Nr. 825. MARŢI 4 OCTOMVRIE ANUL II. - 18T7. ABON A-i^ESJSTTEIjB IN TOATA KOVANI A I ’» »U .... .............. • 6 luni................ > 3 lan)................. IN STRAINATATU ’* an......................... > 80 IN81KT1UNI ai kaclamk: utnia 3» 80 lit*r» P*Bt, IV, 80 bani. p» pupi» III, 80 buni, pe pagna II, 8 Ul noi. Reolame 8 lei îol lini». L. n. 48 . . 84 . . 18 ESE IN TOATE ZILELE DK LUCRU. Un num Gr In Capitali 10 bani. Biuroul Ketlocţiel şi A-tlministraţiei: Palatul „Daoia". A.TSTTJ ISTGITJRI Se prlimeac In atriialiate: La D-nil faaaa ileua t Vogiar In Vienna, VValdachgaaae 10 A. Opptlik 1» Vienna, Stubenbaatei 1: Rmdo Mo— In Vienna , Seileratltte 8 t Finei» Brduka 1» Vienna, Teinfaltatraaee 17) PUUp, Lhb In Vienna, Eaohenbaobgaaae 11) L. Lmmf <* Comp. In P»|ta ţi Hama» LafJUt- Buliim- A Comp. In Pari». Sorlaorl nafranoate no »e prime»*. Artioolele nepnblieate ■* tot arde. Un număr In Oialrlote 16 baal. Cnrsnl de Bnenreecl, 2 Octonmie. Oblig. Rurale.............. 81 82'!* , Domeniul») ... Ia 737/» Credit funciar rural . . 73Vm 721/* . , urban , 64 Injpr. municipal al Cupit. 77 — Jblig. Penail.............130 — Oblig. Dacia............. 800 — , Romania .... 40 — mpr. municipal cu premii — — lenta Română............ — — ’ari» 3 luni ..... 9970 — jondra , ..........2816 — fiena , ......... — — Jerlin , .........183'/» Canal de Vleaa, 13 Octombre. Metalice....................... 63 75 Naţionale.......................68 30 Renta In aur................... 74 40 Lnae...........................108 76 Acţiunile blnoel..............887 Creditări................... 206 — London.........................lls 40 Obligaţiuni rurale nngare . . 76 60 > temeţvar .... 75 — a tranailrane ... 74 86 Argint In mărfuri............. 104 50 Ducatul......................... 5 *7 Napoleonul...................... 8 50 Marc 100 57 60 Cereai de Berlin, 13 Octombre. Acţiun. Clilor ferate romllne 13 60 Obligaţiunile romine 6%. . 53 76 Priorităţile C. fer. rom. 80/0 48 — împrumutul Oppenhcim ... 73 50 Napoleonul................... 16 22'/) Viena, termen lung........... 30 34 Paria , eourt .... 81 15 Calendarul filei Marţi 4 (16 Octombre). Patronul filei: Martirul Dioniiie. Bdilritul i6relul: 6 ore 14 min. Apuiul tdrelul: 6 ore 17 min. Faeelo lunel: Lunii noul. PLECAREA TRENURILOR Bnenreiel — Haedra Uucureacl . . . . 8.15 n 10.— d Ploeacl...........9.50 o 13.06 d Brăila............1.53 n 8.4S f 7.15 d Tecuoia...........4.88 n 11.40 J Roman.............9.05 f 4.54 f Suoura, loaire . , 13.03 9 9.55 n 8 neâ Ta—Bi c nreeeT Buceva.............5.11 f 6.46 f Roman.......8.45 n 12.10 d Tecucifl....12.30 o 5.10 ' Brăila ..... 3.08 n 8.10 1 8 16 d Ploeaol.............7.12 d 2.45 J Bucureaol, aoaire 8.30 9 4.30 9 {Bncnreacl—(Hlirgle Bucureaol................9.16 d 8.06 n Giurgiu, aoaire.........11.36 <3 8.87 1 Slargla—Bnenrenel GiorgiS..................7.16 d AU n Bucnrercl, aoaire . . . . 9.48 9 T.17 4 Bncnresel - Verclorera Bucureaol...............3. - 6.05 ■ Piteşti............... . 11.21 1 10.15 n Slatina.................2.— 1 Cruiora.................4.17 1 VArciorova, aoaire . , . 9.01 n Terclarara -Baeoreeel Vâreiorova................6.45 ţ Craiova..................11.44 ( 8latina...................1.61 ( Piteţtl...................1,43 < 7.15 d Bucureaol, aoaire , . . 7.40 Îl.80 f Galaţi —Bnrb*fl Galaţi...........1.80 n 8.25 d 7.80 f Barbo|l, aoaire . . 1.55 ■ 9.— 9 8.05 ■ Barbeţi—Galaţi vl Bărboi)...........8.55 n 0.85 a 7.85 a Galaţi aoaire . . . 8 80 n 7.— ■ A— f 8CIRI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. Ltadra, 10 Octomrrie. .Oficiul Reuter* comunică din Constan-tiaopo!: Cn oeasiunea sărbătorit Bairam Sultanul a adresat comandanţilor de trupe telegrame de gratulaţi ane iu care dă eepre-Bie speranţei, că reaboinl Re va termina cftt mai curând in favorul Turciei ţi că soldaţii se vor intârce la căminele lor spre e restitui prin munca lor perderile enorme, pe care le-a provocat lupta pentru apărarea ţării. Belgrad, 1] Octonmie. Principele Milan a primit de la Portă o notă, trimisă Ia adresa lui. In acestă notă Pârta cere explicaţinni relativ la înarmările ţi concentrările de trupe, ce se fac in Serbia relevând, că din uegoţiările, pe care guvernul sârbesc le întreţine cn inimicii Turciei, resultă că acesta pregătiri «le resboiO snnt Îndreptate contra imperiala! [otoman. Nota e concepută In termeni energici, ca tote aceste ea nu pune du termin, până la care pregătirile de re-ibol vor trebui să fie sistate. Tocmai pentru acea in cercurile de aici nota nn e privită ca o somaţinne. E probabil că Principele va reepunde prin ministernl s?tt, că înarmările nn sunt de cât măsuri de pre-cauţiune, pentrn concentrările de trupe tur-ceţti, care se fac la graniţele Serbiei. Pesta, ll Octomvrie. In o telegramă din Berlin a «jiarnln-«Pcater Lloyd, se «jice, că Principele Qor-ciacoflf ar fi mnlţnmit comitelui Andrassy pentru energia Ba faţă cu afacerea flascul kî din Ardeal ţi ar fi dat tot-o-dată e-spreeie Bperanţel, că ţi pe viitor va fi cu putinţă a pune frăîl pasiunilor patrioţilor gitaţi. ‘Pester Lloyd» observă: ,Prin a-•emenea glume ţi prin insinuarea, că măsurile ar fi fost Inate In Ardeal In intere-■ul Rusiei, Gorciakoff nn va isbuti a face pe corniţele Andrassy impopular la noi. Im-părtăţirile d-lui Tis7.a relative la incidentul din Ardeal ne înfăţişează mulţumirile lui GorciakofT In adevărata lor ralâre. Cele mai multe ziare se pronunţă fârte favoritor asupra discursului ministrului Tisza. Constantloepol, 11 Octomvrie. Şefket Paţa comunică din Orhania, că comunicaţia cn Plevna este liberă. El însăţi a foet în zilele aceste cu un convoi în Plevna ţi s’a întors, dnpă ce a ţinut consilia de resboi cn Osman Peş», fără nici o supărare la Orhania. Berlin, 11 Oetomvrie. «Oficiul Reuter* comunică din Conitan-tinopol: tjefket Pnţa comunică din Kemer-kuprn de la 8 Oetomvrie.* Tocmai am sosit dela Lnbkoviţ*. Apa mare dela Bado-mirţa ţi ploile neenrmate ne-afl impedicat până acum a reconstrui podul peste Kemer. Cn tâte aceste, atât infanteria, cât ţi baga-gini trece'merefl rinl. Carele aţteaptă până ce podul va fl terminat spre a urma aită» «}1 calea spre Plevna. Comnnimţia cu Orhania e liberă. Inimicii nn se văd de loc ţi nici o ciocnire nn s’a întâmplat. La 9 Octomrrie Şefket-Paţa comunică nrmăldrele tot din Kemerknprn : Eri ■'* exoperat la Teliţ jnncţlonea între nn de-taţament de cavalerie venit din Orhania ţi nnul din Plevna. Comnnicaţiuaea intre Plevna fi Orhania e asigurată. In tote zilele trec carieri pe la podul de peete Kemer, care este ocupat de nu detaşament tnrcesc. — Şşfket-Puţu a plecat eri spre a restabili comnnicaţinnea cn Osman-Paţa. Soleiraan-Psşa comunică de la 8 curent: Un detaţament de infanterie rosescă a atacat strimtorea de la Koaloviţ, dar a fost respins. De asemene.» a fost respins atacai, pe care un detaţunent răsese mal mare Ta făcut tu fina următore. Inimicul a făcut un atac la Yenldi keoi, dar nu a isbutit. Petersbnrg, 11 Octomvrie. (Oficial). Turcii îară-ţi au desfăcut podul, pe cure’l iuo* puseră a-1 construi la Silistra. — La 30 Oetomvrie, comandantul trupelor din Lovcia, generalul Karzoff, a trimis o sotnie de cazaci sub comanda Hatmanului căzăcesc Tarasoff spre a face recunâţteri ia spre Ievor. Taraseoff, făcând nn atac de aurprisă, a ocupat acest sat, a gonit cel 400 turci, ce it ocupau, a dat foc proviliunilor, pe care le-a găsit, apoi ÎAră-ţi a’a întors la Mirke. Li 5 Octomvrie Tarassoff a reînoit atacul ţi a gonit iarăţl pe Turci dio Isvor La 6 Octomvrie el a impreeurat satul Gâ-lata ţi a gonit din el 300 baţi-baznei, pe cnro ’î-a urmărit apoi până la Tevenea Fiind strimtârel de la Tevena ocupată de către 400 cerobezl ou 3 tunuri de munte, Tarassoff a petrecut nâptca la 8opot ţi a doa-fi s’a întors la Uirke. — La 8 Octomvrie turcii voiai! uă-ţl schimbe avant-posturile din retranşameute. Dnpă ce iusă românii a deschis focul, turcii aQ adna întăriri ţi a& făcut nu atac asupra retran-ţamentelor românesc!; au fost Insă rea-pinţi cn mari perderl. — La 9 Ooromvrie nn monitor tnrcesc cn trei catartnri a dat de torpilele ndstre de lângă Salina ţi a fost sfărâmat. Roma. 11 Octomvrie. Papa e bine ţi dă in t6te filele audienţe. Belgrad, 11 Octomvrie. Scirea despre nota ce ar fi adreeat Porta Principelui Milan e de o oam dată lipsită de teme ia. Se asigură însă, că P6rta pre-gătesce o notă circulară relativă la atitudinea Serbiei. Constantlnopol, 10 Octomvrie (Oficial). Mokhtar-paşa comunică Porţii detainri relative la laptele, ce afl avat loc la Iaghy, Agili eren ţi AladsAdag, care afi foit glo-riâse pentrn armele tnrcescl, cu t6te că inimicul era în preponderenţă numerică Graţie bravare! trupelor nbstre ţi a tactului comandanţilor, inimicul a fost bătut fi respins pe intrâga linie. Rnţii comandaţi de către Marele duce Mihail n peersonă, afl avut In aceste lupte 64 bitaliâne infanterie, 14 regimente cavalerie ţi 130 tunuri. Mukhtar-Paţia crede că inimicul a per-dut 10,000 oameni morţi ţi răniţi ţi observă că după apusele locuitorilor perde-rile s’ar urca pănă la 15,000 oameni. Din partea turcilor perderea e de vre-o 2500 oameni. Afară de aceete trflpele tnrceţti afl făcut nn numâr însemnat de prisonierl. Dnpă luptă, cea mal mare parte din trapele inimice s’afl retrag de la Kabak spre Karoial. Mukhtar-Paţia a pns lagărul tăfl la Karadţadag. In urmă a îvut loc o luptă de artilerie, care a durat 5 ceasuri Re uitatele acesteia nu ne snnt âncă cu-| noscute. ConsUntlnapol, tl Octomvrie (oficial.) După o depeţă alai Abmed-Mukbtar-Paţa lupta de la Aladţadagh, la oare a luat parte in urmă ţi infanteria avâul loc Intre satele Kurphsn ţi Radjivali, s’a terminat in fuvoral armatelor turceşti. Lupta de infanterie a durat patru oeusur!; raţii, ne mai putând resista focurilor noastre afl fost siliţi a se retrage pe întreaga linie. Perderea inimicului e de 1200 oameni. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPOLDI, (Agenţia Havai). — Btrvioiul d» la ÎS Oetsmvrle, 9 ore seara. — Londra, 13 Octomvria. Se anunţă din Serajevo, 11 Octomvrie că Mehmet-Ali a primit ordmde a merge să intărâscă armata Iul Osman-paţa la Plevun, cu 30 batali6.ie ţi 4 baterii. 20 batalidne s'afl ridicat din Bosnia; 10 se vor trimite la Plevna; restul se va duce b8 întăreBcă armata din Balcani. Şlnmlâ, 13 Octomrrie. Trupele egiptene afl înlocuit garnisoua de la Vama. Elsernm, 12 Octonjvri». Bătaia ce s’a început lângă Kars urmâ-fă, fără câştig hotărâtor de o parte safl de alta. Posiţia Roţilor fiind fârte tare, este probabil că Gazinl Mokhtir Paşa să va retrage pe liniele de unde plecase. Parii 13 Octomvrie. Un corespondent de jurnale povestesce o conversaţie ce a avut cu d. Crispi, cc e '1 asigură că scirea dată de fiarul *0 i-one» privitâre la un tractat dintre Itn'ia ţi Germania safl chiar la nisce simple e-gociaţinnl intre aceste doă puteri, est? cu total neesactu, cel puţin in ceea ce’l privesc* personal. D. Crispi adaogă că, călătoria sa ’I asignră că pretutindeni esistă cea mai mare bună-voinţă pentrn Italia, a căreia importanţă politică a crescut mult. Paria. 13 Octomvrie. Generalul Cialdini, ambasadorul Italiei, a fost primit eri de mareşalul Mac-Mahon întrevederea a fost plină de curtuasie ţi de cordialitate. Generala! Cialdini a asigurat pe Preşedintele Repnblicel despre bunele disposiţil ale guvernului săi). -Serviaiul d» la 16 Ontomvri». 9 »r» săra.— Paris, 15 Octomvrie. Toţi candidaţii republicani afl foet aleşi In departamental Seina, afară din aron-dismentnl al optnlea, Sn care amiralul Ton-chard a reuşit cu 6334 voturi contra 5241. Pari», li Octomrrie. A pro pe 150 resnltate snnt cnnoscnte ; din acest număr 13 din cel 303 afl fost bătuţi de conservatori; din 158, 5 afl fost înlocuiţi de republicani. Paris, 15 Octomvrie.. D. Fonrton, ministru de interne, a fost reales cn o majoritate de aprâpe 4000 voturi. La Ajacoio, baronul Hanssman a fost ale» contra prinţului Jerome Napoleon. Paris, 16 Octomvre. Apro[>e 235 resnltate snnt cunoscute s'afl ales 161 republicani şi 71 conservatori. Sunt a se face 4 balotagiuri. Republicanii afl perdnt 24 reprezentanţi ţi conservatorii 10. BUCURESCI ,î OCTOMVRIE De pe câmpul de rfisboit) nu ne vine nici o ştire de 6re şt-care importanţa. Pe de o parte ploile şi negura din s6pt&mâna trecuta aO Îngreunat operaţiunile, pe de alta schimbarea In comanda supremă a armatei turceacl trebue să aibă ca urmare mărginirea turcilor la ofensivă. Şi vorbind drept, acGată schimbare în comanda supremă a armatei turcescl urmează Încă a fi eve-uimentul zilei, pe care ziarele europene nu afl Încetat Încă a l discuta. In deobşte ae crede, că Sulei-man Paşa nu e omul, care ar putea aă lnlocuiaacă pe Mehrned Aii orf chiar să iabut^acă Intru ce Mehrned Aii nu a putut isbuti. Nimeni nu pune la Îndoială energia I11I Sulei-man Paşa de dre-ce lumea prea bine ll ştie din luptele din Muntenegru şi cu deosebire din cele delaŞipca; ae crede Insă că tocmai o prea mare dosâ de energie ll face impoaibil de a diapune cu Buccea de armate mal mari. Pănă acum nimic nu le a foloait turcilor mal mult de căt bunul cum-pet al comandanţilor auperiorl, care numai fdrte arare-orl afl Indrăanit a'şl da avânt fără ca să se fi Încredinţat de mal Înainte dacă ia-bănda e probabilă orr nu. Tocmai Suleiman Paşa e apoi omul, care se deoaibesce de cel-l-alţl comandanţi turceacl prin lipsa de consideraţiune cu care obicinuesce a intra In luptă. Acdstă calitate a lui pdte aă fie In folosul armatei ruaeacl; fdrte lesne ea pdte să devie fatală pentru armatele puse sub comanda lui. In tot caşul Suleiman Paşa a luat angajamentul de a enteaa, ce nu a cuteaat Mehmet Aii şi pentru aceea fiarele streine «Jic, că este hotărăt a se .repezi cu capul In fid.‘ După informaţiunile fiarelor din Viena, aedată Încercare desperata este o necesitate basată pe situaţia de pe cămpul de rSaboiă. Dnpă ce a reapina pe Ruşi şi Romănl, Osman Paşa a declarat Porţef, că nu va rual putea să ţie multă vreme poaiţinnile de la Plevna, de căt dacă Mehrned Aii va face un atac energic asupra liniei de la Iantra, iar trupele de la Şipca, unindu-ae cu cele de la Orhania, vor grăbi să-l vie lntr'ajutor. Mehrned Aii a declarat, că nu pdte Întreprinde ata- cul asupra liniei de la Iantra cu trupele de care diapune. In urma aceatel declaraţiunr, Pdrta a oferit comanda supremă Iul Osman Paşa, care a refusat, obiectând că locul aSO e la Plevna. Ast-fel a urmat a ae da comanda supremă lui Suleiman-Paşa. Precum vedem dar noul Serdar Ekrem ae află faţă cu un plan, pe care l'atl creat necesităţile aituaţiunel de mal nainte şi nu are de căt aă ’l realiaeze. De aici Înainte greutatea e pe linia de la Iantra : aici ae va hotără sdrta campaniei din anul acesta şi pdte chiar sdrta resboiuluf actual. DIN AFARA. In Francia alegerile În sfârşit se fac şi cele mal multe s'a& şi terminat pdte. Detaiurile, pe care ni le comunică «jiarele streine despre pregătirile celor doâ coaliţiunl opuse pentru campania electorală, de aief Înainte sunt de puţin interes. îndeobşte se credea, că Încă Înainte de alegeri ori cel puţin Înainte de Întrunirea camerei nod alese mareşalul Mac-Mahon va isbuti a stabili o Înţelegere Intre bărbaţii mar moderaţi al Franciel şi ast-fel a evita o crisă, care ar putea să fie chiar maf acută de cât cea provocată prin actul de la 16 Maid. Vom vedea Intru căt acdstâ speranţă se va re-alisa. In Austro-Ungaria spiritele par a se 6 dumirit. Fiascul secuilor din Ardeal ni se tnfâcişeazft ca un lucra, pe care atât maghiarii, căt şi adversarii lor din Viena sunt dispuşi s-l da uitării. Se asigură, că consiliul de miniştri din Buda-Pesta ar fi hotărât a cere de la Impâratul graţiarea tuturor complicilor, eară Corniţele Andraşy este gata să plece la Terebes, ca să petreacă căte-va zile la storsul vinului. Nu ne îndoim că cu aceBt chip Generalul Florescu, cât şi cel lalţl conservatori, carii după .Telegra-phul* ad ur^it complotul şi ad trecut peste graniţe honvezii iviţi ca nişte gărgăuni tn capetele celor din strada Doamnei, vor găsi graţie atât la guvern, cât şi la .poporul suveran* de prin birturile mahalalelor, Cu t<5te aceste, remăne nn resu-net neplăcut după sgomotul stirnit prin cele 14 lăzi de pnştl: polemica e foarte aspră Intre fiarele ruseşti şi cele austriaco. ţlicern dinadins ,austriace“, de <5re-ce fiarele ungureşte! şi cele tur-co-file tot-d'a-una ad avut polemică cu cele ruseşti : E oficiosul „Freiu-dsnblutt*, caro tot-de-una credea de cuviinţil a menagia pe ruşi şi care acum II atacft fAril de reservft şi cu deosebită asprime. R£spiin« de alta câte-va familii diu popor cari se opreai! la kazan. Mihail Strogoff privea cu un aer destul de nepăsător acest dn-te vino particular ori căriî îmbarcări. ^Cancasul4 trebuia să se oprească la Kazan o oră, timp necesar la reinoirea cărbunilor. Mihail Stogoff nici nn se gândi măcar să BA dea jos. Nn voia să lase singară in vapor pe juna LivonUnă care nn se arătase pe covertă. Cel doi gazetari să Bcnlară dis de dimineaţă dup» cam se cade să facă ori-ce vânător deştept. Ei să deteră jos pa ripa fluviului şi se băgnră prin mulţime, fie care din partea Iui. Mihail Strogoff vSdu pe de o part», pe Hurry B.ount, ca carnetul îu mână, desemnând cn eraionnl ceva tipuri săi! notâud vre-o observaţie, ear pe de alta, pe Alcide Jolivet, mulţnmin-du-se a vorbi, sigur de memoria, care no putea uita nimica. Mergea vorbi, pe t6tă fruntaria de răsărit a Rusiei, că reseâla şi in vas ia tartara Ion întinderi forte mari. Comunicaţiile dintre Siburia şi imperii! eraîl deja peste măsură grele. De astea aucjia Mihail Strogoff până încă uu s8 cobori^e de pe „Caucaa*. ŞT-apoî aceste spuse îî făceai! o adevărată nelinişte şi îl aţâţafl şi maî mult dorinţa de a se vedea dincolo de mnnţiî UralT, spre a putea el însu-şl judeca de gravitatea evenimentelor şi spre a-şl lan mSsuri ca să dea faţă ori căriî întâmplări grele. P6te chiar că se pregRtia să murgă să cură ce-va informaţii mal signre la vre-on indigen din Kazan, când t6tă In-area-I aminte a fost de o-dată atrasă fără veste. Printre cSIStoriicari să coboratt din ,Can-caa€ Mihail Strogoff cunoseu fdrte bine ceta de ţigani, care în ajun, să aflai! pe câmpul de la bâlciul de la Nijni-Novgo-rod. Aci, pe steam-boat să afla printre eî şi ţigana’ bătrân cn femeea care ’1 comise spion. Cu eî, sub conduoerea lor fără îudoelă, debarcai! vre-o doă-(Jeci de dănţuitor şi dănţuitere ca de cincl-spre-()ece {>âuă la doă-tjecî de ani inreveliţî ca hsine şi acopereminte îu felul lor. Aceste haine, luminate atunci de radele soreluî, reamintiră lui Mihail Strogoff acel efdct ciudat ce observase îu timpul nopţii. Era tot acel mănocbia de pae, de ţigani, care scânteia îa umbră, câud coşul de la maşină arunca flăcări. — ^ste vădit, ■— 'şl ale gerl, atilt prin programe, căt şi prin adunări publice,—ori dacă falsele lor promisiuni, date cu parole de onore cetăţenilor, nu stan chiar plină ast&ijl In stare de nule de fel. , Alegeţi-ne pe noi, strigan acum un an şi jumătate radicalii C. Djuvara R. S. Campinin, D. Mârgâritescu şi Theodor Dobrescu, dacă voiţi desfiinţarea absolută a legel Licenţelor! Alegeţin» pe noi, dacă voiţi desfiinţarea Monopolului Tutunurilor'. Ale geţi-ne pe noi cetăţeni, dacă voiţi abolirea legel Timbrului. Alegeţi-ne pe nof, dacă voiţi darea în judecată a miniştrilor Catargicştl, acel minişn cari v'ăii furat averile vostre. Alegeţi-ne pe noi, dacă voiţr trimiterea lor pe viafă la Văcăresc1. Alegeţi-ne pe noi In fine, dacă voiţi salvarea averilor vostre din mâinile tâlharilor Ca-tarşiesel. Acesta era purul limbagifi, d-le Bră tiene, ce imaculaţii d-tale discipoli ţinea acum un an prin adunări publice cetăţenilor Brăilenl. Procedare durerdsă! întreprindere cinică! căci după un an şi jumătate de amăgire prin felurite pretexte, cetăţenii s’afi putut convinge In fine, că el n’aă ţinut acest limbagifi, de căt spre[a pune măna pe frănele pu-terel, de care erafi atăt de setoşl... Imparţialitatea, care’ml-a fost plăcută, şi de care In tot-d’auna am fost condus, Îmi dicteză să vă alătur pe lăngâ acest memorifi şi fabulosul program, adică punctele lui principale, cu cari afi lncelat pe cetăţenii Brăilenl. Iată d-le Brâtiene, cari sunt punctele : I. Respectarea Constituţiunel. II. Lege pentru responsabilitatea miniştrilor. III. Modificarea legel penale In perfectă armonie cu principiile Cou-stituţiunil ; desfiinţarea arestului preventiv In materie politică şi de presă. IV. Desfiinţarea legilor comunală şi judeţiană, şi înlocuirea lor cu legi bazate pe principiile descentralisă-tdre Înscrise In Constituţiune. V. Aplicaţiunea rigurfisă a lnvă-ţămăntulnl obligatoria, Înfiinţare de scoli primare In t6te comunele rurale, de scoli profesionale şi de meseriaşi lu fie-care judeţ. VI. Lege pentru creare de bănci rurale, pentru ajutorarea şi Incnra-giarea ţăranilor agricultori. VII. Desfiinţarea legel Licenţelor asupra băuturilor spirtdse, şi lnlo-cnirea'l cu alt sistem de dare repăr-ţită Intr’un mod care să nu lovăscă comerciul In detalia, şi cultura viilor. VIII. A se avisa la modificarea legel Monopolului tutunurilor, safi cel puţin, a se cere rigurdsa el ese cutare, In sensul de a se paotege cultura indigenă pe cftt permite litera Şi acum, Indeplinitu-sa dre pejo ea ace.tS ţigancâ toi» să-şi intipărăscă tare in memorie el, tră,ori|, crierului Ţs-ralul. Apoi, dnpS cite-v» minat-, Sanparra lebarca in urma tntnlor, când bâtrăml si •eta Ini săd edsaeri jos de pe .Cancae* —,Eată o ţigancă seraâţă—’şţ Mi. lail Strogoff- Ori m’o fi cnnosoot că sânt oi omul pe care l’a tratet de spion la «ujni-Novgorod V Aceste blestemate de ţi-;ănct afi ochi de pisică. Văd limpede n6p-ea şi asta ar putea f6rte bine aci...* Hihail Strogoff fn p’aei să se pne pe irmele Hangar ei şi a cetei, dar ie opri. gani. Aide, amice Korpanoff, astâmpără-te, Şi-apoT, in momentul acesta, ţigannl bă-tnftu şi Sangarra să făcuseră nevăzuţi prin mulţime. (Va urma) şi spiritul acestei legi. IX. Modificarea legii tocmelilor agricole In armonie cn regulile dreptului comuu. X. Lege pentru înfiinţarea fixării maximului preţului lnvoelilor agri cole pe moşiile Statului. XI. împroprietărirea Însurăţeilor pe moşiile Statului conform legel rurale. XII. Modificarea legel prestaţiu-nilor. XIV. Ecuilibrarea budgetului Statului, basat pe veniturile reale ale ţărel, fără a se mal recurge la nuol dări safi împrumuturi. mătate d-le Brătiene, din marile pro misiuni, ale pretinşilor noştri capi de partid C. Djuvara, Campiniu, Măr găritescu şi Theolor Dobrescu? Le gea comunală, d-le Brătiene, care după falşii noştri capi de partit, şi după punctul al IV din fabulosul pro gram, In trecut, reclama modifica-ţiune, pentru ce a stat, stă, şi va sta lucă mult In secţiunile Camerei? Cum! acăstă lege sub regimul Ca-targi, pe cănd falşii noştri capi de partit nu erafi la putere, acăstă lege ijic, aşa după cum funcţion£ză şi a-stftijl. era atăt de vicidsă, atăt de arbitrariă, atăt de necon9tituţională, iar a^t, aiji cănd tot prin ea ne alegem ca primari, cănd tot prin ea ne alegem ca preşedinţi pe la comitetele judeţene, nu cum-va o fi de venit liberală, constituţională!!! Ce cinism!... Ce desminţire categorică !!! Unde vS este, d-le Brătiene, unde vS este, d-lor pretinşi liberali, şi mandatari al urbei ndstre, legea responsabilităţii miniştrilor, căntată atăt de mult pe căn 1 nu eraţi la putere? Aţi sciut a acuzi pe trecutele gu verne că n’afi votat acostă lege, fără de care un stat n’ar avea nici o so lidaritate; dar pentru ce n’aţl pus -o Iu practică voi? Cun rfimăne, d-le Brătiene, cu darea a miniştrilor puşi sub acusaţiune? Ar mii trebui <5rc să vorbesc aci şi despre legea Timbrelor, despre care redicalil din urbea ndstră promitea abolirea et cu desăvârşire ? Val! Nu vedeţi, d-le Brâtiene, că poporul roman, prin asemenea pro-cedimente a pierdut ilusiunea de a vS mal crede ca opositiviştl? Nn vedeţi cnm tn numele lui I. C. Bră-tianu, nişte falşi campioni, nisce pseudo-liberall ca C. Djuvara, R. S. Campiniu, Mârgâritescu şi Teodor Dobrescu, afi înşelat cu precugetare de atâtea ori pe bieţii cetăţeni Brâi-lenl? Din ce scdlâ aparţin 6re aceşti radicali, şi cum afi curagiul de a profesa credinţe liberale, când arma lor de reuşită In tot-d’auna n'a fost de cât minciuna şi laşitatea? Unde sunt 6re, d-le Brâtiene, pretinşii d-tale discipoli, cari acum un an şi jumătate ne asurzea auijul cu felurite programe şi proecte de res-turnărl, declamate prin adonârl publice? Cum! atunci pe când In e9te-rior toate puterile ne surldea, atunci pe câud relaţiunile ndstre cu Poarta nu erafi Încă rupte, atunci pe când fraţii noştril se aflafi pe la cămine şi lângă părinţi, mamă şi soţie, atunci discipolii lut I. C. Brătianu ţineafi Întruniri publice, fâceafi cheltuell enorme, aruncaţi prin organe de publicitate cele mal Înfiorătoare mi-trailese ; iar azi, azi când fraţii noştril cad Bub tăişul iataganului turcesc, azi zic, naţiunea nu mal are trebuinţa de întruniri publice ? Mă opresc aci, aruncând de astâ-dată mânuşa despreciulul, In faţa acelor, cari nu 9’afi devotat şi nu se devotăzâ prin patriotismul, de cât numai atunci când este vorba de chiverniseală. Necalcul! . . . Aquisi-ţiunl demne, numai de nisce capi de partit, ca cei din urbea nfistrâ! Merg şi mal departe, d-le Brătiene, cu acest memoria. S a observat şi se observă pe fiecare iji de către cetăţeni, — şi cu drept cuvent, câtă Înrâurire găsesc advocaţii In funcţiunile statului şi ale comunei, sub guvernul I. C. Brâ-tiauu. Un esemplu recinte : Dacă ne întrebăm cine sunt deputaţii urbei ndstre, găsim că din cinci la număr, patru sunt advocaţi; Dac» nrcâm sus la Primărie, ve- dem, că din trel-spre ^ece membrii cinci sunt advocaţi; Dacă mergem la comitetul judeţean, vedem că din trei In permanenţă duo! sunt advocaţi; Dacă mergem la cancelaria Poliţiei, apoi vedem că directorele el este advocat; Dacă intrăm la biuroul de servitori, vedem de îndată că şeful acestui biurofi este advocat; Dacă mergem la penitenciarul acestui judeţ Brăila, găsim ca intendent un advocat; Dacă ne întrebăm cine este şeful legiunel gardel civice, cine este ajutorul acestui şef, găsim că ambii şi anume d. Mârgâritescu şi Theodor Dobrescu, ocupând aceste fuucţiunl, târft nici o disciplină militară, sunt advocaţi ; Dacă ne Întrebăm cine sunt aju-tdrele primarului, vom vedea că nu sunt de cât advocaţi. lată starea ndstrâ comunală, d le Brâtiene, snb gncidsele auspicii ale comitetului de poruncelă, pretins de aţional-liberal!... Mal mult Încă ce-va : Pretinşii capi ai partidului naţio-nal-liberale de la noi, prin fabulosul lor program de mal sus, publicat la 21 Mai anul espirat, cu ar ticolul IV al reformelor afi zis: .Desfiinţarea legilor comunale şi judeciene, Înlocuirea lor cu legi basate pe principiile descinlralisăiorc inscrise constituţiune.* Datnsafi fire un semn de pornire, d-le Brătene, in cea ce privesce descintralisarca, din partea capilor partitului Noţional-Liberal ? De la venirea lor la putere, comuna nfistră a schimbat patru prefecţi şi câteşi patru aduşi peşebeşifi din alte districte, după suverana voinţă a pretinşilor capi Djuvara, Campiniu, Mârgâritescu, şi Doberescu Theodor. Tot tn acest interval s’afi schimbat trei poliţai, aduşi şi aceştia tot din alte districte. Apoi directori de prefectura câţil Apoi vameşi? Ore, aceste sunt, d-le Brâtiene, semnele probele principiului descentralisa-tor, cu care afi ştiut 9» 9e fâlfiscâ In nainte de alegeri pretinşii capi al urbei nfistre ? Afi dfiră pentru ce Braila nfistră să nu aibe un prefect, un poliţaifi din senul el, care să ştie mal bine păsurile şi suferinţele cetăţenilor, care 9» cunfiscă mal bine necesităţile urbei ? Val ! acel pentru ce, este atât de enigmatic In cât sâ nu’l putem ghici Nn; pentru că falşii d-tale disce-poll aşia voesc, pentrn câ ast-fel le convine lor... A ’... domnule Brâtiene ! absurdă este hipotesa aceia, d’a se crede de cel mal de jo9 om, cum că capacităţile Brăilene se conchid numai tn falşii liberali C. Djuvara, Compania, Mârgâritescu şi Dobrescu. Va veni o di, - şi ea nu este departe, — când ce tăţenl BrâilenI, dupâ o sefilă de doi ani, atât de scumpă, vor striga cu toţi In fine, Masca jos\ Şi atunci, atunci minciuna, laşitateA, nu vor mal avea loc In credulitatea lor; căci nu Brăila a fost verf-o-dată moşia castelor radicale, nici budu-arul meschinelor destrăbălări a tino r individualităţi atât de reprobate de societatea Brăilfină. Primiţi deci, domnule Brâtiene, salutările bine-voitfire ale unul Bră-ilfin. v. MIMI. ULTIME SOIRI (A|«nţa Havas). — Sarvielul dela 15 Oetotnvrla, 4 ora s*ra. — Constantlnopol, 15 Ootomrrw. Niot o noutata de pe c&mpnl de r?sboifl. Mnkhtar-Paşa îşî fortiBcS posiţianile de la Djadagh, unde armata ii este concentrată. Constantina pol, 16 Octorarri*. Comnuicaţiunea telegrafică ;ntre Plevua şi Sophia «ete pe deplin restabilită. Se anunţă că Mukhtar-Peşa face pregătiri pentru ca să atace p« ruşi. La Şipca Be urmâză lopta do artilerie şi moBchetărie. Vama, 16 Ortomvrie. In urma înaintării ruşilor apre Barardjic, Prinţul liaBBan m părăsit armata de la Lom şi a Boeit aici spre a lua comanda corpului turco-egipt ian din Dobrogia. TIMPUL Aiiunciu prealabil. OIA ITALIANA STAGIUNEA 1877 Director artistic, d. B. FKANCHETTI Uu ubouament pentru 20 represeutaţinn aste deschis iu Binronl Casieriei Theatrnlni, Ssb-scrierile se fac de la orele 12—8 d. a. în fie-care iji de la 10 până la finele lunei Septsnibre. PltE'fUL ABONAMENTULUI: Pentru 20 representaţll. Beuoar fi Bel-Etage ...... fr. 600 Loja rangul UI Stal I . . . . Stal II ... 350 100 75 Preţurile serale. Loja I şi 11 . . . . . . . . fr. 36 - Loja III..... 20 --- Stal 1....... 6 --- Stal 11....... 4 --- Stal III...... 2 50 Abouamentol va 6 plătit cn anticipaţii. Repertoriul vuit cu totul variat. începerea stagiune! va (i In septămăni viiljre. A (ş’t de snb tipar şi se află de vânzare Ia mngasiile de uinsică Gebauer şi landa & Sandrovilz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşului eboic pentru patru voci cu acompaniament de piane de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. BUCURESai Tipografl-e.litorl Tbiel & Weiee, palatul .Dacia.* ANUNC1U IMPORTANT IŢII TirnfAfinr Germania de U Ii pi Nord, caro a absol- vat academia ea oferi a preda în următdrele sciinţe : Desemn şi pictnrii, geometria, mntoina-tica şi îngcnere t6te sciinţele uecesare pen-trn pregitirea de a putea intra in şcolele snperiâre. Afari de aceste va putea dn loc-ţinni de piano, de limba francaşi şi englesi. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bi«, seB la Tipografia Thiel A Weiss. Sub-sorisul nu va cruţa nici uu sacri-fieiB pentru a bine merita bnna-voinţă a onor. public, cn care tot-d’a-una a fost onorat. Cu tdtă stima B_ FRANCHETTI. Desfacere Totatâ Moscenitoriî defuntelul IorJaclie Şerbăneseu argintarul, desfac iu total sad în parte cu preciurî reduse t<5tâ marfa de argintării precum: Icdne mari şi mici , tacâmuri de dulct^ţă şi de masă, candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, enşnicidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nif amatori sunt rugaţi a se adresa In tdte filele la mag,asinul repausatuluf, Calea Mogo-şdiel, Hanul Zlătari No. 21. (631—2> Se vinde, cinci Butdie cu Vin Negru de 7 ani, adresa Strada Gabroveni No. 3. (630-1) De arendat,n,0,ia CĂLUGi- RENI DistrictnlB Vlaşca, Cilniştea. Doriţorii sa vor adresa la d-nu Warthiadi Strada Moşilor No. 96. 825-0. 0 Dărui solidă caută un loc ca guvernantă st$il econduiâ. A se adresa Ia administraţia acestui tjiav. Pantrn a nitmoraliija bătăliile armatei Rornâue cele din secolul nostru, am scos de sub litografie următorelo tablouri, şi promit a continua şi in viitor, publicând tote iucăerârile şi bravurele armatei n6stre. Preţul fără escapţie de câte un leO noB tablon. I. Bombardarea Vidinnlnl, faţă cn Domnitorul. II. Trecerea armatei Romane în Nico-pole, şi înarborarea drapelului Român pe forturile Otomane. III. Asaltai de la Griviţa şi portretul Căpitanului Valter. IV. lucăerarea Batalionului al 11-lea de Veoătorl şi lnaren Stogului Turcesc. V. Bombardarea Turtucâî. VI. Trecerea armatei Române peste podul de In Corabia, aerat de ingenioşi noştri oficcri de geniO, şi facerea rugăuinueî cn Sfiuţirea apei de către Eminenţa Sa Epis-copinl Râmnicului, faţă cu Domnitorul şi ca tot statul săB major la capnl podului; (acest tabloB se ailâ lu lucrare). Doritorii dar a Ie poseda pe t6te spre memorie, safi parte din ele, le vor cere d’a dreptn de la mine prin trimiterea preţului de câte un lefi nofi de fie-care în mărci poştale, Bucureşti Calea Văcăreşci No. 151, şi le vor priitul fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Pappazoglu. A eşit de snb tipar : Manual de Coinptabilitate PARTIDĂ DUBLĂ Şl SIMPLA pentrn nsnl scâlelor de ambele sexe, de DIMI T R.I E I ARGU Deposit la librăria Fraţii îoaniţin, Lipscani. Pretai SO Buni. Societatea forestiera i Yitna Proprietara mardor păduri în Galiţia, are ferestraiele cu vapor la Stanislan şi in d’alungnl calei ferate Lemberg-Cernăuţî. Produce soândurî şi lemne de construcţie de orl-ce diraensie. A se adresa la stabilimentul din Stanislan DESFACERE TOTALA l S’a pns snb tirmr şi Economia domestică cn Coniptahilltaten domestică. A EŞIT DE SUB TIPAR şi se află de vcntjare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS r LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA I Recomand bogatul m«B asortiment de felurit) Pianurî şi Pianine din cele mal renumite Fabrici ale Europei cn preţuri forte scăijuts. Wilhelmine Schreiber (613). Calea Mogooiei No. 23. De închiriat diferite APARTAMENTE A se adresa Ia D-nu ŞTEFAN PRETORIAN Strada Sfinţilor, No. 54. (623-D A. KRAT0CHWIL ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. A eşit de snb preiă : UE A IW WJ A. pentru deprinderi în cugetare şi cemposiţiune de Dr. Caianu Directorul gimnasinluî din Focşani. Carte autorisată de onor. miuster al instrncţiuneî pentrn clasele giminasiale. Deposit în BucnrescI la librăria Socec et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. o» stoH te facultate, r fiul capei maistrului A Kratochwil, absol-vfind cn bon succes Conservatorul din Praga 1 UU llllllIOill UD iDbllllQlDr bineşiaprac şi reinturnăndu-se, doresce a da in orele I ticat mai mulţi ani studiele prograranlnî sele libere câte-va lecţinnl fundamentale ! liceal, doresce a preda lecţinnl particulare, de Piano, Violină şi Arangiament.—Ase! A să adresa la administraţiunea acestui adresa strada Pensionatului No. 6. | (jiar Palatul ,Dacia<, A eşit de sub presa : NOUL METOD do VX1.1HH Al’iliE El, E.ăl N TAR A pentru usul claselor II, III şi IV primari de G. Al. ZamphirOlu profesor de desemn şi caligrafie. PREŢUI, 20 BANI. De văndare la tdte Libr&riele iară depositul se afla la Libr&riele, L. Alcalai calea Mogoşâiel No. 18 şi L. Steinberg strada Carol I So. 40. A eşit de snb presă şi se afiâ de vânzare la librăriile Socec & Comp. şi Fraţii Ioaniţîn: INVfiŢlTURA ELEMENTARĂ despre ■ Dogmele bisericei ortodoxe de răsărit de D. ŞT. CĂLINESCC arangiată confarin programei în vigore pentru clasa III din licee, gymnasie, scole centrale de fete, sc61e normale şi pentru clasa II din semiuarie. Preţul 8» bani. D. Vioreanu 0-pi- tată n reluat escr- ciţiul profesiune! de advocat. Stfcida Polonă No. 2 1. HH CE SE POATE CAPATA PKMTRBJ » FBA1ECI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA LIN GrERIA DIN VIE NA Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Calea Mogoşolel Palais „I)acla“ Pentru 50 bani: I oct Pichet de vâri. Pentru 5 francî: 0 Oămaşă de Ozlord englei. 4 franci 50 bani: I părechs pantaloaae pentru oilire|l. E Iranoi: G perechi manchele ori ce fason. 5 Iraneî: 2 garnitura colorate de dama. Pentru 5 franci: 12 gulere Dogi., in orl-care fason şi m&rimo. Pentru 5 francii 8 p&rechl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: 8 gulere moderne pentru dame, dup& alegere Pentru 5 frânei : 12 batiste albe de pAnză adevărată. Pentru 5 franci; 12 batiste bine colorate tivite şi sp&late. 6 prosdpe de pttntă curaţi. 6 şervete da masă da pânză adevărată. Pentru 5 franol: 12 şervete albe de ceaift. Pentru 5 franci : 1 cămaşă modernă, simplă s48 brodată. Pentru 6 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă fraucesă fin brodată cu dantele. Pentru 3—8 franci: 1 o),set de damă# Pentrn 5'A franci: 0 cămaşă de nople Pentru & franci: 3 pepturl Gn brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi modeme pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafă. 1 cămaşă Silă o pereche de ismene de damă, bogat brodate. I oravată de damă, adevărată Crăme-Dentelle. 1 fustă costum piissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti * ! bucită Chilon franţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enluntş de toii*. Pentru 18—24 franci: I bucală Tartan ergles de 5 coţi. Pentru 20 franci: 24 coţi Pichet. Pentru 20 franol; I bucată Manta de bale. Pentru 18— 25 franci: I bucată pănză de Rumburg, de 36—45 onţl. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pânză de Belgia de 60 ooţf. Pentru 15—108 franci: 1 bucată p&nzâ Corona de 58 coţi. Pentru 115 210 franci; 1 bucată Toile Batiste frances. Pentrn 12—22 franci PlapămS de lină forte tine Alari de artioolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trutouri complecta. Calea Jlogoşdiel Palatul „Dacia". Cominţliledln districte însoţite cu preţul respectiv se vor etectua tearte grabnic conaeiincie .........................................................................................Ml Pentru 5 franci: Pentrn 5 franci; Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; 5 5 Pentru Pentru franci: franci: F 3 A2TU2TGITT IMPORTANT. CEL MAI VICIU) SI RENUMIŢII MiG&SIN UI o ti 0 LA STEUA ALBA SUB FIRMA ÎMffl? ©©KMSSSII Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. Strada Carol I No. 5. (Cnrtea Vechie) vis-â-Tls’de Sig. Prager. 7 i-l Am on6re a insciinţn pe onor. PT. Pnblic cS ml-a sosit pentrn sesonnl de iarnă uu bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urmă, — preenru şi un mere transport de Cisme lungi de Lak rnsese, de lucht şi de Vacs, ca şi Mantate de Cauoiuc pentrn ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semnatul aduc malţomirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat msnţio atei mele firme de un interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî ca şi de eftinătatea preţurilor, eperănd că şi de acnm înainte, va bine-vol ai dn conenrsol seB găsind tot-d'a-nna atât mărfnrî fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderete. Ctl totă stima PH1L1FP GOLDSTEIN. I rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxrt X FRjA-ITZ GTJNTHER ^ â la VILLE DE BRUXELES X Podnl SlogOf6i*V No. 16 rts - ă - rls de Consulatul Russesc X Recomandă magazinul ied asortat in tot-d’a-una fărte bine cu rufîriă de bărbaţi şi de $ dame, holere, manchete, batiste de lino, olandft |i mătasl, ciorapi pentru bărbaţi ţi dame, danele 6ne (crftpe de ajuitd) camisdnc, groţette, broderie dantele, cravate de oărbaţl ţi Femei In cele mal noi forme ţi culori, umbrele de idre şi de ţ)16ie efco, etc. Atr&gdnd tot Jţ y de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din c&uia oriecl am redua fdrfce malt preţurile. vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy CEL TlAjfVl 3eAA.C3-jASXLT de HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. 3LA BELLE JA.Eir)IISri^RE“ «iOS ECF ORU IBAL H 20, Colţul Balerardoluf şl Stradel Mogoş61el, Cosei» ttrecdnu, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE invit pe Onor. Public, să hine-voiescă ji visita magaainul med, unde va găsi o Esposlţlune de haine oonfeoţlonate cum n’a fost încă în Buourescl, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETTE CU OILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul do faţă, şi croite dupS jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p<5te convinge orl-cine c& am remas fidel devisiel acestui magasin: COTNTSXJ Is/L IMIARE SI PRETIUBI FOARTE MODERATE. »A LA BELLB JAltDlNI^lRE*, 20 Colţnl Bnleverdnlnl yi Stradel Mogoşbiel, Casele Greeeuu 20- Tipografia Thiel A Wiese, Palatul .Dacia*. i