Nr. 824. DUMINECI 2 CTOMVRIE ANUL II. - 1877. ABONAMEInTTEI.E IN tom HOMANIA : * An......................L. o. 48 • 6 luni .................* » ** « 3 luni......................18 IN JTRAINATATi: '• 4B..........._........... . «O IlâKltTIUNI si ukcuhi: .inia ,U 30 l>tw« P^ti», Pa*io» IJ. ,, puf ian III. 80 bnnl, pe padina II, * lei noi. Reclame 8 lei noi lini*. Un munfir In Capitali 10 bani. ESF IN TOATtf ZILELE DE LUCltU. ®iuroul Koclnoţiol şi A dm i n is t r « (iei: P:\lntul „lin oliv A-isr xj r^roixjFii Se priim.ec In ItrAinAtale: La D-nil gnu» itmm it Vogltr in Vienna, Walfliohgaeae 10 A. Opjielik In Vienna, Ntubenbaetei 1| BuAa-Moum in Vienna , SmleritAtte 8 | Pîmn Hrdutka In Vienna, Teinfalt.lrme 17 j Pkilipp IM In Vienna, Eachenbach^JM.e llj L, Ltmf urban . 6i — mpr. municipal al Capit. 7l>/> — Peneil.............180 — Iblig. Dacia............ 800 — » Romania .... 40 — mpr. munioipal cu premii — — ianta RomAnA.............. — — arie 3 luni.......... 9975 - ondra , ......... 9515 2515 lena , ......... — — lerlin , ISs Va Carnal dn TI ■ , 12 Octombre. Metalice...................... 63 55 Naţionale......................86 — Renta In aur...................74 — Loee..........................109 — Acţiunile b&ncel............. 838 — Orediturl ....................lo3 60 London.......................119 20 Obligaţiuni rurale ungare . . 76 — > temeţvar .... 75 — » traneilrane ... 74 60 Argint In m&rfurl.............105 — Ducatul........................ 5 7i Napoleonul..................... p 5ji/, Marc 100 ..................... 58 90 Carnal de Berlin, 19 Octombm., Acţiun. GAilor ferate romine 13 7I Obligaţiunile romAne 6°/g. . 59 TI PrioritAţile C. fer. roiu. 8«/o 48 9f împrumutul Oppenheiin ... 79 71 Napoleonul.................. 6 94 Viena, termen lung..........— — Pari* , eourt .... 81 li Calendare! (filei DuminecA 9 (14 Octombre). Patronul >filel: Martirul Chiprian. RdeAritul icrelul: 6 ore 13 min. Apuml jdrelul: 6 ore 19 m'n. Faeele lunel: Luna nouA. PLECAREA TBENUBILOB Bacnretcl- NoeAre Buourenct . . . . 8.15 n 10.— ,f Ploeeel........9.50 n 19.06 J Brii la........1.53 n 5.45 J 7.15 ] 1I.20Ş Uniaţi—Barbeţi Galaţi............1.80 n 8.25 d 7.80 f Barbofl, soeire . . 1.55 n 9.— f 8.05 n Barbeil—Ualaţl H Bărboşi...........2.55 n 6.85 n 7.25 a Galaţi sosire. . . 3.80 n 7.— n 8. — 5-una face o bună irn-presiune pe lăngă cabinete, pentru că e un semn de deferinţă şi de curtenie către dbnsele, pe cărui, a trimite persdne necunoscute, este o mfisură irevprenţidsă, care le indispune Intr’un mod fdrte defavorabil, — ministrul de esterne din ultimul cabinet conservator, începuse, prin agenţii sfii, a sonda terenul, spre a constata, care din cabinete este mal dispus a intra în vederile sale. Căci, unul din caracterele politicei ce schiţăm aci în căte-va trăsături, era de a căştiga. cu încetul, ideeî, ce voiam a face să triumfe, pe unul mal Anthih din cabinetele marilor Puteri; şi acesta, o-datâ căştigat, să devie susţiitorul convins al uleer ndstre, pe lăngă cele-l alte cabinete. Un pas serios se făcuse în acest sens, şi nu mal este îndoială, că n'ar fi trecut mu’t timp, şi politica, pacientă dar tenace, despre care vorbim, dupe cum ne condusese la reeundseerea dreptul- I de a încheia tractate internaţionale, ne-ar fi condus, asemenea, la recundscerea oficială a dreptului de legaţiune, sad de representaţiune diplomatică. 0 dată acest drept recunoscut şi proclamat de t6te puterile garante, Suveranul României intra pe deplin în familia Suveranilor Europei, prin represintanţil sCI pe lăngă aceşti Suverani! IndipenJinţa Statului Ro-măn era deplină, rSmăind ca să regulăm însuşi, p<5te prin bună înţelegere, cu Turcia, chestiunea tributului sah darului anual, prevăzut în vechile ndtre capitulaţinl cu Imperiul Otoman ! Pe un asemenea t6r6m, care era tCr&mul legal şi al tractatelor, tărâmul prudenţei şi al prevedfrel, tărâmul conciliârel intereselor Statului Romăn cu interesul european, ce ne este încredinţat, — tdtă Europa, în cele din urmă, ne-ar fi ajutat, şi nu putea să abandone Romănia, cum a făcut mare greşelă să declare solemn, în mesagiu! de deschidere al corpurilor legiuitdre, actualul cabinet fiind-că marile Puteri aă arătat re-servâ şi defienţă, nu către Romănia ci către un guvern ce se presintă pe scenă, luănd, In ţară şi în stre-inătate, o atitudine demagogică şi revoluţionară. Diplomaţia nu intră şi nu stă cu Înlesnire la vorbă cu guverne, ce ah procedări demagogice şi revoluţionare ; şi dacă Europa a arătat şi va persista a arăta defienţă cabinetului radical din Bucuresel, nu va să ) curent, împreună cu suma de Ieî 2,513 bani ar fi făcut o primire rea acela! neîndemânatic care i-ar fi deşteptat cu vre-o lovitură de picior. Mihail Strogoff lna decî dema să nn deştepte pe vre-uuul. Mergâud ast-fel spre capătul vaporulnî, nu avea alt gând de cât să ’şl stăpâudjcă somnul printr’o preumblare mii lungă. Dec!, ajunsese la partea de mijloc a steam-boatalui şi începuse să sue scara pe unde se urcă cine-va în partea din ’nfiinţe, când au<}i vorbiudu-se lângă el. Să opri. Vocea să părea că vine dintr’nn grup de pasigcrl acoperiţi ca şaluri şi plăpăuî ast-fel in cât era peste putinţă ca să’i cu-noscă cine-va. Dar se întâmpla câfce-o-dată când coşul steum-boatuluî, se umplea de flăcări roşiatice, că uisce scâteî sS părea că sbdră printre grnpuri îq tocmaî ca şi cam ruii de pae s’ar aprinde numai de cât sub o raţ^ă luminâsă. Mihail Strogoff era gata aă păşedcă înainte, cân amji mai lămurit nisce vorbe, prouunţats ărăş! în acea limbi ciudată care ii isbise urechia n6ptea trecută pe câmpia bâlciului de la Nijni-Novgorod, când şeijuas pe laviţă lângă o casă. Cele d’ÎDtâiă vorbe ce s’afl schimbat, 50,900 pachete de tutun şi o cutie cu hârtie de ţigări,tprodusul Bubscripţianeî ce aţţ deschis îu favorul soldaţilor răniţi. Aceste tote le-am înaintat colegului de la resbel, cn cerere de a face să «je di-stribue soldaţilor noştri rănit!, eşiţi din spitalele din Bacureseî, şi cari se întorc la căminele lor, dându-li-se pe cât se atinge de bani, câte J le! în loc de 2, cât li se da, precum şi de a face să se publice, in colouele •Monitoralu! oficial*, liBta pere6nelor ce aă bine-voit a lua parte la ocestă Bubscripţiune. Cu actfetă ocasinne, subsemnatul vă es-primă în nnmele guvernnluî, mulţumirile sale pentru lăudabila iniţiativă ce aţî luat în favorul soldaţilor român!, răniţi în luptă pentru ţară, şi car! aă dreptul la iubirea şi adjatorul nostru tutulor. Primiţi etc. Ministrn, M. Kogfilnictfnu. {Monitorul). Jlnletin de la tltrul rCsboiuluI Parodim, 27 Septembre (9 Octomvrie) 1877 (Oficială.) — Krî seră Turcii b’bB încercat de a ataca retranşamentale române; el afi fost respinşi, lăsând pe câmpul de bătae nn mare nnmSr ds morţi -şi răniţi. Publicăm nrmătârea telegramă adresată de A. S. I. Marele Dace Nicolae, Coman-dantnl-cap al armatelor rase, Principelui Gorcincoff: Qomistu leni, 28 Septemvrie (10 Octomvrie) 1877. — Tarei! aB rădicat podnl ce incepnsrră a construi la Silistra. Comandantul trupelor la Lovcia, generalul Kartzew, a trămis la 21 Septemvrie pe şefa! de escadron Tarassow cn o sotnie in recundscere spre Tnrsk-Isvor, care a fost Inat în urma nnnî viB atac ; Turcii, în nnmgr da 400 6 meni de diferite arme, cari ocnpoB acest pnnet, nB fost goniţi; depositele de grâB şi de fnragiB aB fost distrase. Tarassow s’a întors la Macra la 22 Septemvrie, derS, trecând pe la Toras, a reînoit escureinnea sa rpre Is-vor şi a gonit din noB pe Turci. La 24, el a înconjurat satnl Galaţi şi a iegonit dlntr'ensnl 300 başibnznci pe cari T a urmărit până la Teveno. Găsind defileul de la Teveno ocupat de 400 CerkezT cn trei tnnnrî, Tarasow e’a întors la Macra. Snb Plevns, la 20 sera, Tnrcii, voind a schimba gardele lor din şanţuri, aB fost împiedecaţi de focul Românilor. Ei aB trămis adjntâre şi aB atacat retranşamentele române, dară aB fost respinşi cn o mare perdere. La 27 Septemvrie, la Salina, o corabie tarcescă cnirasată a dat paste nna din torpilele nâstre şi a sărit în aer. (Monitorul). Corespondenţă particularăn ‘PRESSEI , Brăila, 27 Septemvrie, 1877. Domnule redndor, De către Comandantnl legiune! gurdei civice din Brăila s'a publicat astă-ijl, în oraş, următorul pricaz; ROMAN1A Comand, legiune! gardel civice Brăila. ORDIN DE Şl No. 38 1877 Septemvrie 27. Toţi gardiştii şi miliţienii, fără escepţinne sunt avertisuţl, 'ca la cel ănteiu eemnal n’aveaB nici o însemnătate- pentru el cel puţin— dar îi înleeniră să cnmSscă in tocmai cele doă voci de bărbat şi de femee pe cari le anijise la Nijni-Novgorod. Acum eu te ţii, lnarea aminte îndoită. Nn era cn neputinţă, în ad ■ ăr , ca aceşti ţigani, cărora le surprinsese o parte din couversaţie, acum isgoniţi împreună cu toţi de felul lor, nn era cu neputinţă cn să se afle şi ei pe ,C meae*. Şi ii prinsa bine că a ascultat, căci amjl forte lămurit acestă întrebare şi acest res-pnns, făcuta în idioma tartară ; »Ss ijioe că nn curier al Ţarnlnl a plecat din Moscna la Irkcnţek. — Se (j'ce, Singarr», dar acest cnrisr, ori va ajunge prea tănjiB ori nn va a-jnnge de loc,. Mihail Strgoff tresări fără voia Ini la acest răspuns, care il privia d’adreptul. Cercă să canâscă şi să se facredinţeije bine dacă omnl şi femeea cari vorbiaB eraB in adevăr aceia pe cari ii bănuia, dar ambra era prea desă şi u'a pntnt renşi. Ar fi aşteptat vre-nn moment potrivitsepr 0 INVENŢIUNE BINE RECOMPENSATA O cestiune ştiinţifică s’a agitat în mă! multe rânduri In^iarul .Pressa*, cflnd prin epistole din partea d-lu* a-şl ajange scopul, dar timpul înainta şi <}ina începuse a se ivi; şî-apoî dacâ ar fi fost <}ărit de ţigan!, le-ar da noi bSnuell cari ar fi întârit pe cele ce deja li fe inspirase, când la întâiuirea lor, a fost taxat de spion, Gftsi de cuviiaţS a se retrage mal bine şi fără a perde vreme, sS strecură binişor pe nisimţite, fi ajunse la parten din derăpt a năvif, mal iute de cât ne-a trebuit no5 să spunem cele de mal sns. Se aşe^S d’oparte cu căpul între mâuî. OrI-cine ar fi (Jis că dormia. Ca tdte acestei nu dormia şi nici nu se gândea măcar la somn.— Avea şi drept, se mirosise de plecarea lui. Nu fără o ne-linisce vădită se g&ndia nnmat la acestea : — >Cine dară are ounosciuţă de plecarea mea fi cine are interes să o ssieP*. (Va nrma) TIMPUL Pisone, inventatorul unul sistem aflarea capucinei vaselor, (cotitul ţilor) protestând de intenţionata pAsare a autorităţilor Jn drept de ace pe public sA profite de avan-jele ce presinta sistemul D sale; nd prin publicarea diferitelor pe-li! pe 1» acele autorităţi, cAnd "intro'seri# o* anunţuri ta care ,torul desfide pe ori cine de a cu-işte esistenţa unul alt sistem mal cil şi mal esact de cAt al D-sale. Intr'adevtr cestiunea de la un timp i a inspirat un vifi interes mal cu smA cAnd am vA^ut atinsA cestiu-ea : cA fiscul are pagube enorme la erceperca tacselor de spirtuâse, din tusa sistemelor greşite de mtsueitiri ioptate pănă acuma; orl-cine ’şl p6te ice idee cA RomAnia fiind o ţarA minamente agricola, eomerciul cu pirtudse este una din cele mal im-ortante resurse economice ale ţft el, şi prin urmare un sistem de mS-urAtdre precis şi facil, merit A a-enţiunea dmemilor serioşi, ineritA a i studiat şi apreciat cu rigurositate, :ea ce am şi fAcut. IncA de mal mulţi ani esista In ţarA un instrument de lemn numit 'ot, prin ajutorul cAruia se mâsura iquidul din buţl, butdie etc... cu o iprocsimaţie care lAsa mult de do-it; dar acest A aprocsimaţie era con-itantA In minus, ast-fel cA cumpA-’Atorul compta tot-d'auna pe cAte-va s-edre mal mult de cAt resultatul mfi-6urAt6reI. Sunt cAţl-va ani de cAnd d. loc colonel FAlcoianu a dat la luminA un nou instrument compus din do6 bare de lemn numit cotul Fălcoianu; ministerul lucrărilor publice numind o comisiune verificAtâre şigAsindu'l ceva mal esact, 'l-a dat o solidă protecţie, introducfindu’l prin agenţii mi-nisternlul de interne In tdte coma nele urbane şi rurale ca mAsurA o ficialA, şi ast-fel autorul acestui instrument şl dete o neobosita stA-ruinţA de a înlesni comunelor din ţarA cam vre-o (Jece mii bare de lenm a doA-^ecl franci fie-care. De aci se nAscurA In tdtA ţara neînţelegeri Intre cumpArAtoril şi vSn-<}Atoril de apirtdse ; împăciuitorii a cestor neînţelegeri, pAnA cAnd ele nu ajung In proporţiunl mari, sunt primarii comunelor; Îşi p6te imagina cine va In ce mod un primar se pdte pronunţa asupra unei cestiunl de cal cui cu (jecimale, proporţii şi pArţl a-liquote, fiind cA spre a mfisura cu cotul d-lul FAlcoianu se cere a pO' seda bine o volumindsA aritmetică; insuficienţa cunoscinţelor aritmetice pe de o parte, mulţimea de regule şi mulţimea de diferite ImpArţirf ale cotului d-lul FAlcoianu pe de alta, fAcu ca t<5te comunele din ţarA sA fie oMigate a cumpSra cotul d-lul FAlcoianu Insă a lucra tot cu cotul cel vechio fiind ceva mal facil de operat. petiţie d-lul primar al capitalei, prin care cerea o comisiune verificAtdre dacA lntr’adevSr sistemul d-lul FAlcoianu este mal esact de cAt al d-sale, şi aedstA petiţie a publicat’o Inelarul .Presa*. IndatA apăru In a-celaş (jiar o epistolă a d-lul loc.-colonel FAlcoianu prin care trate^A lucrarea d-lul Pisone, de glumiţii, magici, • niraculâsă etc. Respunsnl ce d. FAlcoianu primi din partea d-lul Pisone prin acelaş ijiar se resuma ast-fel ; CA In cestiune de calcul nu pdte intra discuţie, ci sA se pne cestiunea Înaintea dmenilor competinţ, spre a decide, care din ambele sisteme este glumeţ şi magic ?! D-nu Locotenent colonel FAlcoianu nu mat respunse nimic! CAt-va timp In urmA ne am informat de la chiar membrii soci«tAţeI de ingineri şi arhitecţi, cA sistemul publicat de d-1 Pisone este In adevSr cel mai corect şi cel mal facil de operat, de cAt tdte cele cunoscute pAnA astA-zI şi cA se va pubica In curfend In ziarul societAţel, procesul verbal prin care se constată In mod sciinţific meritul acestei lucrări. ' l>e atunci d. Pisone continuă a bate pe la uşile autorităţilor : la Primărie, la Ministerul lucrărilor Publice, la Ministerul de culte etc. Intr’una din zile un colaborator al ziaurulul nostru Întâlneşte pe d. Pisone păzind pe stradă cam gAn-ditor, Îl Întrebă : Ce resultat a luat opera d-tale. — Vid de la Ministerul lucrărilor Publice; respunse acesta, d-nu ministru este absent, directorul minis torului ml’a răspuns: că gdba mal umblu, cotul d-lul FAlcoianu este introdus In ţară printr’o lege!--Prin urmare lucrarea d-tale este contra legii t -- Da ! Altă dată IntAlnindu’l cam In aceaş posiţie, ll Întrebă: Am auzit că al dat o petiţie la ministerul de culte, cerfend a Introduce In scdlele rurale sistemul d-tale, ce a resultat I — A resultat că d-nu Ministru Chiţu 'ml a respuns prin adresa No. 9837. că va păstra in scâle ivi sistemul d-lul Fălcoianu fiind că e recomandat de « comisiune de amploiaţi al Ministeriu Iul lucrărilor Publice. — Va sA zică consiliul de instrucţie publică al d-lul Chiţu ascultă de comisiei — Da! Altă dată aceiaşi persdnA 11 In trebă: — Ce resultat a luat petiţia d-tale dată d-lul primar C. A. Rosetti i — Domul C. A. Rosetti a numit o comisiune de patru persdne, cari nu Be pot suferi Intre dfenşil. — Aşa dar, acdstă comisiune nu se va In truni nici o datAi — Nu! Altă dată 11 întrebă: —CAnd se va publica In ^iarul societAţel inginerilor, procesul verbal prin care acea societate recundsce superioritatea sistemului d tale aPe la finele anului 1876, d. ingi- j gupra celor altei — Nici o dată, o panglică împărţită In centimetri), cunosccndu-se [diametrul me^ifl, cu aceste doufi date se caută In table, şi la Înclinarea coldnelor se găsesce volumul. Este de observat aci un punct fdrte important In seiinţă : că nu-torul a reuşit prin o simplă Imul-ţire a afla diametrul medio , adică diametml cilindrului cu volum egal cu butia , şi ast-f«l se esplică cum tnblele d-sale dafi esactitatea geometrică. CAt pentru aplicaţia acestor table, Gle sunt de atAt de facile de Înţeles, şi regulele atAt de bine reuşite lntr’un stil didactic popular, că numai dacă cineva ar sci sA scrie cifrele şi să citdscă, se pdte servi cu dăusele pentru mAsurarea vaselor. La prima vedere, acostă operA s'ar pArea de puţinA importanţA, Insă daca vom calcula numai timpul necesar spre a esecuta aceste table ImpreunA cu tabloul de goluri vedem cA i-a trebuit cel pucin doi aul ; dar cugetarea pAnA sA obţin A teoria ce avea sA aplice? Dar studiul şi rescolurile sciinţel pAnA cAnd sA se simţfi In stare d-nu Pisone anuncia : ,Eă sunt cel mal corect decAt toţi autorii cari afi scris asupra acestui subiect*.—Vedeţi dar cA aedstA lucrare este resultatul unul travaliu serios In curs de mal mulţi ani. Nu putem sA ne esplicAm In destul, cum Intr’o ţarA unde ne fălim cu atătea instituţii e ale Peruloi; aceati pentru a pro cura agricultorilor apa trebui ncidsă. — Lectorii >UevisteI* ’şi-ndno aminte despre vaporul ^Frigorificele* pornit in America de sud pentru a aduce carne prbs-pată în Europa, Soluţiunea acestei probleme atât do importanta din puntul de vedere al alimentaţiutiel publice, B’a găsit in fine de cătră d. Charles TelIier ventatorele aparotelor frigorifice şi a dis-posiţiunilor intsriâre ale vaporului tFri-gorificcle. Vaporul a sosit în Francia după o călătorie de 105 ijile pe mare; carnea care s’a adns din America s’a aflat,între alţii, de către membri al Academiei de Sciinţe din Paria cari aii declarat că «fi prânzit in doă rânduri cn carne adusă de 4Frigorificele, şi că nici odată n’afi mâncat mal bană carne prbspătă de vită ca aceea care călătorie 105 ele ’şi fie bord*? in pământ. Circulaţia pe dramuri este fârte grea. AvaQt-]>ostu-rile ruseaî şi turcescl sunt faţă in faţă pe malurile Lomulnl. Toţi Europenii părăsesc lagărul Kadikeoî, fii-id că nu găsesc locuinţa. Prinţnl II issau a plecat la Vama. Vlons, 12 Ootonivri»*. ,Nenfi Frece Prtsse* asigură că nn cu-nosce de loc pe căpitannl B knchmann, care a fost gonit din Româuia. TIMPUL ThAitrc Francaiis Sal lo llossel Direction d* IVIU. EMILIE KELLEK Samtdi 1 Oclobrc 1877 URANDE REPRESKNTAT ION arfe lt concour» ilf Mile E. KELLEfi, Mr A. BIflA, Mile FADETTE, MII* Fovrili, Mr* Paul Legrand *1 Alexandre lere repreaentnlion UN HOME COME ÎL FAUT VandevilJe tn un acte par Mr A. Jouhaml 2me re preaentation POMME D’API Opera Coniiijue eu nn acte de Mr Jaune et Bosnacb. Mmuiue de J. OlTenbach.J UN PEU DE TOUT Grande S Bani. S’a pus sub tipar şi Kronomia domestică cu Comptabilltatea domestică. A EŞIT DE SUB TIPAR gi ie află de vOmjare iA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS «> LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei d. CE SE POATE CAPATA PKMTHU SS FBAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA ii LINGERIA DIN VIENA Calea Mogoşblel Palaie „Dacia" Pentru 60 ban!: I cot Piohel do vară. Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford «nglet. Pentru 4 frano! 50 bani: I păreohe pantaloane pentru oălăr*|l. Pentru S (rana!: 6 perechi manohote or! ce (aton. Pontru 6 tranc!: 2 garnllur* oolorato de dame. Pentru & franc! : 12 gulere engl.. In or!-care fason şi mărime. Pentru 6 franc!: 6 p&rechl ciorapi patentate. Pentra 6 franc!: 6 guler* modeme pentru damo, după alegore Pentru 5 frano!: 12 batiste albe de plinii adevăraţi. Pentru b franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălat*. Pentru & franci: 6 proBdpe do pinii ourati. Pontru 5 franci: 6 şervete da masă de pănxă adevărată. Pentru 6 franci: 12 şervete albe de ceaiă. Pentru 5 franci: l cămaşă modernă, simplă săfl brodată. Pentru 6 franci: 2 batiste ou monograme fin brodate. Pentru 5 frano!: 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 8—8 franci: 1 coreet de damă Pentru 5>/u franci: 0 oămaşă de nbpte Pentra 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci: 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul |> manşete). Pentru 5 franci: 1 camiaon modern brodut. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafti. Pentru 5 franci: 1 cămaşă «dă o pereche de ismene do damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: l cravată de damă, adevărată CrBme-Dentelle. Pentru 5 franci: 1 fusta costum pliasd. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Penlru 26 franci: 42 de oct! = I bucată Chifen frenţuzeec. Pentru 10 franci: I bucată Rob* d’enfantş de teile. Pentru 18—24 franol: I bucată Tartan engles de 6 oeţl. Penlru 20 Iranol : 24 co|I Pichet. Pentru 20 franol: I buoală Mania de baie. Pentrn 18 26 franci: 1 bucată pănsă de Kamborg, de 36—46 ooţl, Pontru 55— 68 franci: 1 bucată pânsă de Belgia de 60 ooţT Pontru 75—108 franci: 1 bucată p&ntă Corona de 58 coţi. Pentru 115 — 410 franci: 1 buoată Toile Batiste france». Pentrn 12—22 franci. Plapâniă de llnâ forte fine. Afară de arlioolile menţionate so găseşte tot-d’a-una IrueourI complecte. Calea Megoşolel Palatul „Dacia“. lomănţliledln districte însoţita ou preţul respectiv se vor eteoto» tearte grabnic aonstlinoiss | MOUL ATE DE IER A eşit de etb pre ă : M A MU AL pentru deprinderi în cugetare şl composiţlune de Dr. Caiann Directorul gimnasinlni din Focşani. Carta antorÎBatS de onor. minster nl inetrneţiunei pentrn danele giminasiale. Deposit în Bucuresc! la librăria Socec et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. r j FOTOGRAFIE şi PICTURA !I. F. 1S/L -A.TSTID X efe Comp. 21, Calen Mogoşioef 21; vis-â-vls de cofetăria Capşa. Se efectuează ori-ce fel de fotografie şi pictnră, de ori-ce fel de mărime, ^ in modnl cel mal noO şi elegRDt nprobat în cel mai înalt grad prin care se ^ oferă un Incru solid frumos cn fidelitatea a natnreî. ’MTi O jună damă germană cn cunosciuţă de mal multe limbi, voesce a se augnja ca guvernantă eaii manageră la o familie în Galaţi saă îu districte. A se adresa la Ţigănuşi vechio vis-â-vis de poliţie in Galaţi. Loisa Hertt. A eşit de sub presă : NOUL METOD do CAI.IGRAPHIK EI.EMNTAUA pentru usul claselor II, III şi IV primară de 6. Al. Zamrhlrolu profesor de desemn şi caligrafie. PREŢUL 20 B4NI. Do văndare la tbte Librăriei* iară depositul bo află la Librăriele, L. Alcalai calea Mogoşbie! No. 18 şi L. Steinberg strada Carol I No. 40. DViorAOnn rtJ^n^orB în Capi-• ■ AUl “ctiLILl tală a reluat eser- ciţiul profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 2(. I Uiirnâ solida cautA un loc ca guvernanta sân econdmâ. A se a-drt sa la administraţia acestui rjiar. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, LANGA braşov produce ch&rtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari usitate dentru