Nr. 210. VINERI 1G SEPTEMBRE. ANUL U. — 1877. abonamentele IN TOATA ROMANIA î d» ........................ » 48 l’e « luni................. » " t’e S lanl...............* * lm in strainatatx: 1« ......................* * 60 (NSKRTTONI 81 RKCLAMX Linia de 30 Utere petit, pomina IV, 50 ban1. H# p*(?m» HI, 80 bani, pe pagina II, 8 le) Dol, Reclame 8 lei noi linia. Un num&r In Capital* 10 bani. TI MPU L -A.KTXJISrOXXJfl.1 8e prlimeac in atrAia&tabe: La D-nil Haos—* itotn A Voglm- In Vierma, Walfiachgaaae 10 A. OpptUk In Vienna, Stybenbajtri 1; BtăAo Afowa In Vienna , SmleraLAtie 8 ] Vimomm BrdUka In Vienna, TeinfaJtatrnaae 171 Ptulipp LX> In Vienna, Kachdnbochgaaae 1]; L. Ltmt A Comp. in Peşta şi Uavm f n/jtfi ffWfi'ar A Comp. in Parii. Bcriaorl nefranoate na ae primato. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Artioelele aepablicate ae tor arde. Cnranl Je HneorcBol, 15 8epterabre_ Oblig. Rurale ..... 83 9 Domeniale ... 75 Credit funciar rural . . 72i/4 , , urban , 6i Itnpr. municipal al Capit. 7S Oblig. Penai!.............. — Oblig. Dacia..............800 , Romani a .... 40 Impr. municipal ou premii — Renta Română............ — Paria 3 luni............100Va Londra , .........25l7l.: Viena , .... — Berlin .................1*3*A 82 Vi 7i3* 72 - Ctranl de Viena, 26 Septembre. Metalice ..................... 63 70 Naţional........................ 10 Renta In aur...................74 ..............................111 50 Acţiuaile bâncel..............848 — Creditojrl................... 203 50 London.......................117 90 Obligaţiuni rurale nngare . . 76 50 » temerar .... 78 5o » tranulrane ... 77 — Artfnt In roArfnr!............ 104 75 Ducatul......................... 5 Napoleonii.............0 0 . 9 45 Maro 100.................! ! 58 05 oul Ke 1.30 Ş 8.05 ■ 7.25 ■ 8.-4 SOIRI TELEGRAFICE din foile străine. Artileria rană de Ift Şipca renpunde rare intervtile tnuarilor tnrceecl. la şedinţe al conailiulnl fi crărî publice. rainiBtro de lo- Flllpopol, 23 Septemvrie. Atena. 20 Septemvrie. Paria, 22 Septemtrie. ‘Monitorul, publică decretele prin cari ae conv6că la 14 Octomvrie colegiele ale-ffăt6re pentru alegerea deputaţilor, fi la 7 Noemtrie Senatul fi Camera deputaţilor la o sesiune eatraordinarâ. Londra, 21 Septemtrie. ‘Oficiul Renter* anunţa că audienţa ambaiftdornluî austriac corniţele Zichy la Sultanii, a dnrat o 6ră. Sultanul mărturisi ambasadorului cfi portaree Austriei dovedeşte buna vecinătate. Atena, 21 Septemtrie. După mortea Iul Canari*, tot ministerul va rămânea în funcţia lui; în curend se va numi preşedintele ministerului. Pesta, 22 8eptemvrie. Răspunsul asupra interpelărilor privi-tore la cestia Orientului va urma imediat reînt6rceriî ministrului. O scrie6re ofiici6să declară că .Rusia nu va cere mediaţiă după evacuarea Bulgariei-. Pftersbary. *2 Septemvrie (Oficial). Din Caucas se anunţă: Carajal 21 Seft-temvrie. La începutul Innel curente iBmnil Paşa începu să stabilescă baterii pe v«r-fal şi povârnişurile munţilor în faţă de Halfalue fi Hohfabor fi deschise apoi nn foc nevStămfltor în contra trupelor generalului Tergneasoff, cu scopul de apute a des einde pe terenul plan. La 19 Septemvrie, 3 ore după ame» Ual(ţ»rT din .»tul Untr^ ufe.jHt 1» do» ore departe de Uabro.a. CoMitaatlMpe], 25 Septemvrie. Ş^fk«t-paşft ţ reuşind a reîutări armata de la Plevna, are nă aşe^e un lagăr cn fftn ţari lângă Orhama. Belgrad, 25 Septemvrie Trupele iregulare torceec-I ctrr erRa la Vidin, «B plecat Mte la Wtrul de reeboiB — Serviciul de la 27 Septembre. 9 ere dlminea|a- Beltfrad, 2fl Septrnivrit*. D. Stevcia Mihailoviol, reîntorcăudn-se din concediul săfl p* care Pa petrecut la Marienbad, fi-a reluat funcţiunile de pre- Escadra germană a plecat din Faler astă-^i, dncându-se la Malta. P6rta a dat govemnloi asignranţa, că va pedepsi pe agresorii Consulatului grecesc din Larissa. BDCDRESCI -R SEPTEMBRE Dupft .Politische Correspondenz* cercul care ’1 formezi! armata romltnl! Iu jurul Plevnel, devine din In iji mal strâns. 1 se comunici, ci un tren de provisiunl şi muniţiunl destinate pentru Osman-paşa, aflindu-se pe drumul de la Sofia, a fost silit si se retragi la Niş, de frici si nu fie luat de secţiuni de Cazaci. De alţi parte se asiguri ci In ijiim de 17 Septemvrie, o secţie de cavalerie cer-chesi a fost hituti de o brigadi de cavalerie romini Intre Ischer şi Vid, pe drumul spre Vidin. Aceste do8 IntemplirI par a fi simptdme sigure, ci Ruşii ai reuşit cel puţin pentru momentul de faţi, a tiia cele doi linii de retragere ale Iul Osman-paşa. Ruşii Inşi vor fi siliţi si pi-risesci aceste doi linii, daci se va adeveri ştirea ci Şachir-paşa Işl concentrezi trapele In Orhania şi ci t6te batalidnele de NizamI pornesc din Vidin spre Intirirea lui Osman-paşa. Scirile sgomotdse despre unele manevre reuşite ale lui Soleiman-p aşa cari In tot-d’auna se dovedesc ca neadevgrate, ai alarmat lumea prea des, In cit ai perdut încrederea In orl-ce comunicare privitdre la el şi la situaţia sa Ast fel, anunţirile cele mal prospete asiguri, ci Soleiman-paşa ar fi reuşit si ooupe satul Se-lenidrevo situat p« povârnişul nordic al Balcanulul spre nord vest de la Lrecfttdrea de la Şipca. Daci acesta s'ar adeveri, Solei-man-paşa ar fi ocolit, lntr’adevir, posiţiile din muntele St. Nicolae şi nimic nu ’l-ar lmpedica de a înainta spre Oabrova şi a tiia armata ruşi lu trec.Stdrea de la Şipca. La Plevna, luptele de asedii continui. Ruşii, departe de a renunţa la urmarea operaţiunilor, trag tot merefl lnttrlri, ceea ce şi este nea-pirat necesar, dupi perdorile suferite pini la 18 Septemvrie. ,Neue Freie Presse* din Viena, jurnalul care înainte nu a lisat ne-Intrebuinţati nici o espresie de dispreţ niel o batjocuri muşcitdre şi umilitdre cAnd era vorba de Romi-nia şi de armata el, şl a schimbat acuma tonul şi e cu totul imparţial de a vorbi cu stimi de armata ro- mini şi a medita serios asupra s6r-tel ţfiril. In primul sSfl Viena din 21 Septemvrie, vorbind despre broşura d-nulul Oeorge Britianu Sntitulati . .Panslavismul şi primejdiele pentru Europa* se esprimi ast-fel : .Armata romini este Împreunaţi cu cea ruşi Înaintea Plevnel şi multe vfiduve şi mulţi orfani de pe malurile Oltului şi ale Şiretului vor blestema vanitatea guvernului. Stegu-rile romine afi primit botezul sin-gelul şl al focului, şi dupi spusa mărfurilor oculari englezi, soldaţii romini atit de huliţi şi batjocoriţi de toti lumea, s'afi bitut de minune. Serviciul care fac. Rusiei e grefl cura-pinilor şi de aceea orgoliul guvernului din BucurescI se unirii, pe cind poporul plinge considerind resbe-lul ca cea mal mare nenorocire. Şi nici chiar ordinile rusescl nu afi fost In stare si amig£sci judecata sa naivi dar drdpti. Se $ice, Intr'adevfir, ci fie-care popor are guvernul care ’1 meriţi şi biata Rominie nu pare a face escep-ţie. D-nil Britianu, Cogilnicenu et Comp., sunt o adevgrati nenorocire pentru Rominia. Aceşti 6menl arată lnginfare şi dispreţul dreptului la orl-ce ocasie. Domnu Britianu e destul de cunoscut şi de fanfaronadele d-lul Cogilnicenu am avut ocasia si ne convingem din nofl cind cu aflarea sa la Viena a^um doi luni. Planurile neastimpirate şi ambiţia nebuni de cari sunt boldiţi aceşti doi 6menl, afi aruncat ţara Intr'un abis necercat Inci pini acuma şi al căruia suvenir desastros va Înveli de jale multe generaţiunl.* DIN AFARA. Din sorginte oficidsi din Berlin vine ştirea, ci întrevederea lui Bi-smarck şi Andrassy n'a fost de loc privitdre la politica orientali, despre care esisti deja de mult o Înţelegere ficşi Intre cel doi cancelari, ci la .convenţia comerciali austro-germani. * Spre confirmarea ucejtel ştiri, se asiguri ci acuma acostă convenţie nu va IntfimpiDa nici o pedici Înfiinţarea el fiind siguri. Daca se va adeveri acest anunţ, tot Bgomotul carp '1 producea conferinţa din Aug-sburg era de prisos. .Times,* vorbind despre întâlnirea din Augsbnrg şi probalitatea unei mediaţiunl, $ice : .Ruşii nu araţi nici un simptom ci ar fi perdut curagiul şi speranţa. El se luptă cu desperare In treci-tdrea de la Şipca; nu consideri ca decisive înfrângerile dinaintea Plevnel şi pe cind trupe de întărire trec tot merefi prin Rominia, Marele Duce moştenitor se prepari pentru o bătălie lingi Biela. Fie Insă Biela o tnfringere mare pentru Ruşi, ridici- se chiar asediul Plevnel, Armata fiind silită si se retragi spre Nicopoli şi Şiştov, ca si 9e lntir^sci acolo In şanţuri pentru £rni—-chiar atuncea nu e probabil, cu trite ci e firesc, ci Ţarul va înclina spre oferta unei mediaţiunl. Insă chiar atuncea e grefi de prevâ^ut, cum pacea s’ar putea Înfiinţa prin alte mijldce, de cit prin renunţarea cererilor rusescl. Dar ar trebui să fie cine-va Înzestrat de un temperament fdrte sanguinist pentru a putea crede, că Ruşii vor fi mal blănii şi mal moderaţi chiar dupi perderea unei biţii lingi Biela. Infringerl, afară de c&aul cind ele iafl forma unei catastrofe nimicitcSre, inflamai de regulat curagiul unei naţii care are un trecut şi speranţe pentru un viiţor. Ar trebui ca Rusia si se fi schimbat mult, daci perderea unei campanii ar fi tn stare si o silâaci a se declara ruşinos Învinsă de turcii cel slabi, huliţi, despreţuiţl, barbari şi desorganisaţi, - învinsă de omul bolnav care a _fpjjt considerat ca paria Intre statele europene şi aprdpe ca vasal al Rusiei... Rusia nu pdte si clri pace, şi Bi9marck este un om prea practic ca si faci încercări zadarnice. In-tervederea din Salzburg trebue si aibă dar un alt 9Cop şi are probabil de sujet condiţiile de pace In caşul unul desastru complet al Turciei safi al Rusiei.* Din Varşovia se scrie către ,Ea-stern Budget* ci partidul panslavist devine din (ji In 41 nLaJ popular In Rusia, şi e tratat fdrte ne ceremonios In cercările biurocratice. Generalul CernaietT, du[>4 ce nu a iabu-tit si capete vr’o comandă In Asia, s'a retras la Moscova, şi AcsacofT e desemnat pretutindeni ca ursitorul principal al ilusiunilor cari afi împins naţia rugi In actualul resbel nenorocit. .Dziennic Pom* publici o scrisore a unul pretins părtinitor al revoluţiei de la 18G3 şi 1864, lu care autorul ijice, ci timpul resbuniril a sosit şi ci, fiind însărcinat de comitetul naţional secret, Invită pe redactorul si fie gata cu camaraijil sfii la orl-ce moment pentru a se putea pune In mişcare la semnalul dat. Foile poloneza liberale batjocoresc acea scrisdre ca un şiretlic copilăresc al unul agent rusesc care vrea si sondeze opinia. Insă este prea nelndemftnatic pentru a putea amăgi pe cine-va. .Politische Corr*. primesce comunicarea, ci de doâ ijile lupta con- TIMPUL tinuft lângă. Biela fără ca să se fi decis încă |jânâ acuui. Biela este âncă In mftna ruşilor. Cuartierul general s’a mutat la Şistov. In momentul interrederel Principelui Bismarck cu corniţele Andrassy, Ungurii locuitori In Salzburg şl-afi arătat t6tâ fanfaronada lor, trimiţând Sultanului o telegramă In care ’l felicită de .victoria gloridsă a vitezei sale armate asupra barbarilor ruşi. Telegrama termină ast-fel: .Allah şi D-(Jeul î trures'. să pro-tege impferăţiă osmană gloridsă şi victoridsă, să dârnâscâ un t-raiO lung naţiunel surori a iubitei ndstre patrii ungurescl.* „Fremdenblatt* Sntrăbă ce dife-rinţă o fi Intre Allah şi Dumnezeul ungurescl Pe semne, ijice, c& cel din urmă portă mustaţa răsucită. Noi din parte ne credem A că Dumnedeul unguresc nu mal portă mustaţă de loc, că ’şl a smuls-o de necaz, că copil sel fac asemenea neghiobii. Suntem fericiţi a anunţa pentru publicul iubitor de frumos şi pentru inimile generdse , o frnmdsâ şi importantă serată literară. D. profesore O. Bonifacio, unul din emininţil bărbaţi de litere din Italia, cunoscut şi stimat şi ’n Germania, a venit in Bucurescl. D. profesore G. Bonifacio a binevoit a ţine o conferinţă in profitul răniţilor români. Conferinţa se vaţine in limba i-talianâ Duminica viitdre, 18 Septemvrie. Sala Facultăţii de drept No. 16, ora 2 după amăijl. Subiectul, despre Al/ieri. Preţul: primele bănci 3 lei, cele-l’alte 2 lei. Biletele se află de vânzare la d-nil Bruzzesi, strada Mogoşdiel 55, 1» administraţia .Românului" şi Duminecă la intrarea in sala conferinţei. SITUAŢIA ,Avem braţe, dar navem arme!“ — a ) Toţi nizauiiî din Yidin aQ plecat In ajutorul Ini Osman-Paşia. Muniţiile Insă şi provisiile de hrană trămise Ini Osman pe calea Sofiei, fiind ameninţate de Cazaci, a trebuit să le retragă la Niş. Ivan OgarefT sciuse până atnnci să scape Tânoso Mihalache » Nenu Sianoiu » Arnael Mutei » George Iacculeacu > Călugăr Ido » Stan Radu . Tudorache Mihal Cap. Niţă Niţă Sold. VăcAr Stan Comuna Districtul Lspoşă Drăgăneacl Prahova Isroru do jos Argeş, Cămpu mare Olt Musăoent Argeş Băilenl R-Vâlcea CiolăoescI Cial&o Păltinenl Crăciuni de jos Olt llusgil BuaPiJ Olt. Sold. Lupoiil Ii5n * Tecuţu Vasile > Dragomir Costând. » Durica Costând in > Mîhalaoho Nieolao * Caea Mândră Ifrn > Rusu Vasilie » Vasile Frangulea * Pavel Dumitno > Susan Nicolae « Stef n Dragu , Darvari Qheorghe » Ionescu Nicolae > Muntescu CoBtandin > ToaJer Petraşcu > Varvarichi Nicolae » Vladeaeu Dumitriu Comuna Şer bănesc! Nâmoloaa Uncoşti noi Hârleacî Găistinele Gurguana Hristescl Gelatescl Maraşescl Corniţa Focşani Beresel Reooftsa Districtul Tecuci Putu Botoşani Pută: Tecuci Putna Tecuci Putna Regimentnl 10 de dorobanţ. Sold. Lasăr VaailiB OdobescI , Chirvaaa Nicolae B lovăneacl Apostol Gheorgh ţă MovilenI Sava Ioan Nicolae Boţu Cocean ioan Costandin Enache Stoica Cazan Gher. Andreuşca Vasilie Condurache Ioan Dumitru Iancu Olarii Eftimie Voicu Hristea Ilie Vaaile Bertec Vasile Efrim Gheorghe Ştefan Dumitria Cosmescl Toinici BelotescI Mărăşetcl Necovesci Sălcia CosdelupI Tecuci Moviliţa Jargea Nămoldsa Badea de sus GodinescI Cacaleţl Putna Tctova Tecuci » Putna Tecuci Botoşani Tec aci Tecuci Putna Tecuci » Roman Tirgoveaol Dîmboviţa Regimentul 8 de linie. Sold. Gheorg. Alecsandru Galaţi Covarlul , Filip Vasile Valea rea Tecuci , Dumitru Crăciun Otopenî Ilfov » Pădurar Gheorghe Tărăcen! » » Fânica Dumitriu Bolinlimi din vale » Cap. Sold. Barhalea Vasile Ştefan Niţă Costică Popov Costache Marcu Constandin Ioan Dohre Stancu Mihal Vlad Tudor Gh'orghe Bengber Ianoş Apă rece Ioan Niţă Eftimie Bălan Costandin Barcea Săftioa Ibine «ci CiocănescI Podu Turcului Pali n ga GireacI Cococ Joseni Gologan Tecuci Ilfov Tutova Ilfov Tecuci Ilfov Roman Ilfov Bic&d R.-Sărat DragomirescI Dîmboviţa Măgura Budoeicl Vlaşca Sold. Stan Mihalache > Androno Puvel > Argbir Constandi * Milea Dimitriu Sold. Preda Niţft » Marin Badea » Jordache Ioan Cap. Pitică Stan Sold. Parpacl Toan lacob Simion Dobroreanu Mih. Paladie Petrache Petracbe Tache Stăneacu Ene Comun» Procucl Bârlad n Găisenl Pornesc! Comuna Popesc! Bădulescl Măneacl Adunaţi Cmbr&rescl Rntnov Galaţi • Bogdan Albescl Districtul Ilfov Tutova Tecuci • Diatr ctul Ilfov Dîmbo viţii Bărăd Vlaşca Tecuci Ndciţu Covurlnl Ilfov Teleorman Regimentul 7 de linie. Sold. Pascale Ioan PogorescI Berlftd Răduţă Nedelcu Bătescl Prahova Regimentul 4 de linie. Sold. IvaiJ Tudor Chiajna Regimentul 13 de dorobanţf. Părnovan Vasile Gborgbeleu Creciunl Vasile DilenI Petre Andrei SehinenI George Borozemi Bercescl Chiriac Gheorgbe PodeecI Bucatar George J urnea .1 » Regimentul 16 de dorobanţI. Tu col io Vaaile Salcia Botoşani Raliţa Costache Truşcscl . Aferim Alesandru DărgenI „ Ntratulat Ţoiuler MihălescenI ,, BuzSiî Vaaluiil Iaşi Iaşi Vaaluiil Comuna Sold. Biliaşu Tondor Godrenl Ari cuci u Ioan Todorenl Cap. Avriliu Dumitriu Câlinescl Sold. Marchitan Gheorge Dumbrăveni Costache Gheorge Ioresci Ţurlia Gheorghe A besel Ursache Gheorge Voi«*nI Codrumen -Ştefan Porduj n! Ursache Ivan Prihueacl Papuc Ivan Posuva UnRurenn George Qâstescl Stodorusa George Sălcia Ilaşcii Vasile Fântânele Pavel Dimitriu HriateacT Pădurar Costadbe Dobrîcenl Caunec Dimitriu Tocrenî Ciobotar George Gheorgbiştea Brignesan Ioan Făntânele Regimentul 5 de linie. Ioan Niţă ProeacI Damian Ioan Cosesc! Manolache Simeon Fântânei* Ioan Constandin Proviţa Escutîr Andrei Gâruino Ciobotar Tcoader Eăntânele Preda Vasile Clegl Ctncea Toader ţ)aga Stal .........................150 , Prii des Ptaces & la soirAe Loges......................... 35 Fr. Kauteuils . ■................... 6 . Sta! U.......................... 3 » Galerie......................... 1 » La Dlrectrice, EMILIE KELLER. CE SE POATE CAPATAÎ PJErV'X'RUJ s FBAMO LA DESFACEREA ^ClALITATILOh IN PANZARIA LINGERIA DIN VIBNA .Dacia“ Oala* Mogoşoi«l Palals Pentru 50 bani: l oot Pichet de vară. Pentru 5 franci: 0 cămaşă da Offtird engles. Pentru 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru călăreţi. Pentru 5 IrancT: 0 perechi manchete ori ce fason. Pentru 5 trancl; 2 gsrniture colorai* de dame. Pentru 5 fraccl : li gulere engl., In orl-care fason |i mărime. Pentru 5 franci : d păreobl ciorap! patentate. Pentru i franci î d gulere moderne pentru dame, după alogere. Pentru 5 franci: 12 batiste albe de pânză adevărată. Pentru 6 franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălate. Pentru 5 franci: 6 prosdpe de pâniă curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pilnsă adevărată. Pentru 6 franci: 12 şervete albe de cdaiQ. Pentru fr frânai : 1 cămaşă modernă, simplă i6d brodată. Pentru fr franci: 2 batiste ca monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă franoesft fin brodată eu dantela. Pentru 3 — 8 franci: 1 corset de damă Pentru 6»/a franol : 0 cămaşă de nfrpte Pentru 6 franci: 3 pepturl fin brodate pentru oSraăşl de bărbaţi. Pentru 5 franci: 2 garnitura fine şi modeme pentru dame (gulerul şi manşete). Pentra 5 franci: I camison modem brodat. Pentru 5 fraucl: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. Pentru 6 franci; 1 cămaşă sdil o pereche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 cravată de damă, adeverată Crânje-Deotolle. Pentru 5 franci: 1 fustă contam plissd. Pentru 5 franci; 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de co|î — I bucită Qhifon trenjuzeio. Pentru IO franci; I bucată Robe d’entantş de toile. Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan en|tei de 5 oeţl. Pentrn 20 franci: 24 coji Pichet. Pentru 20 franci : 1 bucală Manta de bale. Pentru 18- 2fr franci: 1 buaată pânză de Ramburg, de 36—4fr ooţl. Pontru 55— 68 franci ; 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţi. Pentru 75 —100 franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115 110 franol : 1 bucată Toile Batiste franoes. Pentru 1*2—franci. Plaprtm;! de lînă forte Huo. Afară de articolile menţionate 90 găseşte tot-d’a-una trueourl complecte. Calea Hogoş6leI Palatul „Dacia4*. Comăndiledln districte însoţita cu preţul retpecti* se var eteolua toarte grabnic ooneciincioi y V • _V i i » 1 IV4W FRUMUSE| A! FR&GEQIMEA TINEREŢE! A PELEl Ca mijloo neîntrecut pentru Infrumueeţarea pelel s‘aă recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, esoelenU, nevâtâmâtdrea şi adevărata RAVÎSSANTE de Dr. LEJO88B, Parii. Acesl mijlec de purilicaţiunea pelel, recunoscut In l6tă lumea, s’a arătat ca cel mal bun şi cel mal activ din idte mijtdcele de înfrumuseţare spre a drpârta sigur pete de sire, coloritul sfrrelul, ro|6\a, pete galbene, precum şv tots necurâţeniele pelel. RAVI8-SâHTE dft pelel o frăgezime a tine-reţel forte Irumfcsâ rota-deichinăşi ca .de catife, foc? pelea şi mânite alb-lucitor şi delicat, este recoritdre şi păstră*}! p«iea Iragedă până in vîrsta oea msi înaintată. NEFăLSIFICAT se găsesce In Bucurescl numai la d-nu BRU8, FARMACIA LA SPE4ANJA. PPEŢUL: I flacon mare B fr., I llacon mio 5 Ir. Oepeait generaţia H. SCHWARZ, Budapeit M arie Va eriegasie No. 595. Pentru PârinţI I). profesor Strujan,