Nr. 220. MERCURI 28 SEPTEMBRE ANCL II. - 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMÂNIA : Pe Pe Pe IN STRAmiMTi: p« IN38B41UNI 31 RICLAMIÎ Linia de 80 lit*re P®til, pagina IV, 50 bani. p* pa^ioa HI, 80 bani, pe pagina II, 2 \e\ noi. Exclame 2 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. AN-ULTCIUBI i}f priim«»c tn itr&i uitate : La U-nil Hautmi •tstm tt Vogfar In Vienna, Walfi«chga**fl 10 A. OppeliM lo Vienna, 8t«jbftobutei 2; Ruda Mo—9 la Vienna , 8eiler«tâtte 2 ; Vtnatnt Brdiaka Ln Vienna, Teinfaltitriute 17 j Pfulipp L86 ln Vienna, Bichenbachga««e 11 j L. Lmş A*C(f*np, In Pegta |i Hat tu Bullitrr & Comp. In Paria. Scrisori nofrancafce no se primeaa. Articolele nepablicate sa vor arde. Un numfir In Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dooia". Un numâr In Oitlriote 16 bani. Curant de Bacureicl, 20 8eptembre. Oblig. Rurale........ 82 82 , Domeniale . . . 73tyt 7 3 Vi Oedit funciar rural . . 71*/* 7iVt , » urban 62 — Impr. municipal al Capit. 72 — Oblig. Pensii............120 — Oblig. Dacia............ 200 — » Rom ani a .... 40 — Impr. municipal ou premii 22 îl'/i Renta Români ..... — — Paria 3 luni............100 997/# Londra , .... 26177, 26l77i Viena , ..... — — Berlin * .....l23'/i Cursul de Viena, 8 Octombre. MetAlioe.....................64 — Naţionale.................. . 60 7o Renta In aur...................74 10 Loee..........................110 76 Acţiunile bânwl..............841 — Creditări.....................214 76 London.........................IU 30 Obligaţiuni rurale angare . . 77 26 » temeţvar .... 70 60 » transilvane ... 75 — Argint ln mArfnrl.............106 16 Dicatul........................ 5 05 Napoleonal..................... 9 477# Marc 100 58 30 Cnreul de Berlin, 8 Octombre. Aoţiun. Căilor ferate române 14 — Obligaţiunile române 0%. . 52 90 Priorităţile C. fer. rom. 80/o 48 25 împrumutai Oppenheim ... 72 Napoleonul......................U 22 Viena, termen lung..............— — Paris , acort .... 80 76 Calendarnl «Jllel Mere uri 28 Septembre (10 Octombre). Patronul gilel: Cuvioau! Hariton. RSaâritul aârelul: 6 ore 9 min. Apusul aârelul : 6 ore 26 min. Faaele lunel : Lună nouâ. PLEC .A. UE-A. TRENURILOR BucnreacI— HuoAva Bucureacl . . . . 8.15 n 10,— d Ploescl...........9.50 n 12.06',! Brăila ... 1.53 n 5.45 ; 7.1» d Tecuciil . . . 4.38 n 11.40 d Roman.............9.05 4 4.Si 4 8ucdva, sosire . 12.03 a 9.»S ■ BocarescI—Verclerert BocnrescI...............8.— s 6.05 n Piteşti.................11.21 c 10.15 n cn.i.'_ a . Slatina..................2.— < Craiora....................i.i7 ţ Vflrciorova, aosire . . . 9.01 n N«oâ?a—Buonreeol Sucdva ..... 5.114 6-46 d Roman ..... 8.45 n 12.10 d Tecuci0 . . . . 12.30 n 5.10 g Brâila .... 3.08 n 8.10 n 8.58 Ploescl..........7.12 d 2.45 Bucureacl, sosire 8.30 d 4.S0 ct Verclerova—Bncnreacl Virciorova..............6.451 Craiora..................11.44 Slatina...................1.51 Piteţtl...................4.42 Bucurescl, sosire . . . 7.40 < 7.15 d I1.20 q (Bueureael—GlarfU Bucureacl...............9.16 d 6.05 a Giurgiu, sosire........11.35 (J 8.27 d feHorgtu — Bneorescl Giurgiâ..................7.26 d 4.66 ■ Buonrescl, sosire .... 9.48 4 7.174 Galaţi—B*rb#jY Galaţi............1.20 o 8.25 d 7.30 4 Barbofl, sosire . . 1.55 n 9.—13 8.05 * Barbeţi—Gala fi Barboţl...........2.55 n 6.25 n 7.25 Galaţi, sosire . . , 8.80 n 7.— n 8.— a 8CLRI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. Pari*, 4 Octomvrie. Manifestul stânge! din Senat respinge atacurile contra fostei camere, care a voit sil consolideze republica şi să năbnşescă agitaţiile ultramontante, cari aiS devenit pericnl6se p&ceî pnblice. Aceste snnt nc-maî plângeri prin care s’a motivat disol-rareo. Situaţia este seri6să, viitorul Fran-cie! este în joc. Ţara este chiămată a decide, dacă gnvernnl el va fi o putere personală Bub influenţa clericală, aali dacă ţara are de gând a se guverna însăşi. In casai d’ânteitt sânt ameninţate libertăţile de la 1789; şi cete în pericol liniştea din I nanntrn şi pacea din afară. In caşul la doilea, repnblica este consolidată, liniştea, încrederea şi pacea întărită, şi în actualele împrejnrărl ale Enropel, nnmai republica p6te mănţine pe cele din urmă. Oare este aci permisă eaitarea? Manifestai respinge imputarea de radicalism şi demagogie şi conchide îndemnând pe alegător! d’a manifesta voinţa lor Intri un mod strălocit şi neatingător. —Daca veţi vOTbi, tTebne să fiţi ascultaţi. Belgrad, 5 Octomvrie. Negoţierile guvernului sârbesc cu nonl conenl general rns Persiani pentru închee-rea unei convenţii în totă regula, nrineză, dar întâmpină greutăţi mari. Serbia pretinde a se prevedea şi eşirea el de sob suzeranitatea Porţeî, o întindere a teritoriului şi a lăsa în sarcina Rusiei cheltaelel reeboinlul. Rusia nu voe^ce sa acorde in * tri-a mod formal aceste pretenţii. Sinuciderea locotenentulnî-colonel şi co-nandant al divisieîdin Morava, Ciolac An-icî, care s’a împuşcat la Crusevaţ, n’a a-vnt nic! un motiv politic. Antici s’a împuşcat într’un atac de melancolie pentru mal multe morţi în familia sa. Petenborfl, 5 Octomvrie. Guvernul german estrădeză gnvernnlnl rus pe toţi Polonesiî, cari fng la Posen pentru a scăpa de Bervicinl militar. Londra, 4 Octomvrie. După o telegramă a farului «Times,, este cu total întemeiat că se adună semnături pentru a ruga pe imperatorul să B6 întărea in Rnsia. Publicul este de opinie, că el nu se p6te înt6rce acum şi efi prezenţa sa este forte utilă pe câmpul de res* boia. Propunerile de mijlocire B’ar considera ca 0 ia8tkltâ naţiei ruse. Londra, 5 Octomvrie. DopS o InptS de doK (Jile intre armatele rnee şi torce din Asia, şi dup* cSde-rea mal mnltor mii de morţi şi răniţi, a-măndoă armatele B’»a restabilit in poei-ţiile lor de mal ’nainte. Pesta, 5 Octomvrie. «Naplo, deiminte iar complicitatea lnl Clapca in afacerea complotnlnl din Transilvania. Tdta afacerea nn era indrepUtă de cât contra Roşiei din partea Poloneeilor. Ace.ta »e constată dm participarea Polonezilor şi Englezilor nltramontanl. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Agenţia Havas), — Servioiul de U 8 Dclomvrie. 4 ora oâra.— Constantlnepol, 8 Octomvrie. piarul «La Veriti'*,, organ al ministerului de râsboitl desminte că Mehemet-Ali şi Ahmed Ehinb-paşa afl să fie daţi în judecată. Din contră, el vor avea alte comande. Dinaintea Plevael, 7 Octomvrie. Generalul Totleben pnne multă activitatea întru săvârşirea lucrărilor de apropiere. Tnrnn-Kignrele, 7 Octomvrie. Vântul a fost atât de tare erî şi astă-^I în cât a fost peste putinţă ca să trecă căruţele, atât de tare sguduiail apele Dunării pontdDele. Londra, 8 Octomvrie. O depeşa din Constantinopol spune că Rifa-paşa, fost şef al Statnluî-major a lnl Mehmet-AIi, doi generali de brigadă şi mal mnlţl oficerl superiori vor fi daţi în judecată. Rifa-paşa este acuBat de nesupunere, refns&nd să inainte4e după ordinul Ce'f de-dese Mehemet-Ali. Porta a dat ordine a pune mâna pe nn bastiment grecesc care intrase în golfal do Arta cn arme şi mnaiţiî. Grecia cere ca nava sa-1 să dea înapoi. Tlena, 4 Octomvrie. Cele din urmă sciri din Belgrad anunţă că negociaţiuuile dintre guvernul şerb şi consulul rus, d. Persiani, aii reuşit. Cooperarea Serbiei cq România este hotărită. Şamla, 6 Octomvrie. Se crede că Ruşii vor începe înconjurarea Rusciocnlnî şi că în timpol acesta, vor observa nnmai Plevna. Snleiman-paşa şi statal sSfl major se află în acest moment la Kadikioî. Rachid-paşa Blum-paşa şi B^ker-paşa afl remas la posturile lor. CoosUntlnopol, 7 Octomvrie. In vecinătatea Zevinulul se va aşe4ft nn lagăr întărit, unde se vor dirige redi-fiî din Anatolia orientală spre a forma un corp de reservă pe lângă armata lnl Mokhtar-paşia. Vaporal ,Tigiaret-Vsssitai€ se aştâptă la 9 ale lunii la Constantinopol ca trupe din Liban, car! se vor porni spre Şipca. Telegramă u marelui dace Nicolae. Gernlstadenl, 7 Octomvrie. Sob Plevna lucrările de săpători continuă cu tdtă vremea cea rea. Românii ’şl desfăşură considerabil şanţnrile. Nici de o parte nifcl de alta foc. Din alte pnnctnrî, nimic de semnalat. Ultime sciri po pagina IlI-a BDCDB8SC1 .Cine sunteţi şi de unde veniţi*? a întrebat acum coldna 3 urmă-tdren scire care ne privesce : .Priimim o scire interesantă din mal multe punte de vedere despre oprirea unul transport de muniţie destinate pentru .Guvernul romăn.* „De la un espeditor din Hnmburg s’a tramis către o casă de espediţie din Viena aproximativ G50 lăijl declarate că conţin mărfuri de metal In greutate de 1GU00 chilograme. Despre ajungerea acestui transport In gara câiel ferate de la nord-vest s'a Insciinţat adresantul, care, după ce acdstâ marfă a stat depusă In magasia garel mal multe a voit s’o Indrepteze cu o altă scrisdre la Breslaă; Insă Îndată după încărcarea acestor lâijl în vagdne, fie tn urma vre unei denunţări, fie din propria iniţiativă a organelor financiare, — bănuind, că lăzile conţin alt-ceva, fură deschise şi s’aă aflat Intr’ănsele nisce pachete de cartuşe pe cari e-rafl scrise cuvintele : „Pentru guvernul romăn*. „Se Înţelege, că s’a constatat îndată aedsta împrejurare de organele financiare şi ale gărel, raportând faptul atăt autoritâţel poliţiei căt şi celei financiare. Tot de o dată s’a pus la cale, după cererea direcţiei câiel ferate, ca lăzile să se depună In arsenal. „Rapresentantul d'aci al casei de espediţie din Hamburg. aflând despre acdstâ întâmplare, a alergat îndată ’a t6te autorităţile ca să do-bânddscâ concesia pentru esportul acestor cartuşe, contra căreia a depus Îndată un protest, direcţia ge neralâ de la „Nordvestbahn*. Aedsta după articolul 48 al regulamentului de esploatare, a pronunţat o amendă de 195,000 mărci, (243,750 franci). Acel articol fixdzâ o amendă de 6 florini saă 12 mărci (15 franci) la fiecare chilogram pentru acele obiecte espediate şi nedeclarate după natura lor, cari sunt ori cu desăvârş re es-cluse din transport saă admise numai sub dre-care condiţii. Consternarea espeditorulut pentru acdsiâ pretenţie este mare. El susţine că fabricantul din Birmingam care i-a dat spre espediare aceste lăijl nu ’l-a Insciinţat despre conţinutul adevărat al lor. Cu tdte acestea direcţia câiel ferate stăruie d’ocam-datâ In pretenţia el.“ Dacă aceste cartuşe într’adevâr vor fi ale României, atunci nu Înţelegem cum a putut permite guvernul ca să se facâo declaraţie falsă,espunănd nu numai cartuşele, dar şi lumea, care s’ar fi periculat In caşul unei e-splosil ? Pentru ce acdstâ procedare clandestină şi pentru ce acest ocol, adică: de la Hamburg la Viena, de la Viena la Breslaă, şi d’aci cine arie unde, pe când sunt alte drumuri mal drepte şi mal sigure de la Hamburg la Bucii rescl 1 Vom vedea ce va respunde „Monitorul,* dacă este adevărat saă nu că acele cartuşe sunt ale guvernului nostru şi dacă amenda va cădea In sarcina lui. Mal t6te fiarele din Ungaria, şi chiar cele din Braşov ne-aă adii9 scirea ca positivâ, că, cn ocasia so-sirel armatei in Kăzdi-Vnşarbely s'ar fi revoltat populaţia civila şi, In-tămmnănd pe oştire cu arma In îuâuâ, ar fi fost o ciocnire săngerăsă Unele din acestea att arătat chiar până şi numărul morţilor şi răniţilor. ţlinrul german din Braşov, care ue-a venit cri conţine un comunicat al primarului de la Kdzdi-Vaşarhely, In care se desmint categoric aceste scirl, declarând că In acel oraş nu s’a ivit nici un fel de turburare, eft cetâţenil şi soldaţii se Întâmpină unii pe alţii In modul cel mal cuviincios neprovocftnd nimeni contrariul, şi că domnesce cea mal complectă ordine şi linişte. „Fremdenblat* din Viena desminte scirea, câ la SalzDurg s’ar fi decis de către cel diiol cancelari, a se mânţine intactă starea de lucruri actuală a României, pentru tdte caşurile ce vor resulta din evenimentele definitive de la eămpul de resboiă. — A cdstâ scire a fost născocită cu scopul numai de a linisci spiritele agitate contra guvernului radical din România. Acelaş (ji&r costată, câ generalul Clape», cn tfit» desminţirea dată de dăn-sul prin iji&rele nngurescl, este Intr’ade-văr complice Hecnilor din Transilvania. Cnartirnl general rusesc, tncunosciin-t despre cele petrecute In Transilvania, a fâcnt demersurile cele mal energice pe langa cabinetul din Viena, pentru a pune în respect pe Ungurii başi-buzuci din Transilvania. Tot Fremdenblatt afl» urm&tdrelele peripeţii interesante din Constantinopole. „De mult deja Snltannl şi Sublima P6rtâ îşi arâtafl nennlţnmirea pentru progresul Încet al Inaintarel armate ot-toinaue: în urma b&tâliel de la Cercovna şi retragerea Ini Mehemet Aii spre Lom, acesta nemulţumire a ajuns gradnl cel mal estrem. La repeţitele invitări ce ’I se făcnra sa ia o ofensivă energică, M»-hemed Aii a răspuns, c& trupele sale sunt neesercit&te şi câ, prin urmare, ar fl un zadarnic sacrificiu de sânge, a mal forţa linia Iantrel. Atunci se adresara lui Soleiman-Paşa, întrebânduT, daca este dispus a întreprinde, cn forţele de cariî mal dispune, ocnparea liniei de la Iantra, şi la respnnsnl afirmativ al a-cestnia, el fn numit indată Serdar-Ecrem." DE LA PLEVNA Citim în „Vestea :* Am vorbit Intr’un număr apropiat al „Vestei* asupra modulul cum şi la cine să lmpărţesc decoraţiunile. Etâ ce mal găsim azi tot in aed-stă privinţă In Însuşi ziarul oficios „L’Orient* : „Aproposito de decoraţiunl, vom vorbi de Regimentul al 13-lea al cărui drapel s’a decorat. Acest regiment este cel de dorobanţi. Lucru însă, care, a mirat pe tdtâ lumea, este câ, „nici un oficiâr din acel regiment* n’a fost decorat. Se va obiecta p6te câ din momentul ce drapelul acelui regiment a fost decorat tot regimentul să pdte socoti de o potrivă decorat. A.’esta ar fi însă nn argument de care ne-am putea mulţumi cel mult atunci când distribuţiunea crucilor Sântului George s’ar fi făcut cu acel spirit dojustiţiă ce ar trebui să domndscă In asemenea cas. Este cu tdte aceste un lucru patent, câ în acdstâ Împrejurare s’a procedat cu decoraţiunile complectamente de-andoaselea, cu alte cuvinte, „saă decorat porsdne, care, ar fi meritat pdte pedepse, lâsându-so la o parte adevăraţii eroi.* Ni se pare câ aceste rânduri pe carii le găsim In chiar unul dintre ziarele oficidse ale guvernului, vorbesc Îndestul, spre a mal avea trebuinţă să adăogăm un singur cuvânt. Inferare mnf mare nici că se pdte pentru guvernul actual. ţliarul „L’Orient* ’şl dă câte o-datâ In petec şi aedsta este numai atuncea când’l ia gura pe dinainte In a face oposiţiune. Ca dovadă câ acel <)iar este Insă oficios, cu desăvârşire oficios, extragem tot după dâmul urmâtdrele rânduri : „Judecaţi de surprinderea ndstrâ când visitând compamentele din jurul Griviţel, (Jâril pe tenărul Vintilă C. A. Rosetti. Caută Insă ca noi să explicăm lucrul. In adevăr acel fld Rosetti să află actualmente In Bulgaria. Cestiunea principală este Insă de a se sci de când ? De când? De erl, căci, până erl, ambii fii, eram informaţi câ staă pitiţi la intendenţa din Craiova*. Eacă Insă ce mal adaugă codiţa „Românului,* aproposito de acel faimos Vintilă, ce a fost pornit la Plevn», de ruşine, In urma celor arătate In privinţă-le de mal multe organe de oposiţiune: „Acel tânăr făcea un fdrte aspru serviciă contrariă celor-l’alţl tineri ce se plimbă pe uliţele Bucurescilor*. Insulte la adresa junimel din Bu-curescl al câria membrii, aă fie-care câte un frate pe câmpul de resbel, făcând de sigur mal multe isprăvi de cât adâpostitul Vintilă! Ca dovadă, dăm mal jos o corespondenţă pe care n’am voit s’o publicăm până acum din causă că se menţionai in ea şi numele fratelui directorelul acestui ţjiar. Etâ acea corespondenţă : Qornji MetrApolje, 18 Septemrre. „Permiteţi-ml, d le redactor , a vă nara acuma peripeţiile diferitelor lupte din jurul Plevnel. Mă voift mulţumi a vă pune în curent despre cele două bătălii in regulă susţinute de către cele două regimente de Roşiori şi de către 12 regimente de cavalerie Rusă cu cinci baterii de artilerie, formănd un corp independent sub comanda generalului Rus Krilofl. „La 28 August, la 7 ore dimindţa, avant-posturile ndstre afl fost atacate de două regimente de cavalerie Arabă în apropiere de Opanez, sub protecţiunea baterielor imnia din forturile Plevnel ce p6rtâ numele de Opanez. „Generalul a ordonat imediat a-vant-posturilor ndstre să se retragă gradat spre a face pe vrăjmaş 9ă iasă In câmpul liber, ceea ce s’a şi efectuat, In modul urmâtor : „La 12 din ^i, 7 bataliâne infanterie cu o baterie de artilerie din partea Turcilor afl scoborftt In valea Etropol şi afl început prin a ataca posiţiunile ndstre. Atnncea Colonelul Creţdnu ce comanda aripa stâugâ, adică, trupele române compuse din 2 regimente de Roşiori şi din 2 de Călăraşi dimpreună cu o baterie, a ordonat imediat locotenentului Dănescu ce comanda acea baterie, să deschidă focul, iar regimentelor de Roşiori le-a intimat a face să iasă din rânduri, soldaţi dispuşi In tiraliorl. Lupta s’a angajat In acest moment pe tdtâ linia Română. Ea fost crâncenă şi i9bânda a rămas nehotărâtă In timp de trei ore, căci, Turcii, aflaseră prin spioni că aripa stângă ce atacaseră era compusă numai de cavalerie Română fără infanterie. Turcii atacară dar TIMPUL cu 7 bataliâne şi 2 regimente de cavalerie spre a debloca l’levna şl a tăia retragerea armatei ncistre. Lucrul n’a reuşit din fericire, mul-ţămită mteliginţil şi capacităţei Colonelului Crete nu care, prevăzând totul a ordonat primului scadron din regimentul I-ifl a 80 sacrifica şarjând t<5te puterile Turc.escl ce înaintai! repede spre a nu da timp Ruşilor je a sosi pe câmpul luptei. .La 4 ore p. iu. acel scadron dar din regimentul l-io de Roşiori, pe cure, totl Îl credâm perdut, s’a aşe-ijat In bfttae şi In sgomotul Întreit ura, cea mal frumdsă şarjă de cavalerie s’a executat. Turcii coustaO din 7 batalidne formate In [ Atrate dar grdza ’i-a slruncinat ast-fel că aO luat fuga dinaintea unul simgur escadron de Roşiori ! Cavaleria lor, intervenind Insă, Colonelul Creţdnu a mal ordonat să şcrjeze şi alte 3 escadrdne, cari sosind In ajutorul primului. afl pus pe fugă şi Cavaleria. Perderile ndstre aO fost, morţi şi răniţi, de 30 dmenl şi un oficiăr. „Oficiaril ce sad distins In esca-dronul ănlâl al întâiului regiment de Roşiori, sunt: căpitanul Murat , şef al acelui escadron, locotenenţii Vidraşcu şi Isvoranu şi sub-locote-nentil Florescu şi Ma-'edonski. ,0n6rea zilei , a aparţinut şi a-parŞine unicamente Romănilor căci, Ruşii n’aO sosit la timp.* Fiâ-vâ ruşine, domnilor, să mal vorbiţi de d’alte Vintilă ce nici c’aO mirosit praful de puşcă, şi chiar de ar fi cel mal mare vitâz, luaţi exemplu de la noi atătia cftţl avem fraţi safi fii In luptă ce s’afl purtat conform datoriei şi numelui de Kotnăn fără ca, cu tdte aceste să umplem ziarele ndstre cu laude la adresa lor. Am vorbit In numărul trecut de Însemnatul serviciu ce a adus armatei Uomăne introducerea lopi te' In rândurile el ca uneltă de absolută necesitate şi pe care puţine armate din Europa o posedăză, cu tdte că, In secolul nostru, introducerea el In armată a devenit atăt de necesară. Astăzi suntem In positiune de a comunica cititorilor noştril ordinul circular, In acdstâ privinţă, a) d-lul ministru de răsboifl din anul 1874. Cititorii noştril se vor putea lesne convinge de importanta unei asemenea inovatiunl In armata Romănă, citind ordinul In cestiune. râta’i: Ordin circular al d-lul ministru de resbri.nub Nr. 9,7(0 din 28 Iunie 1874, adresat d-lor comandanţi al diviaiilor teritoriale militare. Domnule Comandant, Prin aprobarea pusă de M. Domnitorul pe raportul Nr. 4984 din 21 Septemvrie 1873, i’a hotărât distribuirea la trnpele de infanterie a nnuî mic nnmgr de lopeţi icurte de sistemul căpitanului danez Lin-neman spre a se întrebuinţa la micele lucrări de campament. — Acest instrument insă, având on scop mult mal important, acela al intrebninţărel sale in timp de restul, găsesc de cuviinţă a vă atrage băga-r®a de ?i asupra acestei chestiuni ce ▼a face obiectul acestui ordin. Armele cu tragere repede afl mărit după oum sciţi într’nn grad însemnat resittenţa întăririlor fi atacurile prin infanterie nn-mal, afl devenit cu neputinţă în contra unor trupe care ocupă chiar nisce mici şen-ţuri de adăpostit, dacă aceste şanţuri sunt neîntrerupte. Acestea sunt, d-le comandant, cuvintele puternice care afl îndemnat pe guvernul imperiului Austriei a căuta un instrument uşor de terasier, cire împărţindu-se Intr’nn număr suficient trupelor de infanterie să le pue In posiţie a esecnta singure şi cu iuţălă lucrările de campanie. Instrumentul adoptat pentru infanteria austriacă este chiar lopata căpitanului danez Linneman, oare s’a distribuit şi trupelor n6stre. — Pentru in-trebuii.acestei loftţl in mm,ta aus triacă, ministrul de răsboifl al Austriei a publicat o instrucţie care vi-se alătură in traducere şi asupra căria mă simt datora vS chema t6U atenţiunea peutrn instrucţia trupelor de infanterie d<* sub ordinale d'v6stro. Progresul militar cere, d-le comandant, ca şi trupele nostru să aibă acostă instrucţie şi pentru acd«ta veţi da ordinele cn-venite pentru ca companiile să fie instruite una dupe alta, esecutâud fie-care t6t« pro-fitele de instracţie şi căutând a obicinui tote gradele cn rolul unor usenunea lucrări de resbel. Doresc ca acostă instrucţie să Ke negreşit terminată pana la viitorea conceu-trare pentru manevrele de t<5mnă şi p litru ace*ta îu consideraţie că numărul lo-peţilor în«părţitej sunt în mic nun fr la o companie, se va căuta a se aduna t6te lopeţile în fie-care regiment de infanterie 8afl batalion Je vânători pentru a se echipa conform instrucţiei, couipnniele destinate a face lucrări. Pentru a’şi da şi mal Vine sema d-nil oficerl despre necesitatea acoporirel trupelor prin lucrări de pământ în timpul unei lupte, voifl alerga Ia câte-va estuuple luate mnl cu eemă din rezbelul din urmă şi date de cei mal însemnaţi publicişti militau : Graţie «şanţurilor-adăposturî,, 4>ce colonelul Brialmont şi posturilor întărite care acoperea frontul corpurilor Frossard şi Lebeuf la bătaia* de la Gravelotte, aceste corpuri respinseră atacurile corpurilor prusiane VII, VIII şi I şi rSmaserăln po-siţinnile lor penă a doua Z1- Tot act*st oficer mal adaogă : Marele eşirl fsecutate la Paris la 30 No-emvrie pe Marna, la 21 Decemvrie în contra satelor de Boorget şi Stainis pr»cum şi la 19 Ianuarie în contra liniilor ridicata între Saint CI ou d şi Bnzenvaî probeză cât sunt de .primejdiose pentru trupe care iua-inteză descoperite, o infanterie protegiată prin şanţuri idăposturî şi nişte baterii pe jumătate îngropate. > Apărarea fermei Moşeau iuninte* stângei corpului al 3-lea francez, preerm şi apărarea hanului ‘Poiut de jonr* înaintea dreptei corpului al 2-lea insemneză, dice ‘colonelul Lecont*1,» o frumâsă pagină in istorie. ‘Acesta acţiune, adaogă densul ca şi bătaia de la Noisserill, (dată la 31 August) arată înfricoşatul efect al noilor arme aplicate la apărare. > Conclusiunile trase din cel din urmă resbel confirmă pe acelea ce afl formnlnt generalii americani după lungul resbel din America. Ast-fel generalul ^Baruard*, în raportul săfl asupra apărării oraşului Waschington publicat în 1871, <}^ce • Dară 00 exnmină lucrările de apărare ale oraşelor Richmond şi Petersbnrg se va putea cine-va convinge de un fapt important care este : ,că un simpla şanţ apărat de două rânduri de soldaţi conetitne un obstacol apr6pe inatacabil d’a dreptul*. Aceste esemple snnt, cred, îndestule, d-le comandant, pentro a arăta oficerilor noştri însemnatul rol al *şanţnrilor-adăpo3turi‘ şi pentru a’I îndemna a îngriji acâstă nouă instrucţie care este tot aşa de neapărată ca şi cele-l’alte şcoli ale armei infanteriei La aceate esemple trase din istoria res-belelor voifl mai adăogi pentru a complecta în trecăt rolul acoperirilor în pământ că atacul lor nn se p6te face prin infanteriă până mai întâii! artileria nn va sdruncina îndestul trnpele de apărare. După acăsta numai infanteria va putea înainta risipită în tiraliorl şi în pas gimnastic, acolo unde terenul este descoperit, căutând a se acoperi de t6te acoideutele ce. va întâlni în cale’I. Prin acăstă circulară nn fac de cât a atinge chestiunea, remâne la d-v6stră şi la d nii oficerl de sub ordinile d-v6stră a căta gă complecte/.e aceste idei prin studii! şi reflecţiune. Ascept de la d-v6stră Bă daţi irapulsiu-nea cuvenită. Primiţi, d-le comandant, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiunl. Ministru de rwbel, generalul de divizie flortfeu. AFACEREA DIN DARABANI Recursul preveniţilor In Gestiunea de Ir Darabani In contra inatrucţiu-nel făcute de trei judecători de instrucţie In loc de unul aingur, precum e cerut de lege. a a tratat Înaintea .curţii de caaaţie la 19 a. c. Preveniţii prin organul advocaţilor lor, afl susţinut cu drept cuveut că jurisdicţiele, fiind eminnuienre de ordină publică, nu pot fi după constituţia. nici desfiinţate nici modificate de puterea eaecutivă, şi că priu trimiterea la Darabani a d lui ijîte-fănescu, judele instructor din Itni-u-rescl spre a face instrucţia Împreună eu cel-l’alţl judecători, s’a format o comisie ad boc In contra di-sposiţiilor pactului nostru fundamental. S'a arătat de către recurenţi că nu numai aceşti trei judecători, ci că şi prefectul, şi subpre-fecţii. şi primarii, şi ceea cu e şi mal mult chiar aceia cari erart parte In causă. Însoţiţi de cftte nu miliţian, făceafl arestări şi percisiţiunl domiciliare. Iar t6te ac- ste grozave u.-le-galităţl s'afl probat cil Insftjl actele aflate In dosarul instrucţiei. Este învederat că o instrucţia in asemenea condiţiunl. este o maşină de persecuţiune, iar nu un mijloc pentru manifestaţia adevărului. Crearea unul asemenea precedent i ar fi cu atăt mal desa-strdsă cu cât, în Darabani, alegătorii afl al- s de şepte ori pe acelaşi primar, şi turburarea d’acolo n’a fost de cât. efectul fatal a persistenţi i cu care administraţia de la Dorohol afl anulat succesiv t,6te acele alegeri, una dună a'ta. vroind a pune absolut In capul acestei comune un primar după placul el. Confimarea. In cele din urmă. după ordinele precise ale guvernului central a primarului de şepte ori ales. dovedeşte de o parte In chipul cel mal lămurit arbitrarul întrebuinţat de administraţia şi de comitetul pe'rmannnt din Dorohol, iar de altă parte că alegătorir din Darabani erau In dreptul lor, In căt naţia nu pdte fi de cât Înspăimântată, vătjănd că mersul justiţiei s’a regulat ast-fel că cetăţenii cari afl fost atacaţi In eserciţiul drepturilor lor politice sunt urmăriţi şi arestaţi sub inculparea de crime, iar administraţia şi comitetul permanent din Dorohol, cari sunt adevăraţii criminali continuă a ocupa nesupăraţl posturile lor, esploatând prin obicinuitele abusurl districtul care le e dat In mână. Acesta se chiaiuâ. sub regimul actual, alegeri libere. PROGRAM FRRTBC 8erbarea funebră centenară (de 1 ani) Ce va avea loc în /aţi în jiua de 1 Oe-te’mvrie anul curent lti77 în amintirea deca-pitAreî Marelui Domnitor al Afoldoviel Grigore Chica P'y, pentru Că a proteitat în contra > J-perel Bucovinei. (1777 Oeiomirte). 1) La 1 Octomvrie, orele 12 meridiane se va săvârşi In catedrală de către Eminenţia-Sa Mitropolitul Moldaviel şi al Sucevei, şi de Înaltul cler, sânta leturghie şi pana-cliida religidsă In asistenţa tuturor autorităţilor, a delegaţiunilor din ţară, şi a cetăţenilor. 2) După săvârşirea serviciului divin, cortegiul In sunetul clopotelor şi a cântărilor fnmebre ale corului vocal mitropolitan, va pleca spre piaţa Ueiliculul, unde se află monumentul funerar al marelui Domnitor Ordinea cortegiului va fi urmă-tdrea : Înaltul Cler, Oborul vocal mitropolitan, Primarul, Consiliul comunal din laşi, cu stindardul şi cu toţi represintanţil diferitelor comune şi delegaţiunl din ţară, Autorităţile civile şi militare, Universitatea, Societăţile de dame e.u stindardele şi cn insemnele comemorative. Scdlele şi cetăţenii. 3) Cortegiul va trece pe strada mare la del până In colţul st-rade-lor Doliu şi St. 1 lie, de acolo va trece pe strada doliu până In drepul stra-d< I Primăriei apoi se va cobori pe strada Primăriei, va reintra ne strada mare şi o va străbate până la colţul stradcl St. Vinere, va străbate apoi aces'ă stradă, pe acea a cismă-riel. va intra In Btrada Ohica-Vodâ snfl Boilic şi se va opri dinaintea monumentului funerar. 4) In facla monumentului se va face ceremonia religidsă. După săvârşirea cerimoniel pe treptele monumentului se vor rosti oraţiunile funebre, după şirul de luscrierea lor prealabilă la oficiul comunal. După terminarea oraţiunilor se vor depune pe mormâut cununele pregătite pentru acestă solemnitate. In urmă stindardele comemorative vor fi readuse In sunetul căutărilor eborulnl vocal pe strada St. Vineri şi pe strada mare până la casa comunală, unde se vor depune spre păstrare şi spre perpetuă amintire. (Si.ua României). CRONICA Ni-se spnne că la 3 Octomvrie M. S. ImpSrătesa Roşiei va veni în BncurescI şi va trage în casele d-lul Grigorie Şuţii. Aflăm ca t6tă armata de la Calafat va trece peste câte-va n Bnlgaria. Nota circulari alrcsată de d. KofilnicdDU, ministru al afacerilor străine, d-lor atenţi diplomatic! al României in străinătate. (Traducţîune) Bocircicl, 12 (24) Septemvrie,, 1177. Domnule agent. De la începutul resboiulnî caro se nrmezS Hcnru în Balgaria, $i mal ’naintea trecerii armatei române în acesta provincie, v'am încunosciinţftt, ca să pnt^ţî prme in vederea cabinetului..... că autorităţile mi- litare tnrcescl de dincolo de Dnnăre ina-8-?ru hotărârea de a nn face nicî o cruţare de viaţa răniţilor şi prisonieriîor romani cari ar cădea în puterea lor. Ministerul din Constantinopell s’a grăbit de a constata atunci, faptul acesta, eră eu am lăsat ca evenimentele sS dea o des-minţire declaraţiunilor formale făcute de înalta P6rtă în acestS privire. Din nenorocire, previziunea mea a fost pe deplin justificată. Prin telegrama mea din..,., vVm făcut cunoscut procedeurile neumane şi ilegale cu cari se servesc autorităţile militare tnrcescl de la Plevna, în privinţa răniţilor şi ambulanţelor n6stre. Pe fie care 4* îQR&> fapte din ce în ce mal revoltătdre fac să cr«rică indignaţin-nea generală. împărtăşind groza ce ele insuflă tutulor acelora cari snnt martori la densele, nn pot să nu alerg, fără cea mal mică întârziere, la singurul mijloc care ar putea să aducă o îndreptare, adică la acela, de a împărtăşi Paterilor semnatare a conveuţiuneî de la Geneva infracţiunile barbare de cari căpeteniei® şi soldaţii turcesc! se fac culpabili pe fie-care CrnceI-roşiI< de a ’şl în- eplini chemarea sa pe câmpii de bătae. Păstrând, intru cât va , pe rfloiţi! noştri ca o prudă asigurată ucigaşilor el antorisaţi, armata o toni mă trage cn focuri asupra drapelului alb, din cure causă, doi brancardieri aî ambulanţelor n6*tre cărând victime al cnr.igiuloî şi devotamentului lor, s'a suspendat în faţa poriţinnilor turcesc! orî-ce oficii! al pHraonalnlni sanitar, care as găsesc* ast-fel eRpus la o m6rte sigară. Prin urmare, cadavrele morţilor noştri Zac încă şi până astă-Zh fără a fi îngropate. Acestea sunt fapte vXZute şi constatate de mai mulţi ataşaţi militari străini, fapte cari ne înapoiaZa in timpurile celei cuaî grolave barbarii. Este peste putinţa ca Statele cari afl aderat ta Convenţia nea de 1h Geneva să se mărginesc5 a lua numai act deepre nisce aşa do odidse urmări. Făcând dar apel Ia înaltele sentimente de umanitate oe guvernul pe lângă care sunteţi acreditat, a dat d’apururea o dovadă vină, am speranţă, D-îe agent, de a v- dea, peste puţin, pe autorităţile tnrcescl intrând, mulţumită presiuneî Poterilor străine, în îngrădirea tratatelor pe cari le-afl nesocotit cn deplină voinţă. Nu aş putea în deajuns stărai asupra realităţel revoltătbre a acestor fapte, cari, după mine, ar merita o constatare formală din partea unei comision! internaţionale, şi guvernai român este cel d’ân-tâifl care solicită o aneh tă seri6să asapra culpabilelor urmări a autorităţilor militare ale Turciei. Pentro acest scop, bine-voiţl dar, d-le agent, de a da citire acestei note E. 8, domnului ministru al afacerilor străine, căruia v8 rog a’î remite şi o copie. Primiţi, vg rog, d-le agent, asigurarea înaltei mele consideraţiunl. Semnat: Kogălniceanu (M onitoru!). ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agan)a Havai). — Sarvioiul da Iad Octomvrie 9 ora dimineaţa — Parii, 8 Octomvrie. Domnul Gambetta e chemat pe Zi°ft d0 Vineri la poliţia corecţionalâ. Bugetul pe anul 1878 este gata. Acest buget presintă □ a escedent de 211 milidae, cari se vor intrebainţa la uşurarea impositefor. Comtantliopol, 8 Octomvrie. Porta mobilisedă 200,000 gărZI naţionali. Şnmlfl, 7 Octomrrie. Cartierul general al Ini Soleiraan-paşa s’a mutat de la Kadikeoi la Ivan-Cifllik. Ploia, dar o p!ud glaciala, continuă. Belgrad» 8 Octomvrie. Negociaţiunile, cari să urmai! între guvernul şerb şi agentnl diplomatic al Rusiei, privitdre la convenţia raso-sârbft, s'afl sfârşit. Şapte brigade sârbesci s’afl pornit eri spre graniţă. Berlin, 8 Octomvrie. Prinţul Bismarck a plecat la Varzin. ‘Norddeutsche Allgemeine-Zeitung, confirmă oft nu esistă vre-un tractat intre Italia şi Germania. Dacă acest tractat s’ar fi făcut, adaugă acest jurnal, n'ar fi de cât pentrn a’şîda un sprijin mutual în caşul când aceste doă puteri s’ar afla în faţa unei Franţa clericale şi prin urmare agresivă. A eşit de sub tipar şi se aflâ de vânzare la magasinele de inusicA ale d-lor Gebauer şi Şaudrovits, şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. VEDE. Dedicat MSrieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL !. Poesia de Locotenent de «tat major M. C. MAÎÎÎELE8C PKNTRD VoCK SI PIANrt de CAROL PAŞILL jnn. Preţnl 1 lefl şi 50 bani. Th&itre FrtliiţtHs — Salle Bossel Dircction d« EMILIE KELLEE Mercredi It 38 Septembre 1877 GRANDE REPR&SENTATION arco ta ooneours de Mile E. KELLER, Mr A. RI&A, Mile FADETTE, Mile Fsvelli, Mrs Paul Legrand et Aleucandre UNE FEMME MODELE Saydette bouffe. Le Bărbier de Trouville Operette bouffe en ui acte de Jăano. Masique de Ch. Leooq. LKS DEOI BEAUTfiES D’AOTBEFOIS Saynette bouffe. Grundo Int-criii6de. MII» Fo'-elli, Mr. Alounaic, ...le Fadette, Mr It Mile KELLEB. A eşit de sub tipar : Manual de Comptabilitate Id partid! ddblâ şi simpla pentrn usul scâlelor de ambele sexe, de DIMITBIE IABOU Deposit la librăria Fraţii Ioaniţia, Lipscani. Preţnl 80 Hani. O jună damă germană cu cnuoscinţă de nml multe limbi, voesce a se angaja ca guvernantă saQ menageră la o familie in Galaţi saî! în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechii! vis-ă vis de poliţie în Galaţi. Loisa Hertt. FABRICA Ânunciâ prealabil. OPERA ITALIANA STA.GUXJ3STE A. 1877 Director artistic, d. B. FBANCHETTI Un abonament pentrn 20 representaţinnî este deschis în Binronl Casieriei Theatrnlnl. Snb-scrierile se fac de la orele 12—3 d. a. fn fie-care Şi de la 10 pană la finele lnnei Septembre. PREŢUL ABONAMENTULUI: Pentrn 20 reprezentaţii. Benoar şi Bel-Etage ... Loja rangul III..... Stal I ............. Stal II.............. S'a pus nnb tipar şi Economia domes ti ci cn Coruptibilitatea domestică. A eşit de sub presă şi se afiă de vânzare Ia librăriile Socec & Comp. şi Fraţii Ioaniţin: ÎNVĂŢĂTURA ELEMENTARĂ despre Dogmele bisericel ortodoxe de răsărit de D. ST. CĂLINE8CO arangiată confarm programei în vigâre pentrn clasa III din licee, gymnasie, scâle centrale de fete, scâle normale şi pentrn clasa II din seminarie. Preţul 85 bani. fr. 600 , 350 , 100 , 75 Preţurile serale. Loja I şi II...................fr. 36 — Loja III...........................,20 — Stal I.............................. 6 - Stal II............................. 4 — Stal III........................... 2 50 Abonamentnl va fi plătit cu anticipaţiă. Repertoriul vit fi cu totul variat. începerea stagiune! va fi tn luna Octombrie. Sub-scriaul nu va cruţa nici uu sacrificii! pentru a bine merita buna-voinţă a onor. pnblic, cn care tot-d’a-una a fost onorat. Ca tdtâ stima Q_ FRANQHETTI. A eşit de snb tipar: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşânn EROIC pentru patru voci cu acompaniament de plane de LEOPLD STERN. Preţul i Leii nod. BTTCTTBESOI Tipografl-editorl Thiel & Weias, palatul .Dacia.* 2000 fr. se cere cn îm- prnmntare,t‘fi.7;SV'- benl. Acestă moşie este şi de vemjare. A se adresa in strada Iconel No. 10, de la 7 —10 ore dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—2) T\A nporirlnf moşia CĂLUGĂ-UQ dlOLLUdl, RENI Districtnl 5 Vlsşca, Uâlniştea. Doriţorii se vor adresa la d-nn Wartbiadi Strada Moşilor No. 96. 625—5- DILIGENTA DILNICA din «CI Li I1SI0V SI RETOR. Plecarea din Ploescl la 1 oră dupe a-miaz, dupe sosirea trenului accelerat din Brăila şi trennlnl de porsone din Bncnrescl. Sosesce tn Braşov la 4 ore diminăţa in coincidinţă cn trennl ce plecă la Pesta la 11 ore dimineţa. Plecarea din Braşov la S ore săra dnpe sosirea trennlnl din Pesta. Sosesce tn Ploescl, la 11 ore dimineţa in coincidinţă cn trennl la Bncnrescl şi Brăila. A eşit de sab presă : NOUL METOD do C A.LIG IIAPHIE KLJ£ JINTAKA pentru usul claselor II, III şi IV primară de G. Al. Zamphirolu profesor de desemn şi ca Jigrafle. PREŢUL 20 BANI. De vindare la tdte Libr&riele iară depositul se află la Librăriele, L. Alcalai calea MogoaOiet 18 şi L. Steinberg strada Carol I No. 40. D. Vioreanu ^^1™^- ciţinl profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 21. Un profesor Srd^“ni.Bbs0î vat academia se oferă a preda LECTIUrVI in nrmătârele sciinţe: Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentrn pregătirea de a pntea intra in şcâlele snperiâre. Afară de aceste va pntea da lec-ţinu! de piano, de limba francesă şi engleeă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, sefl la Tipografia Thiel & Weiss. De vânzare, £ St.T.!? dresa la Magasinnl muzical vis-â-vis de Consulatul Rusesc. (624—0) a Damă solidă, caută un loc ca guvernantă s6il econdmă. A se adresa la administraţia acestui ijiar. A eşit de snb presă : UE A IV WJ A. n, pentru deprinderi tn cugetare şi compoei|iune de Br. Caiann Directorul gimnasiolni din Focşani. Carte antorisată de onor. minster al instrncţinnei pentrn clasele giminasiale. Deposit in Bncnrescl la librăria Socec | et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. ANUNCIU IMPORTANT. CEL BAI VECHIO SI REHUBITO MAGA31N LA STEUA ALBĂ SOB FIRMA 0 Pt 0 u 14 I I P T mJCP? S0MSTHH Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis—A-vis de Slg. Prager. Jt Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-i-vis de Sig. Pragrr. Am onore a însciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de tnoâlţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasouele cele din nrmă, — precum şi nu mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de lucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauoiuc pentru plâe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Snb-semnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru Încredere ce a dat menţionatei mele firro» de un interva' de 12 ani care până acnma a depus probe suficiente de fina calitate a măriei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acnm inainte, va bine-voî ai da concurent seă găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu t6tă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. Ir* de CHARTIE MECHANICA de la zabnesci, lângA braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari usitate pentrn (jiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. A EŞIT DE SUB TIPAR şi se află de vOntjare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romăn de D1MITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. A. KRATOCHWIL fi al capelmuistralnl A. Kratochwil, absolvind cn ban succes Conservatorul din Praga şi reinturuanda-se, doresce a da în orele frâle libere câfe-va lecţiunl fundamentale de Piano, Violina fi Arangiament. —A se adresa strada Pensionatului No. 6. De închiriat diferite apartamente A se adresa la D-nu ŞTEFAN PRETORI AN Strada Sfinţilor, No. 54. (623-3) Făcândnmi-se ondrea d’a fi chemat de Societatea Crăcea Roşiă la Spitalul temporar de răniţi de la Tcirnn-Măgnrele, subsemnatul incnno3ciinţez pe stimabilii mei clienţi că cu începere de îa 1 Septembrie viitor voii! absenta din Capitala. Tot de o dată 1 rog ca la cas de trebuinţă sa se adreseze la stimabiinlti mei! amic Dr. Stoicescn, domiciliat Strada Covaci No. 1, Casa Arvenescu, care a bine voit a m? înlocui pe timpul absenţei mele Pr. Petrini (Paul). No. 4 »0#000#0#0000000f E8POSIT STRADA EPISCOPIEI LA .STRDGUBILE NEGRO* • OCASIUNE RARĂ VINURI NATURALE | i : X KT VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI FLACOANE SI CTJ OCAUA cu preţuri fdrte reduie şi neauzite până acum INDIGENE A L DE SI NEGRE De Cotnari , Drig&şant . Odobeşti De Champagne » Bordeaux Băşicaţi Negru Vârtoi Timilbai Cherry Muioat Lnnei De Dilu Mare Milo het Ra^eohle VINURI STREINE en groi şi en de tai 1 ,|f Da Rhln I Malaga ;| HI » Ungaria ||| Madera Nu p<5te ooncura nimeni cu mine nic! in privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ^ ce privesce preţul lor. * N3. LiqueururI, Dilerite CognacurI vieux şi fin Champagne. Ţuici veche naturală şi ^ Unt-de-lemn de Toscana. ŞM IVt. THEODORESCU. ^ •0000000000000000000000000900 UU*UUUXH**UU*U*HUUUX*H*H*M*M* PHARMACIA T_.A „SPEBANTIA" ^4 «. calea moooşoabi, m. K DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. 14 Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Aeemenea no angajtUă a efectaa or!-ce co_ mau de din rcaaortnl medical. ‘R'p.ŢŢg ^ UUUHUU**U*UUMUUU****U**UU**UU -Ar. STRADA CAROL ■ IAΰ- » ,LA ST^UA ALBĂ« A VIS IMPORTANT întâiul fi renumitul Magasin de INCiLTIilIlITE FENTED BAHBATI, ilâiK SI COPII lub firma PHILIPP QOLDSTBIN .LA STfiUA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Cartea veche) vie-ă-vis de Sigiemund Prager. SoflinJu m! de curând din cele mal renumite fabrice existente din etr&în&tate, cu care etail in relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dnpe faadneJe cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese ca nasturi In tâte formele, Sandale, Pantofi, aci.; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Slaroquin salon, Pantofi şi tot ce ae atinge do încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Oopi! tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vâ rog a v$ convinge de adevcr Acâstâ raagaaie Ostc ona din cele mal vechie din Capitală, oare şl a cAştigat o reputaţiune de cele mal frumdse pentu soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi în viitor voii! fi onorat cu Clientela D-vdatră. PHILIPP OOLDSTfclN, Strada Carol 1 No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis de Sigismund Prager »La 81eua albă.* CEL MAT UU3yLA.C3-^-SX2^T DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A- 3L.A BELLE .TARDrNlERE" «OSEF GRtWB.tU 20, Colţul Bnlevardulut şi Stradel Xogoşâlel, Cuele Grecânn, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE invit pe Onor. Public sâ binp-voieseft a visita magasinul meft, unde va g&si o Esposlţlune de haine 0 onfeoţlo nate cum n’a fost incA m Bncnrescl. şi anume COSTUME COMPLECTE I REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE | din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţa, şi croite dupS jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiet pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine c& am remas fidel devisiei acestui magasin: * COTSTSXJTVr MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATE A JOSfiF 6RCIIWBA.UM ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bnlevardnlnl şi Stradel Mogoşoiet, Casele Greeenn .lf> Tipografia Thiel A Wiess, Palatul .Dacia*.