thiel & Weiss, palatul .Dacia.* 0 jan& damă germană cu cunoscinţă de mai multe limbi, voeace a se angaja ca gnvernantă aafi menageră la o familie în Galaţi Ba8 în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechifl vis-â-vis de poliţie in Galaţi. Lola» HertL OFERI LE MUS IC ALE imprimnto in ediţiim^n n6fltr& THIEL eSc WEISS, TYPOGRAFJ Stradu Lipscani, palatul ,Dacia.4 CON9TANTINESCO D.f Souvc.nir de Zizin, Vnlae pour pianoforto CARLSON C., Quatrc morceauz Roumains, pour pianoforte .... FLECHTEIfMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce yi piano GEORGKSCU TH.r Dooîî suspine, rom. pentru o vnce cj piano . . r ■ bpuucp turn. u.ă^iuuikiii, pcuiru u v cu cu pmuu KRATOCIIWIL A. K.. Hora, Vi^ţa Romlniel pentra piano .... MEDEK J. W., RomAnia, QuaiTilln Conoart pentru piano . . . MUSICESCO G., RAnduiala ounani«I pentr i piano................ STERN L.. op. 10. Der Wunach (Dorinţa) fUr dinţfsL und Clavierb • op. li. Lfltowohl (Adio Moldova) SinţjMt. und Ctavlerti • op. 4. Grando Etudn pour pfxaofoH ............... . up. |7 li tra. Mandra pentru pianoforte........... • op. 18. Durerea ml este mare, Val an brii. pentru piano • op. 19. Visuri Ce de copil, Qualrille pentru piano . . . ■ ■ - . • Ifcik-Folka pentru piano......... - • on. 20. Apele de !a Vicirescl, 8chottaich pour piano Wll X L.. HanIm Oftvthi 1 p ■ *r piano Tdte aceste ae vând ou rabat de 25*/*. CE SE POATE CAPATA PKMTRttl !S FBAWCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN'PANZARIA LIN GEHIA DIN VIENA Pantru Pentru Pentru Pentra Pantra Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru t trend : franol : franc!: frano!: franol : franoi: franci: franc!: Cale» Mogoşbiel Falais „Dacia“ Pentru 80 bani: I cot Piohet de var*. Pentru 8 trend: 0 oămaşă de Oxford englee. 4 Iranot 50 bani: 1 şăreehe pantaloine pentru oălăreţl. 5 franol: 6 perechi manohete ori ce faeon. 2 garniture eelerite de dame. 11 galere en*I., In orl-care fason fi mărime d părechl ciorapi patentate. t gulere moderne pentra dame, dapă alegere. 12 batiste albe de plasă adevărată. 11 batiste bine oolorate tivite şi spălate. 6 prosdpe de păcxă curată. 6 şervete da masă de pănxă adevărată Pentru ş franol: ll şervete albe de oeaid. Pentru 8 franol : 1 cămaşă modernă, simplă siă brodată. Pentru i franci: 2 batiste ou monograme fio brodate. Pentru 5 franol: 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentra 8>/l franci: 0 eimeşi de n6ple. Pentru S franol: 3 pepturl fin brodate pentra oSmăşI d. bărbaţi. 1 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 cnmison modern brodat. 1 faţă de masă oolorată oa oiuourl, pentru oafd. 1 cămaşă săd o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 oravată de damă, adevărată Crăme-Dentelle. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentra 25 Irancl: 42 de oo|l -n 4 bucali Cbilen lren)uzeee. Pentru 10 Irancl: I buoati Robe d'enlantş de tella. Pentru 18—24 danci I busati Tarta* anglae da 5 ea(l. Pentru 20 Iranot : 24 oo|i Plehat. Pentru 20 Iranot: I bucali Manta de bate. Pentru 18- 15 franol: I bucată pântă de Rnmbarg, de S6--45 ooţl- PcntrQ 55— 68 franci: 1 bucată pănxă de Belgia de 60 coţi. Pentru 75 - lOBJfranol: 1 bucată pănsă Coronaj|de 58 ooţl. Pentru 116 — 110 IV an ol: 1 buoată Toile Batiste frances. Pentru 12—2*2 franci. PlapXmK de lînS fdrte flne. Afară da «rticolila men|iona(e ao gătftşte lot-d'a-uaa trotourl oomplacte. Calea Mogoşdiel Palatul „Dacia". Comlnţjllsdln diilriefa ftiioţll# ou preţul raipiotlv ta var afaolaa ftarla grabala aaaaaliiflio F^ntru 5 franci: Pentru 5 franoi: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci : Pentru 5 franol: Pentru 5 franci : Pentra 5 franci; 1 Tipogrufia 1'hi«] A Winss, Palatul .Dania*.