Nr. 927. JUOI 6 OCTOMVRIE ANUL II. — 1877. A.'BOIST AMENTETjE IN TOATA KOMANIA : a».......................L. i. 48 6 luni...................> >34 3 Uni....................... ,13 IN STBAINATATi: ui.......................>,30 INSXBTIDNI SI EXCLAMI! nil de 80 litere petit, pagina IV, 30 bani. i pagina III, 80 bani, pe pagina II, 8 lei noi. Beelune 8 lei noi linia. Un numir tn Capitală K) bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRO. Biuroul Reducţiei şi Administraţiei: Palatul „Daoia", ATSTXJ MGIURI 8e priimesc tn atrAinAtate: La D-nil Baattn-tUtu A Vojltr In Vienna, WalSsebgaaso 10 A. Opptlik In Vienna, Stubenbastei 2; Rwi Motn In Vienna , 8eilcrsUtte 2 ; Vmarmt Hrdieka In Vienna, Teinfaltitruie 17; Philipp Ui In Vienna, Eeohenbachguie 11; Lmip <8£Ctoiqp. In Pe|ta |i Eooat Laffiie Bml'itr A Comp. In Parii. Scrisori nefranoate na ie primeso. Artioolele nepnblioate ie ror arde. Un număr In Dislriote 16 bani. PLECAREA TRENURILOR Canal de Bneareecl, 4 Oetorovri». Rurale........... 814, 83 „ Domeniile . . . 731/4 73 redit fueciu rural . . 71>/4 — „ , urban . 62 — apr. municipal al Capit. 71 — bfig. Peniil..........116 — ilig. Dacia........... 200 — > Romanii .... 40 — ipr. municipal cu premii — — mta Romfi.nl.......... — — iris 3 luni............ 9930- — ■ndra , ......... 2490 — ena , ......... — — îrlin , ..........122 Vt Cnrtnl de Vlena, Îs Octombre. Metalioe....................... 63 96 Naţionale......................SS 25 Renta In aur.................. 74 20 Loee . . . -................. 109 75 Acţiunile bAncel..............828 Creditori ................... 205 26 London........................118 35 Obligaţiuni rurale ongare . . 77 ___ > temeşvar .... 75 — > transilvane ... 74 26 Argint tn mArfurl.............104 10 Ducatul...................... 5 86 Napoleonul................... 9 49 Marc 100 58 60 Canal de Berlin, 16 Octombre. Acţiun. Olilor ferate rom Ane la 50 Obligaţiunile romAne 6 0/0. . 52 90 Priorităţile 0. fer. rom. 8% 43 — împrumutul Oppenbeim ... 73 25 Napoleonul................... 13 23>/i Viena, termen lung.............— Paria . eourt .... 81 20 Calendarul filei Juoi 8 (18 Octombre). Patronul filei: Apoitolul Thoma germ. Rda&ritul adrelul: 6 ore 18 min. Apuaul adrelul: 6 ore 12 min. Fasole lunel: Primul Quart Bneareael—8«o8va Bucuresc1! . . . , 8.15 n 10.- i Ploeacl..... 9.50n 11.05 a Br&ila..... 1.53 n 5.45 j 7.15 4 Tsoucia..... 4.38 n 11.40 3 Roman . . 9.U5 d 4.54 4 Suotira, aosire . . 12.03 2 9.55 n Bnoaresol ---Verolorora liacnreicl . ♦ ♦ . 8. --- < 6.05 n Piteşti..... • s • 11.21 . 10.15 n Slatina..... 2.-< Craiova..... V&rciorora, sosire . . . 9.01 Naedfa—Hneoreeel Suodra ..... 5.11 f 6.46 d Roman.............8.45 n 12.10 d Teoucia.........Îl.30 n 5.10 j Br&ila............3.08 n 8.10 n 8.58 <] Ploeacl ..... 7.12 d 2.46 d Buoureacl, aoaire 8.30 d 4.30 1] Vercloreia—Bneareecl VSreiorova..............6.45 < Craiova ................1144 ( Slatina.................1.51 1 Piteşti.................4.42 1 7.15 d Bucnreaol, aoaire . . . 7.40 11.20 4 |Baeareae1—Giurgiu Buoureacl..............9.15 d 8.05 n Qiurgiu, aoaire........11.35 f 8.27 n Giurgiu—Buonreucl Giurgid........... T.26 d 4.55 n Buoureacl, aoaire . . . . 9.48 j 7.17 f Galaţi—Barbeţi Galaţi...........1.20 n 8.25 d 7.80 f Bărboşi, aoaire , , 1.35 n 9.— f 8.05 n Barba*!—Galaţi Bărboşi . . . . . . 2.35 n 6.25 ■ 7.85 f Galaţi aoaire . . . 3.80 n 7.— n 8.— n 8CIRI TELEGRAFICE din FOILE QTFIA.ITTTE Londra, 13 Octomvrie. 'Oficial Renter, comunică arm&torele : 'ap5 ştirile primim la 10 Octomvrie de uleimnn-paşa, Dilaver-paţa a ficat o re-anoaştere spre Motşcn şi a constatat, că alea ferată de la Pyrgon (?) e ocupată de rupe, care diapnn şi de artilerie. Petersbnrg, 13 Octomvrie. •Monitorul oficial, publică o depeşe a .iljntantului-general Semeka către Marele )nce Constantin, in care ee comunică de-ainrl despre explo iunea monitoralnl tur-esc în gorile de Ia Salina. Explosiunea ’a cansat prin torpilele, pe care flotila □mandată de genemlnl-locotenent Wereff-rin le-a cufundat în noaptea de la 8 epre ) Octomrrie. La 9 Octomvrie dimineaţa rapornl turcesc *Kartal, a deschis focul n-npra iahtului rnseac şi a trnpelor aşs-ate pe ţărmnrul Dunărei ; dar vasul rn-eec 'Worona, a silit In armă pe turci ă sisteze focal. Văzând acesta un vas tur-eec cu trei catarg ori i-a venit într’ajutor, î’a trecut linia minelor, a explodat şi ieste pnţin s’a cnfnndat. Căpitanul locotenent Satin fi locotenentul Friedriclis aii grăbit numai de cât a lua drapelul. Vasul nostru a foit comandat de căpitanul locotenent Dikoff. Perierile nâstre sunt de doi morţi fi patra răniţi. La Salina, afară de vasele mai mici, ,unt patrn monitoare turceşti. La 10 Oc-tomvrie flotila rusească a deschis focul contra vaselor turceşti. Comtantlnepol, 12 Octomnie. •Agenţia Havas, comnnică următoarele : 80 crede că ruşii vor face nn nod atac asupra posiţinnilor lui Mukhtar-paşe. Se arignră că ruşii de Ia Ardahan afl plecat Rpre Penek. Prinţol llassan s’a întors la Vama. Petersbnrg 13 Octomvrie. •Monitorul oficial, publică nn ucaz imperial, In care ae hotărăşte, ea ori-care soldat, ce se află pe câmpul de râsboid, să potă fi înaintat pentru murite militare la rangul de ofiţer. Cât pentru rangurile mai multe, înaintarea atârnă de la anumite examene. flaml», 11 Octomvrie Kaşid-daşa (generalul Streker) care de cătă-va vreme avea comanda provisorie a forturilor de aici, a primit comanda definitivă. Prin Qrmare el nn mai este şeful artilerel. Censiantlaopol, 13 Octomvrie Ambasadorul persian, Mochsin Chan/ a notificat Porţii, că gnvernnl sga a hotărit a retrage în lănntrnl ţării trapele de ob-servaţiane, care eraţi in apropiarea graniţelor, de oare-ce se temea, că vor frater-nisa cn trapele tnl Ismsil Kurd paşa, care acum se oflă pe teritoriul mlesC şj aBt-fel vor călca neutralitatea. In Dedeagatş s’afl imbarcat mal mnlte bataliâne asiriene şi în urmă vor fi transportate cu calna ferată Ia Sofia. Pesta, 18 Octomvrie. «Nepzaszloja, comnnică ştirea, că co-mandautnl Baron Ringelsheim a fost numit comisar militar cn pateri excepţio- nale pentru Ardeal. Tote autorităţile politice, precara şi direcţiunile căilor ferate aii primit comunicări relative la aceasta. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Agenţia Ha vis). — Serviolul de la 18 Ootemvrle, 4 ore leara. — Telegramă a marelui duce Nicolae. Gernlstndenl, 15 Octomvrie. La 13 Octomvrie, 1,000 de başi-buzucl călări şi fantasini atacară Morena de lângă Elena, 4 companii, din regimentul Sa-vosk fi 2 eecadrone de dragonl îl pnseră pe fnga în cea mal mare desordine şi ca o perdereconsiderabilă. Inimicul a lăsat mulţi morţi pe câmpul de bătae. Roşii aii avnt 4 răniţi din regimentul Sevoak- In partea Rusei ticului, Tarcil continuă a-şl concentra forţele. Nimica noii din ceie-l’alte puncte de reeboid. Adrlanopol, 15 Octomvrie. Formarea gardei naţionale din Adria-nopol destinată a rămânea ca garnisonă, t’a terminat. - Qarnisona actuală va merge să intărâscă pe Şefket-paşa. Coastiatlnopol, 15 Octomvrie. Lucrările preliminarii pentrn alegeri aă început. Şefket-paşa s’a întors la Orhania. Gnrnlstndenl, 16 Octomvrie. S’a priimit scirea despre o strălucită victorie lungă Kars. Armata Ini Mnktar-paşa a fost cn desăvârşire Bfirimată şi i s’a tăiat comnnicaţia cn Karsnl. — Serviciul de la 16 Ootomvrle, 9 ore seari. — Paris, 16 Octombre. Resnltatnl complect al alegerilor, afară de colonii, este: 201 conservatori, 314 republicani. Sunt 14 balatoge. Conservatorii şi-aQ menţinut 142 locuri, din 158. AQ perdut deci 1G. Repnblicanil şi-nO păstrat 297 locuri din 363. A 3 perdut prin armare GG. De oare-ce aoeştl din urmă aii câştigat 16 locuri tu contra conservatorilor, pierderea lor totală ar fi de 50 locuri. Acest număr ar putea fi micşorat prin balotage şi prin alegerile din colonii. BUCUBESC1 ,-î 0CT0M7BIE Am citit In Românul de ieri un factum Întitulat : aProclama(innea Maghiarilor,* urmat de un lung articol al ziarului asupra acelei pro-clamaţiunl. Vom avea a apune şi noi cuvântul nostru In privinţa acestui manifest; lns&, vom aştepta, până a nu ne rosti, de a fi bine convinşi de autenticitatea piesei In chestiune. Nu voim a ne face de rls tulburăudu-ne sângele pentru a caracterisa cum se cuvine o proclaruaţiune care mine poate ae va declara apocrifa. De aceea dar cerem a ni se spune cum a obţinut Romanul această pro-clamaţiune şi ce motive bine Întemeiate are de a o crede autentică. Până atunci, ne vom abţine de ori ce apreţiare. Asupra articolului j din Românul Insă. avem o observaţiune de f&cut, şi’l rugăm de a satisface curiosita-tea noastră. Unde este In proclama-ţiunea maghiară pasagiul care „/«vilă pt poporul romă/t a lua arma in contra guvernului slu* ? Am citit şi recitit proclamaţiunea şi n’am putut găsi nimic de asemenea. Curiositatea noastră este dar foarte legitimă căci, având In vedere lim-bagiul Românului şi a codiţelor sale din numerele lor din 1 şi 2 Octomvrie, şi In caşul foarte posibil când s’ar dovedi că această proclamaţiune nu este şi ea de cât o scornitură, atunci foarte ne vine a crede că In frasa de mal sus, insinuată aşa cu toată blândeţea, stă cheia mistifi-caţiunilor cu cari de câte-va zile se încearcă unii a nelinişti spiritele la noi. Aşteptăm respunsurile. DIN AFARA. Resultatele alegerilor djn Franţa sunt cunoscute şi, precum se putea prevedea, coaliţiunea stnâgelor are maioritatea In camera noă aleasă. Ast-fel Înainte de alegeri mareşilul Mac-Mahon na isbutit a stabili Înţelegerea Intre bărbaţii mal moderaţi al Franţei şi crisa a devenit mal acută de cât orl-când. In mal multe rânduri mareşalul Mac-Mahon a declarat, că nici Intr'un cas nu va părăsi postul sâQ, trebue dar să credem, că este hotărât de mal Înainte a nu ceda presiunel radicale. Ce va putea lusă faţă cu maioritatea camerei? E grea a crede, câ oamenii de la 16 MaiU se vor hotărî a disolva camera Încă odată şi că senatul şi-ar da şi asbă-dată Învoirea la asceasta. Nu va r6mânea dar de cât ca Înţelegerea, care nu s’a putut stabili luainte de alegeri, să se stabilească acum, Înaintea In-trunirel corpurilor legiuitdre şi Cabinetul actual să dea loc altul cabinet, compus din elementele moderate ale ambelor coaliţiunl. Aceasta e speranţa ziarelor mal bine-voitoare Franţei. Până acum nu ne-ab sosit nici o ştire despre impresiunea pe care a făcut-o resultatul alegerilor din Franţa : ast-fel nu putem încă şti, Intru cât această speranţă are şanse de a se realisa. In timpul din urmă s’a vorbit foarte mult despre călCtoria preşedintelui camerei italiane, Crispi şi nu puţine dintre ziare comunicau ca positivă ştirea, că scopul acestei călătorii ar fi stabilirea unei înţelegeri relative la alegerea Pupei (după ce va fi murit Pio IX.) şi pregătirea unei alianţe cu Germania contra Franţei. De şi Crispi a fost In Viena, Berlin, Londra şi Paris , se asigură Insă că 8copul călătoriei lui nu era de cât a aduna informaţinnl posi-tive. In timpul petrecerel sale la Londra el a stat In relaţiunl aproape numai cu italieni şi unul dintre aceştia declară In o scrisoare adresată către ziarele din Londra, că toate ştirile relative la călătoria lui Crispi sunt neîntemeiate. Se crede, câ această declaraţiune, dacă nu e făcută de Crispi tnsu-şl a fost inspirată de dânsul ori de ambasada i-lalianâ din Londra. .Standard* comunică din Verbiţa 9 Octomvrie următoarele: ,In cursul septâmânei trecute statul major românesc se plângea mereb că ruşii nu d&b Românilor concurs Intru săparea retranşamentelor. In urma acestor plânsorl, Începând de sâmbătă, mal multe mii de săpători ruseşti lucrează zi şi noapte In retran-şamente. Mai multe regimente sunt apoi ocupate cu construirea de redute şi şanţuri la posiţiunile despre apus. In urma ninsorii, ce a Început astă-^I, toate lucrările ab fost sistate. Trupele turceşti mereb fac atacuri contra avant-posturilor. Cu deosebire In cele din urmă trei nopţi s’a observat o vie mişcare spre sud şi 9e crede câ turcii se pregătesc a primi coloane de provisiunl din partea Iul Şefket Pnşa*. .Presse* din Viena, comunică din St. Petersburg ştirea, câ până acum se află In Rusia 12,680 prisonierl turci. In cele din urmă lupte de lăngă Kars ab fost prinşi încă câteva sute de turci, care nu sunt socotiţi In această sumă. Se scrie din Philipopol de la 2 Octomvrie : „In portul de la Dede-Agats ab sosit erl Încă trei vapoare cu trupe din Siria, cu totul vre-o 5000 oameni. Mâine aceste trupe vor sosi aici. Din Constantiuopol ab sosit plnă acum 4570 oameni infanterie. Aceste trupe ab adus cu sine mari cantităţi de provisiunl şi muniţiunl, precum şi 30 tunuri krupp de calibru maro. Atât trupele cât şi materialul ab fost transportate cu gră-ibre la Sophin. Sulelman paşa de a- semenea a trebuit să triraiţâ ajutorul de 3000 oameni, pe care l’a priimit, la Plevna. Din toate acestea urmează, câ turcii nu ab de gând a face un nob atac asupra posiţiu-nilor ruseşti de la Şipca. Alaltâ-erl ab sosit aid vre 1000 voluntari albanesf. Fiind murdari şi Îmbrăcaţi In sdrenţe, el ab făcut asupra populaţiunel de aici oreaim-presiune. Nizamil, pe care l-am făcut atenţi la aceasta, Iml ziceab : „Era mal bine să lase pe aceşti hoţi acasă,* îndeobşte soldaţii din armata regulată vorbesc râb despre Başi-BuzucL* După ştirile, pe care le priimeşte „Cor.-Pol.* din Muntenegru, Principele Nichita ar fi dispus a Încheia pace cu Turcii. De o cam dată el a sistat operaţiunile şi puind garni-soane prin localităţile ocupate, a concediat o parte die trupe pe un timp nedeterminat. De asemenea se crede, câ In curând se va Încheia un armistiţiu. REVISTA FIARELOR. „România Liberă* In numftrul de la 5 Octombne urmează a se lupta cubânuelile neîntemeiate ale redactorilor sâl, combătând ni9ce principii, care ab fost esprimate tn ziarul „Timpul,* nu Insă din partea re-dacţiunel acestui ziaT. Colegii nos-tril de la „România Liberă* scib prea bine, că articolul cestionat nu este un program al partitulul conservator, ci un şir de vederi ale unul anume P; mal mult încă; o introducţie la acel articol proba că redacţiunea nu’şl asuma acele vederi. Ast-fel este o lipsă de modestie diu partea „României Libere* a scrie: „Acel ziar, („Timpul,*) vâzându-ne pe noi, eşindu’I În cale şi Impofcri-vindu-ne culpabilei sale tendinţe , culpabilă diu inadeverinţâ poate , întoarse repede bandiera, se făcu că nu ştie nimic din cele propovăduite cu o lnferbinţealâ juvenilă cu douâ zile mal luainte şi, printr'uu salt mortal, „se întoarse la gândiri şi la propuneri mal cântărite.* „Noi am aprobat şi oprobăm a-eeastâ preobrejenie a protivnieilor partidului liberal, căci manifestă o cancentrare mal serioasă a min ţel, speriate de urmările îngrozitoare ale unei propagande de râsvrătire.* De asemenea „România Liberă* crede de cuviinţă a deosebi conservatorii bâtrânl şi juni, ba merge chiar până a susţinea Intr’un alt numâr al sâb, că „junii* conservatori Încă din Aprilie s'ar fi retras, blamând politica betrftnilor. Nu seim cina şi ce i-a dat dreptul la tdte acestea. Cu ştirea noastră, aceia, pe care „România Liberă* e dispusă a-I numi ,junl conservatori, nu ah dat nimănui dreptul de a vorbi în numele lor, şi cu atăt mal puţin ah putut să dea acest drept colegilor nostril de la „România Liberă.* Era dar o lipsă de bună cuviinţă de a susţinea în public, ce nu se ştie şi ce nu este cătu’şl de puţin adevărat. In urmă „România Liberă* combate o altă soluţie propusă de că-tră ,Timpul* şi sflrseşte, îndemnând pe conservatori să fie „mai patriotici şi mai nobili. E In adevăr curios, cănd .România Liberă* crede de cuviinţă a da lecţiunl de patriotism unor oameni, cart ai atăt de multe interese anga-giate tn viola publică. .Românul* de la 5 Octomvrie se bucură de resultatele alegerilor din Franţa şi îşi manifestă pornirile de triumf faţă cu „Pressa*, care ar fi dorit ca alegerile să se termine In favorul elementelor mal moderate, apoi sftrseşte : .Puternic fie dibacele soldat; dar permitâ-ne contraliştil de la .Pressa,* să credem cu toţi conservatorii englezi, germani şi italieni, că mal puternică este naţiunea şi că dibacele soldat, orl-cât de puternic ar fi, va fi silit ,a se supune sah a se depune.* .Românul* se pune alăturea cu conservatorii din Germania şi Italia. Prea bine; dar atunci să nu mal pretindă să’l credem, că este bine-voi-torul Franţei. .Telegraful* Începe cu cuvintele: .Trăiască Francia!* şi sftrseşte cu cuvintele : ,A se retrage sad a se supune voinţei poporului.* Vivat sequens1 .Săteanul*, vorbind despre trecerea celor 1500 unguri al .Românului*, Încheie prin cuvintele : Spusa .Românului* dar şi a tutor ziarelor că Ungurii ah trecut pe pă-măntul nostru e un neadevăr, pe care, aşa cum era spus, In Împrejurările de azi, publicul cu prisos Ta crezut. In faţa celor petrecute, se nasc, pe bună dreptate, mal multe Întrebări, cari privesc In deosebi pe guvern. Eacă câte-va din aceste Întrebări. Dacă cel din CloşanI ad greşit, oare să cuvenia să greşească şi prefectul de Mehedinţi, şi d. ministru de interne, şi d-nu ministru de e-sterne, ba Încă greşeala să ţie câteva zile? .Românul* a zis că guvernul nostru a fost chiar Înştiinţat de cel austriac că Ungurii ad trecut şi că să’l puie la regulă. Cum oare greşi şi guvernul nostru, şi guvernul austriac? S’a afirmat că Ungurii ad dat o proclamaţia, şi .Românul* chiar a reprodus un pasagid dintr'ănsa. El bine, de unde luatu-a el acea proclamaţia, când Ungurii n’ad trecut la noi, cum afirmă .Monitorul* de Duminecă? In această afacere, trebue să fiă ce-va, căci alt-fel nu s'ar fi făcut atâta sgomot, chiar prin cercurile oficiale, şi nu s’ar fi Înştiinţat toate cabinetele că Ungurii ad călcat frun-tariele noastre cu bande armate. Dacă n’ar fi absolut ce-va, socotim că de mare ruşine ar da guvernul nostru, faţă cu ţară şi cu străinătatea, ruşine care oare-cum s'ar resfrânge asupra Însăşi ţărel. In asemenea cas, am desaproba, In această împrejurare, purtarea guvernului, ş’am reclama ca pe viitor să fiă cu multă băgare de seamă, spre a numai nelinişti publicul chiar el cu minciuni, şi In acelaşi timp a ne face de rls în faţa străinilor. .Câte-va cuvinte asupra adrni-nistraţiunel ministrului de interne faţă cu judeţul Calini*,—e titlul linei broşure interesante, ce s’a publicat în zilele aceste. Broşura ne presentă câte-va tipuri din viaţa noastră publică, zugrăvite cu colori destul de vil. Intre altele, ca lucru carecteristic, broşura ne comunică următoarea scrisoare: D-lui Ministru /. Brălienu. Bucureşti. .Domnul Lipan, directorele pre-fecturel Chahul, om onest, activ, inteligent şi resonabil, a căzut se vede In disgraţiea d-v6stre; căci vedem prefectul Ismailulul unealta Grecilor venit tn anchetă contra lui cu putere a’l destitui şi reamplasa. —■ Singurul om onest în administra-ţiune care vă face onoare, era el, deplângem că daţi credit informa-ţiunilor imorale şi infame; pentru Dumnezed unde vroiţi s’ajungeţl? credeţi oare că suntem pe pat de flori ? n’am fost nici sub timpul Ca-targiulul insultaţi şi deconsideraţl ca sub guvernul d-voastre; căci aţi căutat să menageaţl numai străinii ca şi când noi am fi fost petrolişti; vă rugăm lăsaţi-ne directorul şi dacă vroiţi a fi bine-cuvântat, avansaţi'l, comptaţl că nu suntem nici pun- gaşi, nici imorali, n’avem musca pe căciulă*! Semnat Arbore. E cu putinţă o dovadă mal neln-doioasă despre disciplina, care dom-nesce inadministraţiuuea noastră actuală şi despre autoritatea, de care se bucură ministrul nostru de interne ?! Broşura încheie prin următoarele cuvinte : Domnilor miniştri! Ţara se află in momente de durere, a câria răni sunt deschise pe calea politică şi icouomicâ tocmai de aceia ce până mal deunăzi strigaă conservaţiunea esisteuţel noastre politice şi iconomice. Chemaţi la viaţa publică cetăţeni onorabili şi Integri. Gândiţi-vă la fie-care act ce faceţi. înlăturaţi măcar astă-zl linguşitorii şi ambiţioşii. Zioa de 15 Noemvrie se apropie; acel termin în care naţiunea prin representaţiunea el va fi chemată constituţionalminte a se pronuncia asupra actelor ce aţi făcut. Faceţi ca ţara, nu, în gemetul el de durere să recapituleze suferinţele ce o apasă. Semnat un cetăţean din Caliul, cunoscut d-lul Brătianu din scrisoarea de la 1875, prin care a aderat la programul politic al marelui partid naţio-nal-liberal. Adică nu un .conservator calomniator,* cum le place adversarilor noştri a zice în asemenea caşuri. Pentru a doua oară .Românul* îşi dă, Duminică, osteneala a mustra pe domnii din comitetul de acusare a foştilor miniştrii conservatori, că nu se grăbesc, de patru luni de la Închiderea sesiunel, a trimite laCa-saţiune procesul acesta, al cărui act ijice că ar fi gata de mal mult timp. Să observăm, mal îut&iii, că şi acum, tot în acelaşi număr, pe a treia coloană, .Românul* ne spune că sunt acusaţl, nu cutare şi cutare ministru, ci .partida de la „Pressa şi Timpul*, adică întreaga partidă conservatoare ; căci se ştiâ, că aceste două ijiare represintă toate nuanţele partidei conservatoare; şi aceasta, negreşit, pentru a se aduce mal urnită unire şi târiâ în evenimentele de faţă ? Acestea însă (Jise în treacăt, trebue să mărturisim că, ne pare rSh, că simţămintele de o mare imparţialitate, ce ah inspirat acum pe confraţii de la „Românul*, i-ah îm- pins să facă o nedreptate patrioţilor radicali din acel moment. Dar ce fac d-lor mal mult de cât a urma nobilele, legalele, constituţionalele esemple. ce le-a dat Adunarea care ’i-a numit? Ce fac alt, de cât a avea „pentru dreptate a-celaşl cult*, ce l'a avut şi acea Adunare, în acest mult patriot fapt al săh ? D-nil din comitet fac dar absolut aceea ce a făcut şi Adunarea : adică „tărăgăesc*, projectează şi d-lor în indefinit! Projectul de acusare a târăgăit la Cameră mal mult de un an. De ce nu ar tărăgăi şi la comitet mal mult de patru luni ? Şi a-pol. ... de ce nu ar remânea tot project ? Să nu se mal dojenească dar pe nedept membrii din comitet. Dar, de unde ştim!... Poate că şi d-lor, ca şi publicul, de mult nu mal iau în serios acea tristă comediâ! (Pressa). Citim în „Aurora.* Când s’a votat legea rechisi ţiilor, se părea că nu va fi Impovârătdre pentru nimica. — Statul 'şl va satisface nevoile fără a plăti în nu-mărătdre, iar particularul va aştepta puţin, însă pentru acăsta va lua dobândă. Când însă s’a pus in aplicare de către funcţionarii d-lul Brătianu, aşteptările tuturora s’ah schimbat.— Legea deveni odidsă, chiar barbară, pentru că prin ea se înavuţeaţi unii şi se însărăceaft alţii. Cine nu scie că favoriţii guvernului plătiră cu pleavă şi gunoiâ a-renzile către Stat! — Cine n’a auzit tânguindu-se ţăranii, pentru că li se impuneah centribuţiunl spre a confecţiona, cu banii adunaţi, trăsuri ! — Se lua unica" vită a bietului ţăran cu care el se hrănea, lâ-sându T, fără nici un mijloc de hrană. După toate acestea, se mal stîrnesc vorbe, că ţara aflându-se în răsboih cu Turcia, cheltuind suml enorme, nu va mal fi în stare a plăti valdrea obiectelor rechisiţionate. — Apoi adaogă : Turcii sunt învingători, el vor trece Dunărea; fie-care vom căuta a scăpa cu fuga; şi e bine ca sa avem baul gata. VindeţI dar biletele, şi luaţi parale albe pentru zile negre. Cu atarl invenţiunl se micşorează creditul ţărel în lâuntru şi se înşeală particulari, cari, se văd nevoiţi a vinde biletele pe nimica. Cu ocasia rechisiţiilor, s’a petre- cut un fapt, unic In felul săfl, demn numai de acela care Ta comis. Unul ţigan i se fură un cal ; nu sciă prin ce mister păgubaşul se vede trântit la gros, adus tocmai din lsmail, unde era aşezat cu domiciliul la arestul din Tecuci. — După ce stătu vr’o 8 luni în prevenţiune, probă de respectul libertăţii, se judecă, şi Tribunalul l'a achitat. Ţiganul dă o petiţiune procurorului, prin care cere a i se da lucrurile dimpreună cu calul tn primirea sa. — Procurorul T trimite la poliţie, poliţia la primărie, şi primarele la Plevna. Ce era ? Primarul de TetucI re-chisiţionase calul ţiganului din Is-smail, şi tot odată, privase justiţia de probe, căci fără cal nu s'a putut dovedi n cui e proprietatea ca să se condamne acel ce a luat, lucrul altuia. Ţiganul a resonat ast-fel: Primarele nu ’şl pdte întinde autoritatea sa dincolo de comuna în care funcţionează, — orl-ce act, făcut In a-cestă cualitate, în o comună străină, este ilegal. El a cualificat faptul de abus de putere, şi a cerut de la procurorele de Tecuci, darea primarului în judecată. Suntem siguri, că procurorul a pus acăstă reclamaţiune la dosar, după cum pune toate reclamaţiuuile făcute contra funcţionarilor, când comit abusurl. SCRISOARE ADRESATA TrCvfCFXJXjXJI. Bucurase!, 3 Octoravrie 1877. Domnule Bedaclor, Iah euragiul a veni prin aceste răndurl să vă rog ca prin coloanele ziarului d-voastră să bine-voiţl, în folosul şi pentru binele societăţii, a atrage atenţiunea d-lul prim preşedinte, al înaltei curţi de Casaţie, asupra unor proceduri adoptate de unii din judecătorii de pace, în contra unor proprietari mici, care, is biţi de soartă prin marea crisă, jefuiţi prin tot felul de dări directe şi indirecte, rechisiţionaţl în diferite moduri, până şi chiar în membrii familiei care aă adus mal In toate casele doliul şi suferinţele cele mal grele, apoi astă-zl nu mal pot să'şl găsească nici dreptate prin justiţie. lată un noh mod de a jefui, prin străgănire pe nenorociţii proprietari mici. Unii din d-nil judecători de pace ah adoptat o noă procedură, că In- HIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 18-a). VIII. Dacă Kazan este ca drept numit 4p6rt& A0iei,4 dacă acest oraş este privit ca central comercialul Biberian şi bokharian, causa e c& aci vin de se încrucişează doă drumuri, cari mijlocesc trecerea prin munţii Ural!. Dar Mihail Strogoff alefieae cu multă Înţelepciune, apucând pe acela ce merge plin Perm, Ecaterinburg şi Tiurnen. Acest drum mare de poată, e bine căpătuit cu staţii ţinute cu cheltueala Statului şi se prelungesoe de la Ischim şi până la Ir-kuţak. Este adevărat ca şi un alt drum—acela de care Mihail Strogoff vorbise ca ocasia cetii de ţigani—care scntesce pe călători de ocolirea Perm olul, leagă de o potrivă Kazan cn Ischim, trecând prin lalabuga, Menze-linik, Birak şi Zlatonsta, onde părâsesce Europa, Celabiask, Sadrinsk şi Kurganna. Poate chiar că este mal scurt de cât cel-l'alt, dar acest folos este f6rte micşorat din caoRa lipsei de staţii poştale, şoseoua rea şi rărimea satelor. Mihail Strogoff, ce e drept, o nemerise cu alegerea ce făcase, şi dacă ţiganii apucat! dramul de la Kazan la Ischin, ceea ce se prea putea, el avea toate şansele a ajunge înaintea lor. După o oră, clopotul ăntâiii suna la 4Ca-ucas, chemând pe pasagerii cel noi se rechemând pe cel vechî. Erail şapte ore de dimineaţă. încărcarea cărbunilor se sfârşise. Steam-boatul era gata de plecare. Călătorii cari mergeai! de la Kazan la Perm, şl apucaseră deja loc pe vapor. In momentul acesta, Mihail Strogoff bagă de seamă că, din cel doi gazetari, numai Harry Blount să snise pe steam-boat. Alcide Jolivet ort era să scape plecarea vaporului? Tocmai in minutul când se desfăceail legăturile, se arăta Alcide Jolivet în foga mare. Steam-boatul pornise deja şi podul e-a retras de pe cheifl, dar Alcide Jolivet nu prea se turbură de acesta, şi, sărind cn uşurinţa unol clovn, căijn drept pe «Oaocfta, mal în braţele confratelui săd. — ,Am crezut că jCaucasnl4 era să plece fără de d-ta, îl A îşit le sub tipar şi ae afla de ven-<}are la niagasiile de musică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşenii Iri YdVtdNT EROIC pentru patru voci cu acompaniament de piano de LEOPLD STERN. Preţul i Le Q nod. BUCURESOI Tipografi-editori Tliie! A Weias, palatul .Dacia.* FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZĂRNESCi, LÂNGĂ BRAŞOV produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal umrl usitnte dentrn ijiare A se adresa la dirocţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. ANUNC1U IMPORTANT Pentrn n juemoralicjii bătălii.e armatei Române cele din secolul nostru, am scos de sub litografie urmăuSrele tablouri, şi promit a continua şi in viitor, publicând tote iucRerările şi bravnrele armatei nostre. Preţul fără escipţie de câte un lob nob tablou. 1. Bombardarea Vidinnlul, faţă cu Domnitorul. II. Trecerea armatei Române în Nico-pole, şi în arborarea drapolnlui Român pe forturile Otomane. III. Asaltul de la Griviţa fi portrbtul Căpitanului Vulter. IV. lncăerarea Batalionului al 11-lea. de Veuătorî şi luarea Stogului Turcesc. V. Bombardarea Turtncaî. VI. Trecerea armatei Româno peste podu do la Corabia, ucrat do iDgenioşI noştri ofieeri de geuib, şi facerea rugăciune! cu Sfinţirea upei de către Eminenţa Sa Epis-copiul Rftnuiicului, faţă cu Domnitorul şi cu tot statul sefl major la capul podului; (acest tnblob se alia Iu lucrare). Doritorii dar n le poseda pu tote spre memorie, sab parte din ele, le vor cere d’a dreptu de la mine prin trimiterea preţului de câte un leb nob de fie-cure in mărci poştale. Bucureşti Calea Vâcăroşci No. 151, fi le vor priiml fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Pnppazoglu. FRUMUSEŢA! FRĂGEQIMEA TINEREŢE! A PELEÎ Ca mijloc neîntrecut pentru în(rumuse|area peloi sau recunoscut de Iote damela cea cercetată de autorităţi, escelenta, nevătămătdrea şi adevărata Se vinde, cinci But,<5ie cu Vin Negru de 7 ani, adresa Strada Gabroveni No. 3. i63o-S) 2000 fr. se cere cu îm- nrntnilisirp ipotecă, mofie cn pruni Ultdire, venit de 100 galbeni. Acestă moşie este şi de venţjare. A se adresa în strada Iconei No. 10, de la 7 —10 ore dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) DESFACERE TOTALA Recomand bogatul med asortiment de folnrits Piancrî şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Europei cu preţuri forte scătjuto. Wilhelmine Schrciber (613). Calea Mogoâiei No. 28. Ojună dumă germană cn cunoscinţă de mai multe limbi, votsce a se angaja ca guverhantă sad menageră a o familie în Galaţi sad în districte. A se adresa la Ţigănuşi vtchid vis-â-vis de poliţie în Galaţi. Lolsa Hertt. A eşit de sub pre*ă : IM A !WU AL de Dr. LEJOS3B, Paris. f Acest mijloc de purifioatiunea peleî, recunoscut in Iotă lumea, s a ar&tat ca cel mal bun şl cel mal activ din tdte mi jldccle de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sire, coloritul sirelul, roşeţa, pete galbene, precum şi tite necuri|enielo peleî. RAVIS-SANTE dă peleî o frăgezime a tinerelei firtetrumesă rosa-deschisă şi ca de catifp, face pelea şi mănile alb-lucitor ţi delicat, este recoritdre şi păstrdŞă pelea; fragedă piuă in vîrsla cea mai înaintată. fffer SC ••A NEFALSIFICAT se eăsesce în Bucurescl numai la d-nu BdUS, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL : I flacon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Depăşit general la H. SCHWARZ, Budapesl M arie Va criegasse No. 9. 595. pentru deprinderi în cugetare şi compoalţiune de Dr. Caiann Directorul gimnasiulnî din Focşani. Carte antorisată de onor. minster al instrucţiune! pentru clasele gimiuasiale. Deposit in Bncnresct la librăria Socec et Comp., in Inşi la librăria Petrini. Do arendat, reni DiBtrictnid Vlsşca, Cilniştea. Doriţorii se vor adresa la d-nn Warthiadi Strada Moşilor No, 96. 625-0. A eşit de snb tipar : Manual de Comptabilitate in PARTIDĂ dublă şi simpla pentrn nsul sc6taior de ambele sexe, de dimitrib iarou Deposit la librăria Fraţir Ioaniţia, Lipscani. Preţul 80 Bani. S’b pus sub tipar şi Economia domen-ticâ cn Comptabilitatea domestică A EŞIT DE SUB TIPAR gi »e Află de v£n<}nre LA TIPOGRAFIA TH1EL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romAn de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. TTn nrnfACrtr fMn G8rm»nitt de LII prUieMtr Nord, careaabsol-vst academia se oferă a preda l iuc: tiuîvi în nrmătorele sciinţe: Desemn fi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra in şcâlele superior*. Afară de aceste va putea da lec-ţiunl de piano, de limba francesă şi englesă. A B0 adresa Strada Virgilin No. 6 bis, seb la Tipografia Thiel 4 Weiss. ODaiuâ solidă caută un loc ca guvernantă s6tl econdmă. A se adresa la administraţia acestui tjiar. A eşit do sub presă fi se află de ven- rFABRICA LAMDOTJT-WIEN'ERBERa ► M. J. EL8IN0ER et Fii la YIENA, ► fnrniseză contra casa sab i conto, livrabile la Viena. I Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie l f cât mai repede şi iu cele mai mari cantităţi. (612 -ti.) p ESP081T STRADA EPISCOPIEI No. 4 ' LA .STEUGURILE NEGRU* 2 OC ASIUNE BABĂ 9 AUU1TCIU IMPORTANT. CEL Mâl TECHIO SI RENOMITU HIAGISI» LA ST EU A ALBĂ SUB FIRMA VINURI NATURALE © VECHI DE 4, 8 ŞI I KT FLACOANE SI cu preţuri fărte reduse şi neauzite pdnă acum INDIGENE ALBE 81 NEGRE 11 ANI a TT OCAUA : s i De Cotnari , Drăgăşani . Odobeşti Do Charepagne , Bordeaux Cherry Muscat Lunsl I m © De Oblu Mare | Băşicată Mischel I Negru Vârtos Ratleohie (|j Tămâiosă VINURI STREINE eu gros şi eu detail I De Rhin II Malaga | , Ungaria j| Madera Nu pdto concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici în ceea f: j,|| ce privesce preţui lor. NB, Liqueururi, Diferite Cognacurl vieus şi lin Cbampagne, Ţuică veohe naturală şi © Unt-ds-lemn do Toscana. A ISA. THEODORESCU. W«UL AVKLIER 1 FOTOGRAFIE şi PICTURĂ \ T F. Ts/T A- IST H) I eSc Comp. I 21, (Jalea Mogoţţioeî 21; vis il-vis de cofetăria Capsa. Se efectuează orî-ce fel de fotogrnfia şi pictură, de orî-ce fel de mărime fe ufn modul e».d »< eg iut aprobat in c«. mat inalt grad priu cate se k feră nn lucrn solid frumos cn fidelitatea n natnreî. 0 Stn,1a Carol I No. 6. Strada Cavol I No. I Pd 0 ti Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. Strada Cavol I No. (Curtea Vechie) vis-â-tis de Sig- Prager. Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn scsonnl de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasonele cele din nrmă, — precum şi nn mare transport de Cisme lungi de Lnk rusesc, de Iacht fi de Vaes, ca şi Maniate de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semuatul adne mulţumirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat menţio atei mele firme de un interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a nmrfeî ca şi de eftiuătatea preţurilor, sperând că şi da acum înuiute, va biue-voi ai du concursul seb găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima PHLLIPP GOLDSTE1N. $are la librăriile Socec & Comp. şi Fraţii loaniţiu: ÎNVĂŢĂTURA ELEMENTARĂ despre Dogmele bisericeî ortodoxe de răsărit de D. 8T. CĂLINESCD arangiată coufarm programei in vigore pentru clasa III din licee, gjmnasie, scole centrale de fete, tcole normale şi pentra clasa H din semiuarie. Preţul $5 bani. DVinrftann Mntursiu C“P*- • * IUI ttdiLIU. tală a reluat eser- ciţinl profesinnei de advocat. Strada Polonă No. 24. LA TYPOGRAF1A THIEL & WEISS PALATUL .DACIA-* şi la t6te librăriile din ţtîră «e afla de vOmjare : METODA DE CURA NATDRALA drept cootruat la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura gi sigura p&z& contra mor^I premature gi l&ngezirel cronice de Aug. Wilh. Kenig PREŢUL î LEI NUOI. REGULILE CE THEliCE PĂŞITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENŢIM. OPERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea ndstră THIEL cSc weiss, typogbafj Strada Lipscani, palatul >Dacia.* CONSTANTINF-SCO D., Souvenir de Ziiin, Valse pour pianoforte. CARigJOM igualre oonwu Roumaint, potir pianoforte.............. 2 FLECHTENMCIIER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano.... l GEORGESCU TH., Dou6 suspine, rom. pentru o voce Cu piano...... i „ Spune, rom- naţională, pentru o v o« ou piano... 1 KUATOCHWIL A. K.. Hora, Vidţa Rom&niel p-nc.a piano........ MliDEK J. \V., România, Quadrille d* Conoart pentru piimo....... MUSICESCO G., Rând ui al a cununiei pentr i piano.......... STERN L., op. 10, Dor Wunsch (Dorinţa) fir Singst. und Olavierb. > . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb... i . > op. ş. Grande Etude pour pianoforte.................. j . . op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte............... j . . op. 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano. a . . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pantru piano . . La Favorite, Schottisch pour piano....... •.......... i » i lţ'k-1'olV t pentr.i plano......................... * » oj1- 20. Apele de la VăcirescI, SchotUich pour plano. VIEUX E.. Marcho de Cavalerie pour piano .................. lâte aceste se vând cu rabat do 25»a* PHARMACIA TLiA. „SPEBANTIA" X 2 koooşoaki, s*. X X DEPOUL MEDICAMENTELOR FR. C. i _ 2 ---. 1 50 1 40 1 40 1 40 4 _ 5 _ 2 __ 1 50 1 50 1 20 2 2 _ 1 35 1 1 50 * --- FRANCESE. X gaidiâ a efeetna orl-ce BRU _ xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx X Obiecte de Cauciuc şi Art.eole de Toalete. - Asemc^ea^M"angajdiăĂ Vferta7ori-ee co-X maade dia re.,0rt«l medical. BRUS. A eşit de sub presă : NOUL METOD de CALÎGRAPHIK ELEMNTAltA pentru usul claselor II, III şi IV primară de U. âl. Zamphirolu profesor de desemn |i caligrafie. PRFŢUL 20 BANI. De vtndaro la tdte Librăriei* iară depositul se află la Lit>răriele, L. Alcalai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. Stcinberg strada Carol I Ho. 40. La Tipografia THIEL & WEISS fi la t6et librăriele din ţeră se află de vânzare: DICŢIONAR PORTATIV GERMAN0-R0MAN de T1IEOCHAR ALEX1 Preţul 3 lei 20 baul. De închiriat diferite APARTAMENTE A se adresa la D-nu ŞTEFAN PRET0R1AN Strada Sfinţilor, No. 54. LEO’fUJNl PARTI00L.ARE de matematici C. Brailoiu, fiul 47 Star da Scautult 47. Tipografia Thiol k Wimw, E’alutul .Dacia*.