r. 323. SÂMBĂTĂ. 31 8EPTEMBRE. ANUL II. - 1877. «-BOIST AMENTELE IN TOATA bokania: i.......................L. n. 48 luni..................... .14 Ioni....................... . 11 IN STHAINATATZ: .........................80 INSIRTIUN! SI BICLAXi: i de S0 litere petit, pagiaa IV, 80 bani. agiae III. 80 bul, pe pagini II, 1 lei noi. Beelame 1 lei noi linia. In număr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCIUL Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „IJaoia“. A.3STXTlsraiT7B.I Be prlime.c tn itrAinAtate: La D-nil gemea-•tmm d Voşlmr In Vienna, WalBachgaaae 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbaatei 2j JBaaio-Ma»m In Vienna , 8eil*rat£tte 2 j Piuam Brdieka In Vi ea na. TeinfalUtraiae 17 j PTtUipp LZ6 In Vienna, Eacbenbachgaaae II j L. Lang d^Comp. In Peftn şi Hamaâ LafJUe-A Oxrmp. In Parii. Boriaor! nefrancat* na ie primeac. Artioolele nepoblicate ii TOr arde. Un număr In Dlstriot* 16 bani. rtnl de Boenreeel, 30 8ept*mbre. Canal de Vlena, 11 Octombre. (ţ. Rural*..... 83 S2'/i Metalice......... . 63 00 Domtnial* . . , 781/4 73'/» Naţionale........ . 66 15 it funciar rural . . 79'/» 72 R*nta In aur....... * urban . 84 Lone........... . 109 --- r. municipal a) Capit. 7l l/i Acţiunile b&ncel..... . 830 - ţ. Pfn»i\ , , . , 120 --- Creditări ........ . 200 20 fţ. Dacia , . . 200 _ London ......... Romani» , , , , 40 --- Obligaţi ani rurale nsgare . . 76 60 r. municipal ou premii --- --- • temeivar . . . . 75 60 n Rom fin A . , , --- --- » tranailvane . . . 84 --- • 3 lun\ , , 8970 9970 Argint In mftrfurl . . . . . 100 40 r» . ..... 2010 2615 Daoatul......... • ...... --- Napoleonul........ » ..... 123'/, Maro 100........ Cnrenl de Berlin, II Octombre. Acţiun. C&ilor ferate române 13 60 Obligaţiunile române 8%. . 52 90 PrioritAţile C. fer. rom. 8% 48 25 împrumutul Oppenheim ... 73 75 Napoleonul.................. 16 23 Viena, termen lung ..... — — Parii > aourt .... 81 16 CalendAral «filei Sâmb&tâ 81 Septembre (12 Octombre). Patronul flilel: Apoat. Anania Rom. Râafcritul adrelul: 6 ore 12 min. Apuaul adrelul: 5 ore 20 min. Faeele lunel: Lunâ noul. PLECAREA TRENURILOR Baoaresol— SaoAvi Sno6v«—Baearetiol BucureAcI . . . . 8.15 n 10.--- d Sucdva..... 5.114 6.46 d Ploetol .... . 9.50 n 12.06} Roman..... 8.45 a 12.10 c] Brâila .... . 1.53 a 0.45 j 7.I04 Teoucifl..... 12.30 a 5.10 4 Teoucia .... . 4.38 a 11.40 3 Brâila . . « , 3.08 a 8.10 11 B.68 4 Roman .... . 9.05 A 4.54 4 Ploeecl .... 7.12 4 2.45 j Bucura, aoiire . . 12.03 4 9.65 a Bucuretcl, toaire 8.30 4 4.30,] Hacnresol — Yerclorera Verclerora Bucureac! ....... 8.—d 6.05 n Vdrciorova Piteşti..............11.21 ( 10.15n i Craiova . . . Slatina ........ 2.— j Slatina .... Craiova..............4.17.J Piteşti .... Vâroiorova, aoiire . . . 9,01 n [ Buoareiol, loeire Bacaresel . . 6.45 ( . . 11.44 ţ . . 1.51( . . 4.42 7.15 d 7.40 11.80 J d 8.05 n 3 6.27 n [B aemretel—6I n rjl a Buoareiol ....... 0.14 Giurgiu, aoiire.........11.35 Glnrrl ■—B «reael Giurgifl............... 7.26 d 4.66 d Bucnreicl, loiire . . ♦ .9.48 4 7.17 4 Galaţi—Barbet Galaţi............1.80 n 8.25 d 7.80 4 Bărboşi, io«ire . . 1.65 n 0.— ij 8.05 n Barb*al—Galaţi H Bărboşi. .... 155 n 6.25 n 7.85n Galaţi, eoiire . . . 3.80 n 7.— n 8.— ş Ungurii, ne spune jurnalul Iclos .Românul,* au Intrat în imânia. Armata care (lupă vo-l Corpurilor Legluitdre, tre-ila să .apere fruntariele, este şan{urile Plevnel. 8C1RI TELEGRAFICE din r’OIU.E STRĂINE. Roma, 7 OctomYrie. piarul 'Italia, este antorisat să de ire 'că Italia n'a încheiat nici o con-nţiă de alianţă cn Germania,. Relaţiile iliel cn poterile sânt cele mal bone, ca înainte. Starea Papei este mulţamitdre. Fenta, 7 Octomrrie. Clape» adrese i o Bcrieore cjiaralnl 'Nari, in care desminte încă o-datl pnrti-parea lui Ia afacerea din Transilvania; sfirşit ijice ; Simpatiele mele pentrn ercia remân tot acelea; şi in viitor, nn ă vor aedace în ni la niace acţiuni care r putea vătăma interesele patriei mele. Roma, 0 Octomvrio. 'Curiernl de Italia, zice, că rechiămarea ii Mshemet-Ali a fost causată prin opi-ia sa ca campania annlnl acesta ar treci Încheiată |i armata rasă lăsată să se lăbescă, prin inBnenţa climatică din jo-itnrile Dunărei. Porta era de altă opiniă; a nn vrea să lase timp roţilor de a Be irjţaniea. Hnleiman-paga a primit ordinul de a ncepe acţia îndată |i energic. Londra, 7 Octomvria. 'Oficinl Renter, annnţă din Constanţi, aopol, G Octomvrie : Renf-paţa annnţă din Şipea, 4 a. c. : Un batalion de infau b riă |i o despărţire de eavaleriă aB inter-prins o recunâştere lungă trecătârea Hain fi afl respins o despărţire rnso-bnlgnrâ. Snleiman-paşa annnţă din 4 a. c. ; Un atac a cavaleriei rnse asupra avant-po-tarilor tnrcescî l&ngă Tnraiere, apropo de ijarlovic, a fost respins. retersbarg, 7 OctomTrio. Gorni-Studen 6 Octomvrie : Erl a sosit aci Marele Dace Nicolae d’imprejurnlfi Plevnel. Linigte pretotindenl. Timpul « rece fi ploios. Constantlnopol, 7 Octom.rio. O tel.pamă de erî a lui Mnchtar-paşa taoseză perderea rufilor în lupta din nrmă la 10,000 fi a turcilor la 2000 morţi fi răniţi. Belgrad, 7 Octomvrie Monitornl oficial annnţă că agentul diplomatic al Rusiei a presentat principelui acreditive sa asigurând că Ţarul are sentimente binevoita re in faţă cn Serbia. Prin* cipele Milan esprimă dorinţa menţinerii relaţiilor amicale care aO eaistat in tot de una intre Sjrbia fi Rusia. Belgrad, 7 Octomvrie. Societatea ,CrnceI rofie' a aranjat agi nn reqniem pentrn repoeatnl admirai greo Canaris care ’fl » dobândit merite mari prin strângerea de bani pentru răniţii aerbl In resbelnl din anul trecut. Pctonborg, 8 Octomvrie. Scirea că Impăratnl va locni erna vii-tdre in CotrocenI, nn este întemeiată. Berlin, 8 Octomvrie. Principele Bismark a plecat agi laVarzin. Peteribnrg, 8 Octomvrie, Lângă Plevna conţină lucrările sapieri-lor noftril cn tote că e frig fi pldiă. Românii afi inaintat mnlt fanţnrile lor. Nn e'a schimbat nici o loritnră de pnţcă. Şi p« t6te cele alte locuri nle câmpului de ree-bel e linifte. SCIRI TELEGRAFICE ALB 'TIMPULUI, (Agenţia Havas). -Serviciul de la 1 Octomvria, 4 ora săra.— Bagosa, IO Octomrrie. Nazif-piifn a sosit cn trnpele Bale la Novi-Bazar, nnde va ocnpa posiţil întărite. — El a trimes nn detaşament Ia Toplica pe Morava pentrn a face retranţa mente. CoastantlBOpol, 10 Octomvrie. Cea mal mare parte din locuitorii din Kars afi'părăsit orajnl pentrn Trapezont fi Erzernm unda petrec scama. — Guvernai tarceec are intenţinnea de a da ordin ca să orneze la Ears o mare parte din trnpele ce se afiă in Anatolia. Atitudinea ameninţătăre a triburilor beduine din Dihaf fi a Assigilor din Meso-potamia a hotă rit pe gnvern a amâna timporarifi punerea In eseentare a ideii de a dirige spre teatrnl de răsboifi t6tă armata regulară din acâstă provincie. Totnfl câte-va părţi din acestă armată e’afi incorporat la armata din Anatolia. Kadlkeol, 9 Octomrrie. (Sorgintă tnrcescă). Contra-amiralnl Di-laver-paşa comandantul corpului volant din Rascinc, inaintă cn 800 circasianl spre Pyrgoa, nnde respinse nn detaşament de eavaleriă ruiescă şi a luat fi doâ redute. Sosind Ruşilor ajntore, Dilaver-paşa a pi. ronit tnnnrile ce Inase in rednte fi se retrase In raionul fortăreţel Rmcinenlnl. Kars, 9 Ootomvrio. După luptele din 2 fi 4 Octomvrie, Mnkhtar-paşa să retrase spre Kars ca să oca pe o posiţie mal avantagiâsă spre a Smpedica pe RnşI de a-şl mal reinoi oer-carea de n ocnpa acest oraş. Parts, II Octomvrie. Să desminte cstegoric din sorginte au-toriaatăcă principele Gorciacoff ar avea intenţia, in ore-cari eventualităţi, de a deschide negociărl in fuvorea păcii. TelegramA a marelui Duce Nioolae. Rerntateden, 10 Octomvrie. Torc ii afi dat jos podul incepnt la Si-liatra. Din Lovcea, la 3 Ootomvrie, o raenno-cere trimisă snb comanda şefnlnl ds esca-dron, Taraasov cn osotnie da Cazaci a gonit 400 Tnrcl din Tnrsk-Isvor şi a diatrna depoaite de grâfi fi de fân ; a mai gonit 300 başi-bozucl de la Taveno fi s'a întora la Macra, găsind slrâmptorea de Ia Teveno oonpată ds 400 CirchezI cn 3 tunuri. Snb Plevna, la 8 aera, Tnreil afi atacat şanţurile românesc! fi afi fost respinşi cn mari perderl. La" fnlina, la 9, nn mare cnirasat turcesc cn trei catarla a dat paste o torpilă fi a sărit tn aer. Ultime sclrl pe paginA IlI-a DnPTTDIfQPI 30 8«Pt«mTri» DUlUnibOll 12 Octomvrie. Atitudinea lntregel prese romanesc! In privinţa ultimelor fapte ale guvernului, a Început s& lngri-jiascâ chiar pe Indrăsneţul redactor al tjiarulul ijis Românul. Cu t6tâ cutezanţa obicinuită, In mijlocul sofismelor, lăudărilor de sine, fanfaronadelor declamaţiunilor obicinuite, se simte 6re-care Îngrijire asupra resultatelor nebuniei săngordse al căror autori responsabili sunt d-nil Bră-tianu-Rosetti. In faţa unanimei reprobaţiunl a ţărel, d. Rosetti caută ca tot-d'a-una a Încerca o diversiune şi se a-caţă iarăşi de fostul minister ale cărui acte ţară desamăgită le pre-ţuesce astă-dl mal bine de căt ori cănd. Intr’adevăr, este comod modul de a raţiona al veteranului calomniei; să dăm un esemplu : Puind ca premise u al multe fapte false şi de sute de ori desminţite sub acăstă comodă formală, tâtă ţara scie, pl£că de aci pentru a trage consecinţe cari par a fi rigurdse daca premisele pe care se răzemă n'ar fi flagrante neadevăruri. Toţi1 ţara scie că ministerul trecut a lăsat un deficit de 30 milidne mărturisite de trei miniştri de finance conservatori ele. Neadevgr, căci deficitul pe trecut, singurul de care respunde un ministru, n'a fost de căt 16 tni-liâne. Dacă d. Strat a vorbit de 30 de miliâne , este că prevedea In viitor un deficit de acăstă ţifrâ. Dacă nu este evident, putea susţine că Camerile conservatdre, daca ar fi avut vreme, prin măsuri financiare se-ridse, ar fi micşorat sad desfiinţat acel deficit, cum erad hotărăţl toţi dinenil politici cel mal însemnaţi din acest partit. Şi se pot face respun-(jâtorl unii miniştri pentru Înţelepciunea şi prevederea lor, fiind că ad arătat răul chiar esagerăndu'l cu sco pul şi hotărărea de a'l Îndrepta? Căt pentru cele 16 milidne, deficit real care remăne In sarcina ministerului Catargi, numai calomniatorii sistematici al presei roşie se fac că nu soia din ce se compune! Acest deficit se compunea de patru milione eBcedente de cheltuell făcute pentru înarmarea ţirti, fi doisprezece milidne nelmplinirl din imposite resultate din relele recolte ale anilor din urmă şi a relei credinţi a cător-va debitori al Statului; d. Cogălniceinu şi alţi mulţi din partitul roşu cunosc fdrte bine causa acestor remăşiţe, căci d-lor figurăză pentru o sumă Însemnată In ele ca arendaţi moflusl ţi insolvabili ai Statului. In orl-ce cas, aceste patru miliâne escedent la cheltuieli şi douispre-$ece milione rfmăşiţe de imposite se Impărţesc pe cinci ani de administra fie. Am dori se seim căte miliâne ca escedent la cheltuieli şi câte altele ca deyîcit la imposite ne va da adminis-traţiunea de un an ţt câte va luni, a d-lul I. C. Brătianu? Pănă atunci ar face bine Românul să tacă. A doua afirmaţiune e tot aşa de onestă ca şi cea d'ăntăid ; Toţi (ara scie că alegerile aii fost libere sub d-nii Epurenu ţi Vernescu. Ce fineţe? Ce abilitata te ? Dar ce lipsă de puddre ?! Ce derisiune ! Vernescu şi Epurănu! Cum aceste nume sunt puse Înainte! Ca şi cănd In acel minister nici că erad alţi miniştri, ca şi cănd nus'ar fi vă^ut un singur roşu In administraţiunile publice, Vernescu, Epurănu nu sunt roşii, el ad făcut alegirile. Şi iată, ţeră ne-a trămis pe noi; ce mal vreţi mal mult?! Insă lealul organ al demagogici uită a spune că Epurănu coalisat cu dănşil. renegat de partidul conservator, exilat lntr'un mi-mister fără Însemnătate ca acel al lucrărilor publice, n'a avut şi n'a putut avea nici o influenţă asupra mersului politic al ţărel, mal puţin chiar de căt un şef de secţiune. Asemenea nu desluşesce că Vernescu care nu are nici o nuanţă politică pronunţată, era numai tolerat In minister, că d-nil Rosetti-Brătianu II impunea listele de funcţionari, că In fine comitetele organisate in t6tă ţăra avead la ordine administraţiu-nea şi justiţia, că ori ce funcţionar de la mic pănă la mare era destituit la moment de nu le da ascultare, şi că presiunea electorală eser-citată de nisce indivizi investiţi de a-tot-puternicia, cu atăt mal de temut cu căt era ocultă, a fost fără margine cum era fără respundere. Alt-fel cum s’ar putea esplica alegerea unul N. R. Înfierat pentru faptele cele mal scandaldse, precum furtul de covdre la Senat, a unul B. L. pe care ănsuşl guvernul d-lul Brătianu, după ce l'a răsplătit pentru oposiţiunea făcută de dănsul fostului guvern, printr’o prefectură, a fost In urmă silit de a’l da In judecată pentru fapte criminale, şi In fine a atâtor alţi indivizi care desonorăză mandatul ce pretind că'l ţin de la naţiune. O ţară care face asemenea ale- geri, ori este tămpită şi demora* lisată ori nu este liberă. Pentru o-ndrea numelui romănesc noi vom susţine că nu a fost liberă. De la financele guvernului trecut, de la alegerile guvernului actual, Românul trece la înalte consideraţiunl politice In care amestecă pe ducele Decazes, Împăratul Alexandru şi miliţianul Vintilă pentru a dovedi că t6tă lumea doresce pace. ,Am dat In carne şi am omorăt om*, ijice miliţianul Vintilă, căruia li pare răii de acăstă faptă vitejăscă-Fără a mal discuta aci dacă s'a mal inventat o puşcă care bate de la Craiova la Plevna,luănd chiar la serios isbăndele acestui tfingr, Întrebăm pe publicul indignat, dacă nu este o adevărată ameţire a vanităţii unul om de a veni Intr’o f6ie, ce se pretinde seridsă după opinia imperatu-lul Alexandru şi a ducelui Decazes, asupra nenerocirilor resbelulul, de a ne cita şi pe tănărul Vintilă, fiul re-dacţiunel. Dar de ! nu trebuia ţara se afle că fii Rosetti sunt vitejii vitejilor ? Şi cum să nu-1 credem, fiind-că el Bin-gurl ne o şerifi cu măna lor 1 Umbre eroice ale Valterilor , Şonţuri-lor , Bogdanilor , voi militari modeşti de care nimenea nu vorbea, voi care nu scriaţi prin gazete, voi ale căror nume erafi necunoscute pănă cănd gloria ni le a spus lntr’o (}i de sănge, bucuraţi-vă In mormăntul In care tineri aţi intrat, şi voi mume ştergeţi-vă lacrimile, surori şi soţii nu mai plăngeţl; copil, numai Întrebaţi de ce tata nu s'a întors acasă! Atăta sănge, atătea lacrăml nu sunt In ijadar. Fiul Rosetti a făcut isbăn^I la Plevna de departe;d-nul X. a plimbat prin uliţele Bucurescilor un drapel luat... de alţii. Nu ! mdrtea vdstră nu este In $adar! Eată aiurărirele pretenţidse ce le citim In organul guvernului cănd căutăm a ne lumina puţin asupra tn-groijitdrel situaţiun! ce s'a făcut ţărel de aceşti 6menl. Junii de la „Romănia Liberă,* re-cunoscănd că nu sunt organul vreunei partide, ba nici chiar al ministrului de esterne, ne grăbim a declara că nu găsim de cuviinţă a continua desbaterea cu d-lor. REVISTA yiARELOR. Citim tn.Răsboiul ;* Am arătat tn atătea rânduri eeea-ce engetă fiarele din apusul Europei despre intrarea României in resboiul de peste Donare. Credem că aeom trebae s& dftm rândul şi onnl iji&r oficios din Constanţi- nopol, Adtvirul (Ili/tal), care In nu niprul sen de la 1 Septemvrie ne consacri un însemnat articol po care’l re producem, pentru a vedea publicul cum cugeti fi Turcii despre noi: Idei acest articol : Entusiasinul, un avânt nobil , dacă este sprijinit de hotărâri bune, pâte si produci resultato miri; isr ducă nu re întemeiază de cât pe nisco teorii «ecf, este un adevărat pericol. Aceste cugetări ni se impun, viciind starea lucrurilor pe care chiar Românii'şi-ai! pregătit-o, luând cu uşurinţă o hotărâre car de la început nu It'-a adus de cât incurcă-turl şi umilinţ*. FII aii voit să jdee rolul unul popor independent ,* şi prin acest Upt nechibzuit ei singuri s’sft pus sub băţul Rusie*. Fără îndoială. Kouiănil, in focul entu-siasmulul lor, a6 crezut că vor face numai o plimbare militară la braţ cu coreligionarii lor Muscali; de la inceput insă s’aQ ve^ut iucelaţL Burii aă căutat sâ'i aibă complici; • dar vâZendn-se bâtuţ1, aceşti liberatori afl fost siliţi să câră ajutorul acelora , pe cari voiau să’I libereze. Am eeamiuat filele acestea conduita Huşilor (aţăcu Bulgarii, Serbii şi Muntenegreni*, arătând situaţia fie-căruia dintre aceşti aliaţi ai Ruşilor, că joc numai rolul de mercenari. Vom esamina acum situaţi i României care a avut onârei d’a întrece pe Bulgari in rolul de uueite rebele. Ori din ce parte am lua neuitatul final al campaniei actuale, hipo-tesa speranţelor romăue pe succesul sold ţilor ruşi şi-ad perdut tot preţul; de acum chiar putem judeca râdele cumplite ale politicei, puţin scrupulâse a d-lul Brătianu, şi evenimentele ulteriâre cari isvorăsc vor confirm, prevederile nâstre de la inceput. Acum lăsăm cuvântul unul orgau străin, care cunâsce prea bine situaţia ; ,Doâ fapte principale respăndesc o lumină fârte lugubră asupra stăreî actuale din Prin-cpatele-Dnite: 1. Nici un cabinet n'a recunoscut inde-pendiDţa lor; acâsta e un bilet care nu păta avea valdre de cât prin putinţa subscrişilor d'a plăti, un bilet pe care nimeni nu voesce să’l semneze. Mo davia şi România nu mal pot sa aştepte alt-ceva de cât duşmănia, pdto chiar răsbnn&rea suzeranul ni, a cărui autoritate, de şi numai nominală, afl despreţuit’o, ele nu mal pot să se Întemeieze nici de cât pe respectarea tratatelor. 2. Armata de sub comanda Marelui duce Nicolae ’l incurcă şi mal mult. Acâstă armată părea că va nimici tot; dar capii ei afi comis greşeli grave, şi tdtă bravura e >1-daţi'or se sfărâmă de pedici neprevăzute. Din ameninţ&tdr*', a devenit ameninţată. Are lipsă de ajutdre mari; bdlele o seceră. Timpul, in care va fi cu neputinţă ori-ce operare, se apropie. Capii ah renunţat de a trece in 4877 Balcanii. Semi-luno va luci încă mult timp pe minarete'e Adrianopole!. Nu mal pot să se aştepte la triumfuri facile. Prestigiul e'a dus. D’acum iu colo pentru a câştiga o victorie, trebnesc sudori de sânge. Şi daeă alte perderl se vor adăoga la cele veehl, cine va tmpedica d’a se au$i răcnetele circhezilnr şi başi-bnzucilor pe stradele Bucurescilor ?* Idcâ, fără a merge mai departe, lucruri cari dah de gâudit Românilor după ţermul stâng al Dunărei.1) şi de sigur c'i*n inceput i) * * i) Vedeţi cS numii Slavii tăgădueBr esistenţa RnmAmlor dupe ţ^rmal drept al Dunârel! Nota Besb. I să se glindâscâ cn mare nep'ăcere. In adevăr, trebue să se plângă de hot.1i firile neln ţele, to luate de Principele Carol şi miniştrii Iul. Acâsta o şi | ăreroa corespondentului vio-nez de la Times şi putem adăogi, că ncel cureic dar, că şi aci cetăţenii, ce iu vederi politice diferă de cel ce cărmuesc acostă nefericită ţara astâ-ijl, şi care ’l desaprobă corn-plectamente, fac totul, spre a praJ cura pentru armată şi sp tale cele necesarii. Aflaţi Insă, că nu de g6ba s’a ^is roşilor .profânatorl de cele sfinte*, pentru că aici In Ploescl s’aO petrecut In aceste tă. Omni cn vocea veselă vorbia rusesce, dar cn nn Accent strein, şi convorbitornl seu, mai cnmpătnt, ii respnndea tot în aceeaşi limbă, care ârăşl nn era limba Ini originala. — Ce fel, Zicea cel d’intâi, ce fel, d-ta pe nceet vapor, scnmpnl meă confrate, d-ta, pe care te-om viZnt la serbarea imperială de la Moscna şi pe care abia te-am zărit la Nijni-Novgorod ? — Chiar eă, cnm mă veZL reBpnnse cel d’al doilea cn o voce secă. — Ei bine, drept să-ţi spun, nn mă aşteptam ca sa 63 îndată armat şi atât de ap râpe. — Nn te urmez, domnule, merg înaintea d-le. — Mergi tnainte mea, înaintea mea. Să Z>cem mai bine că mergem In front, în acelaş pes, ca doi soldaţi la paradă, şi pentru nn moment cel puţin, să admitem, dacă voescl, că nnnl nn va întrece pel cel-Talt! — Tocmai din contră, am să te întrec. — Vom vedea aeta, când vom fi pe theatrul de resboiă ; dar până acolo, oe dracn, să fim tovarăşi de dram. Mal târ-Zifi vom avea destnl timp şi ocasinne de a fi rivali | — Inimici. — Inimici! Fie şi aşa. Alin vorbele d-tale, sen rupe confrate, o precisie care ’ml este plăcută într’nn fel eindat de tot. Ou d-ta, cel pnţin, cine-va soie la ce trebue să se aştepte. — Şi ce răă găsesc! în asta? — Nici nnnl. Şi la rândul meă ’ţi voi cere permisiunea de a hotărî situaţia uâstră reci prooâ. — Hotărăsce. — Te duci la Perm.... ca şi mine? — Ca şi d-ta. — Şi, negreşit, te vel îndrepta de la Perra spre Ekaterimbnrg, pentru că p’a-colo e drumul cel mal ban şi oel mal sigur prin cere pâte trece cine-va menţii Uralî. — Aşa e. ____ Odată ce frontiera va fi trecută, ne vom afin in Siberia, adică in deplina in-vssie. — Ne vom afla. — EI bine atunci, dar numai atunci, va fl momentul de a Z>ce >Fie-oare pentru sine şi D-Zeă.... — Pentru mine. — D>Zeă pentru d-ta, nnmaî pentrn d-ta 1 Fârte bine. Dar pentru ^că avem înainte incă vre-o opt Z^8 neutre, şi pentrn că de neapărat soirile nn vor ploa pe dram, eă fim amici până In momentul când vom deveni ârăşl rivali. — InimioL — Ahl da, bine iuimiol. Dar până atunci eă Inorăm In unire şi eă nn ne mal nimioim nnnl pe altoi. ’ŢI făgădaesc amin-terl că voi păstra pentrn mine tot ce voi pntea vedea. TIMPUL Bărzu, primul preşedinte al tribunalului, o suml de aprdpe 8000 lei noul, a Juna,I cu atâta zel lăudabil, iu atâta d votament patriotic, de acest activ şi bun magistrat ; i so predl, (Jic. uni t6t! acest! suml In .monedă de aur*, şi d. Gheorghe Sfetescn predl casieriei generale, pentru casa de depuneri şi consetn-uaţiunT, acest! suml, iu .raonedl de argint de clte 2 1. u...*. Spuneţi, d-le redactor, daca acesta no e meschin, daca pote cine-va gl9i destule cuvinte, pentru a blama un asemenea fapt 1 SI speculeze asupra aurului adunat din contribuţiunl voluntare ! Si speculeze trebuinţele armatei, trebuinţele ţârei , in asemenea momente! Oh! acdsta e horibil, acâsta e o criinl neertati! — Şi cu tz5te acestea Ins!, la Pbesel. d. O. Sfe-tescu. acest al doilea Iuda, ce vinde, nu pre Christ. ci opera creştinesc!, se ohinm! liberal, se chiaral patriot, se chiami om onest, şi formezi fruntea, este cunoscut ca cel mal liberal şi mal patriot! Slracl libertate, cum nu te cu-nesc cel clţl te numesc! Cura, In mr.uele tâfl şi a patriotismului, 'şl gâ-.'sc realisarea infamelor planuri şi murdarelor lor acţiuni ! Dar cu cojdccle, d-le redactori.. Buzftul, Tlrgovişt î, Rlmnicul şi alte oraşe, au contractat cumpârarea a mal multe cojd o pentru armat!, cu preţul de 7--8 lei bucata; 1» Ploescl s’a dat contract domnului Sllfceseu cu c!te 12 lei! Circul! sgomotul, c! realisâz! 9000 lei benefici!; şi pentru cci pentru ci e şi d-lnl tot .liberal patriot* ! prob! c! e şi ajutor de primar al oraşului! Nu s’aO sfiit micar de pro-hibiţinnea lege! comunale, daca nu de ruşinea lamei, aceşti dme il ar-chi-patrioţl al ţârei şi archi-libcrall pe averea public! 1 Dispreţul tutulor se cuvine acestora, precum şi celor cari ’I cjuti şi ’I proteg 1 F, ROMANII şi BULGARII ' o (Urmare |i fine). Cea dintâi! dinastii romin! a fost fundată de regele Samnil. Acesta Începu un şir de lupte urinşe pentru neatirnarea statului. El avu adversar pe vestitul lmperat bizantin, BasibU II, om energic şi fdrte vitâz. Dou! ijecl şi şâse de campanii din cele mal crincene ah avut loc Intre Samuil şi B' sili!. Samuil ■o luptă 40 du ani cu noroc solnm-băcios. In cele din urmi biruinţa, râmase In partea Iul BasiliO . cure devenise fdrte îngrozitor pentru fiul garl şi Romunf. Da anul 1014 Sa-rnuil fiind învins In lupt! de Huşii ia fugi şi se Închise Intr’un cast- 1. hu-pâratul II trimise acolo e!te-va mii de prisonier! romăno-lmlg n-r, cirora le scosese ochii. Samuil vâdSiiJ pe aceşti nenorociţi fu cuprins de a tita supărare^ Incit muri peste cn rând. In urm i utitor liiruinţe Ba- sili! ll fn poroclit Bulgaro-tonul. omorltorul de llulgarl. La anul 1019 DasiliU işl supuse tdt! Bulgaria. El ridi a din capitala de atunci, care se vede ci era O-chrida, t6te comorile r gilor dim-prenu! cu restul familiei regesc!. Regatul romino-bulgar fu desfiinţat şi poporul trebui si gdma sub jugul bizaut.in mal b ne de un secol şi jumătate, încercarea lui Petru Deleanu, de a scutura acest jug nu numai că nu reuşi, dar avu nn sfârşit din cele mal tragice. Vitâzul Deleanu, care se luptase cn mult! bravuri pentru redobândirea libertăţii, fu asasinat de un Romftn , anume Alusian. Pe cit timp aO domnit In Con-standinopole Împăraţii din familia Oomenilor, Romftno Bulgarii n'n! mal făcut nici o încercare, dr a se emancipa. Dar cu soirea pe tron a Im pârâtului Isacifl Angel. In anul 1185. se inaugurez! p- ntru Grecii bizantini una din ce mal triste epoce ale istoriei lor. Cu prileg ul nunţii sale , acest împărat asupri şi stdrse poporul afară din cale, punând dări grele mal ali-s pe Roininf şi Bulgari. In sumeţia sa cea nemăsurat! şi nesocotit!, IsaceiQ ADg«l insultă amar pe nisee fruntaşi al Romanilor cari era! meniţi să j<5ae un mate rol In istorii. Doi fraţi, romani de viţă, anume Petru şi Assan, cari pretindeau, că 86 trag din ndmul lui Samuil, se duseră la împăiatul, pe cănd aci sta se afla In Chipsele, şi cerura de la dânsul, b!-I primesc! In serviciu militar şi, drept recompens!, sl le dee nisce ţinuturi de prin mnnţil Emulur. I-■accifi Angel In loo d’a le încuviinţa cererea, II trat! cu mult! neome-ni! şi-I Insult! ca pe nisce dmenl de rând. Atunci cel doi fraţi se re-Intdrser! printre compatrioţii lor fi-I chiemari la arme pentru elup-tarea libertăţii. Nu numai Romanii, ci şi Bnlgarll urmară ap^lnlnl, cel duol fraţi punându-se In fruntea lor, Începură rărboiul contra asupritorului din Bizanţih. Acdstu se Intempl! pe la anul I 185. IsacSiO Vngd per.lu t<5te l ăslKÎieb*, ' ăte le avu cn Româno-Bulgarii. Mul tânji! acest Împărat a fost orbit de fint'li) său AlecsiO Ang-I.iare Încă u’a fost mal norocoşi» luptele «ii vecinii d -spre amiaiji-iji ; el cer-ă să indiei! pare. Iu să oondiţiunile puse de Petru şi Assan i se | ăniră prea aspre. Răsboiul se continuă: lîumrtno-Bulgiirit înaintară prin Tracia şi Macedonia [irădănd şi cuci. rind. Dală o Întâmplare neaşteptată pune capăt pe nn moment vărsărilor de sănge şi răsbunărilor. La anul 1195 Assan fu asasinat de un văr al săfi , anume Ivanuiu. fetru ţinu singur domnia pănă In anul următor, căud pe tronul româno bulgar se urtă fratele mal mic al ndor doul, adecă Loan.ţiu. Aeest Ic.imţ U a fost cel mal mare şi mal glorios Domn al llo năno-Hul-garilor. Mal lutăiu de tdte tl continuă răsboiul cu Bizantinii, asigură din no! supuşilor săi libertatea şi neatârnarea» el slăbi pe Bizantini, ii umili şi In anul 1200, ÎI sili, să facă pace cu densul. Şi pentru ca Bulgaria să nn mal depindă nici bi-sericesce de patriarehatnl grecesc, IoaniţiO Intră In rcdaţiunl < u papa Inocenţi! 111, căci avea de gând s! trâcă la confesiunea romano cato liră cu toţi supuşii săi. Corespon-dinţa din're i’apa şi IoaniţiO e fdrte interesantă ca document istoric : ea dovidesce, că Assanil a! fost năoşi liomănl. In anul 1203, Papa trântise pe cardinalul Leon, de incovonă pe IoaniţiO Împărat. Relaţiunile între Domnul rotnâno-bulgar şi Intre Papa aii fost rupte pe la anul 1204. după ce aşa numiţii Latini, cavalerii cauriaţl apuseni, lunr! dela Greci Canstnntino-polea şi fundară Împărăţia latină. Papa se răij'in! acum pe cavalerii catolici şi nu mal băga In samă pe Ioan.şul. Acesta veni pesta curând în conflict cu cavalerii cruciaţi, cari ImblaO să-şi întindă domnia şi peste Romăno-Bulgarl. IoaniţiO a fost silit, s! se răsboiăsci cu dânşii. In cele din urmă regele romăno-bulgar prinse In luptă pe Flnndrul Balduin, noul Împărat al Bizanţului şi se tjice, că Par fi lăsat să mdră In temniţă. Supt domnia lui IoaniţiO regatul ro-măno-bulgar ajunse la culmea puterii sale. In anul 1207, ruurr acest mare Domn. Dar cu el nu se stinse Inc! dinastia română. După un restimp de 15 ani ajunse la domni! Ioan Assan II, un fio nl Iul Assan cel bă-tr!n şi cu cumnat rugele îuagiar Co-loman- La începutul domniei sale acest Assan se luptă şi el cu Bizantinii, alungaţi din Constantinopole, şi cuceri mal multe ţiuuturl dela dânşii; dar mal In urmă el se Incu-cumetri cu familia împărătesc! bizantină prin căsâtorirea fiicelor sale. De atunci Romăno-Bulgaril trăiră c!t-va timp în bună înţelegere unii cu alţii şi se luptară uniţi lncontra Latinilor, cari nu mal putură conserva mult timp efemera lor lmpârăţiă. Dup! mdrtea lui loan Assan II (1241) şi mal vârtos'In nrma n!vă-lirel Tătarilor, regatul romăno bulgar alunecâ mereO pe povârnişul de-câdinţM ; virtuţile răsboinice dispărură încetul cu încetul. Inlăuntrn urmară f!r! întrerumpere certe pentru tron, frecări şi lupte Intre partidele aspiranţilor. UsurpaţiunI, asasinate şi Intrevenirl din afară,—ăt! relele ce săpa! mere la temeliele regatului. Bizantinii, Tătarii, uneori chiar Ungurii, d>dea0 acestui Regat lovituri. In fine se iviră şi Turcii Iu Europa ; victoria lui Bainzid tn lupta de la Nicopole, pe la finea secolu- lui al XIV, puse capăt regatului româno bulgar. Aliaţii de pănă ai tun deveniră supuşi sultanii r. Românii s’urt tras tot hi a I mult spe sud ; astăcjl ci Io-locuesc prin Macedonia, Traci i, E;>ir 'LVsalia sub numirea de Coţuvlaclil. După desfiinţarea regatului Ro-măniT şi li ilgaril de jpesl.e Dunăre n'aO Încetat de-a avea o sărle comună. Turcii i-uă despoiat de libertate şi de drepturi, dur le-ad lăsat limba şi legm. Turcii le-aă lăsat le gen creştină şi rămânând creştini ca şi mal înainte Românii şi Bulgarii flO trebuit să se pună sub pa-triar-.batul din Constantinopole. Acest patriarrhnt era Grecesc şi purtă de grijă, ca să grecisiz- intri gă biserică ortodocsă din peninsula balcanică. l’atriarclrul din Csnstantino-pole trămitea Românilor şi Bulgarilor episcopl şi preoţi greci , eră aceştia nu suferind In biserică altă limbă, de cât cea grccdscâ, singura pe care o seină. Prin influinţa bisericel grecisate. Românii şi Bulgarii Inc.ă învăţau In asern nl scble şi se des-n ţionalisaO încă şi mal tare. AtiU Românii (ât şi Bulgarii na! Început a se gândi mal serios la re-gencraţiunea lor naţională, decât In secolul nustru. Iu opera regenera-ţiuncl şi unii şi alţii ud fost şi sunt încă împiedecaţi de Greci. Va să de la 10 pani Ia finele lnnei Septembre. PREŢUL ABONAMENTULUI: Pentru 20 reprezentaţii. Benoar |i Bel-Etago .... Loja rangul III..... Stal I.............. Stal II ............ Preţurile serale. fr. (100 , 350 , 100 , 75 Loja I şi II.....................fr. 30 — Loja 111............................. 20 — Stal I.............................. <3 — Stal II............................... 4 — Stal III.............................. 2 50 Abonamentul va fi plătit cu anticipaţii. Repertoriul va ii cu totul variat. începerea etagiunel «a (I In luna Octombrie. Scb-scrisnl nn ta crnţa nici nn sacrificiu pentrn a bine merita buna-voinţă a onor. public, cn care tot-d’a-nna a fost onorat. Cu tdtă atima B FflANOHBTTI. Desfacere Totala Mosceuitoril definitelor lordaihe ţŞerbiluesou argintarul, desfac lu total sad în parte cu preciurl reduse tdtâ uiarfa de argintăria precum: Icdue mari şi mici , tacftmurl de dulcl’ţă şi de masă. candele diferite mărimi, crud de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnicidro, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nil amatori sunt rugaţi a se adresa lu tdte ijilele la magasinul repausatulul, Calea Mogo-şdiel, Hanul Zlătari No. 21. (631-3) La Tipografia THIEL & WEISS şi la t6et librîlriele din ţerfi se aflS de vânzare: DICŢIONAR GERMANO-ROMAN de TUEOCHAK ALEXI Preţul 3 leî 20 bani. Se vinde, cinci Butdie cu Vin Negru de 7 ani, adresa Strada Gabroveni No. 3. (eso-a) De arendat, B? călugă- DistrictulQ Vlaşca, Câlniştea. Doriţoril se vor adresa la d-nu Warthiadi Strada Moşilor No. 96. 625-2. 2000 fr. se cere cu împrumutare, "m'V" benî. AcestS moşie este şi de vânzare. Â se adresa In strada Icdnei No. 10, de la 7—10 ore dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) A. KRAT0OHWIL fini capelmaistrnlnl A. Kratochwil, absol-vâud cu bun succes Conservatorul din Praga şi reintnmăudu-se, doresce a da in orele sele libere câte-va lecţinnl fundamentale de Piano, Violină şi Arnngiament.—A se adresa strada Pensionatului No. 6. De închiriat diferite APARTAMENTE A se adresa la D-na ŞTEFAN PRETORIAN Strada Sfinţilor, No. 54. (623 -S) A fşit de snb tipar şi se ullă de vânzare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de AndiaT Mnreşănu HYMN EHOIC ptnlru patru voci ou aeompiniement do pian* de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. bucubesoi Tipografl-editorl Thiel A Weiaa, palatul .Dacia.* DILIGENŢA QILNICÂ din l'LOESd li li'ilHV SI RETUR. Plecarea din Ploescf la 1 oră dope a- miaz, dupe sosirea trennlnl accelerat din Brăila şi trennlnl de porsone din Bucorescl. Sosesce tn Braşov la -1 ore diminăţa în coincidinţă cn trenul ce plecă la Pesta la 11 ore diminăţa. Plecarea din Braşov la 8 ore săra dope sosirea trennlnl din Pesta. Sosesce In Ploescl, la 11 ore dimineţa în coincidinţă cn trenul k BncnrescI şi Brăila. O jună damă germană cn cunoscinţă de mal multe limbi, voesce a se angaja ca gnvernantă sad manageră la o familie in Galaţi safi In districte. A se adresa la Ţigănuşi vechili vig-â-vis de poliţie in QalaţI. Lola» Hertt. Făcândnmi-se on6rea d'a fl chemat de Societatea Crucea Lloşiă la Spitalul temporar de răniţi de la Tarnn-Măgnrele, subsemnata! incnnosciinţez pe stimabilii mei clienţi că cu începere de Ia 1 Septembrie viitor voiă absenta din Capitală. Tot de o dată ’î rog ca la cas de trebuinţă să se adreseze la stimabilnlQ med amic Dr. Stoicescu, domiciliat Strada Covaci No, 1, Casa Arvenescu, care a bine voit a mă înlocui pe timpul absenţei mele I'r. Pctrini (PauJ) A eşit de snb tipar : Manual de Comptabilitate tn PARTIDĂ DUBLĂ Şt SIMPLA pentrn nsnl scdlelor de ambele seve, de DIMITRIE X AKOU DspoBit la librăria Fraţii Ioaniţiu, Lipscani Preţul 80 Baul. S'a pus snb tipar şi Economia domestică ca Comptabllitatea domestică A eşit de snb preiS : MAMUŢI, pentru deprinderi în cugetare şi cgmpotiţlune de l)r. Caiaua Directorul gimnasinlnl din Focşani. Carte antorisată de onor. minster al instrucţiune! pentrn clasele giminasiale. Deposit în Bucnresct la librăria Socec et Comp., in Inşi la librăria Petrini. A eşit de lub preta : NOUL METOD de CALIGRAPHIE ELE.MNTAHA pentru utul claselor II, III şi IV primară de Q. Al. ZamphirOlu profetor de deaemn şi caligrafie. PREŢUL 90 BANI. De văndarn la tdte Librăriei* iară depotUal te află la Lihr&riele, L. Aloalai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. Steinberg etrada Carol I îlo. 40. Un profesor din Germania d Nord, care a absolvit academia se oferă a preda lectiumi in nrmăt6rele sciinţs : Desemn şi pictară, geometria, matematica şi ingeneret6te sciÎDţele necesare pentrn pregătirea de a pntea intra în şcâlele enperibre. Afară de aceste va pntea da lecţinnl de piano, de limba francasă fi englesS. A te adresa Strada Virgilin No. 6 bis, aAQ la Tipografia Thiel & Weies. B Damă solidă caută un loc ca guvernantă s6ti econdmă, A se adresa la administraţia acestui tjiar. ANUNCIU IMPORTANT DVinrAnmi rB*n*or8 ^ Capi- . V lUIOdjLLLl tală a reluat eser- ciţinl profesinnel de advocat. Strada Polonă No. 24. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari unitate dentrn Şiare A se adresa la direcţinnes nnmitel fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. ANUNCIU IMPORTANT. CEL MAI TECHIO SI RENDM1TD lAGASIN LA STEUA ALBA 8UB FIRMA 0 Pi 0 mum sosmhh Strada Caro! I No- 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Slg. Prager. Strada Carol (Curtea Vechie) vis-ă-vi8 de Sig. Prager. Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn LAJ sesonnl de iarna nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, .j Dame şi Copil, dnpă fasdnele cele din urmă, — precum şi nn mare rj transport de Cisme lungi de Lik rnsesc, de Incht şi de Vacs, ca şi l |~7 Maniate de Cauciuc pentru pl6e, prima calitate ; nsemenea şi Galoşi ^ /A de Gumi. J ' Sub-semnatul aduc malţoroirile mele onor. PT. Pnblic pentrn în- | r-i credere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani li LXI care pană acuma a depns probe suficiente de fina calitate a măriei , ca şi da eftinătate3 preţurilor, sperănd că şi de acnm înainte, va • a bine-voi al da concursul aed găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fine . fLfl şi fasonate cât şi preţnrl forte moderate. tjl Cu t6tă stima m rillLIÎT («OLDSTEIN. 9 9 E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STRUGURILE NEGRU* OCASIUNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI IN FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fârte rednae şi neauŞite pflnă acnm INDIGENE ALBE SI NEGRE © t X Dorinii a vani in ajutora! răniţilor soldaţi prin ediţinnile mele litografica cn jumătate din bani ce mi sa plăteşte de către d-nil amatori pentrn cnmpărătdres lor, am scos In publicitate tabloul exact, represen-tând asaltai redatei din jnral Plemel, (Griviţa) nnde aQ e#<4ut bravul Căpitan Valter Mărăcincnn împuşcat en şase gl6nţe înmomentnl tnarborărel drapelului Român tn vârfol acelei redute. Pe tablofl s’afl deainat şi adevăratul seQ portret dape fotografia ea. Preţul nnnl tablod este numai de nn lefi noB. D-nil doritori îl pot cere de la mine, Calea Văcăreşti No. 151. Se află depus la Magazinele ds librărie Ioanidi Strada Lipscani, la Ştainberg Strada Carol. D-nil din districte trimeţănd banii in mărci poştale, lo vor primi fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Papp&zoglu. dd sinii in facollals, care cundsce bine şi a practicat mal mulţi ani stadiale programului liceal, doresce a preda lecţinnl particulare. A să adresa la administraţiunea acestui Ungaria [| Mideri Nu p<5te concura nimeni cu mine niol in privinţa calităţii vinurilor |i nici In ceea ce priveece preţul lor. NB. Liqueururl, Diferii* Cegnacurî vieux şi lin Champagne, Ţulol veehe naturali şl Unt-de-lemn de Toicina. IVL. THEODOBESCU. Băşicaţi Negru Vlrtei Tlaâliei Charry Muioel Lunci A eşit de eub presă şi se afiă de vân-l 4»ve la librăriile Socec & Comp. şi Fraţii Ioaniţiu: INVĂŢÂTURA ELEMENTARĂ deapre Dogmele biserlcel ortodoxe de riiârit de D. 8T. CÂLINESCU arangiată coufarm programei în vig6re pentrn clasa III din licee, gjmnasie, sc<5le centrale de fete, sodle normale şi pentrn clasa II din Bemin&rie. Preţul 85 bani. KXKXX***X*********XXX**XX****ft 5 PHARMACIA LA „SPERANTIA" JJ H £6, CALBA MOaOŞOABl, M. #C X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X X Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea ie angajată a efectaa orl-oe eo. X mande din resaortel medical. "RR.TT.Cj XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX LECŢIUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Slarda ScauntU 47. CEL IMIACE TMIALR.E LZEA_C3--ASXISr DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. BELLE