Nr. 521.
JUOI 29 SEPTEMBRE.
ANUL II. - 1877.
ABONAMENTELE
       tM TOATA BOUANIA :
l an..................... ». 41 ■      HK      W
■ 6 luni................. .     ■      Hm
■ S Inul................... m                  *
         ]N STBAINATATX:
eu.......................
      peirnuvi ai biclamx:
inie de *0 litere petit, p»*in» IV, 80 bul.
• pmriae III, 80 bul, ps pagina II, 8 Iei noi.
      Reclame 9 lei noi linia.
Un număr In Capitală 10 bani.
IMPUL
ESE IN TOATE ZILELE DE LDCKU.
Riuroul Koilaoţiel şi Adminietraţiol: Palatul „Daoia".
                                                                                                    A.isrxjisrax'crpti
8e priimeto la «trftin&tate: La D-nil Haanm •tem A Vogler In Vienna, Walâacbgaaae 10 A. Oppelik tn Vienna, Stubenbaatei 2] Rudo-tfuiM tn Vienna , Seileritatte 2 ; Vhtema Hrdicka In Vipnna, TeinfalUtr&aae 17; Philipp LSb In Vienna, Eschenbachga«ae 11 j L. I^mg A^Comp. In Pegta |i Haotu LafJUe-Bttliier A Comp. In Parii.
                                                                                                   Bcriaorl nifranoate na se primato.
                                                                                                                         Articolele nepablio*t« vor arde.
Un număr In Districte 16 bani.
Cartnl de Baenrescl, 27 Septembre.
blig. Rurmle.....        82    82* >% 
v Dotneniale . . ,       W/i   T3t/i  
-*dit funciar rural . .  /ay,  79'/»  
» > urban                s«           
ipr. municipal a] Capit. 71 Va 71     
>lig. Peniil .           120   ---    
>lig. Dacia .....        200   ---    
» Romania ,              40    ---    
ipr. municipal ou premii       ---    
>nta RomânA.....         ---   ---    
irit 3 luni.....         9976  ---    
ndra , .... SSIS'/i            ---    
ena , .....                           
>rtin , .....            193'A        
Careai de Tieaa, 9 Octombre.
Metalice................ • • 64 lo
Naţionale.................. 68    70
RenU In aur................a 74 25
hem........................110    7*
Acţiunile blncel........... 8     42
Crediturt .........           215 76
London.....................IT     40
Obligaţiuni rurale  negare . . 7? 60
      a     tmneţrar . Ţ. . 76 60
      »     transilvane ... 75 15
Argint In mârfnrl    .....     106 20
          ........................ 6 96
Napoleonii.................. 9     48
Marc 100                       58 60
PLEC A Ii E A TRENURILOR
    Canat de Berlin, 9 Octombre. Acţiun. Câilor ferate române 14 — Obligaţiunile române 6 % . . 52 90 PrioriLAţile 0. fer. rom. 80/0 48 26
împrumutai Oppenbeim ... 72
Napoleonul...................16 22
Viena, termen lung..........
Paris » sourt ....
                                                                                                                                     Calendar ni (filei
Juoi 29 Septembre (11 Octombre). Patronul ^ilel: Curiosul Chiriac. Râaâritul 16relui : 6 ore 10 min. Apusul adrelul : 6 ore 24 min.
Pasele lunel; Luni nouA.
Boc n re sol- SaoAta
Buouretcl ....     8.15 n  10.---  4       
Ploeid .           9.50 n  11.06   f       
Briila . . .       1.53 n  6.45    d 7.114 
Tecucifl . . .     4.36 n          11.40 J 
Roman . . .        9.05 d          4.54 )  
Suoâva, aoiire , . 12.03 d         9.55 b  
           Uaosmel --- TereloraY*          
Bacar&tcl ....             8.--- ( 6.05 n  
Piteşti.....                       10.15 d 
Slatina.....               2.--- /         
CraioTa.....               4.11 (          
TOcoiorova, toaire         9.01            
          8ae6ra — Bacnresel 8uc6va ..... 5.11 4 6.46 d
Roman.............8.45 n 12.10 d
TeoaoiQ..........11.30 n 5.10 <J
BrAila . . .  . .  3.08 n 8.10 n 8.68 (J
Ploeecl...........7.12  d       2.45
Bueureaol, sosire  8.30 4       4.30 ]
                                                                                                                                 TeroUrora—Bicarescl
VflrdorOT*..............6.45 <
Craiora................11.44 ţ
Slatina.................1.51
Piteşti................. 4.42    7.151
Bucaresol, sosire . . . 7.40 • 11.90 ]
                                                                                                                                |Bncnr«»c1—Glargla
Bueurftscl..............9.16 d 6.05 □
Giurgiu, sosire........11.35 g 8.27 o
                                                                                                                                Glarjla — Bnoareacl
Ginrgifl.................T.26<J  4.66 n
Buomrescl, sosire ....   9.48 ţ 7.17 <j
                                                                                                                                  Galaţi—Barbeţi
Galaţi..........1.20     n 8.25 d 7.30 <j
Bărboşi sosire .  . 1.55 n 9.— g   8.05 n
                                                                                                                                  Bărboşi—Galaţi
Bărboşi.........' . 155 n 0.25 n 7.25
Galaţi, sosire . . . 8.30 n 7.— n 8.— *
                                                       SUIRI TELEGRAFICE
                                                              din
FOILE STBAINE.
               Censtantlnspol, i Octombrie. Privitor la deetituirea Ini Mehmet Aii, j ijioe aci îo c§rcorile diplomatice cS a-jta s’a armat mal cn semS prin impul-a prinţului Hassan. In interesul tatălui iîi care, dap& cum ae scie, are hS ne lupte >t rnerefl cu calamităţi financiare, ac«Bt rinţ insifită ca campania dsn Bulgaria bS b terminată cât de curând prin o acţiă jpede. Şi Abdnl-Kerim paşa a trebuit aă îdeze influenţei e^ipţienilor in Dolma-agce. Prinţul Hassan n’a fost mulţumit >t asemenea cn beligerarea lui Mehmet-li. şi uefiind cn pntinţă bS se împace a-*şt! doi comandanţi, s’afl gândit deja în onBtantinopol să calmele pe prinţ prin o lifliă la Londra. Dat insfîrşit tot el a re-tas învingîtor şi Mermet-Ali a trebuit b& edeze.
                                                                                                                                                                                                                                                                  Berlin, 5 Octoravrie.
Principele Bismarck a sosit aci a<JI la C eeurî de dimiueţa.
                                                                                                                                                                                                                                                         Constantlnopol, 4 Septemvrie.
Paguba causată prin aeplosiunea fabri-eî de praf de puşcă, ae taxâzâ, iutr’o co-onnicare ofioială, de 10,000 de lire. Lu-rul de 14 (jile a fost nimicit. Mai mulţi meni aă foet omorâţi fi răniţi.
                    Petersborg, 5 OofomYrie. Agenţia rută scrie: ţ)iarul ,Daily News* numer^/.ă conaiderantele cari ar fi în stare ,S îndemne pe Rusia şi Tnrcia ca să pri-n^acă o meditţie pe baaele stabilite de la conferinţa din Conalantinopol.
jpianil englee uita înaă să primeacă şi ionsideririle cari acuma fac impoeibile a-:ele base. Afară de cestia amorului propriii il Rusiei, aste apreciat că insultarea şi lespreţeirea Europei din partea turcilor îl ra împedica, în starea de faţă a lucrurilor de a accepta condiţiile cari atuncea left respins cu indignare. Afară de acesta, relaţiile creştinilor cu turcii, cari atuncea &B fost grele dar posibile sub 6reşl cari condiţii, vor fi cu totul imposibile în viitor.
                 CoBstantlnopsl, 4 Octomrrie.
    O telegramă oficială din Cars, 3 ■. c., confirmă victoria lui Mnhktar-paşa. Acesta annnţă : *ErI 2 ft. c., roşii aQ atacat, cu 34 batali6ne de infanterie şi Q regimente de cavalerie, bazarul nostru de lângă Cuciuc-Iachniler, luând poriţia de la Bniuc-Iachniler cnre insa, în cnasul luptei, a fost redobândită de torci. Comnnlcftţ”^e Iul Muk-tar-paşa cu Cars afl fost momentan întrerupte şi tnrciî despre Ani aprdpe cu totul închişi, dar după o luptă crâncenă roşii aii fost in sfirşit respinşi în t6te părţile. Perderile ruşilor sunt f6rte însemnate. Mnhktar-pişa le Ucs^/.ă la 1000 6meni. Bătălia dură 12 cesnrî,
                                                                                                                                                                                                                                                                  OatUro. 6 Ortomvrie.
     ştirile »o«iU din Cetinje «gîdneec in modul cel ™*' deci«iT ca din partea Mnnte-ntgrnlulnrfi pregătitneroţirrlf*cutn. Tur. CM. In tot nceîaş timp ae adnogl d încetarea o/eneirel pAnî la uu timp ora, care 13’a urm-t ' 1 propria roinţS a Prinoipe-' “<Jl ae reduce la concideraţilamilitare.
                                                                                                                                                                                                                                                                   Varaa, 5 Oc tom vrie.
    tribuit i v\,r6« de la Şipca se anunţă că
    trsbuii.      Ln râte-va^dile înaintea ple-
cării sale, a scos pe toţi bulgarii cari aS servit în armata aa, trimiţânda’î In gar-nifiona din Adrianopol. Se (Jice că aceştia fi'ar fi arătat f6rte neBigurî, la atacul a-aupra poliţiilor ruse din muntele Nicolaî.
   După comunicări din CarAnlic, Resuf-paşa aştopvă întăriri în curând, Helmi-paşa generalul din Filipopol a plecat la Cazaulic la Reauf-paşa.
                                                                                                                                                                                                                                             Petcrsborg, 6 Octomrrie.
   (Oficial) Colonelul Levis cu 'regimentul Vladicavcas aii luat.pe sosăaa de la Plevna la Sofia nn transport turc cu chinină, sare, medicamente şi peste 1000 vite şi 80 cai. Tot acesta a distrns podul de lângă Radomirzi şi liniele telegrafice restabilite de tarei.
                                                                                                                                                                                                                                                 BAţnBi, 6 Octomvrie.
   Netif-paşa a fost numit comandantul ■ uprem al corpului de obsarvaţiă turc de lângă Novi-B&zar. El a plecat din acest oraş cn despărţirea sa de trape. Va dispune de un corp de soldaţi de 21,000 de 6menî şi de 0 baterii.
                                                                                                                                                                                                                                                 LemJra, 6 Octomvri».
   ^Oficiul Reuter* anunţă din Constan-tinopole, 4 a. c., că Rahsd-paşa a ocnpat 4r pe lunii arul mare care a foet părăsit de ruşi. Câte-va avant-posturl remase aă desvoltat o resistenţA slabă. Col6uele Iul Rahid înaintară şi atacară pe inimicei care s-a concentrat lângă Pechid A-dacale pe rî al Cars şi p* înălţimile de Rabac.
                                                                                                                                                                                                                                               Xew-Terk. 6 Octomrrie
   O furtună a cansat devastări enorme pe ţărmul atlantic fi io Asia centrală. Mal multe nenorociri s’ail întânplat pe calea ferată. In nrina deatrugeril linielor, 12 6menl aii fost omorîţl şi 50 răniţi. Malte nenorociri se semnalezS de pe mare.
                                                                                                                                                                                                                                                 Belgrad, 6 Octomvrie.
   Din Francia şi din Anglia ad sosit deja eâţî-va corespondenţi de resboid.
     SCIRI TELEGRAFICE
                                                                                                         ALE «TIMPULUI,
                                                                                                            (Agenţia Usvai).
                                                                                                                                                                                                  -Serviciul de la 9 Oclomvrie, 4 ore «Ara.— Londra, 8 Oetomvrie.
   Intr’un discurs ce a pronunţat, cancelarul Echiqoierului, sir Northcote, a re-cunoecut că de către ambii beligeranţi s'a desfăşnrat o mare vitejie. El a adăugat că, dacă te va presanta ocasiunea de a ae începe nngoeiaţîanl în favârea păcii, a-mândoT inimicii vor putea 05 o prim&că fără a~şl perde din reputaţia militară.
                                                                                                                                                                                                               ComUn tino pol, 8 Oetomvrie.
   Telegrame din Ra.jţrad ,i Şipca rorbeec de oiece incSerîrl f»r9 in„mnSute
                                                                                                   Bombardarra Uuncinoclnl conţină*.
   Noi coneoiorl ar fi 9omt la P|eTna dar nn este nici o soire oficiali despre aedstd.
                                                                                                                                                                                                                     Londra, 9 Octonmie.
   In discnrsnl s*d de Eleter, air North. cote a 4*® nn             M oprfiecă de
a cugeta ci piteai snrrie nn ce neaşteptat care al |n,. le profeţiile acelora cari declari ci reabjinl nn se pote Bfira de cit dupl o campanie nml deciairi.
                                                                                                                                                                                                                                                                        Orşova, 9 OctomTrie.
    Dupi «ciririle venite din Niş, fortificaţiile fiente lângi Orhanie de Sefket-psfa *n consistă de cit In doi redate care do-taină dram al de la Plevna. LagSral na va fi mal malt îatirit. Trapele ce sânt con-ţeutrate acolo se compun din părţi din jpirnisdaele de la Sofia, Vidin şi Niş şi din mal mnlte detaşamente de gendar-meria din Macedonia.
                                                                                                                                                                           Ultime sclrl pe paginii IlI-a
   DITPITDlMîPI -* Saptemvrie.
   RUljUilllUOl 10 Oetomvrie.
   ţliarul .Veritatea* din Conatan-tinopol publicft un articol sub titlul de .Prea tftr^ift,* care se asigură cft isvorejte din pana chiar a marelui Vizir. Acest articol a produs o mare sensaţie In populaţia musulmani şi o impresie adftncft asupra corpului diplomatic din Pera. El e menit a respunde la sgomotele împrăştiate aprdpe pretutindeni despre un armistiţiâ sa& mijlociri de pace propuse Porţii. Mal t6te 4'ar0l0 europene aft reprodus acest respnns categoric, fără nici un comentar, fiind el Însuşi destul de lămurit. Ne mărginim a reproduce dintr’&nsul pun-turile cele mal Însemnate:
   .Este iar neînţelegere Intre diplomaţii europeni. După ce afi recunoscut necapacitatea lor de a restabili ordinea lucrurilor dupăprincipiele dreptului şi pe basele justiţiei, s’afl lăsat In curentul eventualităţilor res-boiulul, pentru ca aşa numitul .nod gordiau* al cestiel orientale să fie tăiat de sabie.
   . După isbucnirea conflictului temut, pe care ănsă dibăcia lor n'a putut să'l împedica, nu’I mal preocupă acum de căt, folosul cel mal mare ce ar putea trage In interesul dorinţelor şi ambiţ.uor lor.
   Asemenea cu cănele din fabulă care, ne mal putând să apere coşul cu măncare al stăpănulul sfid. voiesc şi el să aibă partea lor din pradă.
   ,Ca cunoscători de căpetenia al O-rientulul, el afi condamnat dinainte pe Turcia, şi presa europână a de-sbătut cestia numai din punctul de vedere: Dacă trebue să li se permită Ruşilor să intre !n Constanţi-nopole safi nu. Diplomaţia Intrigă era tot de aceeaşi opinie. Reduşi dar la noi Inşi ne, neclintiţi de ameninţările neliniştitdre, de poveţele, înştiinţările şi profeţiele amicilor şi inamicilor, am acceptat resboiul, decişi a pune capât acestei situaţie false In care ne afi pus necasurile necontenite, de cănd Europa a in-breprins să ne regenereze. Nu mal vroim «a jui-ftni rolul rudei sărace
la masa puterilor, nu mal vroim să le cerşim ospitalitatea.
   .Dacă după lupta pănă la cuţit, evenimentele ni ar dovedi incapacitatea de a susţinea rangul nostru In concertul european, Asia, lăgănul nostru din timpurile vechi, va oferi un asii femeilor şi copiilor noştri ca să plăngă gintea periuţă.
   .Râsboiul nu s’a sfirşit ; avanta-giele dobăndite ne impun acuma mal mult decăt nici odată necesitatea de a impinge resistenţa şi jârtfele pănă la estremitate.
   .Turcia a dorit pacea Iu tot-d'a-una şi o doreşce şi acuma, dar nu va vorbi nici de armistiţiu nici de pace înainte d'a deşerta teritoriul s@fi de cel din urmă picior de rus. Încercările cari le-am indurat de doi ani Incdce ne justifică neîncrederea, şi esperienţele făcute cer să nu ne tncredem In nimeni de căt In noi !nşi-ne.
   .Acâsta este singura conduită care ne-o dictâză interesele şi liniştea ndstră viitdre din Intru şi de a-fără*.
   Dacă aceste rânduri sunt In ade-vâr eşite din pana Marelui Vizir, a-tunel putem conchide că Incăpăţina-rea şi cerbicia Porţel sunt departe d’a fi învinse ; — şi dacă puterile mari europene nu vor interveni cu totă energia, nimeni nu pdte prevedea căt timp se va prelungi resboiul.
   Acesta paelungire a resboiulul va espune Romănia a 'şl slei tdte puterile. Ne Îngrozim cănd cugetăm la miseria şi ananghia In care va ajunge acostă ţară după unul safi doi ani de sugrumare al mişcărel sale economice, dacă o politica Inţe'âptă nu va lua chiar de acum măsuri preventive.
   Faţă Insă cn aceste vederi pesimiste priimirăm o telegramă din Londra care ne arată un colţ albastru din cerul păcel.
   Iecâ cc se telegrafiză din Londra :
   ,Sir Northcote, In discursul sâfi, .a <jis că nu pdte să se Impedece .d'a cugeta că pite *urt»i«i ce-va nea-.fleptat, care să înşele profeţiile a-,celor cari declară că resboiul nu se ,p6te termina de căt după o cam-.panie mal decisivă.*
   Iutâmpla-se-va Insă acel ce-va neaşteptaţi Nimeni lncA nu pdte să ne respundă afirmativ lntr'nn mod sigur. l'ănă acum viitorul este, cum ^ice poetul, lat umbrit de Oumnrtfeti !
   COMPLOTURILE UNGURESCI
   Asupra complotului format de Ungurii din Transilvania spre a încerca o năvălire In Romănia, .Stdua Ro-mftniel* reproduce următdrele :
   ,Căte-va spirite exaltate, ijice un ijiar din Pesta, afi format planul de a organiza o legiune de voluntarr In Romănia şi de a da ast-fel un ajutor neaşteptat Turciei. întreprinderea aedsta ar fi fost cel puţin copi-lârdscă. Pregătirile fuseseră făcute In cel mal mare mister şi proiectul Începuse a lua proporţiunl relativ seridse. Promotorii şi organizatorii expediţiunel ar fi isbutit a aduna o cantitete dre-c.are de arme şi mu-niţiunl.
   Era mal cu sdmă o Însemnată pro-visie de fesuri.
   La 27 Septemvrie, poliţia punea măna la gara de Kronstadt pe 3000 de pusei cu percusiune centrală. Lâ-^iie cari le coprindea era adresate d-lul Horvath, locotenent de honvezi În retragere şi domnului Herman Schwartz, şi al doilea la Kowazna. La gara de Homorod s’a mal confiscat un numâr de lăijl cu muniţiunl şi cu baloturi de fesuri. Ss pare că fesurile trebuia să servdscă ca semn de Întrunire. Ancheta se urmăresce.
   Din informările sosite la ministerul din Pesta, ar rezulta că tdtâ afacerea acâsta se reduce tn sumă la o Întreprindere copilâr^scă visată de câţl-va creerl aprinşi.
   Asupra acestei afaceri , Pester Lloyd* dă amânuntele urmâtdre:
   .Pregătirile acestei întreprinderi se raport/ză tocmai la timpul cănd Midhad-paşa se afla la Viena. Armele şi muniţiile confiscate fuseseră expeduite din Viena de persdne necunoscute. Scopul expediţiunel era de a tăia comunicaţiile trupelor ruso-române, şi ea stă In legătură cu proectul de debarcarea başibuzucilor lutr’o insulă a Dunărei de dinaintea ^ilistrel. Direcţiunea supremă trebuia să fie încredinţată unul ungur, tdte măsurile se luaseră spre a preveni relnoirea unor asemenea încercări*.
   Daily Neirs publică asupra acestei afaceri , următdrea telegramă , datată din Viena, 30 Septemvrie :
   .Acum se confirmă scirea că se pregătise o invasiune transilvăneană In Romănia. Aprdpe patru mii de Secul trebuiau să fie mal Intăifi inar-maţl, In urmă aveafi să se adune cal. Scopul lor era de a opera In corpuri sburătdre de fantasinl, de a se arunca asupra liniei ferate IaşI-Paşcanl şi de a distruge singura cale de comunicaţie ce afi llujil cu ţara lor. Un alt detaşament trebuia să mergă spre Focşani.
   .Primele revelaţiunl asupra acestui complot afi venit din Ilncurescl, şi după ce i s’a dat ast fel de urmă tot complotul a fost descoperit. Da^â ar fi isbutit, ar fi pricinuit încurcături fdrte mari. Ruşii vor fi obligaţi acum de a întrebuinţa vre-o
TIMPUL
cinci-spre-ijece mii de dmenl spre a protege liniile ferate din Moldova-Austrin.
    .fiarele oposiţiunel ijic că banii englezi afl lucrat In acest complot. Alţii spun că cheltnelele sar fi făcut de nobilii maghiari*.
    Koelnische Zeituag spune după o telegrama din Pesta că autorităţile ungurescl ar fi confis at In scaunele secuesel la 10.000 de arme şi lu-semnate cantităţi de material de resboiQ. Acostă telegramă adaogă că promotorii complotului găndiau să provdce asemenea o insurecţiiiue In Polonia.
    Le Nord, atingând chestiunea complotului unguresc din Transilvania, face observaţiunile următdre :
    .Opiniunea publică a fost viii mişcată In Austria şi Ungaria prin acest atentat la neutralitatea imperiului.
   ,Sâ luăm seina, strigă Wiener Presse, ca nu scănteele luminăţiilor de la Pesta sădea foc casei ndstre!* Este In adevăr o particularitate semnificativă, şi care nu se pdte să nu fie apreciată la justa el valdre, de către publicul luminat al imperiului austro-ungar, aceea că prima Incer care seridsâ de a arunca ţara In complicaţiunl nesflrşite să vie de la partidul turco-fil. Nu s’a uitat fără Îndoială că numerdse arestaţiunl se făcură anul trecut In timpul res boiului Serbiei, printre serbii din Ungaria, sub pretextul unul complot care ar fi fost urzit de câţi-va slavi notabili In vedere de a forma corpuri de voluntari cari trebuind să plece In ajutorul principatului vecin. Acdstâ afacere făcu mare vuet. Se Zicea că era vorba despre o crimă de înaltă trădare adâogăndu-se că acest atentat la neutralitatea monarhiei, trebuia să fie pedepsit ln-tr'un mod exemplar. PerchiziţiunI fură pentru acest sflrşit operate in tdte părţile; arestaţiunile se imul-ţiră, o instrucţiune fu deschisă, ea se prelungi mal multe luni şi săptămâni, şi la urma urmei se descoperi că spaima era zadarnică şi că faimosul complot slav nu existase de cât In imaginaţiunea câtor-va agenţi turco-fill şi slavo-fill. De la a-căstâ epocă, şi mal cu sătnâ de la Începutul resboiulul ruso-turc, popo-raţiunile slave ale Austro-Ungariel aft continuat a observa o atitudine din cele mal corecte ; ele n’afl ascuns, este drept, simpatiile lor pentru ca lisa apărată In Turcia de către armatele ruse ; dar manifestaţiunile lor n’ail trecut peste limitele strictei legalităţi, şi chiar adversarii lor tre-buirâ să reeundscâ că raeetingurile slave se deo9ibeaă lntr'un mod sin gular, prin caracterul reservat şi mo-deraţiunea resoluţiunilor de acele ale ungurilor pline de furii şi violinţe turco-file.
   Ceea ce s’a petrecut de cură nd In Transilvania face evident acest contrast lntr'un mod şi mal simţitor Încă, ob9ervându-se tot odată că 6re cari părţi a programului conspira-ţiunilor ungureşti, arată dar până la ce punt ţintele revoluţionare sunt intim unite cu agitaţiunea turcofilâ. Dar nici se putea să fie alt-fel din momentul când d. Kossuth se găsea In capul acestei agitaţiuni. De mult timp Încă Corespondenţa ungară, a insistat asupra însemnatei părţi ce se cuvine elementelor revoluţionare In tdte demonstraţiunile tureofile din Ungaria. Complotul din Transilvania vine să ateste adeverul tesel susţinute de către fdia mal sus numită: ea face să se vadă odată mal mult unde sunt adevăraţii amici al monarhiei austro-ungare. şi unde sunt inimicii el, şi nimic nu e mal Apro-
piat pentru a 9e demonstra publicului austro-ungar Înţelepciunea politicei urmată de către cabinetul din Viena de la Începutul crizei o-rientiile.
                                                                                                ITÎ STRIGAT
                                                                                                     ni Iul
                                                                                                                                                                                  CUZA "V O UD A.
   Citim In „Rressa :*
   In urma întristătorul şi durerdsel nopţi din 1 1 Fevruariii 1860, Cuzu Vodă fu condus peste hotarul ţârei cu inima sdcobită, nu pentru că pă-răsia Tronul, — căci toţi dmenil de bună credinţă ştin astâ-cjf ce cugeta Cuzâ Vodă. precum şi pentru ce d-nil Brătianu şi Roseti afi precipitat căderea lui ; — dar pentru că mijlocul întrebuinţat a fost cumplit, căci n-rnnca o pată nâgră pp drapelul Român , pe care Alesandru loan ştiO să ’l ridice aşa de sus In timpul Dom-nirel Sale.
   Trecând dar hotarul Ţârei, fostul Domnitor ^ise oficerulul ce'l tnsoţia:
   «Intdrce-te în mijlocul camir.yi-lor tâl, şi spune-le , să nu uite a spăla pata ce s a pus pe drapelul armatei Ndstre.*
   De atunci, nu trecu mult timp şi Cuza Vodă se cobori In mormânt, fără a 'şl mal putea vedea Ţara Sa iubită ; căci, din nenorocire , avem Intre noi dineul cu suflete mici, cari ah cutezat a impune acest suplicii! Marelui Domn !
   Să nu ne îndoim că. la Plevna, a-laturl cu glorids»le umbre ale lui Michaid Vitâzul şi Ştefan cel Mare, stă şi umbra lui Alesandru lonn, ca să biue-cuvinteije pe eroii noştri, cari Înfruntă Semi-luna, cu bărbăţia strâmoşeseâ..
   Pata s’a şters de pe drapelul ţârei de vitejii noştril ostaşi, cari gaţie lui Alesandru loan, combăteail ca „omeni liberi, iar nu ca clâcaşl...
   Dar fatalitatea a vrut, ca dmenil cu sufletele mici să fie astâ-^I la putere.... şi cine ştie la ce ne mal putem aştepta.
BULGARII si MACEDONENII.
          b
   Citim ta „R8sboiul“:
   Veniţi, Români, de citiţi seriBdrea ce publicăm mal la vale şi vedeţi ce reen-noscinţâ veţi avea să culegeţi de la acel pentrn a căror libuitate fraţii voştri Îşi varsă sângele ca atâta vitejie» şi abnegare peste Donare!
   Fără să facem câtuşi de puţin po-pdrele Slave respumjâtdre de vederile u-nni individ, fie-ne iertat Insă a proteste din adâncul inimel, înaintea Ini Dumnezeii şi a lamei civilisate, contra oricăror dorinţe cari ar avea de scop să lovâscă întregimea Naţionalităţel române.
   Sârele lir srtaţel n’a Incit tncă pe pământul Bulgariei, şi deja se afiâ caţl-va dintre fii el cari aă curagiul d’a veni chiar acum, câud tunurile române bn-bniesc la Plevna, şi a spnne că 1n Macedonia nn sunt de cât opt sate de Romani!
   Nu seim dacă trebne să rldem sad să plângem de asemenna rătăcire. Sclavii de aijt visează să fie tirănl m- ne! Acei pentrn a »ârur libertate se jărtfesc mti de Ruşi şi Români, ar dori, nici mii mult nici mal pnţin, să înlocuiască el supremaţia Mnsoimanâ asupra Românilor de la sudai Balcanilor!
   Dacă este 9ă dăm un consilia apostolilor panslavismului, este cel următor.
   Mal curând saO mal tanjid suprer, ia Musulmană va cădea In peninsula Bal-
canică. Dar a se legăna cu credinţa că o va Înlocui supremaţia Slavă, este o amară şi tristă rătăcire.
    Panslaviştil să se convingă de un re-sultat pe care 'I va aduce logica nestrămutata a lncrurilor. Resbniul turco-creş-tin pdte să se Întindă peste tot A Turcia, dar resboiul slavo-lurc numai până In Balcani. Cutezând să trâcă dincolo, va Întâlni la spatele armatelor turcescl alte armate mult mal brave şi mal tari, celo trei popdre, Albanesif, Grecii şi Românii, iar la spatele armatei slave se va rădica mănia altor doâ pupore unite, Ungurii şi Românii.
    Să se feriască dar d'a aprinde un foc, ale cărui urmări ar fi fatale pentru causa slavă din peninsula Balcanilor.
    Ifică curidsa scrisdre a d-lul Al. Tvanov.
                                                                                                                                                                                                                                                 Bucnreacl, 26 Soptuovrio 1877.
    Domnule redicto al ifiaruluX Resboiul!
    Domnul Gr. H. Grandea in articolul d-aale , Bucuresc»* din stimabilul d-vdstră jurnal din 21 al» curente», intre altele Şice şi aceste rânduri
    .Ceva mal mult, d-Ie Rosetti, este un sim-jţiment neromânesc csre 66 ascunde in cutele .stindardelor ndstre de la I’levna. Sciî fârte .bine că, intre condiţiile din memoriul ge-.neraluluî Ignatieff, presintat conferinţei din .Constantinopol, este ;i aceea că Macedonia, ,fica lui Aurelian , cuibul unul milion de .Români, patria acelor cari afl dat naţiei .Române atâţia bărbaţi iluştri, să se nnmdscă .Bulgaria de m^iă-ţU.1
    Nu» Bulgarii, cari nu interesăm de Macedonia, fără insă a ne atinge şi de lucrurile interidre ale României Iul Traian, lăsându-le ca ele să se desbată mimai de fraţii Români, cu părere de râfi venim a spune d-lul Grandea, ea d-lul e indu3 într’o erdrep ea mare afirmând, că in Macedonia, pe care generalul Ignatieff pretinde a o numi: .Bulgaria de md(Jiă-ţli,‘ se atlă un cuib de un milion de Români safl Mac-io-Românl, de dre-ce întregul număr al locuitorilor din tdte naţiunii» din Macedonia d’abia se urcă la un milion! Noi respectăm şi admirăm inima distinsului poet, care o plină cn cele mal s iblime sentimente de patriotism către fraţii sd< din Macedonia, urcând numărul lor la cifra cea poetică de un milion 1 Insă realitatea lucrurilor de acolo e în contra sentimentelor sale patriotice! Geografia şi statistica nu sunt sciinţe sentimentale, nu sunt sciinţe poetic», ci sunt sciinţe esacte, carele nu se sopun dorinţelor inimel ndstre, fie ele şi cele mal sublime 1
    Ocupaţiunile Şl’nice ale d-lul Grandea nu ’l-a permis a se ocupa cu esactitatea de adevăratul număr al compatrioţilor d-sale din Macedonia; fiind că de s'ar fi ocupat cu el serios, apoi atunci negreş t n'ar fi fost indus in erdrea de a'I urca la esagerată cifră de un milion, pe când în realitate in tdtă Macedonia nu se află mal mult de cât opt sate macedoromâne, cari şi ele tot aă câte ce-va familii bulgare intre ele!
    Numărul dar de Macedo-RomânI din aceste opt sate din Macedonia nu pdte fi mat mare de cât numeral unor sate mari, iar nici de cum al unor oraşe: fiind că atunci aceste sate nu s’ar fi numit sate, ci s'ar fi numit oraşe! Şi cu aceste ijise ale ndstre noi credem, că nn atingem câtuşi de puţin amorul proprio al d-lul Grandea In privinţa numeruluî compatrioţilor d-sale din Macedonia , ci din contră, ii dăm ocasiunea a întreba pe compatrioţii d-sale de acolo, dacă fisele d-sale sad ale ndstre sunt esacte.
    Dacă generalul Ignatieff n’ar fi sciut cn exactitate numeral cel mare al Bulgarilor din Macedonia, apoi atnncl negreşit el n’ar fi cutezat i numi Macedonia: .Bulgaria de mă^iă-Şi,* şi incă a o pune intre condiţiile din memoriul seă ce 'l-a presentat conferinţei din Constantuiopol, fiind că atunci aedstă pretenţiune a generalului Ignatieff ar fi fost respinsă din partea tuturor delegaţilor puterilor mari. Num»rul dar cel mare al Bulgarilor din Macedonia a fost cunoscut d» tdte puterile din Europa, şi de aceea el n’a fost combătut din partea lor, do şi ele nu prea se afectdză de numele şi de binele Bulgarilor I Ce e drept, numai Grecii şi imitatorii lor afl combătut pretenţiunea generalului Ignatieff In privinţa Bulgarilor din Macedonia şi din Trncia, basândn-so mal mult pe copilăroscile lor drepiurl istorioe, de cât pe adeverata natură a lucrurilor de astăzi! Dacă partea cea mare a locuitorilor creştini din Tracia şi din Macedonia ar fi fost Greci şi Maeedn-Romănt, apoi atunci negreşit barbarii de Turci ar fi măcelărit mal mult Greci şi Mocedo-Komânl, iar niol de
cum numai Bulgari I Iată dar dovadă pipăită, că în aceste doâ provincii elementul cel principal se compune de Bulgari, iar nici de cum de Greci şi d» Macedo-RouânI, cari. afară de Constontinopol şi de puţine oraşe, precum şi de cele opt sate de Macedo-Români din Macedonia, ar putea sâ’i numere ori-cine pe degete! Şi d»că mulţi locuitori din aceste doâ provincii vorbesc greeeace, acesta nu e nici o dovadă că ei sunt Greci, după cum nu e nici o dovadă că el sunt Turci, de şi mai toţi vorbesc turcesce! Şi limba grăcâ şi limba turcă ’şî-aă avut pricinile lor, de ce s’afl vorbit: cea turcă ’şi-a avut topuzut el cel politic al Turcilor, iar coa grăcă topuzul ei cel bisericesc al infernalilor de fanarioţi, earl sub masca lor de religinn» aă speculat şi aă esploatat tăte naţiunile ortodoxe creştine, cari în simplicitatea lor aă priimit nu numai l.uaba Grecilor, dar incă s'sfi şi lepădat de aceea ce aă fost I Iată dar causa principală de ce s’a vorbit şi se vor-besce grecesce, adică canua superstiţiun el şi a neculturet acestor naţiuni incelate 1
    Dacă Turcii prin tirania lor cea barbiră aă făcut cele mai mari răutăţi acestor naţiuni creştine, însă şi fanarioţii Grec» prin tirania lor cea bisericdscă n’aă făcut mal puţine răutăţi acestor naţiuni creştine! Şi orl-ce vor mai face el de a mai specula şi a mai esploata aceste naţiuni, nn'şi vor îndeplini nicl-o-datâ planul!
    Rugându-vă respectuos a comunica cele de sus domnului Grandea, bine voiţi a priimi şi asigurarea stimei şi consideraţiunel ce vfi păstrăm.
                                                                                                                                                                                                                                                            Al I)-v6atr& prea plecat serv,
                                                                                                                                                                                                                                                                             A. Ivanov.
                                                                                                                   DE LA PLEVNA
   Duminică, IS Septemvrie corent, a sosit 1b Marele Cnartier General Domneso E. S. D. general de genifl de Totleben, care e'a presentat I. S. Domnitoroluî. Măria Sa a luat dejunul cn domnnl general de Totleben, şi n pornit apoi împreuna de a visitat porţiunile şi întăririle ridicate de trapele armatei de Occident la aripa stângă, îm-prejnrnl Pievneî.
   Domnitorul, însoţit de ilustrai general, a merg da s‘a întâlnit cu A. S. I. Marele Duce Nicolae, care sosise de la Gorni-Studen, şi aii inspectat împren.iă cu de amărnntnl lucrările săvârşite, hotărînd pe cele ce mai tr^bnesc efectuate spre ^ restrânge din ce în ce mai mult cercul CAre înconjură forţele posiţiunî ale inamicului şi a pregăti ast-fel mal repede şi mal sigur căderea Pievneî. M. S. Domnitorul s’a întors spre g£ră la Marele Săfl Cunr-tier-General.
   A doua 4i, Lnnl 16 Septenvrie, M. S. Domnitorul s’a întâlnit erăşî cu marele Duce şi ca E. S. generalul Totleben înaintea posiţiunilor, şi de aci afl pornit cu toţii în iuspecţinnea întăririlor din centrul armatei de Vest. Ambii Comandanţi precum şi E. S. generalul Totleben afl rămas satisfăcuţi de situaţiunea trupelor şi de modul cu care bq conduc lucrările. Acesta inapecţiaue a durat până sera, când M. S. Domnitorul s’a întors li Murele sSil Cnartier General, eră A. S. 1. Marele Duce a rămas in bivoacul in care se aşciJasP-
   Marţi, 20 Septemvrie, I. S. Domnitorul a pornit, la orele 8 de dimineţi, din «u-artierul săfl general, s’a întâlnit cu A. S. I. Marele Duce Nicolae, şi însoţiţi de E. S. generalul Totleben, afl început inspecţianea pe aripa drept#, în poeiţiil-nile ocupate de armnţa română.
   Atât M- S. Domnitorul şi A. S. I. Marele Dace Nicolae, cât şi ilustrai apărător al Sevastopolalnî, afl rămas pe deplin mulţumiţi de lucrările de întărire cari ae ese-cută de trupele ndstre, de regularitatea şi ordinea perfectă cn care îşi îndeplinesc serviciul în faţa focului redutei şi şanţurilor iuamice, de neobosita şi indrăsneţa veghi-era cu care se manţin,         uoptea, la
o Hşa scurtă d.-ianţă, de ori ce întreprindere a inamicului, gata a respinge, îu ori ce moment, atacurile sale.
   De aci I. S. Domnitorul cu A. 9. Imperială şi E. S. generalul Totleben, împreună cu Boitele, au mera de afl luat dejunul la onartierul general al armatei române. Aci, Prea înălţatul uoatra Domn a remis A. S. 1, Marelui Daoe, Marea Cruce a ordinului «Steoa României,, şi Marele Dace a bine-voit n ruga pe Măria Sa a consimţi ca A. S. Imperială să p6rte însemnele de Cavaler al ordinului nostru, spre a avea in tot-d’auna pe pept acdută cruce, ca un semn de afecţinne personală ce are peutru M. 8. Domnitorul şi de stimă pentru armata romkuS. Cu aedată ocasiune
M. S. Domnitorul a bine-voit a decora maî mulţi din ftjutanţit Marelui Dace, şi a înmâna d-lnl inspector geruri! a! serviciului sanitar al armatei, Dr. Davila, însemnele ordinului imperial StanUlas clasa II cu placă pi spadă, care i-a fost conferit de Mnjestatea Si Imperatorul Rusiei. M. S. Domnitorul a bine-voit a adăoga d-lnî inspector general Davila că a fost recomandat M*jBetăţel Sale pentru acestă distioc-ţiane, na numai spre a resplăti meritele personale, dar tot de odată spre ft se recompensa zelul, devotamentul şi abuega-ţinnea cu care este dirigiat iatregnl servicii! sanitar ul armatei nbitre, şi pj c*re I. S. Domuitorul ’î a coustatat nu numai în 4>lole de luptă, dar şi în ambulanţele şi spitalele de pe câmpul de resbel.
   Dnpă dej an, Domnitornl ca M irele Dace şi generalal Totleben afl coutinuU inspec-ţianea, şi pre seră, s’a întors la marele cnartier domnesc, iar A. S. Imperială a mers Ia cuartieral ce’şî alesese.
   Ia sera acelei »jile, pe la orele 9, Turcii deschiseră de o dată un foc violent de infanterie, susţinut de salve de artilerie, in contra paralelei nd-itre celei mal apropiate de redata inamică N>. 2. R imanii, adăstâudn-se la un atac imediat, ripostară îndată printr’nn foc din cele mai vine, şi se pregătiră a primi pe inamic cu baioneta. DapS apr6pe un cnart de oră de o împuşcătură din cele mai violente de ambele părţi, Turcii iucetară focal şi nu în-treprinseră nici un atac, fie că iutenţiunea lor fusese nomal de a vedea dacă Românii na vor fi intimidaţi printr’nn foc aşa de viii şi neaşteptat la o aşa mică distanţă şi vor părăsi paralela, fiă că inten-ţiunea lor fusese de a vedea dacă paralela era ocupata de trupe şi noptea, safl o3, iu fine, în adevăr aveau iutenţiunea de a ataca şi afl abandonat acest proiect văzând vigilenţa şi focal aşa de bine hrănit al trapelor române, care’i convinse că întăririle erafl ocapate de forţe îndestn-lătore.
   In (jilela de Mercur! şi Joî, 21 şi 22 Saptemvrie, L S. Domnitorul împreună cu A. S. I. Marele Duce şi cu K. S. generalul Totleben, a continuat iuspecţiunea întăririlor şi lucrărilor de fortificaţiuue ale armatei.
   Viuerî, 23 Septetnbre, A. S. I. Marele Duce Nicolae cu suita Sa a venit Ia Marele Qaartier General Domnesc, la Paro-dim, unde a luat dejunul împreună cu M. 9. Domnitorul. După dejun, A. 9. Imperială ’şî-a lnat concedifi de Ia Ioălţimea Sa şi s’a întors la Gornistndenl.
                            {Monitorul)
  REVISTA FIARELOR.
   Când cel vechi duceafl victimele spre Injunghiare, el le încununat! cu flori şi bandelete, spre a mângâia cel pnţin ultimele lor momente, re-spectându-le ast-fel durerea In asemenea Împrejurări supreme,
   Cel de astă-^I fac contrariul. El insultă nenorocirile ţărei, şi, În asemenea timpuri cumplite, profanâ^â simţimintele naţiunel, o muncesc In t6te mişcările el nerespectăndu 'I voinţa, nici chiar In asemenea negre, când i se storc t6te resursele el şi i se cheltue9C In van tdte puterile sale.
   In lipsa de Camere, după tdte teoriile constituţionale pănâ a^I cunoscute, ţara nu pdte vorbi de eftt prin organele presei; mal mult Incă: chiar când Camarile lucn^â, de sunt câte udată erori, ce se streedrâ In hotâ-rtrile parlamentului, presa şi aci este Îndrituită a spune cuvântul s60, cu cuviinţă, cu hotârlre, şi a cere ca simţul ţârei să fie respectat şi adevăratele vederi ale naţiune! să fie urmate.
   La noi aij( presa vorbesce; corpurile legiuitdre nujsunt convocate. Şi dar, de la un capât al ţdrel p&uă la cel-l'alt, de la Severin până la Bolgrad ca o singură voce, tdte organele de publicitate, Rvfnd tn frunte fiarele din Capitală, nu cer de cât curma-marea rslnul, ce ne băntue cumplit, şi intrarea cabinetului actual Iu legalitate.
   Afară de câte-va fol, puţine la
                                                                                    T I M P D L
imuăr. ce răspândesc ijilni1 cuvinte e apărare In favărea miniştrilor, ari ne aii Împins In prăpastie, nu un singur orgnn de publicitate, iie in ori ce partid, de ori ce nuanţă, are să nu arate. In tdte filele, du-orea, cc cumplit uiuacescc neiioro-:ita ţarâ, şi sA nu propue cabinetu-ul radical moJul cel mal nemerit de i Îndrepta, saO cel puţin a micşora grelele greşale ale miniştrilor ac-Şiall.
  Modul de Îndreptare, ce se pro->une, este simplu şi clar : un mod egal şi conform intereselor naţionale.
   Propunerea ce facem miniştrilor, •ste, de a se ţine de voturile par-amentuluf; de a reintra in calea ea drăptă, pe care naţiunea încă le mult le-o arătase.
   Dar, o! durere...... Rbtnânvl, In
'runtea foilor radicale, In loc să ţină in limlagiă demn, care cel puţin să nu turbure In muncele sale nenorocita ţară, profită de stupdrea ef. ca să braveze, revoltător, opiaiunea publică, şi, profanăn 1 ultimele sa crificil, ce facem cu toţii pentru a De pune In stare să apărăm graniţa ţărol şi pâmăntu) strămoşesc, Intor-toehiază. după placu’I, fle-care cu-vdnt, ne atribuie nouă ce nu am jis nici o dată; se preface că nu Înţelege, pentru ce se vorbesce de cum-pârătărea de arme; ia prilej din a-cestă împrejurare, şi trâmbiţdzâ cu un aer triumfător, că naţiunea e solidară de aventurile membrilor ca-binetalur radical!...
   Nenorociţii!... El nu văd căt e de mare pericolul, In care, cu modul acesta, rostogolesc naţiunea, vuind cu orl-ce preţ să aş-^e ca dovedit, că ţara a voit, său cel puţin a prii-mit In urmă, tot ce 9’a urmat de r.ănd parlamentul a hotărât lupta defensiva, şi până asidui!
   Cabinetul radical, ca să'şl ascundă răspunderea voieBce cu ori ce preţ. să susţie, că ţăi-a este cu JPnsul.
    Dar camerile nu se convdră cu tute aceste, dar ministeriul nu crede că este trebuincios, atunci cănd sângele curge, cănd soldatul se luptă, când mama, fiica, sorora se scaldă In lacrame, ca parlamentul să fle deschis.... In cât acesta să pdtâ mângâia cumplitsle nostre dureri şi şterge ochii umezi al orfanilor şi văduvilor !...
    De şi un 9trigăt general se ridică din tdte părţile, ca să arate suferinţele ndstre; de şi clamdrea pre-vestesce, că acestea snnt ultimele dureri, sub care mal pdte respira naţiunea lntrdgâ.... Românul de astăzi, lu mijlocul acestei drame sân-gerdse, ce seceră pe fiii României, mal are âncâ inimă a nu susţine vădit, că ţdra nn are nici o solidaritate cu erorile cabinetului ; mal are âncâ inimă să ascundă adevărul, şi In trer coldne pline de cuvinte sforăitdre, a despărţi din fisele ndstre, ce trebuesc unite, a apropia ce treDuiesc depărtate, ce să ajungă la conclusiunea, că numai Românul grâesce bine , când susţine că ţara e solidară de faptele aventurăee, ce miniştrii afl In treprins până astăzi, c’o minte nesocotită.
     înţelegeţi o dată, repeţi-vom şi astă-iji, şi convingeţi-vă, căci e vorba de ţară, că aste patriotic şi conform intereselor naţiunel, a nu arăta de cât adevărul, a avea cel puţin se-renitatea convicţiunilor sale , şi a (jice cu fruntea ridicată : .Da... noi am voit resbelul, noll’am făcut,noi singuri remânem răspunzători; nu ne .lftm Io lături; asupra ndstră cadă consecinţele resbelulul, ce am întreprins noi singuri, membrii ca-
binetului actual, din propria ndstră iniţiativă, cu speranţa silă ou credinţa că lucrăm pentru binele Ito mâniei'
   lată limba gini, ce ţinem din nofi astâ-<jt cabinetului radical. Ş', la Întrebarea ce ne fileu .Românul*, că Ce .înţelegem* prin cererea ce am făcut de .a se curma răul*, răspundem din noQ :
   .înţelegem prin Încetarea resbo-lulul. Încetarea stârel revoluţionare, stârel d« lovituri de stat, ce a făcut guvernul radical, angagiân 1 sângele şi milidnele românilor, fără consultarea şi voia naţiunel; Încetarea resbelulul este restabilirea legalitâ ţel întreruptă de la Închiderea a-dunănlor; încetarea resbelulul este a pune capăt sângelui ce se varsă, pericolelor ce se măresc, ruinei, ce ne bâutua şi ne amerinţă, şi, de va fi trebuinţă, a lu Ta, a ne lupta, a ne jertfi chiar pentrn ţară, Insă ca nisoe 6raenl liberi, după matură ju decatâ şi bună cumpănire , cu voia şi cu scirea naţiunel, la lumina dis-ouţiunel şi a liberului vot; iar nu ca sclavi, InpinşI de nisce dictatori, cari, numindu-se liberali, suprimă şi voinţa neţiunel.*
   Credem, după tdte acestea, că s’a convins .Românul*, de ceea ce voim noi şi ce cerem. Speram , tot-de-o-datâ. că cabinetul se va supune, cel puţin acum, trebuinţelor ţărel, sad se va retrage , convingăndu-se pe deplin, că el nu e tn stare a îndrepta câtu-şf de puţin nevoile el !
   Aşteptăm, cu tdte acestea, viitorul, cu mare sfiialâ ; căci cundsc.em. din nenorocire, că radicalii trec peste orl-ce consideraţiunl , când e vorba numai de a păstra puterea!
                           (Orasa).
                                                                                              SCRISORI ADRESATE TIIVIPXTX^XTX.
   Primim următdrea Întâmpinare la ceie scrise In articolul intitulat Răniţii uitaţi:
     Domnule redactore,
   In stimaoilul d-vdstră $.Ar No. 217 de Sâmbătă 24 curent, sub titlul de bolnavii uitaţi, ^iceţl că ministrul de resbel a uitat In strada Craiovel, casele colonelului Dimitrie Costa-Foru, un număr Insemtat de răniţi lipsiţi de cele necesare pentru nu-trirea şi tratarea lor.
   Permiteţi-ml, vă rog d-le redactore, a vă face cunoscut, că informaţiile d-vdstrâ sunt neesacte.
   Ca pentru tdte spitalele militare şi pentru acesta, ministerul de resbel a ingrijit pentru tdte trebuin-cidsele bolnavilor In privinţa hranei, tratamentului medical şi buna locuinţă.
   N’am Îndestulat pe nimeni, am urmat insă in mic, cu Îngrijirea bolnavilor, marelui esemplu dat de Ddmna Românilor, care pe lângă ţhinica Îngrijire ce dă bolnavilor luaţi sub putronagiul SăO, nu Ince.tdijâ nn minut a se preocupa şi de bolnavii aflaţi In cele-l-alte spitale militare şi civile.
   Măria Sa Ddmna a avat graţio-sitatea a visita şi acest spital şi ah rămas fdrte satisfăcută atăt pentru îngrijirea dată de ministerul de resbel cât şi pentru Îngrijirea dată de d. dr. Pastia şi sub-Bemnatel.
   Sper, d-le redactor, că veţi binevoi a disposa Înserarea acestei rectificări in cel dintâid număr al Şi.v rnlul ce aveţi ondre a redacta.
   Primiţi, vă rog, încredinţarea atî-mei ce vă port.
                                                                                                   A d-v6»tre nervii,
                                                                                                                                                                                                    Solia Vaoile Coili Foru,
                                                                                                                                                                                                                     Ptoesci, 25 Septemvrie. 3 877
      Domnule redactare,
   Citind imnului d-vdstrâ. am vă-$ut că numai din ju lcţul Prahova nu aviţl infonii 'ţ uni despre faptele guvernanţilor ik.ştri. saă ca «â me i spriui mul clar. desj re iu norocirile şi suferinţele ce indurăm de la puternicii ijilel. — l’dte veţi fi creejănd că judeţul nostru abundă in fericiri, dar, val ! el a suferit şi suferă cele uar.I grele torturi. - !ji daca pâuâ acum uu s a rftdi ut nici o voce In contra unor asemenea fapte, este credinţa ce am avut că cu ocazia trecerii armatelor iu Tur cia se va îndrepta tâul.
   Sunt multe şi inarl faptele actualului guvern, ast-fel că daca aşi sta să vi le narez pe tdte, vă asigur că a ţl avea prea mult de lucru şi aşi abuza de pacienţi d-vdstrâ.
   De o-eamdată vă voiu detalia pe scurt modul rechiziţiunil r cate este una din cele mal principale cestiud ce se tratăză cu drept ruvânt prin jurnale.
   De când a început a tre e oştirile Imperiului Rusesc prin acest judeţ, s’a Luat mii de care ptutru transport de bagaje şi alte provisiunl, iar cât despre plată, Dumneijeti ştie daca an putut ajunge toţi banii In mâniie locuitorilor.
   Rechiziţiunile de cal, anii făcut şi aici, ca şi prin cele-l-alte judeţe ^u parţialitate. — Daca posesorul animalelor era din part: Jul conservator, apoi rechiziţu-nta sc făcea cu mal multă înverşunare ; când Insă venea rlndul a rechiziţiona cai vre unuia din membrii partidului zis liberal, se găsea pretexte, că caii sunt mici de statură 9a0 nu ad etatea cerută de lege, şi a st-Tel ci râ-mâneaâ apăraţi.
   Vitele cornute s’aO rechiziţionat cea mal mare parte numai de la comercianţii aceia care aii votat contra partidtulul radical, ani care 6e cunoştea că nu sunt de ideile lui.
   S a rechiziţionat şi brânză, dar aedsta fiind cam dulce, o parte din tr'ănsa s’a stricat In celarele primarilor şi altor funcţionari.
   Locuitorii atât din comunile acestui judeţ, cât şi din cele învecinate, vin In Ploescl cu lemne de vânzare sau alte producte şi pe dată ce le descarcă, sunt urmăriţi şi prinşi de poliţie pentru rechiziţie trimi-ţându-I pe la Zimnicea şi alte locuri fără sâ-I mal Întrebe daca sunt preparaţi cu de mâncare saQ daca aO ban de cheltuială.
   Nişte locuitori din comuna Plo-eştiorl s’afl angajat să transporte nisip pentru nişte reparaţii ce se făcea la primărie ; poliţia îndată a pus mâni pe dânşii şi i-a pornit fără sâ-I lase cel puţin a'şl îngriji de nutrimentul vitelor.
   Asemenea lucruri se văd mal pe tdte zilele la noi; cu tdte acestea sperăm că Dumn.-^eO care ne-a scăpat ţara de multe rele, ne va scăpa In curând şi de aceste lifte ce se numesc numai In deridere patrioţi şi liberali 1
   Primiţi vă ’rog asigurarea deosebitei stime ce vă port.
                                                                                                                                                                                                                                    Un abonat.
                                     CRONICA
    Un rftnlt. — Ajjl un soldat rănit a venit la administraţia aeeatul ^ iar ş’a oerut să cumpere numărul iu oare este mdrtea căpitanului Valter Mărăcintinn.
    După ce 7 s'a dat numărul şi s'a uitat căt-va, a inceput să plăngă ca un copil şi as ne spuuă. întrerupt de suspine, c'o sântă naivitate.
   ,A fost comandantul meii, domnilor!... a infipt Htrgul pe reduta turcescă ! . .. . Iii taţi-vă, noi aci şeddm .. . Dacă nu ir .0 tunurile acestea romăneecl din cdstft nu ne mal remănea picior de roiii&n, cad trăeniaii de 'ţl lua audul tunurile păgâni.or I,
   Lacrimile şi naiva Iul naraţin ne-a înduioşat fdrte mult. I am dat mal multe esemplare pentru ale împărţi la camarazii sel.
   Regretăm că n'n fost faţă şi unii din acol gazetari gnvernamonhll cari merg pănă a colo cu exclusivismul do coterie in căt să tâgiduiaHcă şi oe'or căluţi la Plevna chiar laurii vitejiei lor.
   Penlru ouor. Primărie. Când merge ci-ne-va ndptra din strada Bucur, iluminată cu gas aeriform, şi trece in strada Kreţi'or, suburbia Broşteni, care se iluminez] cu gaz de petroleO dinar, il pare oă intră ialr’im adevărat infern, mal cu sdmă când este şi noroiO. Dacă trece priu curtea Bisericii sfân-tu'ui Nicolae sau prin strada laterală, vede ici o lampă abia licărind, mai colo o altă care este in agonie, eşta ci oricare trecător contribuabil, este espU9 să 'şi frângă picidrele prin besna ce domiuă iu acea stradă ca şi in cele-l’alte dm prejur. Rugăm pe d. Primar si bine voiască a lua cuvenitele măsuri in acăetâ privinţă.
   Despre gropile.din strada diferite şi, in general, desp e starea lor nu mal vorbesc ci arăt nunul că In timp do noroifi, ca să străbată cine va o diştanţă mal mare ndptea, este espus a intra in noroifi până in gât Ar face bine onor. d. Primar să va^î tdte acestea şi indată, suntem siguri, că va lua măsuri pentru cuvenita îndreptare!
   tal «periaţi. — La 22 Septemvrie ndp-tea, din îagărul cavaleriei ruseecl de lângă FocşianI speriăndu-ne vr'o trei sute cal, afi rupi ţcruşide de cari eraţi legaţi, ad dat peste sentinele şi s’aO făcut neveduţi,
   A doa di abia s'a abat o parte din ei şi n^I încă 25 Septemvrie lipsesc 18, 10 striviţi de trenul Mârăşeeci-TecucT, 10 morţi intre Focşiani-Mărăşesc", iar restul ineenţi In Şiret. Dintre cei prinşi numai vr'o 80 sunt In stare de servicii!.
   S'afi speri-t de mugetele unul bubaiQ care venise aprdpe de el.
   Soldaţii călcaţi de cal sunt 10, dintre cari unul a murit.
   Medaliaţi. — Aflăm cn o vie plăcere ci d-nil medici C. CanUoczioo şi C. Calligari, cari 'şi-aii întrerupt etudirle aprdpe terminate, spre a alerga in ţdră indată ce s'a inceput resboiul actual, au primit medalia virtutea militară, pentru euragiul ce aa arătat in togrijiraa răniţilor pe câmpul de luptă.
   Societatea euglesă de blne-facere. —
a luat măsuri d’a iofiinţa iu Bucnresci uu spital ou 160 paturi pentru răuiţî. Atlăin că d. consul britanic, colonel Manffield şi d. director al regiei H. Lang s'afi insărciuat cu direcţia acestui spital.
                                  (Riiboiul.)
                                                                                                             COMITETUL INSTITUIT
                                                                                                                          in
                                                                                                                  ORAŞUL PLOESCI
                                                                                                       pentru cumpărarea (le puscT necesarii armatei Române.
      Domnule redactare,
   Domuul N. A. Bântn, primul preşedinte fii tribnnaluluî local, vărsâud la casierul acestui comitet sama de leî 6,441,0* con-tribaţiane de la diferite perBâne pentru cumpărare de pusei peabodv, necesarii ar-matrî Române, dupe lista Nr. 4, ce i-a fost încredinţată.
   Sub-Bcrişiî ad onore a înainta d-v. întocmai copie dupe «spusa ligtS, rnpen-du-ve sS bine-voiţl a face de a se pn-blica şi prin (Jiarol d-v.
   Primiţi, vfc rog, etc.
                   Membrii Comitetului.
                                                                                                              L l 8 T A
                                                                                                                 De subscriptiune pentru eumpt'rarc de pusdt Armatei Române.
   Domnn) Carjan, lei 120, Haralambie SW-neacn G00, M. Dimitrescu 300, S. lafcescu 300, D. Pauaiot 00, Duţu It. Pauţu 300, Alecu Dimitreacu 60, Corpnl Portăreilor 300, lancn Nisim şi conjpania 120, O. Iencnlescu 120,    1^. N. Apostolescu 60,
                                                                                                                 Constantin 1. Cfttuueann 60, Nan Ci^ni 60, lefrosin lonescn (50, O. Criviţeaon
120, Ath Atanîtsăvicî 60, C. D. Gealepu 00, Niţil Dări-, 6o, Ghe jrţ'be M iteescu 300, (j. Ăn^Hlescd 60, N. Stoicescu l8o# C-(5filinesrn 60, I Talang’c-jcu Op, Preotul Pateu Duhovnicul 120, Constantin Mate-e^cn 60, M. Cara-Coatca (30, C. Busceann 60, P, Tord?Snpscn 60, (}. Naum 60, P. MateeKCU 66. G. Z. Prebecje.inu 68. I. Ga-vrileBCu 180, I. Criviţeanu 60, 8tiiian Du-iuitreucti 60, K idu 8tanian 120, Filip Geţu 60. Gk. X. UndulebCi» 60, C. ApONtolescu 60, I. Georg-pcu 08, Nicolo" Gvorgîn 300, C. Kotescu 120, L. Savopol 60, l. G. A-lecf-in flO, Petre 8t. Zagoritn 60, Coeti P. Pop 00, Ion Georgeacu 60, Alecu Geor-giadp, 500, Dmgomif 8t«rie 120, N. A. Bâr^u 60, St. Nicolau 227, C. S. Opre« cn 60, Ion Solioţi 60 leî.
                                                                                                  ULTIME SOIRI
                                                                                                     TELEGRAFICE
             (A|«nţa Harat).
—Serviciul de la 10 Octomvrie 9 ora dimineaţa.— Londra, fi Octomvrie.
  Se telegrafiază din Belgrad ca negociî-rile intre Serbia şi Ruia uu s'aQ afjrşit încS. Serbia ar cere anexarea nueî pSrţî din Bosnia şi garinţiî psntrn independenţa ea.
             Constantlaopol, 9 Oetomvrif*.
  Nici o îucSerare nu s’a maî fAcnt dupR bâtaia din urma.
  Timpul rîiS împedică operaţiile în Bulgaria.
                                                                                             Zapada a cX^nt fbrte multX la Şipca.
  Depuşi din Plevua na sunt.
  Primnl dragoman al ambasadei Anstrieî pl^R mâine la Adrianopol spre a cerceta procedura urmată relativ la insurgenţii şi Bulgarii acusaţî de spiouagifi.
A sosit şi se aflS de vânzare la librăria :
                                                                                                                   E. GRJ5VE & Comp.
                                                                                                                          Podn Mogoş6ie, 10.
Un mare asortiment de Abnanahurl fran-fu*eict pe anul 1878.
  Album drolatique.
  Almanach-Album des câMbrit^a contem-porains.
  Almanach amaeant.
      ,     astrologi que.*
      ,     chaotant.
      y     des chansons comique.
      ,     comique.
      »     de la chansonnette.
      >     des chansons de la table et
               du vin.
      ,     de   ]a vieille chanson, illustr^.
      ,     de   la jeune chacson franţaise.
      *     de   la nouvelle chanson.
      ,     de   la chasse, iliostree.
      ,     dn voleur.
      >     des dames et dee dt* mo inel Ies.
      >     des cocottea.
      y     du marin.
      ,     dn jardinier.
      y     du jardinier amatenr.
      ,     dea parceurs.
      >     du   savoîr-vivre.
      >     du   th^âtre comique.
      >     da   bon-ton.
      ,     de   Tortele.
      ,     de   France.
      ,     de   l’agricnlture.
      >     de   jenx de societe.
      »     nonvel des jenx.
  Almanach des cafes-spectacles ,         des parisiennes
      >     des songee
      >     guessent
      ,     de la poupee modâle.
      ,     mi^re cigogne.
      y     du magasin pittoresque
      ,     du bon-vivant
      ,     de histre fraDţais ilustră
      y     de la jeune midre, iîlnstres
      ,     du monitenr vinicole
  Anuaire Mathieu de la drome Almanach le donble de la drome Almanach Ie triple Mathien de la drome
Aln
anach lunatiqne
       manuel de la dance de I’amamatenr des tours de cartea
       de chassenr de la cnisine de la sant^
       du mngicien des salons du jardinage scientifique naţional de la France parissiennes proph^tique
      de la flenr des caleinbonrs |>erpetnel «Poliohinelle, ponr rire
       rei^ertoire du theatre francai*
TIMPUL
FRUMUSEŢI!
  FRÂGEQIMEA TINEREŢE) A PELEl
C« mi fio o neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel a ari recunoicut de t6te damele cea cercetata (te autorităţi, eicelenta, nevătămătârea gi adevărata
RAVISSANTE
                                                                                                                de Dr. LBJOBSB, Paris.
             f Acest mijloc de porllicaţiunsa pelel, recunoscut In 161a lumea, u arătat ca cel mal bun fi cel mal activ din tdte mijl6cele de Infrumuieţ&re spre a depărta sigur pete de s6re, coloritul s6rolul, roşiţi, pete galbene, precum si tbte nscuriţeniele pelel. RAVISSANTE dă pelel o frăgezime a tinereţe! f6rte Irumbsi rosa-deschiaă ţi ca de catife, face pelea ţi minlle alb-lucitor şi delisat, eite recoritdre ţi păatr&iă pelea Irag-edl până In virata cea mal înaintată.
  NEFALSIFICAT ie e&seice In Bucoreicl numai la d-nu BRUS, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL: I flacon mare 8 Ir., I flacon mic 6 fr. Depăşit general la H. SCHWARZ, Bodapest M arie
Va’enejjaaee No. 9.                 595.
  A eşit de sub tipar :
  Manual de Comptabilitate
                                                                                                         In
                                                                                        PARTIDA dublă şi simpla pentru osul scalelor de ambele eexe, de D IM I TRIB IABOU Deposit Ia librSria Fraţii Ioaniţin, Lipscani. Preţul 80 Bani.
   S’a pns Bnb tipar ţi Economia domestici cn Conipiabilitatea domestici
   A eţit de snb presă fi ee afiă de ven-cjare Ia librăriile Socec Ă Comp. fi Fraţii Ioaniţin:
                                                                                                          INVfiŢÂTQRA ELEMENTARĂ
                                                                                                                       despre
Dogmele bisericel ortodoxe de răsărit
                                                                                                                de D. ST. CĂLINESCU
arangiată confarm programei în vigdre pentrn clasa III din licee, gymnasie, scdle centrale de fete, scâle normale fi pentrn clasa II din seminarie.
                                                                                                                 Preţul 85 bani.
 La Tipografia THIEL A WEISS fi la t6et librăriele din ţeră Be află de vănijare:
                                                      DICŢIONAR
PORTATIV
                                                     GERMANO-ROMAN
                                                           de
                                                   THEOCHAR ALEXI
                                                      Preţul 3 lei 20 bani.
 LECŢIUNI PARTICOLARR
                                                   de
                                           MATEMATICI C. Brailoiu, fiul
                                               47 Star da Sec itU 47.
DESFACERE TOTALA
   Recomand bogatul meii asortiment de felurite Piannrî şi Pianine din cele maî rennmite Fabrici ale Enropel cn preţnrî forte scăijnte.
                Wilhelmin© Schreiber (613).      Calea Mogo6iei No. 23.
ANUNCIU IMPORTANT
   Dorind a veni în ajutorai răniţilor soldaţi prin ediţiuoile meJe litografice cu jumătate din bani ce mi se plăteşte de către d-nii amatori pentrn cnmpărătorea lor, am scos în publicitate tabloul exact, represen-tand asaltul redutei din jnrul Plevnel, (Griviţa) unde aii cSi^ut bravul Căpitan Valter MărScineun împuşcat cu şuBe glonţe în momentnl înarborărei drapelului Român în Terfal acelei redute. Pe tabloiî B’ail detunat şi adevăratul seQ portret dupe fotografia sa.
   Preţul cnnl tablou este n ornai de un lefi nofl. D-niî doritori V pot c*-r« d« la mine, Ca’e» Văcăreşti No. 151. 8e află depns la Magazinele de librărie loanidi Strada Lipscani, la Ştainberg Strada Carol. D-uiI din districte trimeţeud binil în mărci posUle, le vor primi fără plată de transport.
   Kditor: Loct.-Colouel 1). Pappazoglu.
ui stnileit Iii Miale, c:,
ticat mal mnlţî anî studiele prograniolui liceal, doresce a preda lecţiunl particulare.
   A sa adresa la administrnţiunea acestnl diar Palatul »Dacia».
                                                                                                                                                                TluSatre Frau^als — Sallo Hossol
                                                                                            Direction de
                                                                                 3VElle EMILIE KELLEK Jeudi 29 Septembre 1877 GRANDE REPllâSENTATION
                                                                                         avec le concours de
                                                                                                                                                                Mile E. KELLER, Mr A. BISA, Mile FADETTE,
                                                                                  Mile Fovelti, Mrs Paul Lsgrand et Alexandre
La Băile Hal» Jans soi Minau
                                                                                Parodie bonfie en un acte de Mrs Ban-nianie et Riga. MnBiqnede J. Oflenbach.]
    Chez nn Gîargon
                                                                                Opcrette en nu acte de A. Lamy. Musiqne de Ch. Pourny.
VOITURE 4 \ ENDRE
                                                                                           Bonffonade.
                                                                                      INTBRMfiDB.
                                                                                Mlle Fovelli, Mr. Alexandre. Mile Fodetfce, Mr. Ri^a, Mile KELLER.
  A eşit de sub tipar:
  DEŞTEPTATE ROMANE
                                                                             de Andrei Mnreş^na
  HYMN EROIC
                                                                       pentru patru voci cu anompinlament de plane de LEOPLD STERN.
                                                                           Preţul i Led nod.
                                                                             buouresoi
Tipografi-editori Tbiel & Weîas, palatul .Dacia.*
                                                                                             Anunciu prealabil.
OPERA ITALIANA
                                                                                        STAGIUNEA 1877 Director artistic, d. B. FRANC'HETTI
   Un abonament pentrn 20 represeutaţinni este deschis în Binronl Casieriei Theatrnlul.
   Snb-ecrierile ee fac de la jrele 12--3 d. a. tn fie-care Şi de la 10 păni la linele lnneî Septembre.
                                                                                          PREŢUL ABONAMENTULUI:
                                                                                              Pentrn 20 represeutaţil.
Benoar fi Bel-Etage..........fr. 600
Loja rangul 111...............  350
Stal I..........................100
Stal II .......................  75
                                                                                                  Preţnrlle serale.
Loja I fi II...............fr. 30 —
Loja III....................  20   —
Stal I........................  0 —
Stal II....................... 4  —
Stal IU....................,    2 50
Abonamentul va fi plătit cn anticipaţii.
Repertoriul va ii cu totul variat.
                                                                                          începerea stagiune! va li In luna Octambrie.
De arendat, K
                             călug!-
                             Diatrictulfi Vlaşca, Câlniştea. Doriţorit se vor adresa la d-nu Warthiadi Strada Moşilor No. 96.
                                                                                                                                                                                                                                 625-4.
  Snb-Bcrisnî nu va crnţa nici nn sacrificiu pentru a bine merita buna-voinţă a onor. public, cu care tot-d'a-una a fost onorat.
                 Cu t6tă. atima
                                                                                                                                                                    B_ FRANOHETTI.
2000 fr. se cere cn îm-
nrnrîiTitnrA ipote5' mo?ie ?
pnilllUtitrUf venit de 100 galbeni. Aceşti mofie este şi de venŞare.
  A se adresa în strada Icânel No. 10, de la 7—10 ore dimindţa şi săra de la 7—9 ore.           (629—1)

CE SE POATE CAPATA
                                                                                           PENTIli: SC VBANCI
   LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IR PANZARIA |
                                                                                                                        V
                                                                                               LIN6ERIA DIN VIENA
                     Calea MogoşOicI Palals ,,Daria"
      Pentrn 60 bani: I col Pichet de veri.
      Pentru 6 (rând : 0 oâmaşi de Oxford englee.
      Pentru 4 Iranol 60 ban): I pireche pantalone pentru călăreţi.
      Pantru 6 frâne!: 6 perechi manchete erl ca faoon.
      Pentru 6 Iranol : 2 garnllure colorate da dame.
      Pentru & franol : ÎS gulere engL LD orl-care fason fi mărime.
      Pentru 5 franol:  6 părechl ciorapi patentate.
      Pentrn 6 franol: 6 gulere moderne pentrn dame, după alegere Pentru 5 franol : 12 batiste albe de p&ncă adevărată.
      Pentru 5 franci: 11 batiste bine colorate tivite |i spălate.
      Pentru 5 franol*. 6 proadpe de pânsă curată.
      Pentrn 5 franci: 6 şervete da masă de pânsă adevărată.
      Pentru 6 franci: 12 şervete albe de ceaid.
      Pentru 6 franol : 1 cămaşă modernă, simplă săd brodată.
      Pentra 6 franci: 2 batiste ca monograme fin brodate.
      Pentru 5 franol; 1 batistă francesă fin brodată ca dantele.
      Pentrn 3—8 franci: 1 corset de damă Pentra &>/a franci: 0 cămaşă de n6ptc.
      Pentrn 6 franci; 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi do bărbaţi.
                     2 garniture Sdc şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete).
                     1 cam ison modern brodat.
                     l faţă de maaâ colorată cu ciucuri, pentru cafd.
                     1 cămaşă st$d o pereche de ismeoe de damă, bogat brodate.
                     1 cravată de damă, ad ev erată Crâme-Dentelle.
                     1 fustă costum plissd.
                     1 bucată Tulpan.
      Pentru 26 franci: 42 de coţi «* I bucali Chifon franţuzesc.
      Pentru 10 franci: I bucată Robe d'enlantş de toile.
      Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan engles de 5 coţi.
      Pentru 20 franci: 24 eoţl Pichet.
      Pentru 20 franol: I bucată Manta de bale.
      Pentru  18— 25 franci; 1 bucată pănsă de Ramburg, de 86 — 45 coţi.
      Pontru  55— 68 franci: 1 bucată pânză de Ilelgia de 60 ooţf.
      Pentru  75—108 franci: 1 bucată pămă Corona de 58 coţi.
      Pentru  115 HO franci: L bucată Toile Batiste frances.
      Pentru 12—22 francii. Plapămă de lînâ forte line.
        Afară de articolile menţionate ee găseşte tot-d’a-una trucourf complecte.
                    Calea MogoşdieY Palatul ,,Dacia“.
                                                                                  Comănţliledln districte însoţite cu preţul respeotiv se vor efectua foarte grabnic oonsoiincios
Pentru 5 franol: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci:
MM
M*4*
ANUNCIU IMPORTANT.
   CEL Mii VICHIB SI EESDMITD MidiSIN
LA STEUA ALBA
                                             SUB FIRMA
   KÎIMKP E-OJLliSfSîS
                                                                                                                           Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) rls-â-vis de Slg. Frager.
X
                                                               FABRICA
                                                                      de
 CIIARTIE MECHANICA
                                                                     de la
                                                              zArnesci, lângă braşov
produce chartiî de tipar in d'veree cali-tliţl in formate de cele mal mari ueitate pentrn ijiare A ee adresa la direcţiunea numitei fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402.
                                                                A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                     |i se află de vfintj&re
LA TIPOGRAFIA TBIEL & WEISS
                                                                  LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                          A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite tn parlamentul romăn
                                                                          de
                                                                 DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n.
O jnnă damă germană
cn cnnoscînţft de mai mnlie limbi, voesce a se angaja ca guvernantă saă menageră la o familie in Galaţi saQ ia districto.
  A se adresa la Ţigănuşi vechifi viB-ă-vis de poliţie fn Galaţi.
                                                                                                                                                                                           Lom Hertt.
     A eşit de sub presă .*
                                                                                    NOUL metod
                                                                                                 do
CALIGR APUIE ELE M NTAIIA
                                                                                 pentru usul claselor II, III şi IV primară de 8. Al. Zamphirolu profesor de desemn şt caligrafie.
                                                                                           PREŢUL 20 BANI.
De răndare la Uite Librăriele iară depositul se a8ă Ia Liorăriele, L. A! cal ai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. Steinberg strada Caro! I No. 40.
D. Vioreanu
                           reîntors în Capitală a reluat eser-ciţinl profeeianel de advocat. Strada Poiană No. 24.
Germania de
oare a abnol-
                                                                                                                                         A. KRAT0CHWIL
fini capelmaistrnlnl A. Kratochwil, abaol-vfind cn bon succea Conservatorul din Praga şi reinturnăndn-Be, doresce a da în orei© ae'le libere câte-va lecţionl fnndamentale de Piano, Violina şi Arangiament.—A se adresa strada Pensionatului No. G.
                                                                    De închiriat
                                                                        diferite
APARTAMENTE
                                                                  A se adresa la D*nu ŞTEFAN PRETORIAN Strada Sfinţilor, No. 54.
                                                                                                                                               (623 -5)
   Făcândami-se oo6rea d’a fi chemat de Societatea Crncea Roşia la Spitalul temporar de răniţi de la Turna-Mag are le. subsemnata! încunoflciinţez pe stimabilii mei elienţî că cu începere de la I Septembrie viitor voiă absenta din Capitală.
   Tot de o dată 1 rog ca la cas de trebuinţă să se adreseze la stimabilalfi mefi amic Dr. Stoicescn, domiciliat Stmda Covaci No. 1, Casa Arvenescu, care a bine voit a m? înlocui pe timpul absenţei mele
                                                                                                                                                                                                                                                                  Dr. Pdrim (Paul).
Un profesor *
vat academia se oferă a preda
  LECTIUWI
in urmîtorele sciinţe:
  Desemn fi pictnră, geometria, matematica şi îngenere t6te sciinţele necesare pentrn pregttirea de a pntea intra in şc6Ie!e snperiore. AfarS de aceste ra pntea da lec-ţinnl de piano, de limba francesfi fi englesS. A se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, seO la Tipografia Thiel A Weies.
0
DamA so Iul A caubA un loc ca guvernantA s«a econ^mA. A so adresa la administraţia acestui ^iar.
  DILIGENTA QILNICÂ
                                                                                                     din
PLOESCI U MSIDV SI RETUR.
  Plecarea din Ploegcî la 1 ori dnpe a-miaz, dnpe sosirea trenului accelerat din BrMila şi trennlnî de poraone din Bncnresci.
  Soseaee în Brajor la 4 ore dimineţa in coincidinţî cn trenul ce plăcS la Pesta la 11 ore dimindţn.
  Plecarea din Brajor la 8 ore sdra dupe sosirea trennlnî din Pests.
  Sosesee In PIoescT, la 11 ore dimindţa în coincidinţA cn trenul la Bncnresci fi BrAila.
De vânijare,
dresa la Msgaeinnl muzical vis-â-vie de Consnlatnl Rnseeo.      (624—0)
I%IOUL
LTELIER
DE
!
j FOTOGRAFIE şi FICTURA[
i     T -F1 Tv/T A_ TNT 1DI Como f
                                                                                      X- F- DVr.A.3Sr]DI SC Comp
^          21, Calea Mogojioeî 21; Tig-ă-ris de cofetăria Capja.     ^
                                                                         Se efectneazA orî-ce fel de fotografie fi pictnrA , de orî-ce fel de niArime,
        ‘ Oel maî no9 fi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care ee
.,    A Se efectneazA orî-ce f
J   1 in modul «el mai noS fi
' 1   3 oferA nn lncrn solid fru
eolid frumOB cn fidelitatea a natnrei.
ie, Ş
J
(OtXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^
ÎFEANZ GtTITTHEBj
Q          i la VILLE DE BKUXELES
s Podnl Mogojolel No. 16 rU-ă-ris de Consnlatnl Rnssese
y |; ,. I . I. .1 .•••. .. in t-.t-.l , . , , ..- ‘l I X
g dame, rbI^p^, manchete, bati«te de liho, olanda şi măU*a, oiorapl pentru bărbaţi şi dame, ^ flanele fine (crflpe de ianW) camisâne, groşette, broderie dantele, cravate de oarbatl |i ^ W femei tn cele mal noi forme şi culori, ambrele de s6re şi de pldie eto. etc. Atrăgând tot S de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din oauia crieel am reda* f4rte malt preţurile. ^
Qxxxxxxxxxxxxxkxxxxxxxxxxxxxx^
                                                                                                          StrAda Carol I No. 5. (Cartea Vechie)
                                                                                                        » vis-A-vis de Slg. Prager.
   Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Public ch mi-R soait pentrn I seBonuI de iarnă on bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dopa fns6nele cele din armii, — precum şi uu mare transport de Cisme lungi de L'Lk rusesc, de Iocht şi de Vrcp, ca şi Mantate de Cauciuc pentru pl6e, prima calitate ; asemenea şi Galoşi 1 de Gumi.
   Sab-sumnatul uduc mulţamirîle mele onor. PT. Public pentru în-| credere ce n dat minţio atei mele firme de nn interval de !2anl I care pună Rcuma a depus prolw flnficiente de fina calitate a mSrfel ca şi do eftinătuteii preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-vol al da concursul şefi găsind tot-d’a-uuu atăt mărfuri fine şi fasonate cât şi preţnrî forte moderate.
                                        Cu t6tS stima
1                                PIIILllT <;oli>stfin.
Tipografia Thiel A Wiesa, Palatul 9Dacia1.
                                            OPERILE MUSICALE
                                                imprimate In ediţiunea nditră
THIEL efe WEISS, TYPOGRAFT
Strada Lipaeanl, pniatal .Dacia.*
C0N8TANTINE800 D., Soovenir da Val* pour pianororte .
OARLSON O. guatre raorceaui Roumain*. pour pianoforte . . . . FliECHTENMCHER A., Muma lu\ Ştefan, pentru o voce şi piano GEOROE8CTJ TH., DouS Bunpiw. rom. pentru o vooe oi piano
MRDEK ,!. Romănia, Qua<lriflc dv OoaoJrt Pei MUSICKSCO RAnduiala ounumel penUu piano
op. 4- Orande Etude pour pianoforte op. 17- Hora. Maridra p<*ntrn pianoforte . op. l8. Durerea 'ml este mare, Valse brii. pentru p op. l9. Viaurl Ce de ccpil, Quadrille pentru piano La ^vorite, Schottiach Iţik-Po^ka pentru piano