Nr. 211. SÂMBĂTĂ 17 8EPTEMBRE. ANUL II. - 1877. L. d. 48 > > 24 > . 13 ABONA in toata nomania - J* •• ................ Pe 6 luni .......... Pe 8 luni • • ......... IN sniDUTiTi: U «a • ................... uscimi’Ni a kiclamb: IluiA df 90 li^rf P*1'*- IV, 30 bul. f> pagi"» in> 80 b*n1’ p® PR^na n» 8 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un numâr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LOCBO. Biuroul Kodanjiel şi Administraţiei: Palatul „Daoia". -ANTUISr OXTTR.I 8« priimeto ta atriinltate: La D-nil Saeuen ,tmm Vfylw ta Vienna, Walfi«cbgaj*e 10 A. Oppeiik In Vienna, Stubenbajtei 2; Rmdo Uo»m> In Vienna , Seiler.Utte 2 ; Vmomi Hnidcka In Vienna, TeinTaltatraMe 17 j Philipp L&> Ln Vienna, Eachenbachgaa*# 11 j L. L*mg A Oomp. In Pefta |i flama* LaffiUfhtUtar urban . 64 ............... . 111 10 (mpr. municipal al Capit. 71 _ Acţiunile bânoel..... Oblig. Penel..... 120 _ Craditnrl........ Oblig. Dacia..... 200 Loadon ......... . 117 70 * România , . . . 40 --- Obliff»ţiunl rurale angaro . . 76 35 Impr. municipal ou premii --- ş tezae|rar . . , . 7» 56 Renta Rom in 4 , . . , _ » trannilraae . . la 80 Parii 8 luni..... 9985 _ Argint ln mlrfnrl .... Londra » . . . 2505 3504 Ducatul......... _ Napoleootl........ Berlin * ..... 1221/* Marc 100........ Ciral de Berii*. 37 Septembre. Aoţiun. Căilor ferate române . 14 30 Obligaţi am le române 6"/g . . M «0 Priorităţile a fer. rom. 8*/g 48 15 împrumutai Oppenbmm ... 7l 73 Napoleond.................... 10 25 Vieia, termen lung.......... Paria » aoart .... 81 36 CafeaâarmJ filei Bânttti 17 (19 Septembre). Patronul filei: Martira Sofia. Râain6ul aurelul t 6 ort 56 min. A potul târaloi: 6 ere 47 mi*. Vanele Ionel t Lui Plini. PLEC .A.!R.E .A_ TRENURILOR BeonreBol HioâTa Buoureaol . . . . 8.15 n 10.— Ploetc'l...........0.5o n 13.06 Brii la............1.53 n 4.46 plecat *41 [a L»- aemburg. * 34 H*ţ)t«tnTT4*. Represfintantal englee din Cooftantino-\ d. Lay*rd telegrafică corni tel nlDerby, n privinţa fraţilor Gfieşeff condamnaţi de de a fi Bpân*t espe-diată desarmatt la Gaţsko. Montenegranfl âd luat trei tunari, multe maniţil, pusei şi provisianl. Afi avut trei morţi şi 10 r&niţl. Turcii att avut 15 morţi £( att an caearmele fortificate de la Cerviţa pe drumul de la Fotocîa. Garnisona s'a retras după Tzara, ar4And podurile. Vleas, 26 Septemvrie. O depeşe din Constantinopol 4loe ia cercurile militare din acest oraş, eă crede că Osman-paşa, primind ajut6re şi muniţii acum va lua ofensiva. ConsUntlnepole, 26 Septemvrie. Situaţia la Şipca wte aceeaşi. — Nieî o scire de la Mehmet-Ali n’a venit a stă-4^-O telegramă a lui Ismail-paşa, cu data de 19, face dare de seină despre mai multa lapte pe lângă satul Halkali, aşe4at la oră destanţă de lagărul rus de la Igdyr, Vlena, 26 Septemvrie O telegramă din Ruscinc spune oă Sâm-bAU trecută s'a făcut o Ineăerare diacok) de KadikBoi, în fuv6r#a Turcilor — de la 27 89pta»»rii. 9 ve ssara. — Cmtantlnepel, 36 Septemvrie. <3re*M ggomotal că între unii din ambasadorii de p« lângă P6rtă, s’afi schim Ide! relativ la condiţiile unu! armi stiţitt trentuaî între beligeranţi; dar nu owcat tncă aici o denarşă oficială. TWaa, 27 Septemvrie» Respun^bud la o interpelaţie, principele Auersberg, preşedintele consiliului de miniştri declară oft de la hioeputnl resbolu lui, guvernul a avut grija a menţine neutralitate efectivă, fReând necontenit ca si aa ţie s^m* energie de interesele monarhiei, dtr fîră a lua parte !n favârea unuia satt celui 1'aît din beligeranţi. — DRnsul on rade în evenimente nimic care »r putea modifica acăştă atitudine. Dacă interpelaţia recomand! gnrernulul d'odată cn o neutralitate deplini şi o pre- Ultime sclrl pe pagina IlI-a BUCURESCI il SKPTKMBRE In mijlocul mi9eriel, doliului, clnd nn se aude de cit gemetele mumelor, plftneetele 9oţielor, cftnd pe fiecare carele cu puţine paie ale d-lut Brfttianu ne aduc gr&meijile de r&niţ[ 9druncinaţl de lungul drum, cftnd tdtft lumea plânge durerea de erî ;i asc^ptA durerea de mane, d-nil BrttiaBw-Rosgtfci-ne prepar* e sort* represeutaţiune pe scena d-lor politica. Ni se anunţa de organul d-lor, ln stilul plin de eleganţa care le este obicinuit, ca Camarile aO s& fie convocate. Prima impresiona a publicului a fost aci'sta: A O mal rfi-mas 6re Încă caţl-va galbeni ln fundul Viati«Tl»Ii cn oare omniHUi doresc s& se lntalnăscal C&cl Intr'ade-v6r, iatA ceva mal mult de donft luni de când nn s'a ierbal tfânta diurni, V pentru piojil democraţi acesta este un termen cam lung. Numai miniştrii si cumpere case, -lor le vor vota bani... de hitrtic ţi pe Mrtit Inşi de aci pini a gisi vre o resursă seridsi cu asemenea glume financiare, eete departe. Iscilitura Ca rada-Fundasou-Costinesou n'are Inci mare preţ pe pieţele Europei. Va veni pdte timpul ln care Fould şi Rostchild o vor scoropta, dări n’a sosit Ipci acel timp şi D-nuI Rosetti mal trebue ai aibi puţini ribdare In fine, al treilea motiv şi acestaeste din cele mal puternice, este necesita tea ce simte onestul şi cnragiosul guvern de a se pune la adipostnl unul bil de indemnitate. 3e vede ci D-nil Britianu şi C-nia, graţie Împrejurărilor, graţie şi cap&citiţel D-lor administrativi, ai dat cam cu totul peste legalitate- şi ln ast-fel de mod In cit chiar D-lor afi Început si priniji grije. Roşil sunt voinicofi dară fricoşi ^ice proverbul, noi vom $ice prudenfl. De aceea se gribesc a lua bi-ne-cuvântarea generali de la Înşişi a-dnnarea d-lor şi a se pituli dintiri-tul unul bil de indemnitate. El! şi apoi! Intr’adevfer resultatul de şi neîndoios nu valorezi diurna cu care se va pliti acest vot. Cind adevărata opinie a ţirel va cere socotAla de cele fiptuite, nn asemenea comedii parlamentare o vor lmpedeea ; şi daca s6rta va voi, ca aceşti opinie si nn se mal p6ti rosti nici o-datA, daci guvernul Ko-setti-Britianu-Cogilnioeanu este menit a fi mormântul Rominiel, o* va attrna In balanţa istoriei votul aprobator al complicilor d-lor t Un singur cuvânt Inoi : Delicatul organ al moderatului d. Rosetti se plânge de atacuri şi injurii ale pro-tivmeilor. Cit pentru noi, ne silim a fi cit de moderaţi. Mulţi ne ai întrebat daci .Timpul* este acum un organ ofioios. Domnul Rosetti, oare are spre a'l apira In contra acestor protivnicl, chiar starea de ase di d, totuşi nu este mulţumit. Presa oposiţiunel atit pentru tmprejuririle ln care ne afllm cit şi graţie deprinderilor sale, nu înjuri pe nimeni nici chiar pe domnia lui. Dar dindiritul acestei prese atit de calmi şi chiar palidi, d-lul care are urechia subţire, aude. . . . ceea ce peste puţin va fi glasul isbucnind al Intregel naţiuni ; şi de aceea Îşi Inchipueşte ci este înjurat. DIN AFARA. Am vâ^ut cele mal prdspete comunicări telegrafice ale corespondenţilor speciali de la .Daily News* şi de la .Times*, asti^I chiar corespondentul acestui din nrmi organ, di ln acâsti privinţi Insicinţirl fdrte semnificativ" despre ceea trebue si gindim relativ la pretinsa descuragiare oe ar domni tn lagărul rusesc. Extrasul urmitor din ,La Voix* Intre alte manifestirl ale o-pinlel publice Iu Rusia, araţi ce trebue si credem despre, .lenevirea* care a cuprins naţiunea ruşi, şi care o va opri, ln ainte de a Împlini, misiunea sa ln Orient. P6ia petersburgiani se esprimi ln termini nrmitorl. .Speculaţiunile copilirescl politice, care le urmăzi presa turco-fili, araţi o deplini ne-sciinţi, despre puterea reali a Rusiei, adeci despre virtutea morali a popdrelor el. Adversarii noştril se Inşâliamar, despreţuind spiritul istoriei ndstre de o mie de ani, care araţi tot-deuna, In orele luptei, naţia ruşi apţi, pini chiar şi In nefericire, de a Întrebuinţa puteri şi sforţări noi, şi nici o-dati nu s'a descurajat In mijlocul dificultăţilor mult mal grave, de c&t acelea care le-am lnt&lnit tn Turcia. Cele mal mari desastre nu ar putea provoca tn Rusia, de cit un noi sforţ In puterile naţionale, de cit o duplicare a abnega-Vuniior şi a sforţurilor pentru perfecţionarea mijld ^lor de acţiune 'morale şi materiale, de cit dovedi noi despre devotamentul şi afecţiunea (fântru Buveran şi dinastie, strins legate ln tristeţi precum şi tn bucurie, cu poporul rusesc*. Depeşile din Constantinopol vorbesc de o mare bit&lie, care ar fi avut loo erî ln apropiere de Biela, şi oare se Înţelege c'ar fi terminat prin desastrul complet al armatei ruse; aceştia, dupi cum zice corespondentul de la .Daily Telegraph*, ar fi pierdut 4000 morţi şi 8000 riniţl. Acestea sunt, dupi cum se scie cifrele ordinare din .Daily Telegraph*; ln coldnele acestui ^iar perderile ruşilor la fie-care bitae do la Începutul râsboiulul, ln Europa şi In Asia, sunt neschimbate Intre 4000 morţi şi 8000 riniţl; corespondenţii de la .Telegraph* pare ci ai o predilecţiune cu totul particulari pentru aceste doâ numere, de la care refusă absolut de a se depirta. O alţi telegrami din Constantinopol tae o nuli de la cifrele turco-fiie din Londra; ea nu 90C0-tesce perderile suferite de Ruşi ln bitilia de la . Biela * de cit cam de 400 morţi şi 800 riniţl. In fine o ultimi depeşe turci, lnci şi mal modeşti, nu vorbesce de o mare bitilie, ci numai de .lupte seridse* şi nu di nici o indicare despre perderile Ruşilor; ea se mulţumesce a zice ci Mehmet-Ali .continui de a înainta mereo.* E râh ci acâsti depeşi nu araţi lo-calitiţile pe care Mehmet-Ali le-a ocupat ln mişcarea sa înainte; ne-am putea asiaura ast-fel despre realitatea şi esbinderea acestei mişcirl. Inşi telegramele turcesci laşi tdte acestea In Întuneric, se înţelege uşor pentru oe. De altmintrelea, fie-ee jurnal din Londra, afa'i de .Daily Telegraph* n’a primit noutatea despre .marea bitilie* sad despre .lupta seridsi* oare ar fi avut loc Vineri TIMPUL nprâpe ile Biela ; este probabil iă, depeşile din Constantiuopol care aii făcut menţiune despre acesta, nu se busâză de cfLt pe sgomote fâtâ fuu-dament. O telegrama de la Erzerum pre tinde ca cavaleria musulmana din armata rusa refusa de a se bate contra trupelor turce. Nu e pentru prima 6ra oâ aflam Intre depeşile din sorginte turcescA acesta aserţie lipsita de fundament. Asta-Ji >hiar aflam In „le Tcmps* o corospondinţa scrisa in faţa Plevnel şi care conţine acest pasagiQ : Detnil curios, In divisia 11-a care susţine acest moment un atac de pusei, mal mult de 24 soldaţi sunt musulmani, lespendenţii Tătarilor din Cazan şi Astrahan, şi au repuţia de a fi unul dintre elementele cele mal bune ale armatei ruse * .Monitorul universal' a primit de la corespondentul sâfi din Berlin o depeşe care anunţă, că Germania se prepară să facă un nofl pas, „mult mal energic' către Pdrta otomană fiind privit ca insuficient respun-snl Turciei la protestul Germaniei In privinţa călcărei convenţiunel de la Geneva. Acest project de intrevenire ar fi fost unul din subjectele asupra cărora s'a discutat in conferinţa de la Salzburg. Este sigur că primit paşi al puterilor streine n’nfl avut de căt un succes fdrte restrfins; dacă Mehmet Aii a arătat dre-cari dis-posiţil de a se acomoda legilor rfis-boiulul modern, vechile datine pare ci şl rr.auţin dreptul in câmpul colegilor săi; ast-fel un corespondent de la „Times' raportâijă că Osmnn Paşa a respins categoric o cerere a generalului Zotof, care voia să lnmormSate^e sutele de morţi răspândiţi pe terenul care separă posi-ţiile turcescl de cele ruse şi române. Se anunţă din Berlin că nemijlocit după sosirea eancelarulm tn capitală, se va decide dâcă escadra germană va mal petrece mult In apele turcescl safl va fi revocată. Am amintit erl ră cestia relnoiri tractatului de comercia tntre germania şi Austro Ungaria a fost tractată la Salzburg. „Wiener Presse*, spunecâs’a discutat asemenea şi problema despre event ualitatea alegerel unui nod papă. Acâstâ aserţie In adevăr pare mai verisimilă. Se scie că una din interpelările anunţate camerei deputaţilor Ungariei, In i rivinţa afacerilor Orientu- lui, a ţintit la relaţiunile Intre Portă şi Serbia. D-nul Appony. autorul acestei interpelări, pretiude că Turcia a voit a lua măsuri pentru a se asigura de un atac din partea Serbiei, insă cabinetul din Viena ar fi garantat porţel că Serbia nu va lua de loc parte la resbol. şi ast-fel Părta a renunţat la aceste măsuri. Articolul „Corespondenţei Maghiare* care nu s’a făcut cunoscut erl prin o depeşă, din Pesta, greşesoe declarâu-du-se contra alegaţiilor pe care se ba-săijâ interpelarea d-lul Apponyi. Atitudinea eventuală a S- rbiel n’a fost ohjectul nici unei schimbări de note Intre cabinetul Austro-Ungar şi intre P6rtă; notele schimbate nu se referă de căt la angajamentul Rusiei de a nu trimite trupele sele in Serbia In cas când şi Turcia ar face un asemenea angajament. T6te comentarele organelor turco-file asupra obligărel morale din t,arte» Austro-Ungariei de a sili pe Serbia să remânâ neutră, se bazah pe nisce presupuneri greşite. MONOPOLUL D-lul O. A, ROSETTI 1). C. A. Rosetti, cere de atâta timp strigă contra monopolurilor contra privilegiurilor, şl a păstrat insă un privilegia pe sănia d-sale D. C. A. Rosetti are monopolul patriotismului. In doă-ijeci şi mai bine de ani de când ijilnic se titm biţeijă prin „Românul' acest mare . . . „adevăr.' suntem siguri că acum, chiar d. Rosetti a început să ’l crâijă. Lucrul s’.ar părea cel puţin paradoxal, ca să nu ijicem mal mult şi totuşi el esistă. In o ţară locuită de cinci miliăne de Români, In care se află atâtea nume ilustre, atâtea capacităţi încercate, aţâţi bărbaţi eminehţl, totuşi „unul singur" este „alesul', unul singur are privilegiul „patriotismului" şi acesta este d. C. A. Rosetti.—Luaţi colecţiile jurnalului d-sale „Românul* de la apari-ţiunaa Iul până astăzi, reamintiţi-vă discursurile d-sale din tăte vritmle şi din tăte locurile şi vă veţi Încredinţa că numai d. C. A. Rosetti este patriot, că singur d. C. A. Rosetti de la marea Năgră şi până la Carpaţl (căte-o-da*ă d sa trece şi peste Carpaţl) are „monopolul patriotismului. Dacft Radu Negru a trecut Car-păţii şi a fondat principatul ţărel românescl — acăsta se datoresoe d-lul C. A. Rosetti. Dacă atâţia Domni străluciţi nă ilustrat tronul acestei mici ţări — acăsta se datoresce d-lul C. A. Rosetti. Dacă Mihal-Vităijul învinse In atâtea rlndurl oştirile inusalmane, acăsta se datoresce tot d-lul C. A. Rcsetti. Şi trecând In urmă la timpurile moderne, tute actele muri, tote faptele patriotice sunt opera d—Iul C. A. Rosetti. Ttidor Vladimirescu se revoltă In ■ontra domniei fanariote după sfatul d-lul C. A. Rosetti. in fine revoluţia de 1845. voturile divunnrilor ad-hoc, unirea, împroprietărirea ţăranilor. revoluţia de la 1866 şi tăte faptele mari de la 1866 incăce le a făcut singur d. C. A. Rosetti, Aceste reflşesiuni ne veniră îu minte citind (jinrul „Românul* de la 13 — 25 Septemvrie unde d. Rosetti. profitân! de aniversara memorabilii <}ile, când o mână de bravi pompieri îşi vărsată sângele pe Dâlu Spirii. işl face, după obicenl. panegiricul săn propriii ş’ !şl ntribue şi acest fapt eroic al acelor serrannl martiri. Dar unde era d. Rosetti In h»il Stro^ofT Un loc lib»r era in faţa curiernlnl Ţh-rnlnl. Tânăra fată a* nşc/ft acolo, după ce a pas lâuftă dânsa no mic geamantan de piele rofie care »e părea că e tot bagagiul el. Apoi, ca ochii plecaţi, fără aă ee fi aitat măcar la soţii de călătorie, pe care n da întâmplarea, ea se a|f(^ă aat-fel în cat părea că are să facă nn dram de mal mnlte or*». Mihail Strogoff nn *e putea opri de a laa Berna la nona »a vecină; şi fiind că se oftase ast-fel in cât era cu spatele «pre locomotivă, el îî oferi chiar locul lut, pe care putea eă’l prefere, dar dâusa îî mul-ţami ca simplitate. Acostă tâuără fată trebnia să aibă f«ge fapte-Bpre-fJece ani; capul eî, în adevăr frumos, înfăţişa tipul bU▼ în t6tă puterea cavSutaln! — tip 6re-caai aspru, care o destina să se facă mai mult frun»6sa de cât plăcută, când câţî-va ani încă aveafi să-i hotărască trăsurile. Părnl el blond auriii f*şi in bucle din cnaforS-1! 0< hii el eraQ negri, scăldaţi într’o blândrţă fără margini. Tenâra fată era naltă, sreltă, după cftt se puts*a vedea după talia el sab o ft.usă fustă fdrte simplă. Cu t6te că era O »fat3 tânără* in tdtă curăţenia cuvântului, totuşi înfăţişarea el părea că arată o mare energie morală — lacra ce nn scăpă din veders ol lui Mihail StrogolF. Deiieapărnt, acâstă fitS Bufnise mult in treent, şi viitorul, fără îndoială, nu i se înfăţişa ia colori plftoate, dur na era puţin sigur efi aciuse să se lupte şi că era hotărîtS a lupta iucă cn nevoile vieţii. Voinţa el trebuia să fie ardentă, statornică, şi liniştea-I neschim-băcidsă, chiar în împrejurările in care ud om ar fi espns a se pleca sa3 a ee aprinde. Acdsta era impresia ce producea acestă tâuSră f-»tă, la prima vedere. Mihail Stro-goflf, fiind el însu-şî de o natură energică, trebuia Bă fi fost impresionat de carnete rul acestei fizionomii, şi tot ferindu-se a nu o supăra privind tot într’nna la dânsa, obBerva pe vecina-I ou multă băgare de eâiuă. Costumai tinerii călătâre era de o simplitate şi curăţenia rară. Nu era bogată, asta se putea lesne vedea, dar in zadar ar căuta cine-Va pe vestmintele sale vre-uu semn de nfgligenţff. Tot bagagiul era într’uu geamantan mic de piele, pe care, fliud eă nu era loc, ’l ţinea j*e genucbl. După nnele amănunte, Mihail StrogofT păru că conduce in h unele el forma costumului livonian şi cre2 caate adăpost afară. Mihail Strogoff se gândi mal ântăi® numi la recina loi ; dar pe când călătorii din compartimentai să® a® repezea® unii peste alţii »f»rî, ţipând şi imbr»ocindo-ee, tânăra fată rămăsese liniştită la locul el, co obrazul nomal poţin schimbat de o pa!6re «şiră. Ea aştăpu, Mihail Strogoff aftăptî şi el. Ea nn făcuse nici o mişcare pentrn ca •* •« eobâre dio ragon. Nici no ee mişca Bia! molt. Amândonl remaeeră nepăsători ,0 natură energică* şl ŞiM Mihail Strogoff. Cu t6te acestea, orl-ce primejdie se Înlăturase numai de cât. Mal întâi® loritnra o pricinuise ruperea lanţnlol de la vagonul cn bagage ; apoi nrmaae oprirea tre-nnlol, dar poţin a lipsit, că, eşiod din şine ae asrârle de pe înălţimea portmişnlnl intr'o prăpastie. A intârcjiat nnmal o oră. In sfârşit, li-bsrândn-se calea, trenul işt relnă ăr mer-■nl şi la pt ore şi jomătate săra, ajungea la gara dla Ngni-Norgorod. găsesce a Întrebuinţa mal bine orele sule libore, de cflt .lmprâsciind In ţara sa luminele c« a putut culege pAnA acum” iu acea şcblA model ce se numesce ,şcbl» superibrA de co-mercia* din Paris, este un Îndoit merit, şi modestele sale scrieri, nu ne îndoim, vor fi primite de cunoscători, cu aceiaşi bună-voinţA şi indulgenţa cn care iubitorii de lumini, sein sA primbseA şi sA Incurugieije scrierile tinerilor silitori, care se de-votbijA unei carieri ca aceea a fi «ancelor şi a comerciulul, chemata a juca şi In ţara nbstra, un rol din cele mal importante. CAnd <}icem cariera financelor şi a a comerciulul, ^icetn cariera aceea, care trebue sA transforme tot sistemul nostru economic, fftrft de care acbsta ţarA e ameninţata a peri Se scie că una din nenorocirile ţării a fost şi este încă aceea, că cea mal mare parte din fiii săi cel mal intiligenţl, nu se devotăţlA la nici unul din acele studii seribse, care sA le asigure şi lor şi ţărei o viaţâ independinte şi cu un viitor demn d'un popor luminat, care voesce a trAi prin el singur iar nu prin graţia altora. Este bine ca ţara sA numere In rangul fiilor săi mal multe specialităţi, nu e»te Insă mal puţin funest d’a vedea că majoritatea acestor fii se dedică unor studii cn dreptul şi medicina de eseraplu, care nu le mal pbte asigura astA-^I In ţarA altă carieră de căt cariera funrţio-narismulul, sad după cum a început a se numi acum. cariera proletarilor, de la faptul câ funcţionarii, ne-fiind din nenorocire funcţionarii Statului. ci funcţionarii partidelor, el snnt cAnd cu slujba, cănd fărA slujba, şi vecinie cerşetorind. Prin urmare pentru tinerimea care se dedica studiului dreptului şi me-dicinel nu mal esista carieră In ţara acâsta, sad şi de esista, ea nu esista de cAt pentru celebrităţi, şi nu tu-tulor advocaţilor şi medicilor e dat d'a fi o celebritate. Cariera dar cea mal frumbsă şi de un mare şi brilant viitor este cariera financelor şi a comerciulul. Către acăstA carierâ îndreptaţi, junime studibsă, privirile vbstre 1 Deja, mal mulţi tineri se prepară tn aceste momente la Paris pentru aedstă frumbsă şi mult producAtbre carieră. Intre aceştia se remarcă : Anghel Hagi Pandclii, Âiesandru lo-nescu, Ibn Petre Christea, Ibn Ote-teleşano şi Victor C. Atanasiu, Succesele ce aceşti tineri ad amportat pAnA acum, ne umple inima de speranţă că ţara. In curănd va avea bmenil săi competinţt, cu ale căror lumini sA pbtA pune In mişcare In-tr'un mod Bistematic comerciul. industria şi tinancele sale. Către voi dar, junime din şcbla de comercid din Paris, sunt Îndreptate a9tă ^I tbte privirile ţării ; voi patru sad cinci, Împreună cu părinţii voştri, sunteţi singurii fiii ni ţării, cari aţi înţeles pAnA acum ceea ce ’I trebue pentru a o face bogată şi Până n'apucase nimeni să se eobâre din ragâne, inspectorii de poliţie se infăcişeră fi cercetară pe călători. Mihail Strogoff i|I arătă podaroshna, făcntă pe nnmele Ini Nicola Korp inoff Deci, nici o greutate. Iar cât despre cel-l'alţl călători din compartiment, cari arca® să bs oprâ9că la Nijni-Norgorod, nn dederâ nici o bănnielt, pentru fericirea lor. Tânăra fată, arătă, nn pas-port, pentrn că pas-portnl nn ee mal cere in Rusia, ci un bilet de voe, cu o pecetie partiedară fi care se părea că este de o natură specială. Inspectorul oiti eu multă luare s-miute rcest bilet. Apoi după ee a esaminatcu băgare de sâmă pe aceea, ale căria semnaia-mente se afli® in bilet: _ ,Bft! de la Riga? _ Şj„ „|, — Da, răspunse tânăra. __ Te duci la IrknţsV ? — Da. — Pe care drum? — Pe drumul de la Perm. — Bine, respunse inspectorul. Aibl grijă de a’ţl eiea biletul la biuroul de poliţie din Ngai-Nor gorod • fericita ; nu negligiaţl dar nimic p-n-tru a fi demni de delicata şi dificila sarcină ce vă aştbptă ! (Curierul /inaneiar). PROCESUL GAMBETTA ln sfărşit. am avut erl ocasin de a vedea pe d. Gambettu, comsimţind ase Înfăţişă ln persbuă ln lintea judecătorilor. A venit însuşi Însoţit de girantul Je la . Hâpubliqne francaise.” Dar, fiind-că tot d’auna trebue să fie o deosebire Intre un girant şi un redactor şef, chiar cănd şi unul şi altul sunt republicani, d. Murat s’a aşezat singur pe banca prt veniţilor, pe ( And d. Gmnbetta lua loc pe banca advocaţilor, alături de aperătorul săQ, d. Allou. Aminterl, se pare, cA a-cesba e un privilegia de care se bucură advocaţii cănd se InfAţişb^A justiţiei, ca preveniţi. Se scie că darea de sâmă a procesului d-nulul Gambetta ne este o-pritS. Nu putem deci povesti, de cAt fbrte pe scurt şi fârA desvoltare, cum s'a petrecut ijiua de erl la secţia a 10-a. I). Gambetta a intrat la orele unsprezece şi jumătate ln sala de audienţA, urmat de d. Spalier şi de d. Sandrique, secretarul săfl. S'a aşezat fără sgomot, ca un om cAruia II vine grefl a urca cele doă etage ale tribunalelor corecţionale. D. preşedinte a declarat că audienţa este deschisA şi a întrebat pe cel doi preveniţi, d. Murat girant la #Râpublique franţaise* şi pe d. Gambetta directorul sus-ijisulul jurnal, de numele, pronumele şi profesiile lor. In acest moment, nu eraU ln salA de cAt advocaţi, jurnalişti, şi amici d’al d-lnl Gambetta. Ar fi o greşalâ de a crede câ era linbulijflâ la audienţa din secţia 10-a. Erafl pbte peste tot trei sute de per-sbne, atrase acolo de curiositate safl de lipsă do ocupaţie şi cel doă-^ecl treizeci gendarmi cari păzeau la uşa audienţei, ni s'afl pArut cu totul de prisos. La amia^l, euvăntul s’a dat d-lul Allou, care pune conclusiunl de ne-competinţă şi le susţine. Discursul d-lul Allou a fost cAt se pbte de cumpătat, cu tbte cA a fost fbrte elocuent. Un tănăr substitut, de curănd venit din Versailles, d. Gastambide a respuns d-lut Aloti şi s’a arătat demn de un asemenea adversar. In-tr'un moment, a vorbit despre regretele şi speranţele d lui Grmbeta cu o potrivire de espresiunl care a Tânăra fată ae înclină spre semn de afirmare. Ancjind întrebările fi reepnnenrile acestea, Mihail Strogoff cercă d'o-dată nn sentiment de snrprindere fi de compătimire. Ce fel? Acestă tânără fată, singură, pe drnm spre acestă depărtată Sib'riă. fi asta când, la pericolele obicinoite in acăetă ţară, Be adăogafl fi primejdiele nnel ţări năvălită fi in reeoâlă. Cam are eă ajnnga ? Ce are eă devie?.... Sfârfindn-se inspecţia, nfile de la vagâne se deschiseră ; dar, până s'apnoe Mihail Strogoff eă ee ia dnpă dânsa, juna Livo-niană, coborând înaintea tntnlor, se făcuse nevăjotă in mnlţimea ce ee indeenia pe eheinl gării. (Va orna) smuls un murmur de mulţumire In Huditoriă, mal peste tot compus numai din gazetari şi advocaţi. La doă ore şi jumătate, audienţa s’a suspendat. Li on-le trei. Tribunalul reintră lu şedinţă şi d. preşedinte da lec-t' rA următbrel judecftţl . TRIUUNALL'L, Dup A ce a deliberat. Hotărând asnpra mijlâielor de necom-putinţă, Având in vedere că delictele de ofensă aduse }>ers6nel Preşedintelui Republice! fi ultrngele, miniştrilor fi delictul de aţi-ţare la ura fi dwpreţ-ul guvernului, prevăzute de art. 6 din legea de 2â Martin 1822; 1, 2 fi 4 din legea d.t a II August, 1848; i din legea de la 27 Inii® 1619 sunt delicte nbeolut distincte unele de altele, fi pedepsite cu pedepse diferite; Având in vedere, că aceste deliote pot resnlta din termenii nnnia fi aceluiaşi articol sa® scrieri date publicităţii; dar că nu urmâţie a guvernului ia® sunt aduse ca contrabandă. In amândoă caşurile se vede, că guvernul Austro-Ungar na prea consimte la scopurile resboinice ale Ungurilor. Plevna’1 la Craiova t — Pub’icăm a-cestâ scrisâre, rugfind pe Românul i o des-minţă : Domnule Redactor, „Fiind la Craiova, am sfiit că fii d-lul C. A. Rosetti sunt acolo la intendenţa militară (fbrte bine adăpostiţi), iar na la câmpul de resboid, precum se arată cu vorbe pompâse prin organul d-sale. Pentru a le face loc acolo, s’a® depărtat alţii, cari fiind vechi şi cu rutină, conducea® lucrările fârte bioe; ajl insă este un Babei". {Rtsbotuf), ULTIME SOIRI TELEGR LFICE (Agtnţla Htvat). Serviciul de k 28 Septemvrie 9 ere dJmluMfa. CoDltantloop*], 27 Septemvrie. Circulă agomotul cS Reţii atacftnd la 23ş poliţiile întărite de la rgeărit de Plevna, ar fi font respinşi. Londra, 27 Septemvrie. Se anunţă din Viena, că Germania va reînoi mal energic repreeen taţii le eale ia Pârtii, in canea violărilor convenţiei de Geneva, comise de Turci. R&gui», 27 Septemvrie. Gnranţuko s'a predat Muntenegrenilor. Vlena, 27 Septemvrie. Partida! p&cil cAftigâ teren in Serbia ; aşteptă formarea unul minister eon-servator. Italia a consiliat pe Serbia a nn loa parte la reeboiQ. Londra, Î7 Beptemvrie. Nu este adevSrat că ducelui d’Edinburg i s'a luat comanda. Saitoa Ojborue a oondace la Malta pe daueBa de Ediraburg. Dacele o ra înaoţi pe vaporul .Solt-in- ţi bI ra duce apoi la flotă. Boda*Poata. 27 Septemvrie. ,Caraera deputaţilor*. — KeeponţjAnd la diferite interpelaţii, d. Tiaza a ca rac teri-nat politica Auatro-Ungariei ca fiiud tot-U’a-uua in veghere asopra proprielor sale intereaf1. Gavernu!, a «Jia dAneul, a fScnt reclamaţii pe lăngă Portă relativ la torpilele aşezate pe Dauăre ţi pe lăngă Rusia, pentru devastaţiile făcute de Ruşi Ia gura de la Salina. Tarcia'a făcot conceeil. RuBia a promis de a readuce în 'buna stare gnra de la Salina, dap« rea boi fi. La îacepntnl resboialnl, Roşia a promis de a nu întinde în Serbia operaţiile militare Aceeaşi promigie s'a făcnt ţi de Tnrcia. In caBal când Serbia ar lua parte la reabol, nici o pedică uu s’ar aduce liberi! acţiuni a Tarcieî. Dacă s’ar prodoce acest cas, conduita Austriei va fi dictată de interesele sale. Confederaţia celor trei împăraţi nn era un angajament relativ la ceatinnl concrete, ci nn angajament încheiat iu intereeul pficiî Europei. Se pâte atribui în parte a-cesteî confederaţii, faptul că răaboiul n’a devenit general. Cum că unul din cele trei guverne a făcut războiul fără avigul celor-!-alte doă, nu rescltă de aci pentro Austro-Ungaria ulei o obligaţie relativ Ia cestia Orientului. Politica urmată de guvern până acuma, dovedesc* efi desmembrarea Turciei u’a fost nici odată in inteuţiile sale. Gavernol n’a făcat reclame contra crn-zimilor turcesol In general, ai numai ca sR se dea adSpoet priaonierilor. Tnrcia a promis că va observa pe viitor convenţia de Geneva. Raporturile nâstre cn Germania — a conchis ministrul, deja de mult timp afl fost bune. Aslă-fJI iacă suut fârte bune. Camera a luat act de tâte aceste ree-pansurl. TIMPUL SOLDAŢII BĂNIŢI CARI SE AFLA W SPITALUL FILANTROPIE K«j. 14 de dorobanţi Cununa Diltricfcul Sold. N ea Vaaile IV,... id Roman . Moiee Ioan V*lea Crincea Bacău iieg. 9 de dorobanţi. . Ioniţă Nicolae Cotu lung- Brăila # Bănică Ioan Scorţaril noi , » Linte Tănine „ „ ,, „ Ioan Podar Yi|tnl R.-Sărat Beg. 7 de călâraţt Sold. Mânu Niool&e Buhăeaol Vaslui Reg. 3 de artilerie. Gap. Moite loiif R.-8lrat R.-8ărat Reg. 4 de artilerie. Sold.Groiu Parei ZărnescI Cahul jr Mi rea Dumitru Yeto Dolj Reg. 2 de artilerie. „ Coit. Mihal Huşi Făloiu Reg. 4 de călăraşi. „ Ferar Con«tandin Prahora Prahora „ Salomir Dimitriu PotracheicI BujdO Reg. 1 de linie. „ GArjoara Sandu Lupta de aua Mehedinţi „ Ştan Coetandin P<ine. de >ua Prahora Beg. 7 de dorobanţi. ,, Rada Pftrvn CoeoreacI Prahora Reg. 2 de artilerie. Mancaii Gheorghe Făcută Yasluid SPITALUL RRA.NCO VENESC OflcerL Loeot. Ene Ioan din reg. 10 de dorobanţi. S.-Loect. Fotaohe lonPacn din reg. 7 de linie. „ Constandiniu Ioan „ M 2 „ roşiori. „ Mărăşeacu Ioan „ „ 9 „ dorobanţi Grade inferlore. Reg. 10 de dorobanţi. Comuna Sold. Mihalcea Knoche Holtar „ Drăgan ConBtaml n Yulturu de atia ,, Ioan Conatandin Coatie „ Staicu loniţa Mărăşeacl „ Bobocea Vogi le Surarl i, Mocan Nicolae MărăţeacI ,, Marin Nicolae ft „ Crăciun Apo»tol Cătun Vadu Roş „ Mi tu Andronache Nomoldaa .. C. Teodor Evghenie Vulturu de jos Radu Nicolae DraghieacI Serg. Niţă laghir N oro. ia Sold. Popa Vaaile Vrancea Cap. Hăinea Dumitriu Kăroja 8old. Ţăran Stan Mănzar Ştefan PiuleacI •• Ţuţu Toan Furnici „ Drăgan Ioan SpulpI ,, Teohar ConetAndin Moghiliţa „ Dochiţa Toader FidimoneacI ^ Lupu Coatache Moviliţa 8erg Taftu Siineon NegrileicI H Barea Coatache Nereju Matei Simeon BărseacI Sold. Tafanoi Ioan ŞpineacI M Budar Nicolae GodineacI Batalion 2 de vinătorl. Sold. Vaailie Dumitru Netoţi Cap. Adam Henţeacu din Transilvanie S-jLÎ. Florea Ghinea Galicea Neatru Gheorghe Ploescl Sold. loniţA Ivanoea Regimentul 2 de linie. Sold. Andrei Alecu Grecii Regimentul 5 de linie. Sold. Matei Sofir HorduzI „ Presicar Grigorie Buda-Rafail „ Ambruş Ieremia BătrâneacI Districtul Putna Tecuci Putna Stoian Petre PodolenI Tecuci Prahova Argeş Prahova IlfOT Faloiu Vaslui Roman Namţ Comuna Di*trictu[ Serg. Coateanu Lazăr Roman Roman Sold. Cazer Nicolae Vlăjeaol BscaS ,, Giiotan ldn Văleni Roman „ Moiae 1 du Păstrăvenl Ncmţ Diam. Mihalache BoteicI Roman Ţincu Alecaandru ButrăneacI ii Serg. Diacon Gheorghe Cărhgl n Sold. Vad an Gheorghe Miroe^ol .. (1 Bodan Ştefan Valea-Seacă Baer.a ,, Butimar Gheorghe BahnăşanI II „ Mogoş Gheorghe Hărmăne«cl Suceva Regimentul 7 de linie. 8old. Conatatin Stan HanpilescI R.-8ărat ,, Pal ade 16n Curscscl Vaalaifl T.-Miuu.cle. S&mb&ti i Sept. 1877. Regimentu 8 de linie. Sold. Radu Canell Caiocu Ilfov ,, Murguli Vaaile Ivetcî Tecuci ,, Trolin Macovel OdobeacI Baci îl ,, Cismar Idn Cricov Prahova lf Macare Ene Zimbo^ica Teleorman ,, Marca Radu PreaecenI Ilfov „ Nedelcu Ştefan Galaţi Covuriul ,, Stan Idn Cornet Ilfov Reg. 13 de dorobanţi. Ser. Baciu Tăna«e Grobniţa Iaşi Reg. 14 de dorobanfi. 8old. BmqşI Vasile Dărmănoacî Bacăd „ Pândele Bogdan VladimireecI Roman ,, Ştefan Neahol DulceacI ,, „ Draga Gheorghe Caşun BacăQ 8crg. Arhipetcu George Roman Roman Reg. 15 de dorobanţi. Sold. Boitan Gheorghe BogdăneacI Suceara „ Luntraş Idn Boroca - Reg. 16 de dorobanţi. Sold. Galan Coatache CocorenI Botoşani „ Ipati Gheorghe CurteacI ,, Cap. Teod. Gheorghe Hăvărna Dorohol Sold. Tudosie Coetache CurteecI Botoşani lleg. 6 de călăraşi. Comuna Districtul 8old. Petre Enache Ohrejiţa Roman Reg. 1 de roşiori. „ Conit. Olteanu Bertea Prahora lbliiiţif din spitalul Itâinnu Ral aţa. Balalionul 2 de vinătorl. 8old. Florea Idn. Cap. Petre DrAghicL Beg. 2 de linie. Sold. Vaiilache Duraitrache, Anghel Anghel Rea. 5 de linie. Cap. Voailie Anghel. Sold. Vaailiu Nicolae. Reg. 8 de linie. Sold. Petrica Parwchiv, Marin ComUodin, P&un Dumitru. Cap. Niţl Gligoro. Reg. 9 de dorobanţi. 8old. Pândele Dumitriu, Zamfir G&rrill. Reg. 10 de dorobanfi. 8old. Draga Vaaile, Ignat Ido,] Âhim Coman, Panait Dumitriu. Cap. Bolocan Andrei. 8old. Sa-moila Idn, Vftleonu Idn 3., Creţu Tdder, Negrea Nicolae, G&rdea I6n, Mereuţă Idn, Albi neţ Matei, Gherman Ido, Popescu Idn, Glavan Con-standin, Reg. 13 de dorobanţi. 8old. Piduraru Gheorghe. Reg. 14 de dorobanţi. 8erg. Votcu Petre. Sold. Petruţ Nioolaa. TELEGRAPHE GAZ şi APĂ •• initalifă In oandlfiunlla oile mii *vintagios«. A. J. ENGELS & TE1RICH Strada Stirbey-Vodi No. 83. (Bntreul Şlattor) («27-3) ANUNCIU IMPORTANT Dorind a veni in ajntornl răniţilor soldaţi prin ediţinnile mele litografice cn jumătate din bani ce mi ee plăteşte de către d-nil amatori pentru dumpărătore» lor, am scos In publicitate tabloul exact, represett-tând asaltul redatei din jnrnl Plevnel, (Griviţs) nnde aii clijut bravai Căpitan Valter Mărăcinenn Împuşcat cn şase gI6nţe Ia momentul înarborăreî drapelnlnl Român în vărfol soelel rednte. Pe tablofl s’aB desinat |i adevăratul se3 portret dnpe fotografia sa. Preţnl nnnl tablott este nnmal de nn lefl fio'a. D-nil dărilor! îl pot cere de la mine, Calea Văcăreşti No. 151. Se află depus la Magazinele de librărie Ioauidi Strada Lipscani, la Ştainberg Strada Oarol. D-nil din districte trimeţănd banii in mărol poştale, le vor primi fără plată de transport. Editor: Loct.-Colonel D. Pappazogln. înştiinţare Fostnl institut W&ill&nt s’a mutat In Strada Clemenţei, No. 23. A eşit de sub presă : MANIUiAL pentru dsprindsri In ougelsrs şl oompoilţlune de Dr. Calann Directornl gimnasinlnl din Focşani. Carte antorisâia de onor. minster al inBtrncţinnei pentrn clasele giminasin' Der H b Răniţii In localul jcolel militare. Bata/ionul 2 de i^ndiorl. Sold. Stoica ConsUndîn, Serg. Anghel Alecu. Reg. 5 de linie. Sold. Ancuţa T6der, Manoila Gheorghe, Franz Gheorghe, Niateruc Ilie, " A” kRÂTOCHWÎL _ fini capelmaistrnlnl A. Kratochwil, absol-vând cu bnn sncccs Conservatorul din Praga fi reintnrnăndn-se, doresce a da in orele eele libere oâte-va lecţinnl fundamentale de Piano, Violină fi Arangiament.— A se adresa strada Pensionatnlnl No. C. De închiriat. I niţe, 2 magazii şi nn şopron, snnt de închiriat Strada Teilor No. 57. A ae adresa chiar în acea casă la D-nn Fr. Nengeboren, advocat. De recomandat Tfir*' anal Spital snnt casele cele mari din Strada Teilot No. 57. T'kfa vĂndqt'A ^iemne C8ri «o A/t) V preţnlQ moderată. Doritorii se pot adresa Strada Clopotarn No. 00. (675—1) (588-0) Cn t6tă stima SAL. WEISERMANN. gxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa * FJRJLISrZ O-tilŞrTHEIR X X ă la VILLE DE BRUXELES X jţ Podul Mogoşoiet No. 16 Tla-Ă-ris de Conaalatul Russese ^ Recomandă magazinul seiS asortat in tot-d’ft-una f6rte bine cu rufăriă de bărbaţi şi de X dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi 51 dame, ^ flanele fine (crdpe de şantaj) caraiadne, groşette, broderie dantele, cravate de oărbaţl şi ^ femei in cele mal noi forme ti oulorl, ambrele de sdre şi de pl6ie eto. etc. AtrăgOnd tot y de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din oauaa criael am redus fârte mult preţurile, Qxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ Doctorul J. Bernfeld atrămntăndn-ee în BacnrescI face cnnoscnt Oonor. Pnblic locuinţa ses Strada Prnm6să No. 12, dând consultaţii grktnite pentrn sărmani da la orele 2—3 post-meridiane. (676- 1) Făcândnmi-ee ouârea d’a fi pbenjat de Societatea Crncea Roşiă la Spitalul temporar de răniţi de la Turnu-Magorele, enb-semnatnl încnnosciinţez pe etimabiliî mei olienţl că eu începere de la 1 Septembrie viitor voiă absenta din Capitală. Tot de o dată 1 rog ca la cas de trebuinţă să se adreseze la etimabilnlă med amic Dr. Stoicescu, domiciliat Strada Covaci No. 1, Casa Arvenescn. care a bine voit a mă înlocui pe timpul absenţei mele Dr. Petrini (Paul). Reg- 6 de linie. Sub chirurg. Emanoil Flortacu. K«<7- 8 de linie. Bold. Radu Chisonic, Sergenţi Matei Şter.an, Iran T.jdor, Catana Conitandin, Gheţu Gheorghe Bold. Corma Coatache, Tânaae Oprea, T&njală Stan, Nicolae Şt-fan. Rey. 1 de linie. Sold. Idn Gheorghe, Reg. 7 de dorobanţi. 8old. Gheorghe Petre. Cap. R&ducan Cbiriae, Manolache Sima. Nicolae N»nUi Gheorgue Ilie, Bouhicl Coatache, Nicolae Gheorghe 3-lea. Dumitriu Mihalcea. Serg. Paraechiv Gheorghe. Reg. 10 de dorobnnţl. Sold. Potodiu Qavrilft, Gheorghe Tdder, Baluţă Constând] n. Osp. Lazăr Petre, Iod eseu Damîtrlu. Reg. 13 de dorobanţi. Sold. Peru| Apostol. Serg. Cioban Nicolae. Manoila Conatandin. Reg. 14 de dorobanţi. 8olcL Lazâr I6n. 13 de dorobanţi. Sold. Stan cu Gheorghe, Scurtu Pavel. Reg- 16 de dorobanţi. Sold. Gherasim Ion, Vosile Logim, Bimlor Petre, Dingica Anton, Creţo Gheorghe. Artileriă. Sold. Gheorghe Idn din regimentul Nichifor Ene „ Serg. Cioban Coatache Sold. Barnat Petre „ Mirea Voicu „ Călăraşi. Sold. Radu Ignat din regimentul Eftimie Vaailie ,, Popa Nicotive „ „ Eforia Bisericel Creţulescu. Duminecă 28, neoferindn-se precinl sa-sUfăeător penirn arendarea moşiei CREŢC-LESCI, din Ilfov lingă Bnftea, pe termen de sini ani cu Începere de la Aprilie 1878; ce va ţine o t trei» licitaţie , Duminică 25 Septembrie, in cancelaria Eforiei, cartea Bisericei DESFACERE TOTALA Recomand bogatul med asortiment de feluriţi Piannri şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Europei cu preţuri forte eoăijute. Wllhelmlne Schreiber (613). Calea Mogo6ieI No. 28. De închiriat diferite APARTAMENTE A ae adresa Ia D-nu ŞTEFAN PRETORIAN Strada Sfinţilor, No. 54. (623 -11) 0 Damă, solidă caută un loc ca guvernantă s6t) econdmă. A se adresa la administraţia acestui Jiar. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, lAnga braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari neitate pentrn 4bure A se adreea la direcţiunea nnmitel fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402. GEL MA~R.E ^4LA.O-A.S DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BBLLB «9 O S E Mri FMh’ ■) 2G, Colţul Bulevardului •' Stradel Mogoşălel, Casele Greeănu, 20 invit pe Onor. Public să bme-voiescă a visita magasinul meă, unde va găsi o Etposiţlune de haine oonleoţlontle evrm n’a fost încă In Bucureecl, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQDETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mat moderne ale seaonulul de faţă. şi croite după jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magaslel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi ae p6te convinge orl-cine că am remas fidel devisiel acestui magasin; CONSUM MARE Bl PHBTIURI FOARTE MODERATE. JTONEF «■ACrPUMA.MJM ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Balevardnlul şi Stralel Mogoş6ieI, Casele lirseănn 20. Tipografia Thiel A Wieas, Palatul ,Dacia*.