DUMINECA 25 SEPTEMBRE. ANUL II. — 1877. Nr. 218. A-BONAMEI'TTELE IN TOATA ROMÂNIA : Pe an.....................I" »• « Pe 8 luni...................... P* S , .................... . 1 < in strainatati: 1» an........................ 89 INSIRTIUN! si RECLAMI: Linia Je 30 lit*r« p«ti». P»gin» IV, 30 bani Pe pagina III, 80 bani, pe pagina 11, * lei noi. Heclame 2 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCUO. A. ISTTJISTOXXT R X 8e priime«c ta «trăinAtatei La D-niî Hna»m-•tmin A Vofltr in 7i6nna, VValfi«chfţaa*e 10 A. Oppeiik tn Vienna, Stubenbaitei 1} R*do-Mo*m in Vienna , 8eiler«tAtte 2 ; Vtmema Hrdioka In Vienna, Tmnfalt«tra»»e 17; Pfuiipp LN> tn Vienna, Escbenbachţatte 11; L. Ltmg AţUomp. In Peşta fi Hmm LafjU*-B*Uigr A Comp. la Pari». Soriaorl nefran&ate no «« primesc. Articolele nepnblicate a» vor arde. Un numfir In Capitala 10 bani. Hiuroul Kedacţiel şi Administraţiei: Pnlntul „Dacia". Un numir In Dlstriote 15 bani. Cartai de Bncnrescl, 23 8pptf*robre. Oblitţ. Rurale.......... 82V* 82 > Domemale ... 14 731/! Credit funciar rural . . 72Va 72 # * urban . 60 — Ijupr. mumioipal al Capit. 74 — Oblig. Pensii........120 — Oblig. Dacia........ 200 — , Romania .... 40 — Impr. municipal cu premii — — Banta Rom In 4 ..... — — Paris 3 luni............9940 9935 Londra * .... 26 26 Viema , ..... — “ Berlin » ..... l*2l/i Cnrinl de Viena, 4 Octombre. Metalice..................... 64 46 Naţionale...................... 66 86 Renta In aur....................76 16 L*............................111 — Acţiunile bAncel.............. 847 — Crediturl......................2l8 60 London.........................117 15 Obligaţiuni rurale ungare . . 78 — » temeavar .... 70 » transilvane ... 75 76 Argint in in&rfurl.............104 10 Duoatul......................... 5 ol Napoleonul...................... 9 401/* Marc 100 ...................... 57 75 Canini de Berlin, 4 Octombre. Acţiun. Cailor ferate române 14 75 Obligaţiunile române 0O/O. f 53 — Priori tâţi le O. fer. rom. 80/0 40 — împrumutai Oppenheim ... 72 60 Napoleonal....................16 24 Viena, termen lung.............— —. Paris « murt .... — — Calendarul ijllel Duminecă 26 Septembre (7 Octombre). Patronul £ilei: Cuvidsa Eafroiina Rds&ritul sârelul : 8 ore 8 min. Apusul idrelul : 6 ore 31 min. K ase le tunel : Ultim Quart. PLEC A R E A TRENDURILOR Bucure aci— Snoava Buc ir**-.. i . . . . 8.15 n 10.— j Ploeacl..............9.60 b ll 06 J Brăila...............1.53 n 6.46 3 7.16 d Tecucifl.............4.38 n 11.40 d Roman................9.05 d 4.54 $ 8aodva, sosire, . 12 03 q 9.65 n 8io4va—Bnonreacl Sucăva...........5.11 6.46 d Roman............8.45 n 12.10 d Teoucia..........12.30 n 6.10 ij Brăila ..... 3-08 n 8.10 o 8.68 <1 Pioasei.........7.12^ 2 45 <2 Buouresol, sosire 8.30 ISO j Bieoretcl—Gtnrgl» Baooresol.............. 9.16 d 0.05 n Giurgiu, sosire.........11.85$ 8.27 n Glnrgln—Bnonrescl Giargia........... . , * T.*6 Etoi1e Belgî* afla că prinţul Louis Nn-poleon a plecat incognito din Dave la Paris nade t& sosi în tot aceluş timp cn fostul ambasador Bmedetti, şi fii sgî. Paris, 2 Oetomvrie. Midhad-paşa va pleca de aci peste 14 $ile la Neapole ca să petrâcS acolo eroa. Festa. 2 Oetomvrie O depntaţiă de studenţi a petiţionat pen-tra profesoral Wagner. Ministrul de in-strucţiă Ie-a respnns că Wagner nn p6te fi suspendat din partea !m. Referatul asupra liberării 1 ni Wagner se va trata poimâine la masa curţii imperiale. Manie, 2 Oetomvrie. Regele a înaintat pe prinţnl Arnulf la gradul de maior. Acesta plecă arjl cn a-dintantnl săfl prin Viena la coartiern! general rns. Belgrad, 2 Oetomvrie. Agental diplomatic ros, consolai general Persian a presintat a$I la amăcjl în-tr’o audienţă solemnă creditiva sa princi-pelnl MiUn, în presenţA ministrului din afară. Pesta. 2 Oetomvrie. .EllenSr* comunică că en a avnt loc în Cherdi-Vasarhely o ciocnire sânger6sfi între soldaţi şi popor. Colonelul Scalic a plecat acolo din Braşov cu 3 companii. Bncoreaol, Oetomvrie. După crinj w audeţ corniţele Coţebne va primi o posiţia eminentă lângă comandau-tnl suprem al armatei ruse, marele duce Nicolae, Nlbll, 2 Oetomvrie. Stare» lucrurilor este f6rt« ,eri6sS. A^î ,pre am«d* » plecst nn batalion de in-fanteriă m ţara S-,echilor, 15 mii Sr,echî afl rrnt să apnee armele. Saţil din Hraţov se tem de nn «Isc fi de repetiţia erenemen-telor din annl 1848. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Agenţia Harag), — Serviciul de la 5 Oetomvrie, 4 or» »«ra — t Agenţia Havaa< publică nrmătârea telegramă a A. S. I. Marele Dace Nicolae, adresată Prinţulnî Oorciakoff: Plevna, 8 Oetomvrie. Armata de la Rascink a pornit înainte în nrraa retrag3riî operata de armata Iul Mehemet Aii, dopă înfrângerea sa la Tzer-kovna. La Silistra s’a observat pregătiri din partea Tnrcilor pantra a trece Dunărea. Măsurile necesarii s’ati lnat în vederea acestei eventualităţi. In Bileanî în general total este linis-cit. Din când in când, focal se reînoeace dintr’o parte şi din alta la Şipka. La 20 S^ptambre, generalul Molsky a foet uşor rănit. La 19 Septetnvrie, nn detaşament turcesc, compus din 5 batalifine, 4 escadr6neţ cn artilerie, eşifc din Plevna pentru a se aprovisiona cn furaj de dinc6^e de Vid, şi s’a îndreptat spre satele Dolnyo şi Me-tropolye. D^ră detaşamentul generalului Teberno7.onbow ’1 a silit a se retrage în Plevna, prin focul bine îndreptat al artileriei, focul combinat al dragouilor şi în acelaşi timp prin fericite şarje de cavalerie esecutate de dragon!, cnsacl de Kuban şi Români. Artileria n6stră călăreţă a lucrat într’ou mod Turte eficace. Am ars satul şi am făcut să sară în aer nn ehe-son de cartuşe, ceea ce a silit pe Turci a grăbi retragerea lor. AQ fost răniţi căpitanul Meugist, din regimentul de dragonl Ekaterinoslaw, şi port-drapelcl Kartzew. Am avnt cam vr’o 40 soldaţi morţi şt răniţi. In s£ra de ‘20, Tnrcil afl reînceput tirul contra întăririlor n6stre apropiate şi acelora ale Românilor în timp de o jumătate de oră. Am avnt doi morţi şi 4 răniţi; Românii, nn mort. Baterile nostre afl susţinut focul şi 'I afl prelungit i6tă noptea. Astă$l canonada continuă. Intr’ nna din redatele turcesc!, focal bateriei a 4-a din a 31-a brigadă a făcut să sară o ma-gasie cn praf de pnşcă. Tarcil mal n’afl r&spuns. Am trămis a«tă bue, sosirea întăririlor numerdse şi mişcările recente ale armatei lui Ţâre viei, dovedesc o faşă nouă a ac-ţiel care va decide In curănd asupra gloriei armatelor turcescl. Principele Milan s’a rătăcit Im politica sa. Subsidiele le-a primit acuma t<5te. Pe cămpul de resbel Insă e timp rSQ şi primejdios; ar preferi să rSmftnă mal bine frumuşel acasă de căt să se expună du-bidsel v&nătorl după gloriă. Dar de unde să dea banii IndSrăt) Asta este cestia rea care i-o resolvă un oficios austriac. S'ar putea aranja un moratoriu, ijice săntul oficios, sad s'ar putea băga In buzunar banii In tăcere şi In linişte. Daca n'ar fi un oficios care ^ice aedsta, am putea crede că e o ironiă, o păcălitură, dar este un oficios şi oficioşii din t6tă lnmea, ca şi la noi, sunt dment seci neavănd nici decum spiritul glumeţ şi sunt In stare să jică stupiditatea cea mal mare cu aerul cel mal serios. Priucipele Milan are dar alegerea ; sad să facă un moratorid sad să nu facă nimic. Acostă purtare nobilă se va putea manifesta In cas cănd ruşii nu vor birui la Plevna. Dar ce va face principele cănd ruşii vor fi biruitori 1 NOA NOTA CIRCULARA n d-lul CogAInicânu DortutuU Agtn', De 1» începutul reaboinlnl oare nrmerE actualminte In Bnlgaria şi mal 'naite de intrarea armatei române in acl^tS provincie, v'nm annnţat spre comunicarea cabi-netnlnl de la.... — cS autoritliţile militare tnrceecl de dincolo de Dnnâre «8 hotSrât a nn Bcorda nici graţie, nici missricordie Suiţilor şi prisonierilor români, cari vor cidea in mânele lor. Ministerul de la Constantinopole s’a grăbit atnnci a tăgădui acest fapt, iar e8 din parte'ml am cre comandanţii şi soldaţii turci. Pe câmpul bătăliei de la Plevna la 'ts Septemvrie, maiornl Nicolae loan şi căpi-tannl NSstase din armata roma, cari era8 prea grefi răniţi pentrn a pntea eă ee retragă Ia nn loo sigur, — dnpă ce s'a8 retras trupele Inptătâre, el a8 foet tăiaţi în bncăţl cn topdrele de către başi-bnzncil veniţi in nrmă. Afară d'aee'sta, acel nşor răniţi români, cari afi pntnt eă scape furişi din câirpnl bătăliei, mărturisesc unanim că, dnpă incetaraa luptelor, afi vă^ut bande de jăfnitorl şi asasini năvălind, pe morţi spre a’I ucide cn tortnrele cele njal îugrozitdre. Prin urmare, nn mal este admis a ee îndoi că actele de asemenea naturi, nn Dorn al că aont tolerate, dar chiar antorieate de eătre comandanţii armatei tnrceecl. Acăsta din nrmă este şi mal mnlt dovedită prin desproţnl armatei otomane pen. tra tâte dispoeiţiile umanitare acordate de Statele europene, impedicend mal cn osebire pe personalul .Crncel roşii* d’a’şl îndeplini misia pe câmpul de luptă. — Re-servândn’şl pe răniţii noştri ca nn fel de pradă sigură pentrn omorâtori! el autori-saţl, — numita armată trage cn focuri in-tradins asupra gtegnlm alb;—şi fiind că In ambulanţele n6stre doi infirmieri afi că^ot deja victime ale cnraginlnl şi zeln-lnl lor, am fost nevoiţi eă renunţăm la orl-care servicii al personalului sanitar in faţa posiţiilor tnrcescl, de 6re-:e ar fi es-pns la o peire eignră. Din acăeta resntă, că cadavrele căluţilor noştri stafi incă până aijl neîngropate. T6te acestea sunt nisţe fapte vă^nte şi constatate de mal mulţi insărcin aţi militari străini, fapte cari ne aminteeo barbariile cele mal hidâse. Este cn neputinţă că puterile car! afi adresat la convenţia din Geneva, să ia nnmal pur fi simpla act de aceete rnfin6s5 proced&rl. Apelând la Bimţimântele de umanita fi la respectai pentru omenire, cari s'afl manifestat tor-d'a-nna de câtre guvern ps lângă care sunteţi acreditat, ţper că mulţumită presiunii paterilor Btrălne, —vom vedea că autorităţile tnrcescl curând vor intra iar în calea tratatelor, de la care se abate gn atâta ranlţumire. Nn pot să apăs îndestul asupra reali-tăţeî actelor descrise mal sas; dnpă opi-ninnea mea, ele ar merita o întărire formală printr’o comisie internaţională, — fi guvernul român este cel d'ântâifl care ar cere o cercetare seriâ^ă a faptelor enl-pabile ale autorităţilor militare turcescl. Prin urmare bîne-voiţl, domnnle aginte, a citi pentrn acest scop presenta notă d-lol ministra di esterne, fi a’l libera o copie dnpăadânna. BacarescI, 10 (22) Septemvrie, 1877. Nota aiadmloi Nanlsi CĂTRE POARTA Iu prlTlnţa omorâlorilor din Salonic. Bajac.lere 17 ,• August. Domnule Ministru, Ambat Ja imperială prin notele de la 1 Noembrie 1876 şt 19 Maifi 1877 a semnalat deja Înaltei Porţel neregularităţile corni*) de către autorităţile otomane, la eee-cutarea sentinţei pronunţate contra asasinilor Consulilor de la Salonic, eper&nd că o simplă In9ciinţare ar fi deajuns, pentrn a in- TIMPUL demna pe Înalte Porţi*, ca si vegheze stricta esecutare a sentinţei justiţiei. Sânt Devoit a constvta cu viul regret, ci aceşti speranţă a fost amigiti, şi ci s'aii mal adiogat la reclamaţiile din trecut şi alte fapte cu un caracter mult mal serios. In adevir se vede din osebit' raporturi consulare ci, Dal-Mehemed Curd-Ali şi A-mih-Aga, cari, pentru complicitatea lor In asasinat, aii fost condamnaţi la câte cinci ani de munci silnică, şi cari după Insciinţarea înaltei Porţi îşi făceai peddpsa in cetatea Vidin, — ai venit la "ji Iulie cu trenul din Mitroviţa In Salonic, unde din acea ţii se preumbli in cea mai deplini şi complecţi libertate. In faţa acestor fapte de notorietate publică, cari prejudecă atât demnitatea Înaltei Porţi cât şi ob igaţiile luate de densa în faţa cabinetului din Berlin, — vi iDSciinţez in urma ordinului primit, că, după ce se vor constata aceste fapte, guvernul împăratului îşi reservă ori-ce alt pas. PriimiţI etc. Principele Reuss. CE FACI DOMNULE BRATIANU? Citim In Gazeta din „Bacău* : Nu sunt multe zile de când principele Dimitrie Ghica, a semnalat prin o depeşe trimisă d-lul ministru Bră-tianu, reoa şi condamnabila îngrijire ce se face cu soldaţii romftnl răniţi. Strigătul de indignare al principelui Ghica a umplut de durere multe iDiml.... Nepăsarea , negligenţa , câ-trâ bravi soldaţi români răniţi In resbel , este o crimă, un despreţ pentru omenire. ţharele oficidse, nu aU fost In stare a areta contrariul , ceea ce ne-a convins că cele semnalate sunt purul adevăr. Credem că, lucrurile se vor Îndrepta In urma energicei protesta-ţiunl a preşedintelui „Crucel Roşie,; dar.... ne-am amăgit. Eatâ o noă protestaţie , trimisă prin telegramă No. 633, de d. Senator Dimitrie Cracte : .D. lonn Brătianu, prim-mi nistru şi ministru de Resbel. BucurMc’L „Ca roman fac apel la simţimen-tele D-tnle de om, nu de ministru al resbelulul, luaţi vă rog măsuri ca: nenorociţii soldaţi români răniţi sâ nu fie In necesitate a cerşetori hrana lor pe la gări. Este ruşinos şi păcat a se vedea asemenea spectacole. Joi In gara Adjud , pasagerii aU chetat şi aâ hrănit pe răniţi. A-stăijl In gara Bacău, cereau câte un gologan de pomană. Nu ve amintesc despre lnbrâiâmintea lor, ea lasă mult de dorit, dacă nu o haină cel puţin o cămaşă bună'. „ANotiţe bibliografice, mal ales pentru stuaiarem controverselor logice.* E»ră in prefaţă se (jice : In apendicele acestei cărţi, unde se află citate isv6r«le şi controversele, nu cu scop tic a aduna multe nume de autori ci ca restrângere la acei autori şi acele pasage, din a căror stndiare să se tragă un adevărat folos pentru lămurii6a întrebărilor atinse In text.* Ştie d. dr. Zotn romăueşte? Credem că da. Atunci nn înţelegem , cum d-sa no înţelege nnde este fi unde nn e citat un autor. D. Maiorescu o spune destul de lămurit : acolo unde citarea pote să fie de nn adevărat foloi pentru lămurirea ustsunalor din text ; âr nnde cestiunile din text • unt îndestul de lămurite , citaţiunea , dovedind de prisos, nn ar fi decăt o panglică. Tocmai pentru aceea autorul e dator a se cita fi pe sine âusu-şT, fi cănd emite o părere a ga trebue să ne spnie eă e a sa acesta părere şi să numească autorii, care sunt de altă părere, pentru ca profesorul să ftie, că are a faee cu o părere individuală, asupra căreia critica nu s’a pronunţat ăncă fi să se poată pronunţa Insu-fl. Ast-fel face autorul Logicei la pag. 109 unde citim : La § iii. jEeplicarea, ce am dat-o în test la nota acestui g. pag. 80 asupra silogismelor hi-potetioe cu numai doi termini aparenţi, nu am găsit-o In vrc-0 altă carte. Toate din contra eomit eroarea de a vorbi desper silogism* hipotetice ca fi cănd ar avea in adevăr numai doi termini. (Veeste* o asistenţă reale. Cuvântul *real* e dar acela, cara ©«primă ideia particulară, pe oare autorul Logicei nu a găsit-o în alte cărţi de logică. Se înţelege, pentru-ca un om sa îuţe-legă deosebirea între Maiorescu fi Trendelburg, trebne să dispui© de cel puţin porţiunea de inteligenţă comună tuturor 6menilor; se vede însă, ca d-lol Dr. Zotu ii lipBefte o parte chiar fi din acostă parte comună. Văijând acestă, o notiţă a •Convorbirilor Literare, îl ia peste picior fi recundşte cu un aer de serioaitate, că da, nu este între Maiorescu şi Trendelburg de cât deosebirea, că M liorescu vorbefte mai lămnrit. D-nul Dr. Zotn ia aceste cuvinte drept bani buni fi respunde in numărul de la 16 Septemvrie al *PreflSjI,f precum urmâX Ob CV 5 e” a lJ»a90 o o o CM »~i co a i SdojX iO co “ § * ut 3 8 !J9390 ta ^ rn 1 1 1 CM O =M « ® --- • ---; w A" S w O --- D a ! * - ■S..S A eşit de Bub tipar şi 86 aflA de vânzare la magaeinele de musicA ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor ; CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. ’V'EEE- Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORUL Dl ROMANILOR CAROL L Poesia d« LocottMBt d, atat mxjor I, C. liKIDLEID PBNTR0 VOCE SI PUNO d, CAROL PA!j)ILL Jun. Preţul 1 lefi şi 50 bani. 0 doamnă română, de bun& familie, care a studiat şcoala Înaltă de piano la Qeneva şi care cunoasce limba francesA, doresce a intra Intr’o familie distinsA ca darnft de companie sab pentru a da lecţii unei dom-nişioare. Doritorii se vor adresa la redacţia acestui ziar. TIMPUL Anunciu prealabil. OPERA ITALIANA STAGIUNEA 1877 Director artistic, d. I». FKANCHETTI Un nbouament pentra 20 representaţiuni este deschis in Binronl Casieriei Theatrulni. Sub-scrierile se fac de la orele 12—8 d. a. în fie-CRre de In 10 până la Unele lnneî Septembre. PREŢUL ABONAMENTULUI: Pentru 20 representaţiT. Bonoar şi Bel-Etage......fr- 600 Loja rangal III . . .......350 Stal I Stal II ................................ 100 75 Preţurile serale. Loja I şi II................fr. 30 — L j i III..................... 20 — Stal I......................... 6 Stal II......................... i — Stal III......................... 2 50 Abonamentul ta 6 plătit cn anticipaţiS. Repertoriul vu fi r t04.ul variat. începerea stagiune! va fi în luna Octombrie. Snb-scriaul nu va crnţa nici nn sacri-fieiQ pentrn a bine merita buna-voinţa a onor. public, cu oare tot-d’a-nna a fost onorat. Cu tdtă stima B_ FRANOHBTTr. Tlufatre Franoitis—S11II0 llosscl Direction 1 pentra (jiare A se adresa la direcţiunea i numitei fabrice în Braşov, Strada Catariua a No. 402. U T»a arAndaf mo,ia cAlugă- LFt? dl euudl, HENI Districtnia Viaşca, Cilniştea. Doriţoril se vor udresa la d-nn Warthiadi Strada Moşilor No. 96. 635-7. STRADA CAROL ■ 8 ,LA ST^UA ALBĂ» A. "V X S IMPORTANT InWiul şi renumitul Magaaio de INCALTIAMINTE PENTRU BARBATl, DAME SI COPII aub firma PHILIPP GOLDSTEIN ,LA 8T8DA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vii-ă-via de Sigixmund Prager. Soaindu ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, ou care stati in relaţbml intime de malţl ani, an mare asortiment de diferite mărfi dnpe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentra Dame: Polonese ca nasturi in tăte formele, Sandale, Pantofi, iotpentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete ou nasturi, elastic fi altele, vă rog a vă convinge de adevâr Acdstă magasie este una din oele mal vechie din Capitală, care sl a căşti gat o reputaţiune de oele mal frumdse penta soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, oă |i în viitor voiQ fi onorat cu Clientela D-v6itră. PHiLlPI’ GOLD8TEIN, Strada Carol 1 No. 5, (Curtea Veche) vis-a-vis de Bigismond Prager »La gldna albă.* E 8 P O 8 I T STRADA EPISCOPIEI LA .STBUGUBILE NEGRU» OCASIUNE RA RĂ No. 4 VINURI NATURALE m Negru Virtos Tinllkal Chtrry Muscel Lunci i * ■0 4 VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI I IST FLACOANE SI CTJ OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi neauzite p<5n£ acam INDIGENE AL DE ŞI NEGRE De Cotnari i De D6lu Mare Băşicaţi W » Drlglşenl Misohet ^ . Odobeştl | Ra^echie ^ VINURI STREINE • en gros şi en detail De Champagne I Os Rhin I Malaga I fp > Bordeaux {|, > Ungaria ||! Madera ||| Nu pdte concura nimeni cu mine nici In privinţa calităţii vinurilor şi nici In ceea 2 ce privesce preţul lor. 5 w NB. LlqueururI, Diferita CegnaourT vieox şi fin Champagne, Ţuici veche naturali şl ™ Unt-de-lemn de Toecana. J TVT. THEODORESOTJ. » ***XKK*)l*KKttX*XXXXXftXK»**Xft** X PHARMACIA LA „SPERANTIA“ ** X », CiLKA MOOOŞOIEI, W. X X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. J Obiecte de Cauciao şi Artioole de Toalete. — Asemenea se angajată a efeotBa orl-oe co- Jb y mande din ressortal medical. BRUS. MMXV*XX»SXttXXXttXXXftXXXXXXXXX>» CEL 3^I^C3-A.SIIsr DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BELLE JT^HlDIŢSrXI^EiE" SOS EF 20, Colţul BulavardolnJ şi Stradel Mogoşoiel, Casei* Gree«nn, 20 ! ESPOSITIUNEA DE HAINE B invit pe Unor. l’uliln aft bine-voieseft a visita magasinul med, unde va găai o Esposiţiune de haine 0 0 n I e 0 ţ i 0 n a I e cum n’a fost incâ In Bucurescî. şi anume COSTUME COMPLECTE KEDkNGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE in stofele cele mal mo.lerne ale sesonulul de faţa, şi croite dup6 jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasie! pe Strada Mogoşdie! şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine câ am remas fidel devisiel acestui magann; coiststjzivi: malie sx pretiubi foarte modbbate. JOSEF dHClVBALU]|f ,A LA BELLE JARDINIERE», 20 Colţul Bulevardului şi Stradeî MogoşâieL, Casele Grecănu 20. Tipografia Thiel S Wieaa, Palatul .Dacia».