Nr. 21 4. MERCURI 2EPTEIBRE. ANUL II. - 1877. abonambntble IN TOATA KOMANIA •' l’e $ IudI l*e 3 IqdI IN i>TKAlNArAT*: INSIMllUKI SI RECLAMA: Linia .1» l,Ut' aL IV, 30 lianl. 1-, III, 80 b ni, (.» paffiaa Ii 8 lei nul. Reclame 2 lei noi linia. TIMPU ESK IN TOATE ZILE DI LUCRU. Un număr In Capitală 10 bani. Wiuroxil Kojrtoţiol şi Admi wl riţiol: Puiuţul „Paoia". A. TNT XJ INTOITT & I Be priimetc In itriiinitatfl: La D-nil Haason-tlatn A Vag/sr In Vim.na, Wil6*ohgas«e 10 A. Opptlik In Vienna, Htubenhastei 2; Rwio Motwm In Vienna , 8Hler>t4tte 2 ; Vi»»«wii Hrdicka In Vtcnna, TeinfaJtstraaoe 17; PfuUpp Lub In Vienna, Kschenbachgaiie 11; L. Ia.any A Comp. in Pfşta fi /lava* îxiffiu RulUfrr A Comp. in Paria. Bcriaorl nufraacate na >e primesc. Artioolele nepablicate «e vor arde Un număr In Oistriote IS bani Cursol de Hacnroscl, 20 Bepte mbre. Cursa! de Vlen*. Octombre. Oblig. Rurale..... 82i/-. 821/, Metalice....... . A4 1» , Douieniale . . . 74 73*/* Naţionale...... . AS 7(1 Crfhlit funciar rur»kl . . 72 V* 71 Renta In aur..... . 7« au ^ * urban . 62 --- Loae ......... . UI Iiupr. municipal al Capit 71 --- Acţiunile bânceT . . . . 844 --- Oblig. Peniil..... 115 --- Credituri ...... . IU »o Oblig. Dacia..... 200 --- London ....... - IU M * Ho mani a . . . . 40 --- Obligaţiuni rurale angare , . T7 --- Iropr. municipal cu premii --- --- » temeşvar , . T» $0 Renta Română . . . . , --- » transilvane . 73 4* Pari» 8 luni . . . 9015 --- Argint In mlrfurl . . . 104 - Ijondra t .... 91971/. J<97Mi Ducatul....... . 3 39b Viena , ..... _ - 1 Napoleonii ..... . 9 «Vi Beri ia p 123‘A 1 Marc 100 . . ’ . ST <3 Canal de Berlin, >9 8»pt»mbre. Acjiun. Câilor ferate române li 25 Obligaţiunile române 8%. . 53 — PrioritâţiIe a fer. rom. 8% 48 25 împrumutul Oppenheim ... 72 75 Napoleonul.................... 1b 24 Viena, termen limg.......... Par‘a » scurt .... 81 15 Calendami filei Mercur! 21 8eptembre (3 Octombre). Patronului leii Apostolul Codru. Răsăritul aorelul: 5 ore 59 min. Apuaul adreluî: 6 ore 39 min. Pasele lunel : Ultim Qu*rt. PLEC A. IR EA. TRENURILOR ti ac arenei—8i©6va iucurncl .... 8.15 n 10.— d ’loeac.........9.5o n 12.05 j Ir Ai la ... . 1.58 n 5.45 ij 7.154 ’eoucfl . . . . 4.38 n 11.40 d Umai .... 9.05 d 4.54 4 line?, aoaîre 12.08 3 9.55 n Bacnretcl—Verclarara Teaeicl...............8. — d 8.05 n bea!..................11.21 3 10.15 n btiia.................. .2.-0 bicva.................. 4.17 $ reorova, loaim . . . 9.01 n 8 a©8 va — Răcoresc 1 Bucdva...........5.11 4 8.46 d Roman..................8.45 n 12.10 d Tecuci Q..............12.30 n 5.10 ^ Brâila . . ♦ . . 3.08 n 8.10 n 8.58 J Ploeacl................7.12 d 2.45 >] Bucureacl, aoaire 8.30 <$ 4.80 ] VercUmta—Răcoresc! Vflrciorova........... 6.45 <, Craiova.......................11.44 < Slatina................1.51 Piteşti....................... 4.48 7.15 (j Bucureacl, aoaire . • . 7.40 4 11.20 . Hncnreicl—ti I orgi Q Buourcsc! . . . . . . . 9.15 d 6.05 n Giurgiu, aoaire..........11.35 g 6.27 n tilnrgln — linca rescl Giurgifl................. 7.264.55 4 Buoareacl, aoaire * * * . 9.48 J 7.17 n tialaţl—Har boşi Galaţi.............1.20 n 8.25 d 7.50 4 Bărboşi, aoaire . . 1.55 o 9.— q 8.05 n Bărboşi—tialaţl Bărboşi............2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, aoaire . . . 3.80 o 7.— n 8. 4 SCIIll TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. Censtantinopol, 28 Septemvrie. M-di**niet-Ali-paşa a părăsit poliţiile de [ling** Hiniţca-Loni ocupând posiţiunî mal favorabile. Constant Inopol, 27 Septemvrie. O telegramă a loî O«man-paşa, anunţând Snte’ul laptele din săptămâna trecuta îo cari inşii au fo«t respinşi ca o perdere de 3000 6menîşi trei tnnnrT, anunţă că, marţi, rnfil aii reinoit atacul lor asupra posiţii-lor turceşti situate la vestnl Plevnel. Rn« şiî afl fost in forţă mare in care ge afla şi garda imperial#, fără insa rasp inşi cn o perdere dc 1500 morţî. Lupta coatinnS. 100,000 omeni ataca Plema, Londra, 27 Septemvrie. Gladstou». vorbind eri în Nottingharo i.UprB ceetieî ori*»nb.l», repetă cooi icţia fi» idese-ori espriroată că resboiul e'.i fiient înmaî prin aehotărirea gnvernnjui engles, are îtnprenuă cn celeJ'nl*» - - * “ I trtbnit «5 intervină pentrn ocrotire» Irepturilor craecimlor din Orient. Hn-za, 28 Septemvrie. In cercurile oficiale circnler.S sgomotnl ;5 eri, dup» ame^î, tot ministernl ar 6 oferit regtdrtl dîmisia sa. fonstantlnopol, 28 Septemvrie. Renf-paşa fiind chemat la Constantino-, . a pierit a4î(^»n Şamlft* T îhîr îl va lua Ipctol. Lângă Donare vremea rea continua. Pesta, 28 8^ptemvrie. înmormântarea doctoralul Antei Pere-7.el, ca4at ic duel cu profesorul 5\agner, a avut loc a a v^ndnt RnaWI 80 de locomotive şi 300 de vagone, acestea eunt defitinnte pentru căile ferate din România. Londra, 28 B^pt^mvri*. «Daily News* anunţă că Ruşii primefic întăriri Ins mnate, 22,000 rQ sosit deja. O lupta se aşteptă in curend. Turcii aG săvârşit o reennoştere spre Ardahan, SCIRI TELEGRAFICE A !. F «T I M P n L 0 I, (Arcnţla H»r»«). Serviciul du la i Octomvrie. 9 urc trbia, precum şi Grecia afi refusat d a se asocia la espediţiunile aventr6se ale d-lul I6n Brătianu. Aflaţr, că de la treerea armatei ndstre peste Dunăre la Nicopoli şi la Corabia, naţiunea n’a pus In causă pe Domnitorul, ci pe primul săfi ministru. Nu uitaţi eâ dit acest moment, d. i<5n Brătianu este responsabil de aed^tâ violaţiuae flagrantă a principiilor Constituţiunil, da a-c^stă alteraţiun» flagrantă a tradi-,iunilor dreptului public Romăn. lată motivele pentru care noi ar-protestat contra alegaţiunllor 0-1 ?e propagate de colegul nostr- 'a J0iovTie; că corpurile /ogiuivMe ar u autorisat pe d. I6n Brătianu ca să trămită armata romănă peste Dunăre, şi să mdrgă la Constantino-pole ca să detroneze pe Sultanul, distrugând Imperiul săfl. Acdsta este o manoperă de o speculaţiune nedemnă pe care a desminţit’o chiar fratele d-lul prim-ministru, printr'o broşură importantă ce a publicat’o, d. Dimitrie Brătianu cu titlul. ,0 datorie de consciinţă către ţara mei.1 Protestăm asemenea contra apelului ce a adresat d. Rosetti prin Romăntd de la 11 Septemvrie către principele Gorciacof! implorând pacea prin intervenţiunea sa la marile puteri ale Europei, căci noi cerem pacea de la Corpurile ndstre legiuitdre, pentru că singurile acestea ad atributul şi prerogativa de a decide, In virturea unei puteri suverane, Pace'i, prin punerea In judecată a d-lul 16n Brătianu pentru faptul trecerel armatei Romăne peste Dunăre şi tntreprinderel resbelulul cu violaţiunea Constituţiunil şi a regu Iilor determinate de dreptul ginţilor. Numai prin ac6stă soluţiune constituţională, Naţiunea Romănă va putea salva armata ndstră de la cursa infernală de la Pltvna unde legeritatea spiritului unul al doilea Olivier a condus-o spre a o sacrifica pentru ambiţiunea sa, şi pentru satisfacerea intereselor meschine ale partidului sCd, care, profitând de bn huitul tunurilor, de ţipitele victimelor de la Plevna, esploat^ză ţara In chipul cel mal scandalos, speculănd chiar nenorocirea publicului. Credem că sipritul legistilor no' ştril nu se va mal turbura pe vu tor de argumentul jesuitic invocat de d. Brătianu In afacerea financiară a lui Strusberg, că a procedat şi a lucrat după conştiinţă şi fără intenţiunoa de a expune ţara la ruină, căci înalta Curte de Casa-ţiune din Francia, cu ocasiunea procesului criminal Haes, considerând că verdictul Juriului In acusaţiunea pentru tentativa de asasinat comis de ll.aes asupra unul gardist, s’a pro-nunciat afirmativ asupra tutulor chestiunilor de fapt In termiuii următori: 0 ti ă la mărgăriţi ; considerând că erdrea grosolană de a se servi cu terminul de majorili In loc de mărgăriţi nu represintă In realitate espresinnea conşt>;jţef , P‘*1~ tru aceste motive I-*^* Curte de Casaţiune a cas^ decisiunea Curţii de apel de U rfeine-et-Oise. SPIŢA LIX DE RĂNIŢI al JVI_ s. DOAMNEI Am vorbit de mal multe ori In colanele acestui (jiar despre ânge-rt$sca milă cu care M. S. D6mna a luat sub aripele Ingrijirel sale un num€r Însemnat de răniţi. Toţi acel răniţi sunt Îndestulaţi cu cele trebuincidse din casetta M. S. Ddmnel, — şi ast-fel lu cât cu drept cuvânt ’l-am numit fericiţi răniţi. Mal multe inimi gener6.se, dorind a se întinde cercul acestei îngrijiri, s’afi întrecut a da concursul lor. I6că-le : LISTA {/Hirtă ta 17 Septemvrie 1877) Da ofrandei*! fScnt» apitalnlnl militar Co-trocenl, incridiuţat ingrijirel comitetului central de dame al Societăţrî Crncei Roşie snb înaltnl PatrooagiQ al Măriei Sale Doamnei. D. Miehail CogSlnicănu 6 >0 Ir. pentrn paturi. D-na Maria Philipescn, 40 fr. D. Barbn Hain, 20 fr. D-na Alexandrina Linche, 22 fr. » Pani Des Villeede France 100 fr. , Pani Martin 30 fr. , Constantin Carlora 30 fr. » Demetrn Polien 12 fr. D-nnl Anghelescn băcan, ] căpăţănă (ja-hăr, nn clondir deţnică,C fumji lumânări şi 4 pachete biecnite. D-nnl Stoiceecn. Pachite plaetore. D-nnl Sehmettan. 3 flac6ne acid pbenic plaetore, Diachylon etc. D-nul Gnillonx, 50 meee de n6pie. D-na Gnillonx. 50 cerşafnrl de pat. D-nnl Dim. Marinescn, Str. franceeă, 2 clondire RachiO. D-na Elena Catargi, 0 cerş fnri de pat comprese, eipnn, tutun. D-na Elena 16nidi, 1 iconă, 1 lampă, ] sfeşnic, 2 bircane de apă, 8 perne cn femelelor, 6 61e de n6pte, 2fotolinr1ş 2 ecanne, scamă şl pân vicii pentrn rin, 2 fnnt lamână-1 1 cataplaeme şi >;.-',rne- D-nnl Gn:'jnx’ 101 ciarjafurî d • pat şi 50 f.ţe ' Perne' p^nl Gregoris Mann 100 pâini. D-nnl PoporicI I. Mihtil, 25 pachete de ţigfrl. D-nnl Gnillonx, 8 mese de lemn alb». Kugliseh. Rid. Cross. Societz Crncea Roşie din Londra prin intermediarul D-lni Colonel Mansfield, o entie, inetrnmente hi-rnrgicale pentrn campanie, 1 casetă conţinând livră acid carbonic in 12 bntelii, lanţete, sulfat de chinini de 1 , uncie butelia, 6 flscânespirt esl volatil, 2 cntil sulfat de zinc, fiă-care de câte 20_jrraflj81^9 în(jlcffe'£1’eniphat de mRRneflip, 1 flacon creozoiş 1 flacon pilule de opium, 1 flacon ealomelş 6 butelii co^uiac. 1 flacon bismnlh Bobnit, 6 flacone pudră, in 1 flacon periîhlo-ride ofiron, fi fl«ic6ne chlorodyne, 4 flacâue Dorerg pudră pillnlle, 12 fl^edne raorfia nolntion, 1 pachet snlphat de sodă, 1 entie conţinând 12 crniâne nitrate, 2 pachete Snrfceont Slint, 12 pachete lin tfondroonc ţi 12 flacâne chloroform. D-na Sraărăndiţa C-Atar^i, 1 eaRea , I plapornă ţi nn cerşaf. D-na Mariette Olga B^rbo Panline Alexandre, 21 cămăşi. D. Mihtil I. Popovicî, 20 pachete ţigări. D-na Alexandrine Linche, G cămăşi. D-na Brătiann, 2 oca ţuică de ptune. Anonim, 6 perne, ţi o plnpomă. Crncea Roşie Eagleeă.200 perechi ciorapi. D-na Oteteleşano, 6 perne. SnbBcripţinnea elevilor de la Schevitz, 42 franci. D. Goilloux, 4 maşini. Princessa Z->c Ghicn, o bncntu pânză pentru catapl%Rnu*, nn aac scamă, nna entie scamă fină şi (j talere. D-na Alexandrine Linche, cinci oca vin roşa, o pilnie, *2 cntil lumânări de nopte D-na Otet* leşiann, o caretă conţinând perne, tfeşnice, /.acli ir, biacaite, cafti, ceai, chibrituri. D-nele Maria Mann, Knfrosaina Catargi şi d. Schruetau, uu borcan mare cu compot de prune, 8 cămăşi yi 2 borcane de dulc^ţS. Logia Masonică, 4 biSfline, 1 irigator, 1 aparat pentru narcotisat. D-na Sehmettan 15 pul şi 5 pâini. D-na Alexandrine Linche 1 bucată pânză americă. D-db Pnlch°iia Rosetti, fiO cămăşi şi 20 perechi ismene. D-na Zoe Philipescn, 1 flacon oţ**t de roae, (30 pâini mici albi*, 1 borcan lupte cn orez, 1 borcan dalcăţă, o 6Iii mare cn sapă de pul cu omz. D. Bâţcovenn, 2 6le snpă de varză şi 2 clondire vin. D. Grigora Satzu, peptinî, perii, bişniţe şi tntnn. D. Othon Satzn, cogninc, ciaî, hi«-"uite ciocalete chibrituri şi ţigări. Ahv 1 n Klena, nn paner cn strngnrî. Dimitrie Mincn, ţigări şi tnbnr. Gnstav ltmtz, 200 franijel**, 27 ocn vin alb, 21 oca ţuică. IMPUL Cu acostă ocasie, . Timpul* se simte dator a-repeta mereO îndemnul sâfl către orl-ce inimă româ-ndscâ d'a se întrece In îndulcirea suferinţei răniţilor noştri. M. S. Dfirnna, Întâia soră de caritate, le dă esemplul şi ocasia d’a şl arăta patriotismul lor. Redacţia „Timpuiu:* pune la dis-posiţia inimilor generdse mijlocirea el pentru predarea ofertelor la destinaţie. DIN AFARA Serbia începe iar să se misce. Frincipele Milan a trimes din nod un ambasador special în cuartierul general rus. De la succesul acestei misiuni va atârna conduita Serbiei In viitorul apropiat. După cum anunţă o telegramă, se lucr^ă cu tdtâ graba In arsenalul Cragnjevatz pentru a produce muniţia şi la acest scop numărul lucrătorilor este îndoit. Domn.] Crispi a reuşit să atragă întrun grautnR]tii atenţia lumeî politice asupra re..*jj]or gPrraan0.jta_ liane. .Deutsche Z«>.1tng. egte de opinie că nu pdte fi o s,,Dlâ întfem. plare că preşedintele Came.,, j, liane şî-a ales pentru visita la u». lin tocmai momentul cănd , după noile înfrângeri ruse de lângă Plevna. nimeni nu mal este In îndoială despre starea militară a Rusiei. Rusia este ştersâ pentru ani în delungaţl din rândul puterilor mari eurepene, cel puţin In aceea ce pri-vesce puterea ofensivă In caşul unei eventuale conflagraţii europene. Germania Îşi caută alţi aliaţi pentru a 'fi optra spatele şi puţin impure» că Italia este geografic separată de Germania prin alte state. Legătura unitdre Intr’ânşil for-mezâ interesele comune ale celor doă state naţionale tinere şi este Înseninător pentru situaţie că fostul revoluţionar Crispi, mulţumind împăratului Wilhelm pentru primirea es-celentâ ce a întânpinat’o In Germania, 11 numesce suveranul protector al mard «ajil germane. Se scrie farului .Pol. Corr.* că generalul Scobelefl, aflăndu-se la 14 Septemvrie In Giurgiu, s’a suit pe un turn pentru a recunâsce Rusciu-cu’. Fiind zărit Îndată de turcii din fortereţa numită, el începură să tragă asupra turnului cu grenate cari Insă nu’şl afl nemerit ţelul. ţliarul turcofil Augsburger Allg, Zest.* primeşte de la corespondentul sed o scrisdre din Oriviţa în care Zice. între altele : Trebue să ve a nunţ o întâmplare regretabilă de a-dsvărul câria sunt personal convins. După o luptă In care Turcii ad fost învingători, s’ad aruncat cu topdre şi berde asupra răniţilor râmaşi ciun-tindu’I tntr’un mod barbar. Ed însumi am vâ^ut cadavre cu picidrele. braţele sad capetele tăiate. Topdrele sânge rose ad fost Încă alăturea. Un major era literalmente tăiat în bucăţi Domnul G. C. Filippescu a trămis următdrea scrisdre d-lul director al farului, .Journal de Bucarest: * Domnule Director, Am citit cu un vid interes articolul ce aţi bine-voit a publica în ultimul număr a ijiarulnl d vdstră, privitor la organisarea baracelor de la Cotrocenl. De şi faptele de caritate găsesc In ele înse-şî răsplata, socotesc că este bine a le releva publicului, nu pentru a da o satis facţiâ ijadarnirâ autorilor lor dar pentru a stimula şi mal mult ijelul indeferenţilor şi a înmulţi ast-fel resursele. Numai ast-fel, d-le director, vid a vă mulţumi în numele med şi în numele ddmnelor cari se devotdijă la măngăeioa răniţilor. Permiteţi-mî cu l/l'- aceste.. a vg complecta informaţiile în acâsa privinţft. xu nu. mal ddmnele ce a, numit afl drpp. tul la elogiurile n6s<,_ . ma[ sunt încă ddmnele Maria Sutzo, r,rincesa Zoe Carol Ghica, Caterina ..,dl^ teanu, Bratianu, născută Butculesi . Alexandrina Florescu, Caterina Manii, Elisa Vladimir Ghica, Alexandrina Linche, Coralia Săvescu, Lahovary. na»cuLa. Creţuloaru, novnoi.cn, Odobeseu născută Florescu, Diaman-descu, Assan. Caterina Brailoiu, Sal-men, Elena Lavalette, Elena Ralet, Elena Calliadi, născută Fălcoianu. Anica Gavrilescu. cari nu se lasă Intru nimic mai pre jos în acdstâ operă de abnegaţie şi de devotament. Mal sunt încă d-nil Sevescu, Othon Sutzo, Frnmescu, Demetriu Emil Petreseu, Grigorie Suţo, doctorul Steiner, Sa-lomon Halfon, Ştefan Mihălescu, E lefterescu şi Butoianu. Şi cu tdte acestea, tdte aceste ddrane şi aceşti domni nu’şl fac de cât datoria. Români, el se sacrifică pentru Români. Dar ceea ce e de natură a ne atinge profund şi a ue inspira cea mal vie recunoscinţă, este de a vedea ddmne străine aso-ciftndu se cu noi şi nedându-se înapoi de la nici una din oboselele şi grijele ce reclamă serviciul scumpilor noş- tri! rării, Pml Pe'rmla a reTen. dica o oarearte de laudă pentru d-na Dibaincare a bine-voit ade. veni o idevdfi soră de caritate, şi care şl pirecea mal mare parte din ra Guilloux şi de d-na contesă Olsuff. Adaog că datorăm mult Ins* şl lui Guilloux care ne-a trămis diruinumerdse. Era odatie pentru mine de a releva aestcucrurî; aedstă datorie ml era inpd de etichetă şi mal ales de ecmscinţâ. Bine-v.iţl.l-le director, a primi espresiuma ntimentelor mele cele mal distiise. G. C. Filippiscu. fel liberalul nostru s’a Înavuţeşte din nenorocita avere a statului. Vă denunţ. Domnule redactor, acest fapt, sperând că veţi îndemna pe ministru a’şl face datoria pentru ca statul să se p6tâ desbăgubi de vre-o câte-va Zecimi de mii de franci. Primiţi, domnule redactor, stima Ş* respectul ce vă conserv. Piteacî. X 1 Rsuiziţiele ŞI ABUZURILE $B D-nul I. C. BRATIANU Domntle In stare;. redactore, care să găsesce ţara astăzi, suntdnenl care numai nu se gândesc la dânsa dar care ’şl fac treburile deminune. Astfel pretinsul liberal d-aicl D. Mihailă Negu-leseu profitând de căte ori se găsesc roşii Ia pitere, nu perde vremea spre a şi procura căte un gheşeft. Nu vă voi nai vorbi de rândul trecut câni iar d-lor se afla la putere şi când se întâmplă să mdrâ Episcopul de Argeş, Clement, a avut oca-ziune să I facă inventariul prin care •'a făcut faimos. Nu vă voi mal vorbi de mijlrt-’ >e cu care D-lul ’şl esersăzâ mese-riil *** advocat şi a căruia victimă am fost v ai. VA vot vorDi muu----o. . . , care profită cu venirea la putere dupe perioda de estimp. Statul are o frumdsă moşie alături de Piteşti, pe malul stâng al Argeşului pe care se află un frumos zăvoi cu copaci seculari. De partea dr^ptă a Argeşului, d. Mihail Negu-lescu are şi dânsul vre-o câte-va po-g<5ne de pământ şi voind a ’şl le intuiţi şl a permis a abate Argeşul pe moşia statului, şi ast-fel a tras un canal de vre-o câte-va chilometre prin frumosul zăvoi al statului, tăind şi a-propiindu-şl toţi copacii seculari câţi aâ întâlnit In drum, mal tăind şi zăvoiul ce-l'alt de a făcut un zăgaz enorm pentru abaterea Argeşului. Acest jaf nepomenit In averea statului a scandalisat pe toţi. Autorităţile d’aicl, văd, că nici nu se ocupă de aspmenea cestiunl şi ast- Reproducem cu plăcere din .Telegraful român* de la Sibiă acest APEL FILANTROPIC Onorat public român! încredinţată de concursul bine-voi tor al d-v6stre, 'ml permit din nou a'mi rădica debila voce intru ajuto rarea fraţilor, cari ’şl varsă sângele nobil pentru apărarea „umanităţii* pentru susţinerea şi râdicarea ndrel* şi .reputaţiunel numelui român.* Să amintesc părerile nefavorabile cu cari a fost întâmpinată armata română înainte de a lua parte 1* marele resbel oriental 1 E de prisos! „Griviţa*, acest „Termopile* câştigat cu sângele a mii din Fraţii nuştri, va mărturisi în veci despre curagiul şi devotamentul român, iar umbrele marilor străbuni vârsa-vor lacrâml de bucurie înţelegând de bravura demnilor lor urmaşi! Deja presa lntrâgâ este plină de laude asupra eroicei armate române, Vestea despre curagiul ei astâ-ijl a străbătut preste tdtâ faţa pâmftn tulul. De şi cu lacrâml în ochi, dar cu fală, spunem aedsta în faţa Eu schimburi, lntr’un cuvânt, orl-ce, prin care am putea alina In cât-va durerea prea iubiţilor noştril fraţi vulneraţi pre câmpul de ondre. Acest mic sacrificiâ ni-1 impune umanitatea, ni-1 cere consângenita-tea, ’1 reclamă recunoscinţă pentru salvarea ondrel române. Ar fi de dorit, ca In fie-care comună cel mal de inflninţă să se pună In frunte, Bă facă tot felul de colecte şi a-le trâmite saft directe, sad la subscrisa, spre a putea B eBpe -diate de vreme la destinaţiunea lor. Sibiiă, 22. Sept. 1877. Iudita Măcelaru. I ropel. Resbolul Insă nu s’a terminat. - .' t an rflcer ! Mii de viteji români se află deja răniţi în spitalele României şi transilvănenii români, cari se află de present dincolo de CarpaţI, ne spun. că ajutdrele adunate până acum nici pe departe nu pot acoperi lip sele neprevăzute, încât viaţa a sute de răniţi uşor, pdte veni periclitata, daca suferinZdor nu li se va In tinde mână de ajutor la timp.... Mame ’şl plâng fiii, soţiele bâr baţil, surorile fraţii, iar patria şl deplânge tesauril cel mal preţioşl, România Intrdgâ este îmbrăcată în doho. Matrdne române, soţii tinere, fiice plăpânde şi Tu public român, cari puteţi apreţui durerea nemărginită, ce o simte o mumă, o soţiă, o soră şi patria, pentru perderea fiilor el, nu pregetaţi a contribui : bani, scame , pânzârie , ştergare , legături, MAJORUL ŞONŢU Priimim următdrele rânduri asupra regretatului maior Sonţu, căZut la Plevna : Domnule redactore. Dintre toţi eroii eâZuţl la Plevna In Ziua 30 August, am cunoscut mal de aprdpe pe Maiorul Sonţu a căruia mdrte mi-a sguduit sufletul. — Maiorul Şonţu s’a născut In oraşul Focşani (Munteni) din părinţi fdrte onorabili — şi cunoscuţi în Romănia căci aâ luptată mult pentru a el fericire. — Educaţia şi-a luat-o In Scdla Militară de unde în 1881 » eşit sub-locotenent la vârsta de 20 ani iar la 1874 s’a numit la alegere Maior. Maiorul Sonţu, atât ca oflcer inferior cât şi ca superior, era inbit de ca-maraZil sel, iar de către inferiori pot Zice că era adorat; ca particular, nu putea altfel, de cât a’l stima şi respecta.—Era onest până la esces,— dacă se Înţelege asfel cănd un om In lipsă complectă de bani se pri vâZâ de plăcerea de a fuma dar TIU Se ating» ii» Imul atroinl oare sunt în mftinele sale. — Intr’o o-caZiune am avut plăcerea să con stat că onestitatea acestui om era scrupuldsă. ’Mî aduc aminte că Ic anul 1873 luna Ianuar, Maiorul Sonţu invitat la o societate dansantă unde chiar un sentiment de inimă ’l re-reclama să se ducă negreşit; a fost nevoit cu multă durere să renunţi la o asemenea frumdsă petrecere sub cuvântul că este bolnav , dar care In realitate nu era de căt lipsa unul efect care se ’I complecteze o toaletă distinsă, de şi acest efectfl s’ar fi putut înfiinţa dacă ar fi uZat dupe propunerea unul amic al sââ tot atât de strâmtorat ca şi ] el, ca să ’1 cumpere din banii companii ce comanda pe atunci, din care causă se îscâ Intre aceşti a-micl o discuţiune întinsă care se Mam iifiajiHi 11 A L A I» A (Imitaţiune după Lenor de BUrger) Tobele in depărtare, Kapătă ţi trîmbiţl sun, Şi ’ntr'a serii dulcB zare Oastea intră în cătnn. Mări6ra, printre rânduri Cată pe al seO inbit, Mândrul, pentru care ’n gânduri S’a sbătnt ş’a suferit. De soldaţi urmâză lanţul Der din prelungitul lanţ, Val! lipseBce Dorobanţal, Mândrul Dorobanţ!, ,Trap, trap, trap, trec caii ’n fnga. «Călăreţii ’n vânt ca glaga !* Biata fată ii privesce, Rând pe rând cam se strecor.... F*ta eî ingălbinesce, Ochii In plâns i *e ’nffişor. Mă-sa giaba o nihng&e, Ciabtâ ’n doru’l înfocat Mic copiln'î o râ-»găiă Dnpă gâta’t încordat. Strigă : ,Cîne scie şanţul, ,Cine scie acel şanţ, ,Ce-a umplnt biet Dorobanţul, ,Mândrnl Dorobanţ!* Trap, trap, trap, trec caii ’n fnga : Călăreţii ’n vânt cn gluga! Mă-Pft ’n casă isbutfBce Ca b’o tragă în sfârşit. Insă cade şi bolesc® Şi nu e de lecuitI Cn coriţa desnodată Peste umeri fluturând, Ca ’ntr’o horă ’nvăpăiată J6că trist şi lung rîzfind. Şi tragândo’li ast-fel dunţal, ţ)ice-adeseft ’n acel danţ : ,Un de-o fi biet Dorobanţul, jM&ndul Dorobanţ I, ,Trap, trap, trap, trec caii ’n fuga! .Călăreţii ’n ?ânt cn gluga 1* Intr’o nopte vifordsă, — Mă-na ’n casă aromea, Iar prin tinda frignrdsă Deşi cădeaîl fulgii de nea; — Jos din pat se dete ’n grabă Şi de graba s’a ’mbrăcat, Aaceptând, aşa de slabă, Meznl nopţii depărtat. Cnm veni, ’şî încinse danţnl, Strigând tare în acel danţ : ,Ecâ ’rul vine dorobanţul, jMândrnl dorobanţ! — >Toc, toc, toc, deschide’mi fnga! >Era el in vânt cu gluga!, Dşa ’ndată ’I-o deschise Ş’a ei faţă se ’nrouă, Iar el bine n’o zărise Că în braţe-o şi lnă! Prin mantaua desfăcută Haina sa i se zărea, Ce cu flori de fir cuBută, Ca ş’o rază Btrălucea : ,Fost’a fost se umplu âns’acel şanţ, ,N'am umplut şanţnl! ,’Ţî-a v»*nit dar dorobanţul, jMândrnl Dorobanţ!» jSdrang, jidrang, sdrang; . . ,Să fngim >Şi fngim ’n cap cu gluga! foga !*_______ Calu-afar’ incălecară, C&mpf fi rînri, dâiurl, văl, T6te ’n urmă Ie lăsară ; Insă domini! cei rST, Fîş, fiş, fiş, alerg mulţime Şi’I ating cn-aripa lor. Şi prin negra ’ntunecime Vin rîrtej îngrozitor. Este lung de demoni lanţul, Lnng, fi de fatalul lanţ Giaba fuge Dorobanţul, Mândrnl Dorobanţ! >Hu ! Hu ! Ha! rînd dracii ’n fuga ■Şi le*ating cu-aripa gluga!* Blânda fată se ’ngrozesce; El o strîng® Pal bSQ pept; Calul s8iS ce Bpnm'albesce, Sb6r5 cu săgeata drept. — ,[lnde mergem? Unde 6reP* 11 întrebă însă ea. — »Mergem, cam n’a stat acb Bdre, *Nant’a face draga mea !* Dracii însă, ce’şî trag danţul, Hohotesc în acel danţ, Pe când sbdră Dorobanţul, Mândrul Dorobanţ! Hop, Hop, Hop!. El Bta de-a’n fng«-Fiilfăind in v*nt cn glogal CntcnrigI cooojnl cântă, Zorile pe oer nlbeeo. Si l’a Zilei rază sfântă Dracii ’n grab Be risipesc, — *Vin !> atuncea ’I (Jice ’ndată, Si într’nn negru cimitir, Către gr6pa cea căscată O tîraBce oa 'n delir. Braţele ’î o strâng ca lanţul, Lanţ da fer, teribil lanţ, O ! fi 6t& Dorobanţul, Mândrnl Dorobanţ, In schelet *e schimbă în fuga Si de-o bârcă-atârnă glaga! In cătnn cn jale mare, Când în - cine-va învăţa acolo, nomal agricoltnrR nu invaţa; şi care asemenea afi spus neadevăr, cu nu se afiR cnltora şi crescerea vitelor, pe cât timp are chiar nn mRgar, iar f e limba sciinţifict un aeio pentru cRratnl apil de la HerRstrSR. Societatea academică. — A(JI, 20 Septemvrie, Societ tea Academica a ţinut şe-dinţR bnblioR pentrn inehiderea aeeiunel Vom reveni intr’nn articol special asupra locrRrilor ei din iicdstR sesiune. 1) AeSatl rugAciune «ir putea vlopta chiar şi Mta-ai ie s*tr* prelaţii noatri. (t) De şi liata civila a Domnilor era Statul de miei. CRONICi? Ull Omor. — A LA TOATE LIBRĂRIILE: S^REA FINANCIARA A O M A N I E I **luri rostite In parlamentul român MIT1ÎIK A. STURDZA Preţul 2 Lei n 0 Damă solidâ cauţi un loc ca guvernantă s<$d econdmă. A se a dresa la administraţia acestui vrAndnnn Lemne de Cer, cn De vemjare, pi.eţoia moderata. Doritorii se pot adresa Strada Clopotarn No. 60. (675—0) A eşit de sub preş» : NOUL METOD do CAI.IGRAFHIE ELEMNTAUA pentru uaul claselor ÎI, III şi IV primară de G. Al. Zamphirolu profesor de desemn şi caligrafie, PREŞUL 20 BANI. De vfindare la tdte Librăriele iar îi depositul se a0ă la Libr&riele, L. Alcalai calea Mogoşdiet No. 18 şi L. Steinberg strada Carol I No. 40. fini capi vftnd cn şi reint sele libe de Piano, adresa sti bid bogatal meii asortiment de Janurî şi Pianine din cele nmî Europei ca pr -ţari Wilhelmine Sclireiber Calea Mogooieî No. 23. RAT0CHWIL ■istrnlnî A. Kratochwil, absol-sncces Conservatorul din Prnga lindu-se, doresce a da în orele câte-va lecţinnl fundamentale 'iolină şi Arangiament. — A se la Pensionatului No. 6. La Tipografia THIEL & WEISS şi la tdet Iibrăriele din ţără se află de vendare: DICŢIONAR PORTATIV GEIiMANO-ROMAN de THEOCHAB ALEXI Preţnl 3 lei 20 bani. Făcând' îi-se on6rea d’a fi cbemat de SocietateaCrocea Roşiă la Spitalul temporar de riâţî de la Tnrnn-Magarele, subsemnata 1 manosciinţez pe stimabilii mei clienţi că iu începere de la 1 Septembrie viitor voii âisenta din Capitală. Tot de o iată ’î rog ca la cas de trebuinţă să si adreseze la stimabilnlQ meii amic Dr. Svjcesca, domiciliat Strada Covaci No. 1, (ksa Arvenescn, care a bine voit a mă îoîocai pe timpul absenţei mele Dr. Petrim (Pau/). j s ir r A. n a C4 j%. *« c» m » * ,LA STfcOA ALBĂ* d A V X S IMPOBT ANT A Întâiul şi renumitul Mag&sin de < IHCALTUMINTE PSNTRD BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIPP QOL.DSTEIN ,LA STfiOA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-h-vis de Sigismand Prager. Bosindu'ml de curând din cele mat renumite fabrice existente din străinătate, ou care staii in relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe faaânele cele mal modeme şi lucrate cn cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in t4te formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi: Ghete de vaci, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de Încălţăminte b&rb&tesol, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastic ţi altele, v4 rog a vfi convinge de adevâr Aclstă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care ’şl a câştigat o roputaţiune de cele mal framdse penta soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că ţi in viitor voifl fi onorat cu Clientela D-v6strâ. PHIL1PP GOLD8TEIN, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-A-vis de Bigismund Piager ,La 816ua albă.* De închiriat diferite APARTAMENTE \ A se adresa la D-nu ŞTEFAN PRETORI AN 3trsda Sfinţilor, No. 54. (623 - 8) A eşit de mb pre-ă : MAMUAL pentru depriderl în cugetare şi compotiţiune de Dr. Caiauu Directornl 'imnasinlni din Focşani. Carte antorieată le onor. roineter al instrncţinneî pentrn c’aele giminasiale. Deposit în Bacnrescî la librăria Socec et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. CO R V ■ Profeso de danţ cn răpede metodă după care ori ţ cine fără de osebire etăţei, p6te învăţa nnValţ, trei Polci, fi Cadril fraDces cel mult în 8 reţnl maî eftin. ANDNCID IMPORTANT Dorind h veni în ajntornl răniţilor soldaţi prin ediţiunile mele litografice cn jumătate din bani ce mi se plăteşte de către d-uii amatori pentru cumpăr5t6rea lor, am scos în publicitate tabloul exact, repreaeu-tând asaltnl redatei din jarnl Plevnel, (Qrivtţa) unde ad că^nt bravnl Căpitan Valter Mărăciuena îin|)uşcat cu şase gl6nţe în momentol îuarborarel drapelului Român în vârful acelei redute. Pe tablofl e’ad desinat şi adevărata! 8efl portret dnpe fotografia sa. Preţul ama tablofi este numai de nn Ied nod. D-nii doritori îl pot cere de la mine, Calea Văcăreşti No. 151. Se află depus la Magazinele de librărie loanidi Strada Lipscani, laŞtainberg Strada Carol. D-nii din districte trimeţând banii în mărci poştale, In vor primi fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Pappazogla. TlKîiitrc Framiiis— Sul Ic Itossc 1 Direction de IMTlIe EMILIE KELLER Mardi le 20 Septembre 1877 LA KEILK HELIiNEI DANS SON DltNAGI Operette Bouffe, parodie de Mrs Riga et Baumann Muiique de /. Offrnbach vândârA nn 1 cn pre^ UU V^Iiydre, ae 7G0 fr. A se adresa la Magasinnl muzical vis-â-vis de Consulatol Rnsesc. (624—2) L'HOMME AUX 36 TfiTES II Graod panoram vivant et scene comique de Mr* Wall et R*gm, Uuiiqne de Mr Barlncr, execute* par Mr. lUga Lo tallHinan du p^ro Franţois Operftke Bouffe en un acte, mu*ique H ti r ESPOSIT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STEUQURILE NSQRD* OCASIUNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI IKT FLACOANE SI O TT OCAUA cu preţuri f Drâgâşanl . Odobeşll t De DAIu Mart Misohet R&jochis Băşicaţi Negru Vârtos Tlmlilsi VINURI STREINE Oe Champagne , Bordeaux 1 Oe Rhin j| Malaga I Cherry | > Ungaria ||j Madera l| Muscal Lunel Nu p6te concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici în coeu ce priveice preţul lor. NB. Liqueururl, Diferite Cognecurt vieur şi lin Champagne, Ţuici veohe natureli şi dVr. THEODORESCU. Unt-de-lemn de Toscana. O w l CEL HVC^I T/T A ivr A O-.A RTTsI DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A- LA BELLE .TARDINIERF." dOfilBr GR(!I%1IAUSI 2(1, Colţul Bulevardului ?1 Stradel Mogoşdlel, Casele Grerănu, 2(1 ESPOSITIUNEA OE H A.IISTE lila .fc bine-voiesrft a visita magasinul mefi, unde va gâsi o Esposiţiuns da haina 0 o nl a C | i o n a t a cum n’a fost. inrft RifurescI, şi anume COSTUME COMPLECTE rS si JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE Tipografia Thiel A Wiess, Palatul .Dacia*.