No. 22 VINEUI 28 IANUARIE. ANUL II. 1877. A BOTNT A MENTELE IN TOATA ROMANIA: P* in........................... pp A luni ..................... Pe 3 Ioni . . ............... I.. n. 48 > > 24 . . 11 p<> vn in strainatatr: «o |NSRHTT"»fl SI RKCLAMK: l.inin do 30 litnm put. pn*inn IV, S buni. p« p»ffinaIN, 80 bani, p« padina II, lini noi EUelame 1 lei noi linia. U: numfir In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ţHLELE DE LDCUU MURGUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA.* A '^TXTlSrCTXJR.X 8< •• in i:i ■ ni; .U: La D-nii UaiHn- Mrtn tf Vnfjler In Vit-nru , '■ «. [q A. Omxlik in Vionim, StuLoji». ^G*i j ; *u,/0j Musv in Vi-nna, Ş.-il.-r- Um 2, Vinceni llrdicia n Vinnna, Tninfall•îra'in 17 ; /‘hilipp JaAi In Vienna, Eachenliacli»11 ; J„ jMg <* Comp. in P’ j- 1 5 llauw-J.af/\t'-Jlulliv & Comp. in Paria. Scrisori nofrancat^ nu se primesc. Articolele nepublicate se vor arie. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI * (Agenţia Havaa). Paris 4 Fevruariu, 10 ore dimineţa. ţliarele privesc c» regretabile faptele ce s’aQ petrecut la Constantinopol. MoAittur Uni: trsel ansâi-11-! P® Europa a nu se prSbi. El ţ)ice c» desnodămOntul crisel prin forţi lucrurilor, ra face să progreseze râul Incurabil care muuresce pe Turcia. Journal de Dibats deploră căderea lui Midhat Pa;a. Acest 0iar este de opininne că nici Înşişi inimicii Turciei nu ar fi putut-o consilia la o imprudeD|ă urni culpabilă. jmm.il des Dibats face apel la Inţelepţiu-nea cibiuetelor europeane f i le conjură de a se abţine de la ori ce diiisiune TdtămOtore. [Londra 6 Fermaris. Times crede că ministerul lui Edhem-Paşa ta face loc unul cabinet de concesiuni. Times adaugă: ddcă Rusia toesce a înainta mal departe de căt o consiliază Conferinţa, nu o mai blamăm. Dar căt despre Anglia, mal nainte de a respunde la circulara Prinţului Gor ciakoft, «i ta aştepta resnltatul reToliiţiiiml ce s'a operat la Constantinopol. Conitantinopole, 7 Feruarie 0 comunicaţiune oficială declară că Midhat-Paşa fusese dat afară, pentru că contrariu Constituţiei, el să silia a pune mina el Însuşi pe puterea absolută, de care Sultanul se demisese. BDCJRESCt 27 IANUARIE. Mimate ruj s'a recompus In modul următor : I<$n Brătianu president al Consiliului şi miniatru de Interne. Dimitrie Stnrza la Finance, Nicolne Ioneacn la Esterne. I. Câmpineanu la justiţia. I6n Docan la Lucrări publice, la Re9bel Slăniceanu, Chiţu aeă Stăteacu la Culte şi Instrucţiune publică. Cu puţine aeptăm&nl In urmă, D. Dimitrie Sturzda Îşi daae demisia din Minister şi ln contra tutulor stăruinţelor pe lingă d-sea, 'şl-o menţinuse. Atunci am cetit ln Monitor, că demisia d-sale este primită. Tdtă lumea 9cia, că d. Sturzda, partisan erodinco9 al d-lui l<5n Ghica, nu aprobă politica prea pronunţată ln '•ontra Turciei, ce o urmăreaţi dd. Rrătianu şi loneacu. Ce sa schimbat In aceste 3 sep-tămănl. in cât d. Sturzda să p<5tă reintra ârăşl ln Ministerul Brătianu-lonescu? Sad a părăsit d-sa politica urmată peni4 acum, sa fi dd. Bră-tianu-Ionescu aO părăsit politica lor saă desbinările Intre dumnealor erafl ără nici un sens politic : ln orl-care din aceste caşuri, reintrarea d-lul Sturzda nu l p6te fi de căt păgubi* t6re ln ochii dmenilor serioşi chiar din partidul s6â. In ceea ce privesce trecerea d-sâle de la ministerul lucrărilor publice la acela al finanţelor, noi o găsim f6rte riscată. Nu e vorba, d. 16n Brătianu trebuia nuuaal de căt Înlocuit la finanţe : incapacitatea il-sele pentru acest resort devenise prea manifestă. Insă întrebarea remăne deschisă, dacă d. Sturzea este finan ciarul cerut de Împrejuri. Despre d-sa am auijit ijicândii-se adese-orl. că, prin neobosita d sâle activitate ln chestii de detal, ar face un eminent director de minister. Pe de altă parte, debutul d-sâle finanţ’ar cu o-casia acelei stranii „interpelări* ln una din ultimele şedinţe ale Senatu lui, nu a dovedit de căt un diletantism de ocasie. Insăjne pare, că starea finanţelor ţârei In mijlocul crisel orientale şi după 9 luni do administraţie Brătianu, covârşeşte puterile unul direc-to£_ de tu n ster ţi al» unul vistier diletant. Va da 6re junele d. Cămpineanu nn al doilea partizan al d-lul 16n Ghica, maî multă tărie noă compusului cabinet? Tocmai astăzi, 27 Ianuarie, când d-sa intră ln ministerul Principelui Carol de Hohenzollern, este aniversara (Jilel, ln care sunt acum 6 ani AUgemexne Zeitung (No. 27 din 27 Ianuarie 1871) a publicat prin o culpabilă indiscreţiune, aşa numita seri s6re a Principelui Oarol către d-nu Auerbach a cărei autenticitate Insă nu o garantăm. Este ştiut, că Îndată după acâsta d. Cărupinânu, lntr’o şedinţă memorabilă a Camerei de atunci, s’a declarat de adversar hotărlt al di-nastier Hohenzollern pe tronul Ro-măniel. De atunci Incdce d. Câmpi-nânu, de altmintrelea necunoscut ln ţâră, avea numai reputaţia şi a PAirr unam O VIAŢA. PIERDrrTA _ (Urmare) Cănd apoi a luat inânele de pe obrajt, urmele degetelor II remăn pe fRţă ca nişce vrlste vineţii. Dună sâra, Sevasta !—grăieşte bâ-trSnnl a lene, mergând spre patul ®ăă, pe care şt aruncă căciula plină de sloi. Bună sâra, taică!—li răspunde fiică-sa, fără măcar să Îşi rădice capul. Lucrezi, lucre«Ji !_bine faci!.. Aşa e lumea.. ţlicend aceste, MoşMârianse opri Înaintea sobei plina de jftratic 'şl apucă amândouă pulpanele sumanu-ll,r Începu să se scuture de sloi Sevasta sări speriată de ]a masft Val de D6mne, taică! — strigă ea grăbind spre ■el-, — ditrft irmpli t6tă casa. Bătrânul privi ln delung ln faţa ficel sale. Aşa-l! ijise el.—Eram să mă nşe! fără a mişca capul, el işr rădică ochit şi privi in pregiurnl săfi. Pletorele parcă-I tremurail, buza i se miş'-a încet şi ln faţă i se oglindea o durere adâncă şi lină. Peste câtă-va vreme el suspină lâtinând din cap şi merse la patul in dropta. Începând să pipâiască perinele. Nu era nimic. El Ingenucliiă şi căută la picidrele patului, apoi se rădică ţiind In mână o garafă rotundă In care tuni era ca de trei degete rarhiă găl-biniii. In vreme, ce el ţinea garafa In mână, remăind cu privirea asupra el, durerea ogluiditâ ln faţa lui din TIMPUL atacurilor pasionate ce i s’a adus după tribuna Adunării, Inchiare ce am publicat lu colbnele acestui ^iar din numerile trecute, amauijitdin diferite părţi aducându-i-se critice injuste, cum că o asemenea Inchiare ar fi In afară de competinţa acelei Curţi. Spre a pune capăt unor imputări aduse In necunoscinţă de cau-să, credem că nu putem face mal bine de căt publicăm! aci o declaraţie analogă făcută de înalta Curte de Casaţie In anul 1863 şi publicată In Monitorul oficial No. 32. — Şi a-tuncl ca şi acum vr'o căţl-va patrioţi Îşi permiseseră a ataca In plină a-dunnre acestă înaltă instituţiune. Curtea de Casaţie cu drept indignată In Monitorul oficial, a protestat contra acelor atacuri. — In faţa acestei declaraţii credem orl-ce comentarii de prisos şi ne mărginim a o reproduce aci ast-fel cum o găsim In Monitorul oficial No. 32 din 1863. CURTEA DE CASAŢIUNE* magistraturel Curtea de Justiţie şi de Casaţiuno, intrunindu-se astăzi In şedinţa de consilia a secţiunelor-unite, şi deliberând, a lncheat cu majoritate de şepte-spre-^ece următdrea declaraţie: In ultimele şedinţe ale Adunării elective unii din d-nil deputaţi ad întrebuinţat espresil despreţuitdre In contra Curţel de Justiţie şi de Casaţiune, şi ad mers chiar până a pune In bănudlâ nepărtinirea acestui mal inalt corp al ţârei. Curtea a văijut cu o tristă mirare, că asemenea atacuri s’ad putut pro duce în sinul adunării. Acdstâ urmare n’a putut proveni de căt din o greşită apreciaţie a pnterel judiciare In regimul constituţional. şi mal cu osebire, a posi-ţiel înaltei Curţi de Justiţie în or-ganisaţia politică a ţârei, Curtea nu socotesce der de prisos a defini şi a pune în vedere acea posiţie. Ca şi adunarea Electivă, Curtea de Justiţie şi de Casaţiune este in-stituată de convenţie. Convanţia a chemato a cundsce şi asupra pârilor — ce s’ar provoca în contra miniştrilor, sad de către domn sad de către adunare, şi prin urmare, a pronunţa ca supremul arbitru, In conflictele ce să pot naşce Intre puterea esecutivă şi puterea legiuitdre. Ea are dâr dreptul de a reclama pentru dănsa cuviincidsa consideraţie din partea acelor două puteri ale Statului care apelătjă şi se supun otă-rărel săle, ca la cea mal Înaltă, ca la neapelabila espresie, putere judiciare ; ea are mal ales dreptul de a cere pentru verdictele săle acel respect ce trebue pururea să lncon-j6re lucrul judecat şi fără de care nimic numai înche^ăşuesce ordina socială. A’I refiuja acest respect, este a săpa chiar una din temeliele mecanismului constituţional din care inalta Curte de Justiţie face parte integ rantâ; este a pune In chestie pactul fundamental întreg, căci puterile Statului nu pot funcţiona In regulă fără reciproca respectare a netelor sâvărşite de fie caro în mărginirea atribuţiunilor sale. Cu dreptul cu care astăzi s'ar permite In sânul adunări bănuell asupra nepărtinirel Curţii de Justiţie, fiind că a achi tat pe miniştrii ca ad fost acusaţl de adunare, cu acela’şt drept mâine o mulţime Înrâurită do pasiune mo-mentanee, ar putea cere judecătorilor socotdlă de sentinţa lor ; cu a-celaşl drept apoi şi puterea esecu ti vă ar fi putut bănui Curtea, dăcâ ea din Întâmplare, ar fi osândit pe acel miniştri. Şi atunci ce ar deveni neatârnarea judecătorilor şi su veranitatea verdictelor î Unde ar fi garanţia esecutăril otârârilor Justi ţielî... OrI-cine Înţelege pericolul ce ar putea nasce pentru ordina publică, pentru equilibrul puterilor Statului, din o asemenea despreţuire a lucrului judecat. Apreţuirea verdictelor politice ale Curţel este a istoriei, a căria judecată nu stă sub lnrăurirea Înşelă-t6re a pornirel momentului. Puterea Curţel se rdzimă pe actul fundamental al ţărel, ce a ins-tituit’o, pe legea organică a Curţi votată de însăşi Adunarea. Pe cât timp se respectâză legea în ţeră. Curtea se aştâptă şi la respectarea demnităţel sele, şi prin urmare, la respectarea verdictelor ce dă în legitima sa competinţă. De nu se lnşdlă în aşteptarea sa, Cui tea ocupă o posiţie prea Înaltă pentru ca apreciaţiile individuale ce s’ad ivit în Adunare s’o pAtă atinge. Ea trebue însă să depldre toleranţa ce ele ar găsi în Adunare, câd acea toleranţă ar Însemna slăbirea base-lor celor mal esenţiale organisaţiei ndstre politice, şi ar amerinţa cu ruina nouele instituţii ale ţârei, mal nainte Încă de a se întări şi a se desvolta deplin. Curtea îşi va urma In viitor ca până astăzi misia sa fără a se po-văţui de alte lnrlurirl de cât de lege şi de consciinţă, ne având a da sdma de otârârile sâle de cât lui Dumneded. Acâstă declaraţie se va transcrie In registrele Curţel şi prin Îngrijirea d-lul prim-preşedinte, se va publica în „Monitorul oficial" comunicându-se o copie şi d-lul ministru Justiţiei. Anul 1863 Februarie 11. (Sub-scrişl). V. Sturza, Gr. Raco-viţă. A. Catargiu. Eugeniu Prodescu. S. Fălcoianu, Şt. Silionu, Dr. Roseti. Ar. Ghica. Sc. Gr. Ghica, L. Steege. C. Vârnav. N. Bâscovdnu. E. B. Cal-ligări, C. G. Ghica, T. Veisa, Gr. Filiti, Gr. Creţianu. (Ve<}t «Monitorul oficial, No. 33 din 1863.) gate In urma unor îndelungate ser vicii, iar pe de alta îngrijesce de favoriţi şi iată cum : Prin numirea d-sale ca ministru se face vacanţă de un colonel la sc61a militară, şi pe de o parte se mută le acest post colonelul inspec tor al artileriei teritoriale, chemând ca inspector un colonel din neacti-vitate; Ară pe de alta se propune prin budget suprimarea postului de colonel la scAlft. Ast-fel pe 1 Februarie! colonelul director al scAlei va fi lăsat In neactivitate prin su primare de funcţie! După budgetul pe 1876 erad sub-intendenţl (Lt. Colonel!) din cari 3 la intendenţa diviziilor şi 2 directori de servicid In Minister. In bugetul pe 1877 se suprimă un sub intendant de la intendenţele divisii-lor, şi ingeniosul ministru se gră-besce a pune In neactivitate 1 sub ntendant pe financiare rel. ti v la un cre- dit de 108 mii lei cerut de ministrul Ln crări or Publice pentru plata de lucrări I; poduri şi şosele, contractate de mnlt şi terminate nuul aspirat 1870 NOTIŢE BIBLIOGRAFICE. Convorbirile Literare din Iaşî. Publicăm mal jos sumarul numărului din Ianuarie al acestei reviste lunare şi vom publica de acum înainte regulat şi sumarul numerelor viitâre. .Convorbirile* sunt singura re viată literară ln România liberă, care ! şl fi urmat până acum fără şo e ?' cu 0 regularitate esemplarâ acest timp „„ a f apare’ 91 ln I " » a fost mcl-o-dată Întrerupţi. nuş,-atnUraiat nicIodata ţtpantiune», nu a cerut njcI un J’»tor de Ia vre un g^eTn ] ^âzimat pe protecţia nitnenm. Jicrat In modestele margini, ce i le i'npun Împrejurările ţem, fftrj, a sone nu sa ci a ^bate de la tinta. propusă, mulţ„. foită neobositelor silinţe ale redac-Iacob Negruzi şi sprijinu-1 lntelectual şi adese ori material ce i l’afi dat amicii săi tatea literară .junimea. Abonamentul de 20 franci pe an Ia 70 c61e de tipar pentru tdtă România şi numai de 6 fi. pentru Aus tria este aşa de mic, In cât nu se p6te esplică de cât din scopul re dt*' t'el de a respândi iubirea lite-faturei pe cat se p6te de mult, chiar continue sacrificii băneşti. Multe articole mediocre se vor pu --------,.Vv . ^ OU TVl ^ 1 publicat In acestă revistă, dar sau publicat şi multe bune. şi in to-13 ' ire^,R eI este solidă. Aici ne pare a fi adevăratul lor de a dice • să «condamne cine e In stare să facă mal bine. Numărul de la 1 .. ianuarie conţine ■ .Satira VI„ poesie de Iacob Nogruzzi. — .Aforisme pentru înţelepciunea |u viaţă de Arthur Schopenhauer tr. de T. Maio- reecu (urmare). — ,Moş Nichifor Coţcarul. Povestire glumeaţă de I. Creangă.___.Ste- Iuî».» poeeie de A. Nanul. — .Teoria Uo- dulaţîunel universale,* studifl de V. Conta (ormare). ly0j ja partea v5 este,, poesie de 1. Mincu. — .Colinde,, poesil, din colecţia d-lul G. D. Teodorescu. — Bibliografie. e e • Familia (Anul XIII,) ,fâie periodică beletristică,, apare in tote Duminecile în Pesta, sub redacţinnea d-lnî losif Vnlcan. Preţul abonamentnlnî pentru România 2 galbeni. Numărul din 23 Ianuarie conţine nrmătorele materii : „Donina Stanca,, stn din istoric, de Or. G. Tocilescn. — ,La lân Popasn,* poesie de I. M. Lapedatu. — .bata din Peatră,, basniu de A. I. Odo-bescu .Secretele Castelului,, roman de Xavier de Montspin, — ,Salonu., — ,Un enspin din Satumare,, de Codreann. — Midbat Paşn,, schiţă biografică cu nn portret.— .Oglinda Inmel., — ,Ce e nofl?, .Foişâra Telegrafului Român,, apare ca supliment la foia .Telegrafului Român, din Sibiin, de donă ori pe lună. No. din 20 lannnrie conţine nrmătârele articole: .însemnătatea mirosurilor şl gnstnrilorfl pentrn brologie,, de D. P. Barcianu. — .Idealele studentului Român,, de I. Popea (cuvântare festivă). — .Mişcarea populu-ţinnel române din Ungaria., — Bibliografie. * » .Colectorul literar pentrn ambele secse.* Numărul din 9 Ianuarie conţine: .Misiunea profetului Moise,* de Schiller, trad. de^ N. Micnlescn (nrmare). — Dama cn mănuşa negră,* de Poneon dn Terrail, trad. de I. Dimitrin (nrmare). ,Miss Marv sefl Institntricea.» de Hngene Sue, trad. de ,|. Costescu* (urmare). .Consiliile unul părinte către fii săi.» tre România despre o ac eventual nici nn pâte fi vorbă. .Trei nnî din literatura română,, indice biliografic, conţinând tute cărţile’npărute a români în cel din urmă trei ani, şi date biografice despre scriitorii din .Macedonia., ."'criere» a apărut in DlMUNfţţ in ediţie particolară (200 oiomplaro.) ,Dr. Iul. Lnng., Rnmer nnd Romanen den Donaulăndern, studiu etnografic istoric, 23 c6Ie tip. in oct. (Din Zeitsch. fiir. Ost-Gvm.) .Comit Prokosch-Osten., Depeches ine-dites du chevalier de Gentz aux hospodars de Valachie (1813 — 1828). Paris l«7d. •Creanga., Moş Nichifor Coţcarnl. Iaşi 1877. DEPEŞI TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPUlUI. Ag*»n|iâ Havas Loatfra, 8 Februirif» dimin. Discursul regal care va fi prouunciat pentru deschiderea parlamentului va fi forte senrt in ceea ce priveşce cestia Orientalul. Reuina Victoria va esprima satisfacţia ce a încercat câ a cooperat la închearea armistiţiului; ea va ijice că regretă viu câ Porta a respins propunerile poterilor, propuneri cari nu sunt contrarii intereselor Turciei ; va ndăuga că a rechemat pe sir HenryElliot pentru a-şî manifesta nemnl-n mi rea ; va formala speranţa că incidentele ce afl avut loc de curând nu snnt de atură a împedeca resoluţiunile pacifice ale puterilor şi restabilirea relaţiunilor diplomatice cn Turcia. Regina nu va vorbi de loc despre con-uita ce va ţine Anglitera. Paris, 8 Fevruarie, dimin. Testai circularii prinţului GorciacofT face o nmre impresiune. Sâ crede că el pare a arata ea Rusia este hotărită a lncru singură la trebuinţă. BULETIN METEOROLOGfO i eitiperaiara. — In noptea de 25 «pre 2(r f evrunne terniometrotrraful s'a seoborit la 10 gr. şi juni. centi-grade snbt 0. Astăijl Mercur! 26 Fevr. 9 ore diniineţa, la 5 irnulc centi-grade subt 0, la mnbră. înălţimea barometrică este de 759 mili-n'.'lr.., cn 1 iniiimetru nmî jos de variabil. Acestă depresiune de 4 milinietre şi jnm. de erî penă astăijl este un indicii! probabil de o schimbare de timp. # Sc Ghici. *) Inaerjiunl 91 lUcltune. TIM PUL LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t<5te librăriile din ţdrfl, «e afli d« Tfinijare : REGULILE CE T R E B UE P  p 1T E pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. 97i/4 morţel pi 1 v/< 60 AJLT0U1E Cilîlli TlITliLOII BOMMI COES DE EFECTE PUBLICE SI DE DWISE Bururtsd, 26 Ianuarie 1877. Pr«ci5 flont 78i/i VALOAREA Oblig. Rurale . 10»„ 1864 77'/,' , , pşito );i sorti --- Impr. Opp^nhf’im 8°018d6 --- Oblig. Dorapniftle b°’0 1871 71 , , rşi te la sorţi --- > Credit fonc Rur. 68 * Credit fonc. Urban --- Impr. Mun. Cap. 80°o 1875 --- Pensii (300) dobăndft fr. 10 --- AcţilCâile fer.rom. 5°01868 --- , prioritari (>°0 1868 --- Dacia C-i® de Assig- --- Act. (fr. 500) 8»io l87l --- Romania C*1® de Asaig. --- AcL (fr. 200) 8% 1873 --- Mandate........ --- Impr. Municipale fr. 20 --- Act. Bnanciare Rom Ane 8°^ --- Căile ferate Ottomane --- Act (fr. 400) Renta Rom fi. ni CUPOANE Oblig. Rurale p. Octorab a. c. , Domemale .... » FoDciare rurale . . , Comunale .... DEVISE Pan*.................... Mir*. >................. tiru ............... AnvPi ?................. Lordr*.................. Iv^ndr*» darnicii....... H*m>.urrf............... Amsterdam............... Vir*n«\................. IWîtn................... l.ip«ei................. ............... . ............ Qalbenu austr. . • • • • Agio e. Argint.......... 260 60 97 J »v> 9950 9940 250 9940 a,a.a-. || .. I DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU occupâ banca de bucurescî în PALAT ULII „DACIA precum şi nu \ P A I! T A M E N T IN FOSTA CASA R E S C IT în faţa teatrului naţional In formali un! la Di recii unea Sonel»(it .DACIA' ...J I,, I MIMII ■ nt ........ FOSTUL-CIRC Vineri 28 fa/marin Beneficiul IMuî ST. IULIAN Represenlaţiune Extraordinară Beneficientul nu să îndoesce de concursul Onor Public ale căruia aplause tot-d’a-nna le-a meritat. începutul la 8 si 1 şira. 2512,/, 2511 V' 181'Ti 152 80 03 10 71 80 vătămările practicei medicale Singura ţi s;gura piuă contra TELEGRAPH, GAZ SI APA Strada Stirbey-Vodă No. 38. Stabilimentul Gaudineau, Văile & C-ie, trecând iu posesiunea sub-semuaţilor încă I din Maifi espirat, — D-uu Văile represen-tantnl vechei firme, nu mal are nici nn fel de amestec seu drepturi în acestă afacere. Anton I. Engels & Teirich. 389.3-1. SOCIETATEA DE ASSIGURA IE ■A ioni DII FONDATA XTST -A-TSTTTIILi 18S2. Aducem la ounoscinţa onor. public, că, societatea assiguriiză Contra daunelor provenite de incendii! la clădiri şi obiecte miscă-t6ve: contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor cnusate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigureijă ijestre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de morte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţia generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România adolf weinberg Colţul stradeî şi curtea vechie (hanii roşiB). ■■■■ I 11 I I l lfT...* CURSUL V1ENEI Viena, 7 Februarie (st. n.) 1877. Metalice................... Naţionale................... Renta în aur................ Lose...........................1 10 8° Acţiunile băncel...............“ ' Crediturl...................... 18 30 London..........................123 65 Obligaţiuni rurale ungare . . • 73 - , temeşvar............71 75 , transilvane .... 71 75 Argint iu mărfuri..............1 15 25 Ducatul.......................... 5 87 Napoleonul....................... 9 87 Marc 100.........................60 75 DE ARENDAT MOŞIA CÂRSTESCA, duo6 poştil depărtare de Bucurescî, şi 1 poştă de Ploescl. — de la St. George 1877. Doctoru Turnescu 388,3-1. Bucureacl calea moşilor No. 55. AD.UINISTRAŢIUNEA seminarului NIF0N MITROPOLITUL No. 15. A N C N C I ti La 20 ale corenteî ne presentândn-se amatorii spre a concura la licitaţia pentru antreprida îndestulării cu carnea şi pâinea necesară elevilor şi personalului de serviciQ a seminarului pe anul corent , se publică din nou - K I 14 XXttttXX xxxxnwye»»»t**n*uuu*n***n CEL MAI MARE MAGASIN HAINE GOIFEGTIOMTE si de ARTICOLE de «ODA insr iROUVEJAU^ri-^ CB s. €iă MJ ru ■* ■ l i mal reduse, precum se p6te Coltul Bulevardului cassa Grccianu miU ______ r... i «l~W» suntem „re, Ine.Ucp e„ mltrf.ml,. ne-.n. ^ J'ea „urna. In no. se pot gâsi haine,. ,stru. - Bugăm pe Onor. Public aşi da ostemu., de .. ne vis, l Devenind situaţie din iji In