Nr. 928. VINERI 7 OCTOMVRIE ANUL II. - 1877. A HON A ME l_.73 m mu aoiuxu : »n......................... L. ». 48 8 luni ......................» ,24 3 luni...........................12 IN STRAI»ATATl: tu......................••«••» , 60 INSRKTIDNI SI BICLAMII nia de 30 litere petit, pagina IV, 30 bani. pugiaa III, 80 bani, p« pagina n, 2 Iei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un numfir tn Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Daola". ATSTTTlSrCX'CrB.I Se priimesc în striinfttate: La D-oiT Raaaoflatam A Voilor !n Vienna, VValfischgasse 10 A. Oppeiik In Vienna, Stubenbrutei 2; Rado Moaşe In Vienna , Seilerstttt* 2 ; Vmce>ta Hrdâeka In Vienna, TeinfaJUtrai*e 17j Philipp L5b In Vienna, Sschenb&chgOAie 11; L. Ltmg A*Comp. In Peşta |i Haoaa-LafJUe-BuUier A Comp. In Paria. Serilor 1 nefranoate na te primesc Artioolele aopqblicate i« vor arde. Un număr In Distriote 15 bani. PLECAREA TRENURILOR Sie^va—Bneoreeel 'iirsnl do BnonroscT, 6 Octomvrie. ilig. Rurale..... 83 tyi 83 , Domeniale . . . 731/. 727. edit funciar rural . . 7SI/, 721/, w , rl> o . 60 --- ipr. municipal al Capit. 72 --- iliff. Pensii..... 116 ---. Jig. Dacia..... Î00 --- » Remania .... 43 --- pr. municipal cu premii --- --- ata Românft..... --- --- rii 3 luni..... --- sdra * ..... 2616 --- ■na > ..... rlin * ..... 183 V* Canal de Vlena, 17 Octombre. Metalice............... , . . 64 06 Naţionale............ . . . . 68 4»> Renta in aur ................ 74 36 Looe..........................110 — Acţiunile bAncel..............732 Crediturl .................... 208 80 London........................118 80 Obligaţiuni rurale nngare . . 77 25 > temeavar .... 75 — » transilvane ... 74 26 Argint la mtrfurl............ 104 30 Ducatul........................ 5 66 Napoleonul..................... 9 60Vj Marc 100 . .............. . 58 60 Canal de Berlin, l7 Octombre. Aeţiun. Cililor ferate române 13 50 Obligaţiunile române 8%. . 62 90 Priorităţile C. fer. rom. 8% 48 — împrumutul Oppenheim ... 73 — Napoleonul..................... 18 22Vi Viena, termen lung.............— Paria , aourt .... — — Calendarol ^llel Vineri 7 (1® Octombre). Patronul D. Ionescn, succese la minister. Voind să mergă pe urmele predecesorului sâd fără a poseda nici sciinţa sa nici forţa 8a, se încurcă la fie-ee pas; împins de unii, reţinut de alţii, fini prin a rSmânea imobil: numai atunci am fost rugat a merge la Constantinopol, pentrn a ajuta guvernul român a eşi din imobilitatea în care se angajase. ,Ca Paşă, Poarta rn’ar arcuita; ca En-gles. ambasada mea m’ar putea sprijini ; afară de aceasta, ataşamentul meii bine cunoscut pentru România era o garanţie, că voiă fi fidel intereselor sale. Simţind bine, că ţara era împinsă de o forţă su* perioară inerţiei sale îutr’o luptă unde un avea nimic de câştigat, din momentul ce abandona posiţinnea sa de protegiată a Occidentala!, pentrn a merge să servească de fanar într’o îmbucătnră a Orientului, am craznt de datorie a accepta misiunea ce mi se propnnea. *La Constantinopol», am găsit pe Savfet-paşa şi pe Midhat-paşa prea bine-vaitorî pentru România. Midhat-paşiu, mal ales, împinse afacerea cn toată energia ce i-se cnnoasce. Graţie acestei sprijin, obţinusem conditiunile următoare ; 1. Paşportul român recunoscut valabil pentrn tot imperial otoman; 2. Independinţa poştală şi telegrafică, admisă sob oare-carî reaerve; 3. întinderea dreptaluî OBistent de a încheia convenţiunl vamali cu puterile limitrofe; 4. Cestinnea relativă la posesinnile insulelor Dunărei să fie regulată de o co-misinne mixtă, compusă de otomani şi Români; 5. Să se numească un agent politic otoman pe lângă Curtea prinţului Domnitor, Ali-bey, gnvernornl din Tnlcia şi comisar otoman la comisinnea Dnnăreară, să meargă cu nn adjntant al marelui Vizir la BucurescI, on depline puteri, pentrn a negocia an tractat pe aceste base. Intr’a-devSr, Ali-bey veni cu mine la Bocnreacî şi intră Hi relaţiunî cn guvernul român. Dar austerul republican, d. Brătianu, făcuse voiaginl la Livadia, şi se întorcea de acolo cn p’aca St. Ana pe pepfc; el nn găsi aceste condiţinnl destul de favorabile. Ali-bey fn tratat cn înălţime, şi pentrn a nn compromite demnitatea Sublimei Porţi, se întoarce la Constantinopole fără a fi încheiat ce-va. «D. Brătianu, pentrn a se scuza, dete atunci a înţelege cu Poarta pretinseae A obţine o canvenţinne militară derogatoriă pentru ţară. Eă declar că acnsa nu este esactă. Adevărul este, că d. Brătianu respinsese convenţiunea propusă de Ali-bey, snb pretext, că adopţiunea ei nr pune ţara, ca Stat qnasi-iudependent, atonei când. graţie delapidărilor d-lor...M soldaţii se a-fiafl fără arme şi casele Statului fără bani Tocmai ca răspunse la această obiecţia ne, ŞÎ pentru a remedia această situaţinne deplorabilă, dnpS cnm pretindea, Ali-bey propuse nn proect de tractat special ast-fel oonoepat: ]. Snblima Poartă, luând în considera-ţiune dorinţa României de a apăra teritorial săd în limitele şi condiţinnile stipulate prin tractatul din PariB, se angagiază a-i da ajutoare in orl-ce ocasiune, *dapă cererea sa formală ;« ce-va mal mult, a'I trimit^, dacă circoinstanţele enigeaQ, un corp de armată special, compus numai din trupe regulare. Intre altele Românii ara* vea, in cas de necesitate de rrsbeî, dreptul de a trece in Bulgaria, fără 6 cerere prealabilă. Resursele arsenalelor şi depozitele de arme otomane, vor pntea fi puse la disposiţinnea gavernulnl roniâu, cu con-diţinnî cari vor fi fixate ulterior. ■ Se vede prin acest singur şi unic articol al tractatului propus, că România, exceptata de angajamentul moral de a se apâra, no compl-omitea nimic libertatea sa de acţione. >Deplor, din parte’ml, acest resbel fatal. Intenţiunile umanitare ale Roşiei pentru buna stare a creştinilor din Orient aQ fost falsificate de excitaţinnile fanatice. In o-chil mei, fie-care Rqb care cade, eBte un frate ce Be sacrifică pe nn altar ce nu eBte la înălţimea sacrificiului b8S. »Bulgaria de cân de zile ; iară ruşii îşi redobândeai încrederea, cu care Începuseră răs-boiul. Atărnă dar de la perderill ce ad suferit turcif In Asia in mar* grad şi soarta luptelor ce se pregătesc In Europa şi nu putem şti, dacă nu cum-va chiar mal nainta de a relnoi lupta In Bulgaria turcii} se vor hotărî a cere mijlocirea pu-* terilor eurojiene pentru Incbeiarea. unul armistiţiu. I ur- , Daily Telegrafi” comunică de corespondentul săd din Orhania ur mâtoarele relativ la prepararea junc-j ţiunel Intre Osman-paşa şi Şefket-ţ| paşa : ,, „Erl Şefket-paşa a lnâintat de-a u lungul Vidului spre Lukoviţa şi a poposit la depărtare de 5 ceasuri de la Plevna. Plecând astă-zl de , diminăţâ, a sosit după amiazâ-zi Îs , Dubnik. depărtare de trei mile de , la Plevna. Ruşii s'ad retras numai I de cât după colinele ce ocupad la, dreapta şi pe care turcii le-ad ocupat In urmă, reparând tot o-datâ şi i telegraful, pe care îl stricaseră ru-f şil. In vremea aceasta un convoio cu muniţiunl şi provisiunl a trecut rtul şi a sosit la Plevna. Mal multe cete de cazaci s’ad încercat a lmpedeea înaintarea turci lor, ad fost Insă puşi pe fugă, Ii» sând In urma lor câţl-va morţi. Un mare număr de care nu a putut Încă intra In Plevna, de oare ce podul de la Dubnik e stricat şi ast-fel numai carele mal uşdre ad putut să trăite rîul. Cele-l-alte care mal grele vor urma dupâ-ce se repara podul. De o cam-datâ cavaleria şi in fanteria turcească goneşte cazai, de prin impregiur. Pe întreaga linie satele sunt părăsite, dar casele In deobşte suntj bune şi administraţiunea turcească' spereazâ că va put»a hotorl popu-laţiunea, ce acum se află pe drumuri, să se Întoarcă la căminele sale. Starea acestor oameni e In adevăr grozavă .• stad cu miile In câmp, fără hrană şi fără Îmbrăcăminte. Se crede că in curs de doă-zile va sosi toată masa de provisiunl 4 muniţiunl la Plevna*. a* A e;l 1 1 a I va* 1 REVISTA ţHARELOR. „Romanul* de erl începe fâcSn® combinaţiunl relative la resultatele alegerilor din Franţa. După organul oamenilor, ce pretind a fi „naţiunea*,organele, pe care le numesc „antinaţionale* ar stărui să facă mistifica-ţiune cu ţifrele, arătând că republi-cânii nu ad de cât o maioritate de 100 voturi. Cum, cmn-nu Insă „Românul* isbutescesâ ne arate că cel 363 republicani ad fost realeşl „cu prisos* şi sflrşeşte : „Ordinea, dreptatea şi li* bertateaad triumfat, şi ast-fel Franţa va putea merge In linişte pe calea el cea glorioasă.* 0 fi! să vedem ! In urmă „Românul* discută artis colul, pe care „Timpul* l’a publicat tn No. din 22 Septemvrie şi pe care şl „România Liberă* atât de mult l’a discutat.— Nu ne putem esplica aceste discuţiunl de cftt pe basa prin* cipiulul „Când n’aveam ce face*. Cu toate aceste, e interesant a constata deosebirea de vederi Intre ambele organe ale „liberalilor.* „România Liberă* se făleşte, că conservatorii s'ad lepădat de politica propovăduită In acel articol numai In urma sfaturilor el bine-voi toare. „Românul, TIM M P U L mal pretenţios : el pretinde ca .In ma propagandei sale bine-f&tetoa-• csnservatoril ad adoptat vedele coprinse In acel articol atăt de iportant. In cutând vom putea să vedem o a tă Intre . Rotnânul* şi .Romfl.-i& Liberii* asupra meritului de a .cuminţit* pe conservatori. Aşteptăm cu nedumirire. .Telegraful* arata, ca cele 500 de iii lei noi, pe care Camerale-a votat entru plata comisarilor ataşaţi pe ăngă armata imperiala sunt bani heltuiţl spre stricarea ţârei, de oarele comisarii In deobşte nu Îşi fac dato-■ia, ba unii dintre dânşii sunt chiar i plaga pentru populnţiunea rurală. , Telegraful * zice.... De altmin-relea articolul e Îndreptat contra l-lul Cogălniceanu. In urmă .Telegraful* Îşi lămureşte publicul asupra auselor, pentru care agricultura toastră nu Înaintează. Una dintre iceste causearfi, ca ţăranii romani ,nu pricep nul primele elemente naturale., din Geologie, Vinicullurâ etc.* Departe ne duce .Telegraful* fo.nte departe! Chiar nici d. Aurelian nu ne-ar putea duce mal departe. HOŢII IN COVURUIIU Citim In .Vocea Covurluiulul*: De mal mult timp am auzit ca judeţul nostru este exploatat de o bandă de hoţi, ce răspândeşte cu impunitate teroarea printre proprietari şi locuitori. N’am vorbit Insă pană acum, fiind-că n’aveam ştiri positive. Astăzi Insă a venit la biu-roul nostru o persoană, demnă de toată Încrederea, şi ne a relatat fapte petrecute numai Intr’un reion de căte-va chilometre, cari fac sa se sburlească perul pe cap. Proprietarii sunt siliţi a dormi cu căte 2 revolvere la cap, şi păziţi de cate 2 şi 3 oameni la uşa. CAnd vor să vină In oraş, se întrunesc cate trei şi patru proprietari cu pusei şi re-vohere, şi cu escortă abia reuşesc a veni. Un proprietar, spre a merge la un altul pentru afaceri, nu poate face aceasta fără a avea In fle-care posunar cate un revolver şi fără a avea cel puţin un om de pază cu puşca la păudă! Cu alte cuvinte, persoana, averea şi chiar vieaţa proprietarilor şi cetăţenilor paclnicl nu mal ah nicl-o siguranţă. Nu poate cine-va eşi din casă, fără a fi expus să priimeascA un glonte In frunte, sad cel puţin să fie bătut bine şi despoiat de tot ce are. Aceste fapte ne duc tocmai In timpul de tristă memoria a resmiriţel şi a ienicerilor. Ni se zice că autorităţile nu pot nimic. Noi nu credem aceasta, dar semnalăm şi expunem faptele, rugând administraţinnea a’şl pune toată energia spre a scăpa judeţul de flagelul ce’l bântue. Contribuim cu orl-ce, ne zise cu durere persoana ce ne a relatat faptele, dăm tot ce ni se va cere, nu pretindem despăgubire pentru rechisi-ţiunile de resbel ce ni se fac, dar să ni se asigure viaţa şi să fim scăpaţi de rechisiţiiunile hoţilor. Iată acum şi căte-va isprăvi comise de acea bandă şi cari ad venit la cunoscinţa persoanei ce ni le-a narat : d. Buşilă de la Puţichioasa a fost predat de 4 cal; după trei zile i s ad forat alţi trei, şi după alte 4 zile o nepoată a sa, ce venia de la o moşiă la Puţichioasa, a fost despoiată de bijuterii şi haine şl lăsată In costumul strămoaşel Eva. Primarul de Bujor a plecat să II prindă, dar hoţii s'ad scobortt singuri In mijlocul satului In număr de 9, şi ad lncepnt a urmări el pe nenorocitul primar, care era şi prins, de nu găsia o butie unde să stea ascuns plnă seara. El apoi u'afi dus la cârciumă, ad dat 2 vedre de rachift locuitorilor, şi In cântece, prin mijlocul satului, ah mers la locuinţa d-lul Buşilă, care din norocire nu era acasă, şi ad spus vechilului că '1 aşteaptă Împreună cu primarul ca să'l prindă. Din plasa Prut trec In pla«a Horin-ces, la satul Ghibărţenl, şi se duc la locuinţa propietarulul, d. Mano-lake Nicolad, apoi la d. C. State; pe ambii Insă din fericire nu ’I aQ găsit acasă. Apoi s'aQ dus la cârciuma din mijlocul satului, aQ bătut pe cârciumar şi pe femeea lui până ce ’l lăsară mal morţi (se zice că cărei umărul a şi murit), iad 21 ruble, se Întorc de-asupra Puţichioasel, găsesc pe perceptorul de Corni, 11 bat pănă la mdrte (iarăşi se zice că acesta a şi murit In spital), II iad toţi banii ce ’I avea, apoi se întorc In Horincea, găsesc pe St. Ra-lea, propiet&r din Lupeşcl. ce se ducea la Bârlad, şi ’l iad 26 galbeni, orologiul şi tot ce avea la el. Capul bandei e unul anume Ţan-dură. Aceste fapte, cum am spus, s'ad petreut numai In câte-va zile şi lntr’un reion de câte-va chilometre. Ce va fi In restul judeţului! Să mal adăogim că d. C. Malaxa, din urbea noastră, a fost şi el atacat de această bandă când venia In Galaţi, şi n’a scăpat de cât fiind-că trăsura In fugă l'a răsturnat In o rlpă, fără să'l vază hoţii. Auzim asemenea că şi Basarabia română e infestată de asemeni bande de hoţi. CRONICA Ni se trimite din PăscanI on raport despre reaua stare, in care se află admini-atraţinnea comunală şi judeţeană. E vorba de chiverniseli ţi economii particulare, ce se fac in socoteala publică. Cel puţin de o cam-dată nu credem de cuviinţă a publica acest raport; ’1 ţinem insă la îndemână, aşteptând nonl informaţiuni relative la cele coprinse intr’ânsul. Cu vremea vom face nn raport general despre toate raporturile, ce ne sosesc de prin judeţe. Aflăm că in nrma unei inspecţii a subprefectului de Nicoreţtl, primarul comunei Poiana suspendându-se, s'afl dat tn judeoată, pentru înscrierea falsă de aote a stării civile, desordine in comună ţi a-busurt Ni se asigură că d. Procuror de Tecuci mergând la comuna Valea-Rea, din acest judeţ, pentru a lua oare cari informaţii necesare la instrucţiunea asupra unor dennn-ciaţil, din cercetarea actelor comunii a aflat indicii grave de abnsurl, falş în acte ţi lipBă chiar din banii comunei, care planează asupra d-lul L DiamandeBcu, fostul primar in acea comună. Dând această informaţie sub reservă, noi credem că dacă faptele grave de care este acusat d. Diamandescn vor fi adevărate, atunci mult s'a înşelat coleginl al 4-lea de Teencifl, aleg&ndu ’l deputat in cameră. Se spune că mare este decepţiunea persoanelor din comitetul liberal, căril aQ recomandat pe d. Diamandescu delegaţilor colegiului ţi aQ Btăruit a se alege in a-ceaată înaltă misie, Dintre răniţii soldaţi români, aduţl la spitalul judeţian de aicea, unde sunt căutaţi cn mult interes, aflăm că doi din el cari Bont dorobanţi, ne mal putându ’gi domina dorul de părinţi ţi familiile lor, aQ cerut voeamerge la căminele lor, ceea ce le aQ acordat in consideraţie că rănilo lor nu prasintă mare gravitate. Mulţu-mias pentru aceasta d-lul medio respectiv căci marc trebue să fie bucuria acestor demni ostaţi ţi descendenţi a străbunilor cari aQ mal luptat cu ordelo barbara a srmi lunei. (Curierul de lecuei.) NOTTTE SCIINTIFICE Paseri Inteligent®,—Ziarul .American» din Uiltimore comunică un raport despre o trupă de vrăbii ţi papagali inteligente, care de căte-va zile daQ reprezentaţi uni pe uliţele acestui oraţ. După ce a găsit nn loc priincios la vre-p răspântie, proprietarul micei trupe, pune Înaintea s.i o mică masă rotundă, apoi paserile es din coliviile lor. Ele se respândesc asupra mesei fără a se speria de mulţimea adunată împrejurul lor ţi fără să arate cea mai mică veleitate de a sbura. Proprietarul le comandă apoi ţi ele e-secută cu o admirabilă precisinne nn program variat : ele sună mici clopoţele, împing căruţe, se plimbă pe fire de aţă întinse deasupra mesei, descarcă pistoale, joacă, Be balansează pe trupeznri ţi alte asemenea. Lucrul însă, care cu deosebire ne pune in uimire, îl face un papagal. Pup tgalul înaintează spre mijlocul meBel, salută publicul, apoi se aţează pe nn mic scăunaţ, înaintea căruia este un clopoţel, de limba căreia e legată o sfoară. Dacă acum cine-va din public ii comandă să bată dejţcâte-va ori iu clopoţel, ast-fel de ex. de zece ori, papagalul se re-dică, apucă sfoară cu unghiile ţi sună de zece ori. In urmă salută ţi iară-ţi se aşează. De nenumărate ori papagalul a executat aceasta fără ca să fi greşit una singură dată. Proprietarul^menagerisi spune insă, că papagalul nu poate numărad vit până la 27. Mai mult decât nn an de zile s’a trudit a'l deprinde se numere până la 30 : s'a conhins insă, că paseraa nu are destulă memorie spre a înainta cu nnmeraren până la 30. Moarte In urma fumatulal.—D-l profesor Chevalier raportează despre obser-vaţiunile ce a făcut asupra unui tânăr ce a făcut rămăşagul de a fuma 12 ţigări. La a opta ţigară el a început a fi indispus: la a noa l’a apucat nn fel de beţie însoţită de fiori. Aceste simptome la a zecea ţigară erafi mai accentuate. De şi amicii sSl 1’aQ sfătuit a nu mai fuma, el a refusat ţi s’a dus acasă însoţit de doi dintre dânşii. Peste puţin a început să T fie greaţă, să ’1 doară inima ţi să dea afară. Medical, care a fost chiămat fără întârziere, a făcut tot ce ’i Bta prin putiţă, dar nn a putut înăduşi procesul ţi peste noapte tânărul a murit. In urmă s'a constatat, oă causa morţii a fost ‘ hipertrofia inimei.. Originea termometrulul centesimal. — D-l Lafon, directorul observatorului din Lyon, vorbind despre observaţiunile, ce a făcut in timpul din urmă, comunică următoarele notiţe istorice interesante: *Cel d’ănteiO termometru, ce s'a văzut in Ly n, a fost trimis în Pevruarie 1736 de către Duhamel, membrul academiei de ştiinţe, d-lui P. Duclos, directorul observatorului, pe care lecuiţii ’l zidiseră lângă biserica colegiului lor. Acest termometru era construit după principiile lui Reanmur. Un membra al academiei din Lyon, cu numele Cristin, a inloonit alcoolul cu mercu-rifl, lucru, pe care Pahrenheit ’l făcnse la 1724, iară Desauvage la 1730. Christin, vărsând într'un tub o cantitate de mer-euriQ, a cărui volum la temperamentul îngheţării apei putea să fie representat prin G60n, a constatat, că volumul se urcă la 6700, când pune tubul în apă fiartă. Astfel mercuriul sporise cu 100 părţi ţi Chri-stin credea că oea mai naturală împărţire este cea în 100 părţi egale. Aceasta e originea termometrulul centigrad, care s'a respftndit in urmă sub numele este foarte mulţumit cu ras citatele manevrelor,» I. Comandantul primeşte cn bnenrie această landă şi zice colonelului : ,M. S. a fost pe deplin satisfăcut, de şi unele dintre coloane nu se ţineuQ destul de bine.» Colonelul, de asemenea mnlţnmit, chiamă pe căpitani şi le zice : ,M. S. a observat că anele din coloane nu s’aQ ţinut destul de bine şi, de şi e mulţumit de resultatui manevrelor, a ordonat su se observe cea mal aspră disciplină.» Căpitanii pleacă supăraţi şl chiamă pe sergenţii majori. întîmpiuândn-î cu armatoarele cuvinte : , Dobitocilor ! N’a in spns , că veţi adnee rnşine pe capul med !? Vă sparg capetele, ducă nn veţi deprinde oamenii să se mişte ca fiind traşi pe sfoară.» In afîrşit sergenţii majori nn mai zic nimic, ci încep a pălmni pe bieţii soldaţi, pe care îi cred a fi vinovaţL Bulgarii spânzurap. Sa scrie din Adria-nopol de la 3 Octomvrie ; .Bulgarii orânduiţi la moarte, văzând că nn mai pot scăpa, indeobşte durneec tot ce aQ la dânşii /.ăpcinluî, care li ee arată mai bine-voitor. Ast-fel astăzi eraQ să fie spânzuraţi la Mustafa paşa cinci balgari, între care şi nn preot. Preotul a rămas cel din nrmă. Văzând că nu mai poate fi vorbă de scăpare, el rngă pe Ciau-snl comandant să mai îngăduiască puţin, apoi începu a scoate banii, pe care ii avea ascunşi la sine. Era uu pnmn de lire otomane, pe care le durai zapcialui fură a grăi ce-va. Acesta ti puse apoi mâna pe umăr şi grăi mişcat : .De oare ce eşti nn om atât de bnn, vei fi spânzurat la ambră !» — După aceasta turcii cuutară un loo umbrit, la oare spânzurară pe nenorocitul preot. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (âgen|t Havai). ~ Serviciul de la IS Oolomvrie 9 ere dimlneaţe.— Paris, 17 Octomvrie. Scirea dată da ziare cum că ministerial ’şl dedese dimisiu, e desminţită. Miniştrii n u s'aQ gândit un moment măcar a di- niisions, nici preşedintele a se despărţi de el. Lnpta electorală începută la 14 Octomvrie şi cure a dat conservatorilor cinci-ijecî de locuri noi tn cameră va continua la 28 ale aceleaşi luni pentru scrutinele balato-gelor şi la 4 Noemvrie pentru alegerile la consiliile generale Întocmai in coudiţiunile in care s’a început. Ministerul de intrn a vorbit in acest sens, in numele guvernului, tutulor prufecţilor pe oari i-a chemat la Paris. — Serviciul de li 19 Ootsmvris, imiazl. — Constantluopol, 17 Octomvrie. Telegrama Iul Makhtar-paşa privitoare la noua bătălie ce s’a dat lângă Kars, nn s'a publicat încă. Amiralul englez Hornby a sosit la Con-stantinopol. Soleiman-paşa a făcut luni o recunoa-Bcere pe drninul de la Biela. Ruşii sunt tare fortificaţi cu şanţuri Ia Tristenic. O bătae este jminentă. A mul căzut ninsoare la Şipca. Borna, 17 Octomvrie. Generalul Klapca a trecut eri prin Nea-pol, ducândn-se la Constantinopol. Midhad-paşa este aşteptat la Neapol. CRUCEA ROŞIE din EOiMiAisriA COMITETUL CENTRAL. D-nil membrii al consiliului gene-neral al Societâţef Crucea Roşie In-truuindu-se in şedinţă In ijiua de 29 Septemvrie 1877 şi având In vedere bilanţul că presintă la venituri suma de Ier............... 268095 — 49 la cheltuell suma de lei............... 267595 — 45 remănând In casă lei...................... 500 —5 precum şi suma de lei.................... 12657 — 50 Datorită la mal mulţi antreprenori pentru diferite lucrări, ad încheiat următorul proces-verbal : Sub-serişiI membrii al consiliului general al Societăţel Crucea Roşie lntrunindu-ne In şedinţă astă-^I 29 Septemvrie 1877, am luat cunoscinţă de măsurile luate de preşedintele Societăţel precum şi de compturile ln-cheate de la 12 Septemvrie pănă astă-ijl şi le am probat pe t6te. Semnaţi: G. A. Rosetti, Ioan Ghica, Di-mitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino, Ema-noil idilei Manuach, Dimitrie Ghica. AVIS Ni se cere din ţară ca şi diu Capitala se republicăm epistola d-lul Deşliu, fost Senatore, adresată d-lul Ministru Cogălniceanu, ca una ce espune durerile şi nevoile ţării, atăt de bine simţite de public. Noi, pentru a satisface dorinţa Romănilor, şi după permisiunea ce obţinurăm de la d. Deşliu ca autor al epistolei, anunţăm că am pus supt tipar acea epistolă, care va apare In broşuri. Tipografi Editori Thiel A Welss. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE DA. "VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOB CABOL L Poesia de Locotenent de stat major M. C. MABICLEgU l'ENTRU VOCE SI PIANO de CAROL PAŞILL jnn. Preţul 1 leQ şi 50 bani. TIMPUL TEATRU ITALIAN din BUCURESCI Director artistic, d. B. FRANCHEŢII STAGIUNEA 1877 PROGRAMA operilor ce se vor da tn decursul stagiund Opere din repertoriul maeştrilor Ferii»; Ballo in Masehera, Emani, Troratore, Rigoletto, Traviata. Doniretti . Lucroeia Borgia, Maria de Rohan, Lucia Poliuto. Marchetti . Ruy-Blas. OounodFaust. Belim*: Norma, Puritani. Ricci : Criapino & Comure. Unilio : Educande di Sorrento. Cac. Pouchielli pentru prima 6r'i Promosai-Sposi. Fetrella : Jone. Roteini Barbieru do Siviglio. Din aeeat repertorii ae vor repreionta 12 opere din cele mal aleae. ANUNCIU IMPORTANT Personalul artiştilor : Prima donna asaoluta drammatiea, d-na AdtU LHannctti. Prima donna asaoluta leggrra, d-ra Anastasia de Zrajer-sky Srtgini. Primi Contralti aasoluti e mesxi soprani, d-ra Elerta Teodorini ji^d-na Marieita Castagna. Prima donna comprimări», d-ra Ltusa ARvrti. Seconda donna, d-ra CarloUa l’olattri. Primi tenori aasoluti, D. Eugenio Oislaţfna şi D. Mariana Marini. Primi Ba-ritoni assoluti a perfetta vieenda, D-nu Antonio Orandi şi D-nu.SîJrxo Rossi Roniati. Primo basso aasoluto, l>nn ArMlle FratUUoni. Primo baaao buffo, D-nu Tommaso Fatior*. Altro Baritono, D-nu I’toio Moşea. Alkro basso D. Owrge Bra-kamu- Tenore oomprimario, D. Etiort BasefnerL Maeştri concertatori e direttori d'Orchflatra, D-nil EUodoro Btancbi, şi Carlo OianneUi. Altro eon-certatore e maestro dei Cori, D. Feliciano Fran- op. 18. Durerea 'ml este mare, Valse brii. pentru piano , , op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano . . • , La Favorite, Schottisch pour piano................■ . , Iţik-Polka pentru piano........................... > op. 20. Apele de la Văcăreiol, Bchottaich pour piano VIEUÎ E.. Marche de Cavalerie pour piano ............... Tdte aceste se vSnd cu rabat de 35,. M CEL HŞ^LA.C3-^SIISr DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA . "5 „A. LA. BELLE A «P O mr <«■>■'> îs .% ■: pi 20, Colţul Bulevardului şl Btradel Mogoşuiel, CussU Urecânu, 20 G I invit pe Onor. Public s& bine-voiescă a visita magasinul meii, unde va gâsi o Esposlţiune de haine oonfeoţionate cum n’a fost ineft tn BuctirescI, şi anume ( COSTUME COMPLECTE | EEDINGOTS şi JAQUETE^CU GILETCELE LOR PARDESIURt IN DIVERSE FASOANE | Ji din stofele cele mal moderne ale seaonulul de faţă, şi croite după jurnalele cele mal noue. Preturile sunt «spuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului ? din stofele cele mal moderne ale seaonulul de faţă, şi croite după jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului «şi se p6t,e convinge orl-cine c& am remas fidel devisiel acestui magasin: C03STSTJM IVTA^JRE SI PRETITJBI FOABTE MODERATE. t ■ JOSEF 6RCniBA.Ullf >A LA BELLE JARDINIERE4, 20 Colţa! Bnlovftrdnlti! şi Stradal Mogofâiâlg Cassla Qreodnn 20. Tipografia Thiel A Wieaa, Palatul „Dacia". .