MARŢI 20 SEPTEMBRE. ANUL II. — 1877. Nr. *»3. A.B03ST A-ME TSTTET^E lN toată romania : l’e an..........................*'• “ 1? Pe 6 luni......................... * r« s iui.......................... • |B in snuraatati: ....................................60 insirtiuni 81 ®*CLAII«: Lini. a. 80 litere potit, IV 80 buj. |*e pa^B» NI, 80 ban!, pe pagina II, 8 lei do). Reclame 8 lei ool linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DK LUCRU. AXsTXJISrOITJRX S« prlimete tn itrtinAtate: La D-nil Haa»*n-A Voglmr tn Vicnna, Walfiaabgaaae 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbaatei 2; Rado Afoaaa In Vienna , Seileritilte 2 ; Vineeni Hrdi&ka In Vienna, Teinf<atraaae l7j Philipp LSb 1d Vienna, Eachenbachgawe 11; L. Lang A Comp. Io Pfifta |i Booom LofJUe-BtUlwr A Comp. In Pari*. Boriior! nefrueate dq ie pnmeaa. Artioolele nepnblioate ie ror arde. Un numSr In Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei şi A.d m iu i st r a ţ iei: Palatul „Daoia". Un număr In Diatriote Ifi bani. Cnrtul de Itncoresol, 10 Septembre. Oblig. Rurâle..... 82»/. 83 V, , Domeni&le . 75 74** Credit funciar rural . . 7 *»/. » > urban . 64 --- impr. municipal a) Capit. 71 --- Obfig. Penai!..... 120 --- Oblig- Dacia..... 200 --- , Romania . . . 40 --- Impr. municipal ou premi! --- Renta Rom Fin k..... --- 9936 --- Londra , ..... JJ05 2506 Viena » .... Ilari ia , ..... IM'/* Curmi de Tlena, 28 Septeiabre. Metalice..................... 64 25 Naţionale......................06 65 Renta In aur.................. 74 66 ...................... . 111 25 Acţiunile bAncei..............853 — Crediturl ....................218 — London........................117 35 Obligaţiuni rurale nngare . . 76 50 » temeţvar .... 75 5o » tranaiWane ... 76 — Argint In mArfur!.............104 46 Ducatul........................ 5 62'/j Napoleonnl..................... 9 4a Marc 100 ................ 57 90 Carsnl de llerlln, 29 Septembre. Acţiun. CAilor ferate româna . li — Obligaţiunile romAne 6%. . 53 — Priorit&ţile C. fer. rom. 8% 48 50 împrumutul Oppenheim ... 73 — Napoleonul.....................16 20 Viena, termen lung........... Paria , acurt .... 81 15 Calendarul ijllel Marţi 20 Septembre (2 Octombre). Patronul £ilel: Martirul Euatatiu. RdeAntul aârelul : 5 ore 58 min. Apuaul adrelul : 6 ore 40 min. Eaaele lunel : Ultim Quart. PLEC .A. Pt E-A. TRENURILOR Bucuresol . Ploeaol , , . . BrAila . . . . Tecucifl . . . , Roman . . . 8uoitme. Nu credem să fie In astă ţară un singur Român, care să nu detest»ze, din adâncul inimel, barbaria Tarei-lor, crun III a declarat resbel Prusiei, consultând cel puţin Camera şi Senatul; miniştrii de ad( al lui Carol 1, Domn constituţional, des-preţuesc Intr’atât naţiunea, In cât nici chiar n'o consultă prin mandatarii el asupra actului celui mal grav ce se pdte face de un popor. Dictatura cea mal complită şi mal spâi-mâutâtdre a înlocuit instituţiunile fundamentale «Ie ţărel. Voin vedea ce vor face Camerile şi ce profit va trage naţiunea din aceste teribile Învăţăminte! DIN AFARA. Privitor la cestia raediaţiel, corespondentul ij'AfuluI „Times* din Constantinopol telegrafiazâ : „Se crede aci că'I probabil că dacă Turcia va continua cu succesele el, ea Insă-şl va propune puterilor să intervină iu favdrea păcii. Se speră că Turcia victoridsă va consimţi să accepte condiţiile puterilor cari le respinse Înainte, sub ameninţările Rusiei fiind Impedicatâ de a le primi de mândria naţională ca şi de frică să nu deştepte {nemulţumirea poporului. Tureofilil speră serios la o asemenea propunere care, chiar de ar fi respinsă de Rusia, ar contribui mult la îmbunătăţirea situaţiei turcesc! tn ochii Europei. Cu tdte acestea pregătirile şi înarmările se fac cu cea mal mare energia. Aprdpe 10,000 umenl şi 1000 cal ati trecut în săptămâna asta prin Constantinopol. La Bplgrad a isbucnit iar o crisă ministerială. Principele Milan nu se pdte decide Intre politica de resboia n lui Ristict şi politica de pace a ministrului de justiţia. Gruicl. Cel din urmă nu vrea să rămână tn minister de cât atuncea cănd principele va primi propunerea sa de a forma un minister de coaliţiâ din elementele liberale şi conservatdre. Ovaţiile oferite la Berlin preşedintelui italian Crispi, aâ o culdre fdrte tendeuţidsâ. Se pare că domnul Crispi n’a avut nici o intenţia politică hotărâtă In călătoria sa la Berlin, dar că cercurile politice berli-nese apucă acdstă ocasie pentru a demonstra intimitatea relaţiilor germano-italiune. Acdstă procedare va fi bine înţeldsă la Paris. La Berlin insă ţin a arăta că, de şi amiciţia Rusiei pentru Germania a per-dut acuma mult din valdrea ef, se a peBdilor Băraţi. Unele case erafl făcute cn materialul care arăta marfa ce proprietarul o vindea cumpărătorilor. In tre-clt orile dintre aceste despărţiri, fiind-că încă era dimineţa, pentru ci de abia răsărise sArele, mulţimea se ingrămidea me-refl. Buşi, Siberian), Germani, Cazaci, Tur-comanl, Persani, Georgieni, Greoi, Otomani, IndianI, Chin*r,î, amestecătură numai pomenită de Europei şi de, Asiatici vorbiafl, disentafl, 'şi recomandaţi marfa, bo tocmiafl. Tot ce se vinde, yi se cumpăra ee părea că se grămădi- in acest oraş. Chirigii cămile, HBinI, luntre, căruţe, tot ce p6te bb serviască la transportul mărfurilor e-rnfl grămădite pre câmpul bâlciului. Blănării , petre preţidse, cnş-'inirurî de Indii, tapeturl Turcesc!, arme din Caucasi, ţesător! de Smyrna sat! de Ispahan, armării din Tiflis, ceainri de China, bronzuri Europene, ceasArnice din Elveţia, ţesătnrl din Lyon, bumbacurl Englizesci, fruct», legume minerale de Ural, malahite, lapiR-laznli, aromate, parfnmnr], plante medicinali, etc. tote productele Indiei, Chinei, Persiei, ale-mării Caspice yi ale mării N»gre, ale A-mericei şi Europei eraţi adunate in aoest punct al globalul. MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI. (Urmarea 10-a). V. Pe când Mihail Strogfoff, dupB «eena ce i s’a infnţifHt, continua a-şl perde tirapnl prean.b ftodu-se pe uhţile tScnte ale Nijoi-Novgoralnî, ora înaintaBe d**j Se gândi atnncl ae în^drcă la han ca h& bg mal odihn^Bcfi paţin. MersB dar nrmând rial Volga ale cftruî ap4* abia se mtî v-dauii Bob mulţimea neanmirută de Tapdre. Direcţia flaviulni ’l făua atnncl nft reeaodBcă local pe care ’l pârăsUe \ aceea îngrămădire de căraţe ţi de colib ocnp* tocmai câmpia cea întinsă unde se ţinea pe fio-care an bâlciul cel mare de la Nijni-Norgorod, ceea ce esplica adnnStnrn aceea de radar! şi de ţigani veniţi din tdte colţurile Înmii. Un c*h dnpă aceea, Mich vil Strogofdor-mia dre-cnm tnrbarat pe onnl din acele paturi rasescl oare par atât de Uri străi- nilor ţi a doa di 17 Iuliii, se descepta de dimindţa. încă cinci ore de stat la Nijni-Novgorod, aata i ge părea nn secol. Ce pntea el să facă ca să petrecă şi astă diraineţă, de cât nnmal a rătăci ca şi in t^iua treentă prin uliţele oraşelor. Sfirşiudo-şî dejunul, gă-tindu-şî geamantiinal, vi^ândo-şi la poliţie podaroşne, nu ’I mal retuluea de cât să plece; d*r n«6ind de loc un om care bo scâlă după reefirirea pdn'lut, *şT părăsi pătai, ee îmbrăca, 'şl pnse cu îngrijire scriRârea impărătd-ică iu fandai anul bn/.anar făcnt in căptaşâU tunicel atvle pe care’şî strânse cinKâtdreu; apoi ’şl închise geamantanul şi ’l poBG pe spinare, Dnpă aceea, ne maî voind b5 bh întdrcă la ‘Oraşul Constinti-nopol^ şi avdnd de gând bg d*jnneze pe malnl Volgel lângă staţia de amburcat, ’şî regală BOCotd a şi plecă de la hau. Pentru nml multă eiffnrHnţă, Mih .ii Stro-goff se duse le cano teri» vsi>6reior|i acolo se aaitiurfi daea Înainte cu doi ani, trebuie să ne unim, ci pentru cas â o facem să trâdscă. Astăzi, lăsând la o parte cuvântul radicalism, condamnă pe faţă : darea pentru venit după cum pretind radicalii, reducerea duratei serviciului militar, sst-fel cum o cer el, micşorarea saft mal bine Zmănd, suprimarea budgetului cultelor; el predică respectul concordatului In raporturile dintre biserică şi stat; combate thesa absorbirea funcţiunilor publice prin republicanii din ajun; face apel Ia ajutorul, la experienţa şi la buna-lnţ°legere a tuturor. Nu ascunde greutăţile pe care le întâmpină republica In Francia; nu laudă nici cum acestâ formă de guvern, recundsce că tdte cele l-alte ţâri, cari afl adoptat monarchia constituţională, „afi nemerit fdrte bine*; Insă tot-de o-datâ arată necesitatea In care s'a găsit de a adopta republica la Bordeaux, şi că şi acum sunt siliţi a o păstra faţă cu pretenţiuni le celor trei partide. El constată că republica este cu putinţă Insă cu condiţie să fie „onestă, şi conservatdre, * şi determină care sunt organele necesare pentru Se sfla3 aci negustori din Asia centrali care puseseră nn au ca să străbată lungile câmpii dncendn-yl marfa In escortă yi care un trebuia să-yl vază prăvăliile de cât peete nn an. In sfârşit, atât de mare era însemnătatea acestni tărg de la Nijni-Novgorod în cât suma banilor ce ee prefiră aci, nn se ridică la mei puţin de căt la o sntă de miliAne de rable. Apoi pre locurile dintre aceste case improvizate, erafl o grămadă de comedii de tot felul: car&ghioyi şi oomedianţl asurzind lumea cn trâmbiţele yi oo ţipetele lor; ţiganii venind din tuonţl yi dând cn ghiocn ; singuri ţiganii de corturi cântând rânteoele cele mal 'ciudate yi jncând jocurile lor cele mal originale ; comedian! de theatre-yo-prâae care repreaentafl drame de ale Ini Shxkepaare, potrivite dnpă gustul spectatorilor care Ba îmbnlziafl cn grămada ; apoi printre despărţituri, ursari ce 'yi plimb ,fl nryii ia libertate, menageriile reennafl de ţipetele răgnşite ale animalelor aţâţate de bicinrl, în «fâryit, in mijlocul pieţil incon- • jurată de un împătrit cerc de diletanţi en-tusiaemaţl, nn cor de „Marinari de Volga* ay»Z«ţI pe pămtnt oa in băroile lor se făceaţi că trag cn lopeţile snb oomanda nnnl yef de orchestră, nn adevărat cârmacifl al acestei lnntre Închipuit*. TIMPUL perfecţionarea republice!: un preşedinte şi doA camere. Ast-fel condu mnft ttitft relntdrceree rea de a se ataca aceste doft puter!. Intre olaltft; el vrea s& se aplice nouetant legile formulate de publiciştii secolului al XVlll-Iea, va sa i^icâ doresce regi mul constituţional In tot adevărul lui. Ziua In care partidul republican va face, prin atitudinea şi prin ac-l tele sale, sft str&batft In spiritul fie-cifrul, convincţia cil programul d-lul Tliiers e destula de bun , cnus;i instituţiilor actuale va fi cflştigatft. Candidaţii republicani nu vor afla o profesie mal decisiva, pentru a lega de el pp alegatori, de cit o adhesie fftrit reserva către sfaturile marelui cetaţian, carul ab si I mul-ţamiasca arăsta pentru bino-facere : ca a Înduplecat Europe de a pruni republica franci sa cu uuguvern amănt naţional, regulat, ne jffinninţAud pe nirne şi voind a trăi tn pace cu tdte cele-l'alte state. VERTEJUL AUSTRO UNGftRIEl. Piarnl rusesc .Novje Vremja* luând act de manifeetaţinnile tnrcofile din Ungari* fi de interpelările annnţate în parlamentele din Viena şi Pesta, face nrmS-târele corecte şi matnre cugetări : ,. . . . £i cn tâte ace-tfa, manifestările nngnrilor şi ale nemţilor din Anstria, nn vor pntea da altă direcţiune politicei «n-•triace, pentrn cil ele nn reflectă sentimente! şi opinia tntnlor populaţiilor Austriei. Maree majoritate a ce'or-l’alte populaţii nntreece alte sentimente şi alte aspirări: ele sânt anti-tnree. Aceste popnlaţil insă, condamnate la o profnndă tăcere aetă- Un obiceiBdndat şi plăcut tot-de-o-dată, pro d'asnpra acestei mulţimi, un nor da paseri scăpaB din coliviile in care eraB închise după nu obiceiBla care ţiu f6rte mult la târgul de la Nijni-Novgorod, in schimbul a câtor-va copeici daţi de pomană de suflete bune, păsărarif deechideaO uşile coliviilor şi păsările sboraâ ou sutele dând micele lor ţipet*». Acâsta era înfăţişarea bftlcinlnl şi trebuia să fie ast-fel timp de şese luni cât ţine el. Apoi după acâstS periâdă asurzitdre, in-ălmăştla avea să n stingă ca prin farmec. Oraşul de sus 'ş{ lua caracterul săi oflcial, uraşnl de joe racădea in monotonia obicinuită şi din zcâslă oemărgiuită îngrămădire din t6te ţinuturile Enropei şi A-siel centrale, numai rămânea nici nn vânzător oa să mal aibă ceva de vândut nici nn cnmpărător să mal aibă ceva de cumpărat. Credem că este de cuviinţă a adăogi aci, că de astă dstă cel puţin, franci* şi En-glitera erafi 6»-care representate priu doă producte, cele mal deosebite ale civilisa-ţieî moderne, d. Harry Bluuut şi Alcide Joii vet. In adevăr, cel doi eoraepondenţl veniseră ŢIPETELE „REFORMEI" ( !) Defensiva sau ofensiva? Mulţi iliu amicii noştri! ne-afl criticat cn naivitate pentru ce am eonii! tut ne eonfriit.'le nostru de la „Ro-mfinul* dopft ce dej i armata nos trft a trecut Diinftrea şi acum este espusA la mftcelâria de la I’levnaf In act5stA situaţiune, datoria eonsoinţet no impune ca s! risipim confusiunea Je idei, pe produce scamatoria faptelor. Primo : De pe coustitutiune, ces-tinnile de resbel şi de pace sunt de drept politic şi de competinţa numai a opiuiunil publice şi a corpu* purilor legiuitdro de a le discuta şi a le resolva, conform cu interesele naţiunii eaprimatA priu întruniri politice şi formulate apoi prin voturile corpurilor legiuitdre. Secundo : Colegul nostru de la .Românul* este cel dintâi! care ne-a provocat de a na pronunţa dacii în cestiunea Orientului naţiunea ro-cm\nA trebue sA se aliere cu Rusia şi sA declare resbel Turciei, sâft sA observe defensiva in pnsiunea de legitimA apSrare conta» bnşi-buzucilor şi a cerchezilor cari ar IndrAsni sA violeze teritoriul nostru. Aşa dar, cestiunea de ofensivA sad defensivi a fost pusA chiar de d. Rosdttl In discuţiune, imediat dupâ ocupaţiunea cetâţ i Nicop.de de cAtre un corp al armatei ndstre. Faptul trecerii armatei ndstre peste DnnAre n’a resolvatdar cestiunea, nici o p6te suspenda, c&cl sau produs la luiuinA mal multe elemente asupra cArora opiniunea publicA IncA nu s’a pronunţat In RumAnia. Nimeni nn p6te nega cA opiniunea publicA se forraâ^A prin lumina şi espunerea tutulor faptelor, iar nu prin falsifica ţi uţea situaţiunii, dnpe sistemul criminal al lui Emil Oii vier care a condus Francia la Sedan. Aşa dar, cAnt „RomAnul* nu comunică publicului, precum face gazeta .Standard* de la 29 August In Londra ci sa pus mana pe tdte probele despre trădarea Iul Abdul Cherim-psşa care a ordonat bombardarea şi jefuirea satelor nostre spre a provoca naţiunea romănă ca să se rescdle contra Sultanului, pentru ce Omenii inuepend.nţl sA nu discute acâstă cestiuue gravă de ofensivă sau defensivă ? In acest cas noi nu admitem argumentul de ju-stificaţiune care deja s’a inventat, că d. prim ministru a trimis juna nOstrfi armată la Plevna pentru ca să facă o şcdIA de resbel, căci prin să caute aci impresiunl în folosnl cititorilor lor şi intrebninţară cât putură mai biDe cele doă ore ce areafi de perjut, căci şi el aveai! uăee îmbarce pe «Ceneas.,—S'a întâmplat să ea in*- neacă to mai in băleiB şi unse mirară de cât prea puţin, pentrn oă nn acelaş instinct trebuia să’ I târască pe aceleaşi nrine ; dar de astă dată nn-şi vorbiră şi se salutară cn destulă ricâ ă. Alcide Jolivet, optimist de felul lui, părea alt-fel eă găseso* că totul să petrecea cum se Cuvine şi fiind-că întâmplarea II dase şi masă şi adăpost, aruncuse pe carnetul săB oâte va note forte măgulitdre pentru oraşul _ Nijni-Novgorod. Barry Bloun din contra, dopă ce căn-tase in gadar unde- a se mănânce, se vă-(Jnse silit a se cnlo* snh cer. Deci privise lucrurile eu totul alt-fel şi pregfltia un articol fulgerător ia contra unni oraş in care otelferii rafusaB de a priimi pa călători. cari nn cereaB de cât să fie jefaiţl (Va urma.) acest fnnţ esecutat cu inima l> gi ra şi cu spiritul legrr, nrmntn ndstrA a devenit victima apelul llon ton-struetor care înghite t6tu st iţele mul luvecinnte cu hotarele sale. Repetăm eu acostă ocasiune, eA noi Hm protestat şi vom protesta tot da-una contra dictaturel partitelor al cftror şefi vosse să im,iiinA RomAniel politica d“ pasiun'» contra politicei de raţiune, pe.itru cA prima se inspiră de interese personale la care se sacrifică interesul general. De aceea, artista nici nu admite In adininistraţiunile publice de cAt 6-menil din oficina el, sac de prin culisele el. De (5re-ce secunda politică este dictată de bunul simţ şi de conştiinţa publicA pe care le produce instinctul conservator al naţiunii. De aceea, acOsta admite t6te inteligin-ţele, t6t,e capacităţile, t6te caracterele indipr ndinte fărA ilistincţiune de opiniunl de partit sau de simpatii pentru cutare sa A cutare din capii partitelor. INTERPELARE Cerem actualului ministru de fi-nance. d. I6n Căinpinduu, om delegi şi cu reputaţiunea de oui onest, ca să ne esplice : aprobă şi d-sa faptul scandalos comis de Dl), administratori al doineuielor statului, In prejudiţiul statului, cu distribuirea moşiilor statului pe la favoriţii pro-tegiaţl de puternicii $ilcl sub pretest de esploataţiune In regie a moşiilor statului contra votului espres şi formal al senatului care intenj ce a-cestă manoperă scandaldsA şi ruină-tore sub titlul şi forma de esploa-tare In regie f Spre a se convinge d. ministru al flnancelor de resultatele funeste ale acestei viţidse administraţiunl bine ▼oiascA să câră de la DD. administratori tabloul de moşiile care sunt astă PeBter Loyd4 află din Belgrad, că un ordia al ministrulal de esterne cu data de 26 Septemvrie, ar fi couvocat Ia seblă pe toţi studenţii in medicină, cari, cn o lună mai nninte, fuseseră împărţiţi în corpurile armatei. — Numita) Vocea CovurluinloI‘ se plănge că nn-T am fScnt cuvenita citaţie când am reprodus scrierea d-luT Brociner şi a d-luî Ipătescn. Ne grăbim a spune că acesta s’a făcnt numai dintr’o scăpare din vedere şi asigurăm pe confratele nostru c& pe viitor ne vom sili a nu-î da ocasie de a face reclamă de proprietate. D-nil B. P. H-isdăa şi Chintescn sunt aleşi membri al societăţii academice. A eţît de «ab preil : N* O XJ IL, IWI ETQ D de CALIORAPHIK ELtRNTAKA pentru usul clwelor H# III fi 17 primară de G. Al. Zamphirtlu profesor de desemn |i caligrafie. PREŢUL 20 BANI. De vândare la tdte Libr&riele iară depoaitul >e află la Librăriele, L. A leal ai calea Moţoediel No. 18 gi L. Steinlierg strada Carol I So. 4*0. La Tipografia THIEL & WEISS ţi Ia t6et librăriele din ţ^ră se află de vânzare: DICŢIONAR PORTATIV GERMANO-ROMAN de THEOCHAR ALEXI Preţnl 3 lei 20 bani. A eşit de 9ub tipar şi se aflft de vfinzare la oiaga9ia“le de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VEDE. Dedicat MSrieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL 1. Poesia de Locoteneot de stat major ■. C. BUHUL ESC PKNTRU VOCK SI PIANO de CAROL PAŞILL jun. Preţul l leă şi 50 bani. O doamnă romanii, de buna familie, care a studiat şcoala lualtA de piano la Geneva şi care cunoaece limba francesft, doresce a intra Intr’o familie distinsft ca dnraA de companie saQ pentru a da lecţii unei dom-nişioare. Doritorii se vor adresa la redacţia acestui ziar. TIMPUL RilniţiI tlin Spitalul Central. Regimentul o de Unic. SoM. Coboroseanu Vasile, Miliail Gheorghe, Cap. Ntitarhe A tIs-iî-tIs de Consulatul Rnssesc X V Recomandă magazinul seu asortat in tot-d'a-una fdrte bine cu rufBriă de bărbaţi şi de Sţ X»m . i tr t a**tie* de Vannie. Le tableau du personuel de la troupe sera publid d’ici ă quelqnes jours avecle programmme gândral A âfit de sub tipar : Manual de Comptabilitate In partida ddblI şt simpla pentrn nsnl scâlelor de ambele sexe, de DIMITRIS IAROU Deposit la librSria Fraţii loaniţin, Lipscani. Preţnl 80 Bani. S'a pm snb tipar şi Economia domestici cn Comptabilltatoa domestici. L'admini.tration a l’horuieur de prevenir M. M. Ies abonnăs et habituds, qae I'abonnement pour la sousdite saison est ouvert au bureau du Thcătre Bosse], tous le* jours de 12ă3heure* de l aprb* mid;. — L'abonDement sera de 60 rdprdsentations obligatoires et divisd en deux seriea de 30 rdprd-sentatiom. — L abonnemedt devra 6tre payd en deox fois: le moitld en souscrivant et la seoonde moitid le Ier Novembre. Prix di rabonnement psur 60 răprăsenUtisns Loges.................................. 1800 Fr. Fauteuils............................. 300 » Stal ..................................150 , Prlx 4et Plsces k la soirii Loges......................................35 Fr. Fauteuils . •........................... 6a Stal II.................................... 9 > Galerie.................................... 1 » La Dlrectrioe, EMILIE KELLER. De areudat, moşia RENI CĂLUGi-Diatrictalîl Vlaşca, CAlniftea. Doriţoril se vor adresa la d-na Warthiadi Strada Moşilor No. 96. 625-11. D. Vioreanu SBSwSB ciţinl profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 24. ci mm m rnitati. car* cnn6sc« binujşi * pr»o-ticst mai mnlţi ftnî stndiele programului liceal, doresce a preda lecţiuni particnlarel. A sR adresa la admenistraţinnea acestei Şiar, Palatul ,Dacia*. ANUNCIU IMPORTANT FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la zârnesci, lângă braşov prodace chârtiS de tipar in diverse calităţi in formate de cele mai mari neitate pentra Şinre A se adresa la direcţiunea nnmitel fabrice în Braşi v, Strada Catarina No. 402. CEL IMLA.X XAA.K.E3 TiAA.Q-A.SILT DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. ILA. BELLE *■ O .«• BG MP t- II I ^ BB /% B ^ ’BB 20, Colţul Bulevardului Ntradei Hogoşâiel, Casele GreeSnu, 20 ţnr ESPOSITIUNEA DE HAINE invit p« Oner. Piiiilic b& bine-voiescil a visita magasinul med, unde va gftsi o E*po*i|lune de haine oonfeotlonite cum n’a fost incA in BucnrescI, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mai moderne ale sesonului de faţa, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p<5te convinge orl-cine vk am remas fidel devisiel acestui magasin: COTSTBXTTVr MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATR joscap1 ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţnl Bulevardului şi Strad,el Mogpfdiel, Ca.ele Greodnn 20. LECŢIUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Star da Scaunele 47. Dorind a veni în ajutorul răniţilor soldaţi prin ediţiunile mele litografice cn jumătate din bani ce mi sa plăteşte de către d-niî amatori pentru cnmpărătdrea lor, am BC09 în publicitate tabloul exact, repreaen-tănd asaltul redutei din jnrnl Plevneî, (Griviţa) unde aii c5