No. 21 JOI 27 IANUARIE. ABOK j^TVC-RisETB f >13 IN TOATA KOMANU: r» .1........................ f- »■ « j>e 6 luni .... ............. « (*« 3 lnnl.............. -»»H IN stbainatatk: P* an . .................. » ®0 anul II inskktiuxi si mulam: Lima Jr 80 liurr- |>At, puKitu IV, t l.anl. i>f pagina III, 80 Imnl, pv pamnn II 1 IM noul B*clarar % lei noul linia. TIMPUL 1877 -A. KIJ 7 NCIURI ** unmr.c in »ti înAUU-: La D-ml ll„nitn. «V.., i Vugltr In V-i-nna, Walfi.oh/.... |„. A Upixlit in Vitnna, Stul..nl.a«t*i 1 ; •Wo«« In Vi.nng, S. il.r.Utt# 2; r.nc**, JlrJidta n Vi.nna, U|nfaliiir»«e |7; ]‘l„,,pp l^ib in t «r.na, K»rh.i,bachga««. 11 ; L. I^ang * r,mV ln I1 nata, â Comp. In Rarii. Ui numâr In Capitală 10 bani. ESE IN TOATE ţMI.ELE DE LUCRU BUJHOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA,- 8cri»orl nefraucut»* du ■€ priui««c. Articolele nepohlicate ■« *or arde. Un număr In Districte 15 bani. Comitetul de Reducţie al „Tim-pulul“ inmultindu'şi numerul membrilor lui, se vede astfliji ,n posiţio de a da acestui diar prin unele îmbunătăţiri esenţiale o mai mare de8voltare.l) Ne sunt asigurate co-respondinţe din Paris, Berlin şi Yiena. Ne-ain pus asemenea in relaţie cu Transilvania §i cu Bucovina. Vom avea in fine o deosebita luare aminte pentru mişcarea literara şi scienţifica. Mulţumind cetitorilor noştri pentru buna primire ce atl fecut „T m-pului“ pana acum, speram ca şi pe viitor vor vedea cu atat mal mult îndeplinite cerinţele echitabile ce se pot adresa unul cjiar în Ro-mAnia. bit tn Poât-scriptul numărului nostru u toţii împreună cu noi ln contra tiv este, că relaţiile Iul Edliem-Paşa separatismului Intre Munteni şi Mol-cu ministerul de Estevne al Oerma- dovenl. De ce nu strigaţi |n con-mei, ]n tot timpul căt fusese la Ber I tra separatismului mal primejdios ce lin, eraţi lipsite de orl-ce intimitate 1 săpaţi Intre conservatori şi demn- In Mai A 187C. In timpul conferinţei eraţi In momentele de faţă? celor 8 cancelar). Edhem-Paşa era ln Politica Inţel^ptă a Romăniel » mod ostensibd lăsat la o parte de fost pănâ acum de a se presenta Curtea imperială şi ln Decemvrie la unită înaintea Europei In tdte cri-plecarea sa din Berlin, na putut sele grave ale politicei esterne. La măcar obţine o întrevedere perso divanul nd-hoc, ln momentul cănd nală cu principele Bismarck. s’a fondat unirea. In 186C, cănd s’a Oricum va fi cu acest noti Vizir, ridicat pe tron dinastia de astăijr, care pdte nu este de căt nn product democraţi şi conservatori uft lucrat efemer al unor perturbaţiunl mal In comun pentru patria comună, adăncl, Romănia trebue să se feli- A fost o greşălâ a democraţilor cite de căderea lui Midhat, care era de a fi părăsit acostă cale indicată cel mal hotărlt duşman al aspiră- de situaţiune. Aţi vrut să t.rimeteţl rilor el. GRESELELE REGIMULUI DEMOCRATIC I. Acusarea guvernului trecut. la Inchisdre pe Lasear Catargi, Flo-rcscu, Mavroghcni, Boerescu şi pe cel lalţl, v'aţl despărţit chiar şi de Cogălniceanu. şi aţi rămas a fi re-presentaţl Înaintea Europei de Nico-lae Ionescu Întărit prin agenţii sAI Şendrea. Degrea şi Ghiorghian —par-Cum a fost cu putinţă ca regi-1 don, uitasem pe d. Dimitrie Brătianu. mul democrat,ic, venit de abia de 9 Aceştia Insă vA nimicesc ori ce rol luni la putere, să fie astăzi aşa de serios ln politica esternă. căci o frne- discreditat, in căt să i se aştepte ţiune nu este un intrpg ori căt sar căite rea mtr o săptămâna in n-ltal I umna lu p0m?6să E important pentru noi de a ne Dăr al doilea, acusarea a fost fă- da de timpuria un rAspuns pe căt se cută şi fără inteligenţă, rAO Ince- p<5te de lămurit la acăstă Intre- pută şi mal rAO condusă. bare. Căderea lor să ne fie nouA o Credeaţi că vg trebue numai de căt povâţuire pentru viitor. o victimă, atunci trebuia să acusaţl Cea d’intăl greşălă, ce a comis-o doi, mult trei miniştri, să ’i trimeteţl democraţia Rosetti-Brătianu-Ionescu, îndată la Curtea de Casaţie şi să nş- mpinsă Intru acesta mal ales şi de teptaţl verdictul acestei Curţi In liniş- d-nil I6n Ghica-iSturzi, a fost acu- tea şi dignitatea ce se cuvine unul par- sarea guvernului trecut ln modul tid serios. In loc de acăsta aţ! aruncat cum şi ln timpul cănd s'a făcut. acusarea asupra a unsprezece miniMal Intăl acusarea era inoportună, ştri şi trel-ijecl de prefecţi. Insă dAcă Nu se sfăşie o ţerâ ln două tabere I a lovi ln trei adversari marcanţi inimice, cănd la graniţele el a is-1 p6te să fie un semn de tărie, ln-bucnit o crisă internaţională ce pdte cercarea de a lovi In patruzeci este fi hotărltoare pentru tot viitorul a- de sigur o nedibăcie politică. Ne-celel ţări. dibăcia odată Începută, aţi mal fâ- Am fost şi suntem In mijlocul | cut o complicaţie de prisos, dănd unul mmn imam 0 VIAŢA PIEEDTJTA. Crivăţul şueră şi vtjie îsbind stropii sloiţl ln tdte părţile. Păreţi! caselor, giamurile ferestrilor, sc.drţa copacilor, grădelele de p'impregin-rui gradinei, tdte de o potrivă sunt învăluite cu o lucie cdje de sloi. In grădina bisericii, pe piaţa din ’ain-tea el, pe uliţele ce se varsă din f'® P&rţile, 6menii, unii pe jos, al- cu trăsura, grăbesc la adăpostul călduros. In spre sără stropii Încep a cădea mal Îndesat crivăţul mal ln dragă voie lşl sburd». Căruţnşir unul după nitul es din birtul aşedat ln dosul grădinel, unde 8'n0 fo8t*R. |C dăpostit. se pun In căruţe, apucă frănele şi fie-care pl^că ar.nsă. In sflrşit remăne o singură căraţă şi un singur căruţaş: Moş Marian. I Sunt vr o duoă căsurl de cănd s a intors ds la cel din urmă meşteria. De atunci stă la spntele căruţil. S'a gftndit o dată să intre şi el ln lărt,: dăr nu bea şi fără nici o trebă nu-I venea să Intre. Sumanul. căciula, părul neted şi mustăţa grdsă 11 sunt pline de sloi; el stă Insă resemat de banca de din nnpol a căruţei, liniştit, nepăsător şi senin la faţă. Parcă lumea l-ar prii tocmai precum este Ue cănd s'aO aprins felinarele, ine-r®a privesce, cum văntul se jdcă cu radele de lumină, cum el apucă fla căra veselă şi rulădidsă, dăndu-şl trudă a o scăte din rădăcină. Acum se stinge, ln căt abia mal remăne se-mănţă de lumină... acum se rădică mal lătărăţă şi mai indărătmeă. Moş Mărian privesce. 11 es )acremil,. din ochi. i se sloiesc pe gene., de mult s’a întunecat şi el mert-a privesce ca şi cănd nr voi să 'şi tălraăcăscă taina vieţii din jocul acelei flacărc In sfărşit se mişcă. Un zămbet liniştit II trece peste faţă. El!— cjice el. —bate vănt.ul... bate văntul. dar tot nu se stinge! In vremea ac As ta Cărlanul tremura cu urechile sălbatice sub cerga fluturată de vănt. Simţind mişcarea stăpânului sătt, 'şl rădică capul şi privi ln na por. Biet de tine ! —grăi bătrănul,— nici tu ual fost făcut ln cAs bun. Grăind aceste, el se apropie de cal, 11 ţuţură de urechi, luă cerga şi o aruncă ln căruţă, apoi se urr>â şi plecă acasă. II. Nu era departe casa bătrânului... XumnI aci. ln apropierea oborului, două asvărlite de la Calea Moşilor, in ilrApta. O curte mare, I11 mijio-cul el casa. lnaitea casei pănă la uliţă remăşiţele unei grădini. In drAp-ta un grftjdiileţ. . t6te atăt de părăsite, atăt de singurite, In căt par'-ră sunt rupte din mijlocul unul pustia. Bătrănul intră pe pdrta ruginită ln ţăţănf, mănă ln dosul grajdului apoi se coboră din căruţă, desbămă pe cărlan şi 11 dete drumul. Cărlanul se opri, nechiă^And, printre dinţi, la uşa grajdului. Stăl prietene!—grăi bătrânul mer-gănd cu hamurile ln urma lui. — Tdte se fac cu vremea. KrajJ mal era un cal, loc pentru alţi doi şi un flăcău, care se treiji din somn. cănd intră bătrânul. Bună sAra, Costane !—grăi el tră-gănănd vorbele. —Al avut noroc la ijănă ? Dă DumnezeO. Moş ^lariane ! — şi mal bine şi mal răa, —grăi flăcăul, grăbind să ia hamurile de la bătrânul. Moş Mărian suci din umăr, apoi luă lnsu-şl hamurile şi le rădică spre a le pune ln cuiul de lemn din drApt.a uşel. Găsind Insă alte hamuri la acel loc, se IntArse spre Costan şi 11 privi gănditor. Eară şl ţi-al pus hamurile In cuiul mea. —grăi el cu bună-voinţă.—N’al să te faci om cu casă, Costane! Cine nu are obiceiuri, acela umblă pe căi nehotărlte. Apoi de!— respunse flăcăul, grăbind să’şl mute hamurile In cel-l alt cuia, —Eară-şl am uitat. Inii venea mal Indemănă. Cred şi c0 ; —ijiso bătrănul, — dar nu pe do a ’ndemăna e lumea făcută. Măna, Costane, măna să ţi-o dai după lucruri, căci ele nu ni se pun Indemănă. Costan ar fi dorit să dea ajutor bătrânului, purtând grijă de Cărlan. Dar do mult II spusese, că nu II priieşte Cârlanului altă mână (le cât a stăpânului. In vreme dar ce Moş Mărian, ’şl vedea de cal, flăcăul sta neastâmpărat In apropierea lui. ţii icAsta, sAră pe sAră 11 supăra mult şi tot mal mult. Din voia Iul Moş TIMPUL Comitet de 7 şi atribuţiile judecit- | client torilor de instrucţie : crea ce a pro dus Intre toţi ămenil de legi (şi cel democraţi) o controversă, ce nu vă p6te fi de folos. In fine aţi trâgâ-nit chestia dintr’o lună In alta şi o trilgitmţl şi astftijl ; beneficiul escitilrilor momentane şi DruşI, Kurijl. Beduini, Armeni, Greci, Bulgari, Bommânl, Ar- nituţl etc?* t Aceste observaţiunl n’ad ceva tocmai original este fărte adevărat, ele afl fost deja presentate de sute de ori. Dar într'o f6e aşa de reservatâ aţi pierdut Ide obiceid aă, Abend-posf dmViena. ele sunt dublu semnificative căci a . . .rată puţina Încredere a guvernului astăzi, după ce t6tă lumea v a vă- Au3tr0.ţjngar in punerea In prac a!maţia. C r o* ţ ^ către Curtea cu Juraţi din Piteşti, focarul demagogiei d-lul Brătianu. A treia lovitură a fost achitarea fostului prefect Popescu de către Curtea cu Juraţi din Buzâd, achi- _________ tare dobăndită spre derisiunea v6s- cesare, pentru ca In cea maI vreme concentrările să se potă tace Organele guvernamentale din Pesta susţin Insă că astă-dată şi Intre condiţiunile de astăzi orl-ce Înţelegere e peste putinţă. De altmintrelea In tjilele aceste e probabil că se va lua o hotărâre definitivă. In săptămăna trecută s’-a dat ordin spre a se face recrutaţiunile a-tăt pentru marină cât şi pentru regimentele cele-l-alte. pentru anul 1877 cu totul 50,000 duient. Garnisd-i vonia. Transilvania şi Bucovina mered primesc Întăriri din centrul Monarchi-el. De altmintrelea t6te scirile despre concentrări de trupe, ce ar avea să se facă In curând, sunt nuînteme-iate. S’ad luat numai măsurile ne- tră In urma pledâril a chiar unuia din foştii miniştri acusaţl. Cum ră măne cu frasa patronată de voi : vox populi, vox del? Să vă resumăm acum acţiunea In privinţa acusăril guvernului trecut In câteva cuvinte : aţi Început tare aţi continuat mdle; iar cumaveţl să sfârşiţi, ne e târnă că vă v« spune singurul om competent In ase menea materie : D. Pantazi Ghica In literatura d-sâle obicinuită. Ştirile despre starea şi micşorările armatelor ruseşti sunt deosebite şi adese ori sliiar opuse. E natural, că aceia care recunosc rolul huma-nitar al Rusiei In Orient, sunt dispuşi a Înfăţişa starea armatelor ruseşti cu cele mal favorabile culorr; âtă vreme aceia, care contestă Ru ■ el dreptul de a se Îngriji de prosperitatea popdrelor din Orient, caută să discrediteze pe acâstă putere In tdte privinţele. Privind mâl cu sâmă atât de fisele unora, cât şi de ale celor-l-alţl, ne rămâne convingerea că t6te scirile alarmătâre sunt cel puţin pentru un timp 6re-care neîntemeiate. Imperiul Otoman. Negoţiările începute cu Serbia şi Muutenegru pentru Incheiarea păcii se urmăză la Viena In modul obicinuit la turci de pe o Z' pe alta fără de resultate positive. Atitudinea puterilor pare a fi tot care a fost In cursul resbelu-lul. O mare parte din membrii con ferenţel sunt la Viena. stând In contact neîntrerupt cu Corniţele An drassy şi fără Îndoială şi cu lnsăr cinaţil compaciscpnţilor din ambele părţi. Cu tâte acestea se pretinde, că atât Austro-Ungaria cât chiar şi Ru sia ar fi hotărlte a da curs liber negoţiărilor. Acâstă atitudine e aprobată atât de către Ziarele din Viena, cât şi cu deosebire de către cele din Germania, de şi mulţi pun a Îndoială sinceritatea nu mal puţin a Austro-Ungariel, cât şi a Rusiei şi cu atât mal mult a Porţii. mv AFARA. dăcâ complicaţiunile politice ar cere Rusia. Atitudinea Ziarelor rusescl după disolvarea conferenţel e Intru t6te consecuentâ. Ele susţin, că după ce P6rta nu a primit propunerile ce i s’aă făcut din partea puterilor. Imperiul Otoman s’a isolat şi a eşit din concertul european. Mai multe fol germane, Intre care şi „Allge-meine Zeitung.* combat aceste vederi; altele Insă le susţin şi dinadins le răsplndesc. Intre altele „Kreuz-zeitung* contestă că conferenţa din Constantinopole, nu ar fi avut nici un resultat; din contra, crede că ea afliitubaţ, CU desăvârşire nnait.ia Turciei faţa cu Europa. '^a^a cu îiuropa.* Tractatul Nu este de puţin interes de a lua I de la Paris a pus imperiul Otoman notă despie o apreciaţiune asupra sub proterţiunea puterilor europene Constituţiunil TurcescI, care a găsit, şi ast-fel a declarat menţinerea dom primire In colânele Z'arulul Abend- niel Otomane In Europa de un în-post, organfl semi-ofieial din Viena. teres european. Se Înţelege, după ,Turcii, citim In menţionatul Z'^râ, cele ce s’aă fost petrecut, acest nu par’a’şl da sâma de lnsemnăta- tractat era îndreptat contra Rusiei tea isolănl Turciei. El 'şl lnchipuesc Acum apoi conferenţa a Încredinţat că plecarea ambasadorilor n are nici pe Portă, că puterile europene nu o semnificaţiune pentru că remân afi nici un interes de a susţine ne Însărcinaţii de afaceri. Acum. Z’° condiţionat pe turci, ci se cred In el. Sultanul va arăta lămurit că ia datorate a face să atârne pro tec reformele In serios şi că Înţelege ţiunea lor de la nisce eondiţiunl a face fericirea creştinilor nu mal I puse In interesul populaţiunilor ere puţin şi a musulmanilor. Nimenea ştine din Imperiul Otoman. Confe nu se lndoesce de bunele intenţiunl renţa a Înlocuit ast-fel ultimatul ale lui Abdul-IIamid. Dar Midhat- rusesc cu unul care este al colecti Paşa şi amicii săi 'şl lnchipuesc 6re vităţil puterilor europene. Rârta la In adevăr că noua Constituţie ar refusat şi pe acesta, iară represen-putea fi esecutată? Cum este cu pu- tanţil puterilor s’aă depărtat din tinţă a crede punerea In practică Constantinopole, dând prin acesta a unor instituţiunl cari amestecă Porţii a înţelege, că de aci Înainte lntr’un Parlament, pe Turci, Cer-1 Europa dă curs liber evenimentelor SENATUL Şedinţa de la 24 Ianuarie 1877. Şedinţa pe deschide la 1 şi jumătate ore după amiacjh sub preşedinţa D-luî Ion Ghica fiind preeenţî 36 d-nî Senatori. După aprobarea sumarului, d. ministru justiţiei comunică mal multe mesagie pen-trn indigenate. D. Băfcovlnu desvoltă interpelarea d-sele adresată d-lul ministru al justiţiei in privinţa unui urticol publicat In jurnalu •Telegraful.» D-sa arată că în acel arU ml nnmona Domnitorului era pusă afara din lege, şi atunci şi poporul va trebui sa facă tot ast-fel, din parte ’î. Ce e mal mult, acel articol este scris de unul din represeutanţil naţiune! şi care face parte din majoritate. D. ministru al justiţiei. Este adevărat că d. Bâţcovenu a voit la început, să ceră numai nisce esplicărî în acesta chestiune Vedem că acum d-sa face o interpelare. Ea regret că s’a dat aşa multă importanţă unul articol care nu merită. Sub un regim liberal, unde se vede că noi tolerăm ori cefei de critice, fie ele cât de nedrept' îmi pare răd »ă văd pe cine-va ocupân dn-se de un articol tot aşa de absurd ca multe altele. Fiind-că însă mi se presintă ocasiunea, voi profita şi roi arăta vederile guvernului în acestă privinţă. Guvernu nu voesce să facă o dogmă politica din li bertatea presei; sciţi bine că guvernul făcut chiar o circulară în care invocă es preş pe t6te autorităţile cornpetinte a n deschide nici un proces de presă. Cari sunt cuvintele cari ne ad făcut să adop răm acestă linie de conduită? Cuvântul cel l'ăntâid este că, de şi libertatea presei p6te aibă inconveniente; s’a observat însă că t6te rigorile ce s’ad Bdoptat în contra cl aii avut nisce resultate contrarii, bşb că t6te aceste rigori s’ad întors in contra guvernelor chiar. Ed am convincţiu-ea că licenţa presei nu se pote înfrâna de cât condemnând’o discreditului, şi discreditul nu se p6te crea de cât lăsând a-cestă licenţă să se tocescă prin ea însă-şl. Care este consecinţa acestui sistem, pentru ca D, Bâţcovânu să sa emoţioneze aşa de mult de un articol publicat într’un jurnal? Credeţi că sistemul care l'am adoptat noi a dat nascere acelui articol ? Şi pol la ce inconvenient a dat nascere a cest articol, când seim bine, că jurnalele sunt citite de 6menl cu cultură şi seriosi-tate, şi nu un articol defăimător va schimba opiniunile politice ale âmenilor culţi şi serioşi. Ea aştept Bă văi} opiniunea d-vos-tră ca să cunosc ce fel de liniă de conduită voiţi să aibă guvernul. Acum, vă întreb, cine este chemat ca să aprecie<}e că un articol 6re-care a trecut preste limitele bunel cuviinţe ? Negreşit ncela care mişcă acţiunea publică. Şi cine mişcă a cestă acţiune de cât guvernul ? Prin urmare un guvern în tot-d’a-uoa ar putea să persecute articolele scrise în contra lui şi să le aprobe numai pe acelea care ’1 landă. Venind la cestiunea articolului din •Telegraful,» declară că nu cunâsce pe autor, şi chiar de ar fi deputat, după cam se Zice, nu pot de cât să J desaprob din tâte puterile. Deră ce să mergem mal departe? Nu este adevărat că ori ce guvern este liber de a privi acestă eestinne, cum va voi? Noi am creZut că aşa este bine să pro cedăm şi aşa am procedat. Capul statului chiar a aprobat procedarea asta, şi a des-preţuit articolul în cestiune. D. Bâţcovtnu: vă mărturisesc că cuvintele din urmă ale d-luî ministru, m’ar fi făcut să nu mal iad curentul, deră numai fiiind că e vorba de pers6na mea voi răspunde şi void Z'ce: nu trebne să ne gândim la noi, deră să ne gândim la pers6na Domnitorului şi să nu lăsăm ca ea să fie pusa in joc. D-sa revenind asupra articolului Zice că este mulţumit cu esplicările d-luî ministru. Se cere închiderea discuţiunel care se pune la vot prin bile şi nu se primesce. D. Desliu că în timpul lui Na- poleon III, se vindea in Paris in 40,000 esemplare jurnalul ‘Lanterna» de Roehe-fort şi acesta pentru că injura pe guvern şi era oprită de guvern. Când a venit mal târZid ministrul Olivier şi a dat libertate acestui jurnal nu s’a mal vândut de cât 2 sed 3 sute. Iacă dâră la ce ne conduce libertatea presei. Prin urmare aprob forte mult conduita guvernului in acestă privinţă. Ceea ce void să stabilesc este c& persâna Domnitorului Carol I, trebue cu totul a fi sc6să din chestiune, căci nici o insultă nu pote ajunge până la densul. ţ)ilele trecute in Italia, un jurnal liberal care se părea a fi organ al d-lul De-pretis, a criticat guvernul, şi ministrul justiţiei d. Nicotera a reuşit a’l face să fie condamnat. Acesta însă nu a plăcut regelui. D-sa conchide deră că nu trebne urmărit autorul articolului în chestiune; acesta este mal politic, şi propune trecerea la ordinea ijilfl. Princ. Dim. Ghica. ’Mî pare răd că se dă acestei chestiuni proporţiunl aşa de mari. Vina este a d-luî ministru justiţiei, care cerut ca d. Biţcoveanu să facă interpelare şi să câră trei Z’l® pentru ca să cugete la răspunsul ce va da; nu Zic că a făcut acâsta cu rea intenţiune dar Zic că n făcut o mică greşe’Iă. Venind la chestiona dice că este de părere tot ca d. ministru că se face o on6re prea mare acelui jurnal ocupândn-se Senatul de el. D-sa o fost in tot-de-una pentru libertatea presei, şi ca ministru la 1862 şi la 1860, d-sa nu a |făcnt nici un proces de presă. Relevă apoi cuvintele d-lul ministru prin care a întrebat p« Senat pentru ce cere darea în judecate * acestui jurnalist când mal a-1 altă-erl a cerut achitarea altor culpabili. Princ. Dim. Ghica crede că este o mare diferenţă între aceste două caşuri. Alt-ceva este un jurnalist culpabil de calomnie şi alt-ceva este un biet funcţionar sub-altern ca aceia cari ad fo»t persecutaţi şi daţi judecăţeî.... D. ministru justiţiei. dat afară. Princ. Dim. Ghica. Aţi făcat mai mult, d-le ministru, aţi intrat In casele âmenilor şi aţi luat de gât pe bărbaţi de lângă femeile lor bolnave şi i-aţî asverlit ţn în-chisâre ! (aplause în tribune şi In Senat). D. ministru observă că d. Ghica estepre plin de persona d-sele. Pnuc. D. Ghica. ’Ţj-aşî da şi d-tale dreptul să fii plin de persâna d-tale după ce o vei servi 30 de ani cum am servil-o ed. (aplause prelungite.) D-sa Zice deră că nici o inovaţiune n’a făcut d. ministru lăsând absolută libertate presei, pentru că acesta eBista încă mal d'innainte. Terminând Zice că nu trebue a se urmări *Te-. legraful» ci a se lăsa la despreţul public* D. ministru justiţiei. Repetă din nuod cele Zise de d-sa asupra libertăţel presei, şi este aplaudat de tribune. D. Apostoleanu însă constată că acaste aplause vin numai dintr’o parte âre care din tribuna publică, iar nu din Senat. D-nu ministru Z'c® de şi se pâte ca d. Ghica să fi fost pentru libertatea presei, şi să o fi susţinut însă când a luat d-sa disposiţiuni pentru acâstă libertate nu mal era d. Ghica ministru. Guvernul trecut, din contra, nu a făcut de eât să persecute presa. D-lor nfectnţî de a vă emoţiona de nu articol de jurnal ? Ed am mar multă Încredere în forţa intituţinnilor nâstre constituţionale cari ad fost făcute de o Adunare în care figurad tâte somităţile politice ale acestei ţări. Nu cred deră ca un articol de jurnal să restârne asemenea in-stitnţiunî. Sunt multe metâde de a discredita o instituţiune deră numai prin esce-sele presei nu se pâte; şi mal bine de cât să lăsăm ca să degenereZe acestă discuţi-une în recriminări reciproce, mal bine să ne gândim ca prin unire să consolidăm in-stituţiunile constituţionale. D. M. Cogălniceanu. Declar mal d'inainte că sunt în contra proceselor de presă. VI voi spune însă mal întâia In ce calitate vorbesc, şi ’mî cer scuse că voi spune lucruri cari nu vor plăcea nici partidului Conservator nici bânceî ministeriale. Vorbesc aici în calitate de cetăţean care face parte din oposiţia care a răsturnat pe guvernul trecut, vorbesc ca un bătrân democrat al acestei ţări, vorbesc ca un membra din Comitetul central de oposiţie de la Mazar Paşa. Ed pot să ve vorbesc mal in cunoşcinţă de causă ca vechid jurnalist şi ca fost ministru de trei ori la interne despre ce va Mârian se adâpostia cu calul sââ In acest grajd, şi pentru aedsta ar fi dorit ca el sâ II prim^s^a slujba. De câte ori Îşi Întinde Insă mâna sâ facă vr'un lucru, bătrânul îl mulţumesc* cu vorbe blânde, dar hotărâte, In cât nu mal cutcSză să raişce vr’un pal din loc, ci reraâne stând ca pe spini. Astă seră Moş Mârian era mal tăcut de cât de obiceid. Făcându şl tr^ba, numai din când In când rup-turea câte o vorbă Îndreptată către Cârlan şi mal arare-orl către Costan. Costan mered se Întrebă, ce va fi trebuind să gândească moşnâgul, pentru ca să I vie a grăi asemenea cuvinte. Moş Măria ne ! — Zise el. — când v&Z11 că b&tiTnul e gata sâ iasă. Ce-I, Costane? — îl întrebă moşneagul oprindu-se lnaitea lui. Flăcăul stete câtă-va vreme căutând cuvintele, cu care să Z'C,IL Cl' avea de gând. Voiam să’ţl spui,— grăi el In urmă cam lndăretnic,—că nu mal am să md întorc aici. Nu mal al sâ te Întorci I — Pentru ce 1 Costan remase turburat. Il era gred sâ spue. ce nu 11 venea de la inimă. Moş Măriane ! — grăi el In sfârşit.— Pentru ce nu ’inl laşi mie grija Cârlanului 1 Moşndgul se apropie de flâcăd şi II puse amdndouă mânele pe umeri. El! ce să ’ţl Z>c nepdte!?- grăi el aşezat. — Am şi ed obiceiurile mele. Patru-ZecI şi unu de ani de când mered Înaintez pe aedstă cărare : vrei tu să mă abaţi de la eaî S&r-man de c.ipul med cărunt! ce sâ fie dânsu^ dacă nu ’l ar mal remânea nici grija Cârlanului!?.. Uită! — v^Zi !—urmă el arât.end la scara din naintea cailor, — aici e loc pentru patru cal: n’ar fi păcat ca unul singur sâ remâe! ŞeZi frumos aici. Am cunoscut pe tatăl tdd. Împreună am venit din Arddl. Prieteni am fost... Glasul bdtrânulul Începu să tremure. El s’a Întors la sărăcia lui; ed am rămas, ca sâ ’ml fac grajdul ăsta şi casa aceea: Z* Pe arn muncit; părăluţă am pus lângă părăluţă: şi acum uite! urlă vdnturile In casă, şi ddcâ n’al fi tu cu calul tdd, cârlanul ar perde pofta de mâncare. Rămâi aici, de dragul bătrâneţilor mele. Şi după ce Iţi vel fi adunat parale, lnt6rce-te acasă, căci astă lume de aici nu e de săma ndstră. Moş Mârian eşi din grajd şi plecă cu paşi domoli spre casă. III Era mare casa lui moş Mârian. El urcă cinci trepte şi păşi lntr un cerdac aşeZat pe şase stâlp! ciopliţi cu multă măiestrie după obiceiul vechid. înainte era o tindă largă cu dnoă uşi In drăpta, alte duoă In stânga şi una In fund. Tinda era lntunecdsâ, eră din odăi nu se auZea, nici o mişcare. In drăpta era Insă un foişor şi In fundul lui o altă uşe. Prin gaura cheii de la acăsta se furişa o raZâ de lumină până la moşnăg. El Inaintâ pe calea raZeî. Din colo de uşă era o odaie mare cu trei ferestri, două In fund şi una la dreapta. Mobilamentul odăii era curat, bine ales şi aşeZat cu Îngrijire. Podelele casei, covorul de subt masă. perdelele ferestrilor, reţelele, cu care erad acoperite scaunele Şi divanul din fund, tdte erad ca Ş> când numai acum ar fi fost scdse din cutie. La păretele din stânga mal era insă uu pat acoperit cu un C0V01 ţărănesc, şi lângă el o ladă mare Împodobită cu flori tăiate în lemn. Aceste se împotrivead cu Impregiuri-ruea lor. Sevasta, fiica bătrânului, ş»dea la o măscidrâ din naitea ferestrei de la drăpta. Masa era plină de Mnâ, de flori făcute cu mâna şi înşirate pe subţirele fire de sârmă- Acum ea îşi dă trudă să intraine un porumbel, căruia nu’I lipsesc de cât aripele. Pe ferăstrft e 0 cărticică deschisă aşeZată cu scdrţele In sus. Radele cŞ'te lampă aruncă asupra Sevflsfcef 0 lumină lndoelnică, In care faţa eî Plina mânele harnice par a fi săpate din o piatră cenu-şC< In acăstâ lumină faţa ’l pare mal palidă şi vânele vineţie mal din adins străbat prin pelcuţa de pe dosul minelor el. — Urmându-şl cu lucrul, ea mered îşi muşcă buzele subţiri şi bine croite; din când In când ochii el mari şi Învăpăiaţi se rădică obosiţi asupra ferestrei din faţă şi ără-şl cad asupra lucrului. In sfârşit ea aude paşii bătrânului, lasă lucrul din mână şi şl pune amândouă palmele pe faţă, ca şi voind sâ astlmpere ferbiţăla obrajilor. (Va ' rma) TIMPUL „X (JicS libertatea presei. Sub domni» Vodă-Ghiea, eram redactor al juma u ui ,‘SWun Dunărei, ţi acest Domnitor ins r-j-inase chiar pe fiul săB cu censnra juma lelor. Eîl, prin jurnalul meh 1 am ncu lD.ă eă ridice censur» şi •» l,bert,lt« iureseî. Atunci ţi f^ernul şi Domn,torul afl mal fo.t de ea. Aş. lucram .B -‘unei ca den,ocrnt’ T\ 2" ,.„r jjce, d-lor, sunt democrat, ş. chiar ld mi-a ni călcat jurământul la 1861, a pentru ca în urma mea sciam că are Ij° rămâe ce-va, democraţia o să câştige şi " Xranu o să fie desrobit (aplause), Articolul din Telegraful cjice că decă ; Domnitorul va schimba ministerul se va f lCe revoluţie. Vă declar d-lor că nu se va face nici o revoluţiune pentru că ea ,,'ar avea nici un sens şi apoi pentru că Domnitorul P6te fi ori când în posiţio”®-j ca să echimbe pe miniştrii curo » a la 1870, când cernerile nu afl voit »» a miniştrii, şi atunci s’a adresat la tot I10 li J (M. * tobcil în *'»*•“*; ficultet. ca al m gCscîci 4,[“"” p . „ d Catarg) ca 1 hr— 1* "ţ””"' , , . t. .îer d-lor, trebue să acelea un cabine., e«c recunâscem că acei miniştri, de atunci aB dat probă de cel mai mare patriotism pn-mind cârma ţârei in ti-F-n entu*. De atnneî insă nu a încetat de a comite pe fiecare «i g-l* Cea d'lataiB l> >»“ capitală grcşelă a d-luî Catarg. _n fost ca a început să ’şi mănânce colegii ca Saturn c nii sşa că mai târcjiS nu mai rămânea, din conibinaţiune, decât generalul Fio-rescn şi purtătorul firmei d. Catargi. A scstă greşelă se repetă şi sub guvernul ac |l tual ; diferenţa este că se face cn mai ' mare repeziciune. O altă greşelă a fost aceea de a persecuta pe bătrânii servitori ai acestei ţări intre cari, cn totă modestia, mă prenumăr şi «a. D. Catargi a dat ordine la toţi pre fecţil, toţi sub-prefecţiî şi toţi primarii ci să mă prindă şi să mă aresteze. Până n’am .ăejut aeel ordin nu am făcut nici o opo si ţie; eâud insă am pms mâna pe acel ordin, pe care ’l posed in original sub scris de d. Catargi, atunci am incepnt face oposiţie şi am făcut cinci ani de <}ile consscutiv. Ne nm unit in urmă cu toţii, 6meml liberali ca să scăpăm situaţiunea. Toţ( întrebuinţam tâte puterile nâstre ca al adjungem la scop. Era intre noi nu steplc-ehasse de patriotism şi de abneguţiune. După ce am reuşit, ne am gândit să facem un program, deră recunosceam că ne va fi forte gre». Cu tâte acestea prin sacrificii am parvenit. S’a chemat d-nu Ver-nesen ca să formeze eabinetul, acâ«ta înainte de căderea cabinetului Florescu, Insă acesta conibinaţiune n’a reuşit. După căderea cu totul a regimului, s’a făcut combinaţiunea d-lui M. Cost. Epu-reanu. D. Epureanu este ministrul cel mai constituţional, ii datorez acest tribut. Era vorba de ministerul de Interne pe caro ’l reclama d. Vernescu şi de şi eram trei vechi miniştrii de iuterne ne am retras şi am lăsat ministrul feciorelnicului domn Vernescu. Ne am unit insă cu toţii şi am făcut un guvern in care eraă represen-tate tâte partidele, pe cine a rămas fără minister, i-am făcnt preşedinţi de Cameră şi vice-preşedinţi de Senat. Ce s'a întâmplat in urmă, totă ţera cnnâsce. Dnnl câte unul a început sâ fie nemulţumit. S’a retras d. Epureanu, apoi d. Ferechido, eă, d. Sturdxa, şi astăijl nn mai vedem nici pe d. Vernescu pe banca ministerială. Na (jic eh dera bine că d. preşedinte al consiliului îşi mănâncă colegii intocmai ca Saturn, şi ca d. Catargi ? Fac apoi întrebarea acesta: ţinut’am noi promisiunile date ca toţi să fim nna la lncrn cnm am fost una la răsturnare? Nn, din acest Senat chiar s’att incepnt discordii şi s’att tratat unii pe alţii, cari de pâne caldă, cari de pâne rece, nitân- de multele promisiuni ale guvernului şi nu mai voesc se condamne pe cei^ acusaţi de el. Venind la cestinnea dăreî In judecata a ministerului treent, amintesce cum Comitetul de ncnsxre a procedat, prin a da ordine prefecţilor insociţî de câte un deputat do a face percliieiţil la domiciliul foştilor prefecţi. Acesta nu era nnroaî o măsură mai cu sămă rentru că âcă cnm a degenerat. Să vă spun ce s’a întâmplat la VasluiS. Deputatul orânduit pentru acel district s’a constituit iu autoritate , a făcut cercetarea şi a raportat oficial prefectului iu modul urmăloi, posed raportul săă : yRomMa*. Deputatul colegiului III de Vas-luifi Nr. 3. Cu ocasia perchisiţinueî ce am avut însărcinarea a face prefectului Donicî de Vas-lniă, >Ni* s’a comunicat şi >Noî* am descoperit ce nrmeză că ,numitul* a luat 50 de galbeni de la consiliul judeţian..... Urmeză apoi raportul care constată abu-snrile comise de prefectul Donicî, tot iu termeni, nnnl mai oficial de cât altul. Apoi nnde s’a mai văcjut acesta d-lor ? 'nde s’a văijut ca un deputat să fiică per-chisiţie altnî deputat căci şi D. Donicî era representante al naţiuneî. Acesta am voit noi? ’Mî veţi (jice Cil acesta este nu act isolat. Dera voi spune că aă fost prea multe de acestea în Moldova. Acest om oficial, acest deputat euer-este nn profesor de la universitatea ,8. Ce măsuri d-sn a luat spre a face »ca universitatea din Iaşi să aibă şi profesori eră tiu numai studenţi., După câte-va nlte discuţii, se ridică şedinţa la 3 ore, aiuinţftudu-se cea viitore pentru Joi 27. gic, din laşi, nn om care, iarna ’şi părăsesce catedra pentru a face discursuri in Cameră «: vara pentrn a se face acusator public. (Risete, aplause). Din tote acestea ce resultă d-lor ? resultă partidul liberal se slăbesce, din (}i în cji, şi mai cu seina când guvernul face şi alte ureaeli, cum aQ fost greşelile d-luî ministru Ionescn, care a sciut să profite de frn-mâsele ocasiuni ce am avut de a câştiga ceva, de a câştiga mult, în cestiunea Orientului. Conduita d-săle a fost forte puţin energică. Resnltă încă că amicii noştri politici ne părăsesc şi se duc în câmpnl ine-mic; aşa mal de ună-eji d. Catargi, cnre nici nn p6te să se arate în laşi, a fost primit cn flori şi cu cărţi de visită nu numai din partea amicilor d«.*ă şi a foştilor săi inimici. Se p6te ca in scurt timp să fim delăsaţî cu totul, aşa că partidul liberal care l’am susţinut cn atâta tărie, va fi condemnat să piară şi o dată acest partid slăbiudu-se, Domnnl pâte să cheme partitul conservator. Camera va contesta acâsta şi aci este gravitatea faptului. Lucrul va fi grav şi nu vom putea »î» (jicem nimic Domnitorului pentru că el este în dreptul săQ. Nn se putea numi acesta, lovire de Stat, însă, de şi revoluţiune nn va fi, partidul are flă m6ră neputând arunca culpa asn-pra nimulnî, de cât asupra sa pentrn ca n’a scint să ’şî ţină bine stindardul. Terminând d-lor. ic că trebue să încetăm cu urele intestine şi să ne întărim cn mai multă prudenţa. Preşedintele consiliului să aibă mai multă îngrijire de locuitorii acestei ţări şi mai cu semă ai părţei de dincolo de Milcov, căci declar in faţa ţereî, că dâcă d. Ion Brătiann va continua cu sistemul de persecuţiuni asupra districtelor din Moldova, partidnl liberal va fi unanim ca să protestele, (n-planse sgomotâse). __ Se inchide discuţianea şi incidental •ă declară închis. Şedinţa se ridică la 5 ore. ale-ami-validarea Şediufa de Mărfi, 25 lanuariu. Preşedenţia d-lul V. preşedinte I6n Ghica-D. Cogălnic/nu adresâijă d-luî ministru de instrucţiune publică următârea interpelare : ‘Iuterpelecj pe d. ministru nl instruc-dn-se că pânen rece nn strică stom&chnli I »ţiuneî publice eă bine-voiască a răspunde Onor. d. ministru de Justiţie vă cita re-(olnţinnea ce aţi lnat’o d-vâstră asupra raportului d-lnî Ioneicu, relativ la ancheta parlamentară de la Roman şi Bacăfl. Intr'adevăr care mi a fost mirarea când am văijut tot pe acest Senat care cn ca t*-vn \nnj raRj votase darea în ju- decată a prefecţilor, să vie acum, într’o ocasinne attl de identic5t „5 Ua Q reso|u_ ţinne contrarii A trâcă ,a ordinBil ^ lei? Cine se putea aţtepta la asta ? Ce e mal mult. Cine se pnt,tt ^tepta ca d-nu Radu lorgn. care făcuse pHrt<) chiar j;a Oomisinne, să se obţină de la vot ? D. forgu Radu. Cer cuvăntul (ilaritate). D. CogalniUnu, esplică apoi că de aceea nu mai condamnă juraţii pe acusaţi pentru că noul guvern n’a făcut nimic pentru ţeră, şi juraţii care nn judecă dnpă lege, el dnpă circumstanţe, aQ fost deeilnzionaţl ,Senatului: ,1. Dâcă are cnnoscinţă de starea de de-tgradare intelectuală şi chiar materială a vUniversităţel din Iaşi. »2. Ce măsnrl d-sa a luat spre a împe-»dica acâstă stare deplorabilă a nnnî insti-»tut de învăţământ superior in faţa elementelor străine din ţările vcciue care a-tmeuinţă românismnl. ,3. Câte catedre nnmără universitatea, ţCâte sunt ocupate şi câte neoeupate. ,1, La ce 6re se ţin deosebitele prolec-,ţinnî. ,5. Câţi studenţi nninără fie-care fscul- CAMERA Şedinţa de Mărfi Xt Ianuarie 1877. Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. sub preşedinţii d-luî Col. Leca fiind 104 DD. deputaţi presenţî. Intre comunicări se citesce o petiţie a studenţilor scolei de podnrî şi şosele cari protestă contra alipirii acelei scâle la mimat. inst. publ. şi alta a cetăţenilor de VasluiQ cari protestă în contra calomniilor respândite de jidani in străinătate. D. P. Grildijllnu lutrebi decă binroul a cerut de la guvern actele relative la incidentul de la Văslnid, pentru care d. Pruncu a anunţat o interpelare. D. Preşodinte respunde că actele s’ail cerut dar nu s’nfl primit pâuă acum de sigur din causă că lipsesc raportelo comisii de anchetă şi altele. Incidentul se iucbide după 6re-carî dis-cuţiuui. Dy C. A. Rosetti ijice cu Bunt două alegeri de verificat de comisiune cari s'ar putea pune la ordinea ijileî deca ar fi pre-sent d. preşedinte al Consiliului şi decă Camera ar consimţi ca să intervertescă ordinea ijilel. Se priuiesce a se lua in des-batere alegerile. D. Raportor Prunev citesce raportul Co-misinnil în privinţa alegerilor col. I de Bolgrad. D. P. Ghica face omagiQ raportorului şi Comisii cnre a verificat alegeren, apoi ijice că nici mornle nici consciinţa nu permite a se valida asemenea alegeri Camera să nu se pue in oposiţie cn alegătorii. Aii fost ingerinţe după raport din cari oratorul relevă unele ilegalităţi. Care in fine invalidarea alegerii. D. N ieoreseu conform regulamentului cere să lin se discute fondul ci firma. D. P. Bueseu este contra conclusiunilor Raportului, ijicând că comisia n a fost imparţială, (mnlte voci protestă.) D. Bueseu susţine că legea electorală n’a fost călcată şi că motivele comisinnil nu sunt temeinice pentrn a invalida gerea. Nu e amic cn cei aleşi, ci e cui dreptăţii. Terminând d-lnî Vericeanu. D. Dimaneea membru comisiuniî veri-ficătore, apără comisia contra atacurilor d-luî Rusescn, ijicând că comisia a fost animată de spiritul de echitate şi legalitate şi espnne apoi modal cum s'a făcut alegerea şi ce ilegalităţi s’aii comis (voci; destul, suntem luminaţi) arată că piese e materiale cari ar fi dovedit frauda s aă şi ars şi aşa Camera ca ultima instanţă nu p6te de cât să invalideze asemeni alegeri.— Se | cere închiderea discuţi, şi se respinge. D. B. Lăfescu e convins de perfecta echitate a Camerei care va face abstracţie de ori ce persână şi pasiune, Arată apoi cnm s’a (acut alegerea ins ţiuând ca a fu-t manopere din partea minorităţii, tate, adică câţi înscrişi şi câţi efectiv. . ,6. Câţi profesori ocupă ;i alte funcţi- I pentru 44 —contra 41. »unî şi ce funcţiuni sâfl mandate şi cine I La ordinea ijileî este bugetul lucrărilor >primesce salHriele titnlarilor in absenţă. I publice ji punându-se la vot sumele ulo-,7. Cine isbucnesce pe profesorii absenţi [ cate pentru administraţia centrală se pri->şi ce calităţi academice întrunesc. mese fără discuţie divisia I şi II. BULfcTIN METEOROLOGIC Teniperntnra. — lu nâpten de luni 2* spre Marţi 23 Fevruarie termometrograful s’a scoborit la 10 gr. şi jum. centi-grade subt 0 sad 8 şi jum. grade d iviaiunea Re aumur subt 0. Astăijl Marţi 25 Fevr. 9 ore dimineţa termometrul a marcat... 6 grade centigrade snbt 0 sau 5 Reanmnr subt 0. Înălţimea barometrică este Je 703 şijnm milimetre. Dacă acostă înălţime se va men ţine, gemi vacontinna mai ales nâpten A. Sc Ghica. DEPEŞI TELEGRAFICE SerTioiul prirat n\ TIMPULUI. Agenţia Havas Tlena. 7 Februarie, ţliarole ,Press.i şi Noua Pressă* «nun ciă că d. Tisza, ’nainte d’a pleca la Pesta a depus in mânele Imperatoruhu demisia cabinetului ungar. SCIBI SOSITE CD POSTA DIN DMA Pesta, 3 Februarie. ,l’ester Lloyd* (jice că diferentele principale in cestinnen bjncil privesc alcătui rea consiliului suprem de adniinistraţiune NOUTĂŢILE ţ>ILEI Unirea Democratică, în numărul să ii de Marţi, vorbind de 21 Ianuarie, aniversarea Unireî, crede prilegiul nemerit de a arunca an şir de invective în contra generalului Florescu, pe care ’l face responsabil pentrn căderea Prinţului Caza, ,ale-snlnî Moldovei.* Regretând necuviinţele de stil a le ja-nilor colaboratori de la ,Unirea Democratică,* credem tot-o-dată, că a fost pnţin chibzuită alusiunen la alegerea lui Caza intr'un timp, unde Camera democratică are in fruntea ei ca vice-president pe d. colonel Leca. Apreţierile asnpra d-lnî general Florescu, ca asnpra ori cărui bărbat politic de însemnătate, pot fi felurite. Un lncrn insă nn ’i se pâte tăgădui: d. Florescu a fost nn soldat credincios snb Cnza-Vodă, d-nu Florescu este un soldat credincios sub Vo-dă-Carol. Pâte să snsţie ,Unirea Democratică* a-celnşî lucru despre amicii săi politici din armată ? * * Aflăm, că Baronul Calice, fost consnl general al Austro-Ungarieî la Bucureşti şi apoi trimis estraordinar la Conferinţa din Constantinopole, va românea la Viena ca şef de secţiune al ministerialul de Esterne (la noi s’ar numi director) în |locnl rămas vacant prin trecerea d-lnî de Kofman ca ministru de finnnce al Monarhiei. * * * NAIVITĂŢI DEMOCRATICE. In şedinţa Camerei de Vineri, insnşî d. vice-preşedinte col. Leca, (nn cine-va mal de a dona mână) a interpelat pe d. ministru Chiţu decă ştie despre arderea nnnl vagon de drum de fer, in care se afla d. deputat Morţun, rare cn acâstă ocasie era să nr(jă şi d-sa, dar a scăpat cu mult cu-ragiB, şi de ce nn a dat d. Chiţu d-lnî Morţun medalia *bene merenti, ? D. Chiţu a răspuns, că va cerceta casai d-luî Morţnn şi va propune apoi. — Lasă că acordarea unei decoraţiunl se ţine de prerogativa Domnitorului, şi este nelegal, de şi pâte fi democratic, de a se impune prin-tr’o interpelnre, dar medalia ‘bene merenti, este instituită numai pentru merite literaro, sciinţifics, artistice şi industriale, clar nu este ‘medaille desanvetnge.* « * * Aţi remarcat, vă rog, yult:maâr>J* a ,U-nirei Democratice* de Marţi, adică ,ulti-ma âră* de la Cameră? ,Sâmbătă seia, 22 — 23 , nefiind destui >domnî deputaţi, nu a’a ţinut şedinţă. — .Luni, 24, miniştrii lipsind, asemenea.* Va să (jică, lipsesc când deputaţii, cftnd miniştrii democraţi. Dar ce e drept, la ordinea (jileî este numai budgetul Statului, care trebuin să se lucreze de la 1 Ianuarie 1877. Si acum suntem de abia la 2-3 la- CAMERA L:\ 2 jumătate ore Se urmeză discuţia asupra budgetului Lucrărilor publice. E K A T A. In Post-scriptul de erf. despre formarea ministerului, s'a strecurat o erdre de tipar, ţjicAndu-se. curat fi radical In loc de curat radical. nuarie I CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE Bucure tei, 26 lanuarit t$77. V A L O A II E A Oblig. Huriile . lu®0 1804 » > eşito 1:\ fiorul înipr. Oppenluim 8°01866 Oblig. Domeniul® b°0 187 » » eşi i ei na M-ţ » Credit folie Kur. 7<»0 » Credit fonc. Urban Tinpr. Mun. Cap. 80®' l8<5 P'*nsii CIOO) dobândă fr. 10 Acţil Căi le fer. rom. 5°Ql86^ > priorităţi 6©0 1868 Dacia C-i® de Assig. Act. ifr. 500) 8°0 1871 România C-i« de Asmg. Act. (fr. 200) ">0 1873 Mandate.................. Impr. Municipale fr. 20 Act. 6 nanei are Române 8°'0 Căile ferate O t tom ane Aot (fr. 400) 3©/0 Renta Română ... . . . CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. > Domenîale .... > Fonciare rurale . . > Comunale .... DEVISE Paris.................... Marscille................ br i “i.oh............... Ar;>' i.................. Lo rl-.............. ’ r - • 1 -«ni.Câl .... riamhurţY............. Amsterdam............. R- rl i n Esrouipt . . . Lira Ottomană. CâlUaa itMlr. Agia c. Argint. C«rol« | Offerit Pr»cifl i floQt ; --- 79'i 79 --- , - --- j - 70 T° 68 6!>i/, --- 58 --- --- 120 _ i --- --- --- --- --- --- _ --- 250 250 --- ---> --- 60 55 --- --- --- --- --- --- --- --- 1 t r --- 97,/, 97,/. 97,1, _ s --- --- --- --- --- --- --- 9940 9940 --- --- --- --- _ ) 2510 >510 1 --- - --- --- - --- --- - 1 --- --- J --- 122 122 --- --- 12 16 --- --- --- --- --- --- --- --- | UNEI TELEGRAPH, GAZ SI APA Strada Stirbey-Vodă No. 34. Stabilimentul Gaudinean, Văile & C-ie. trecând in posesiunea sub-semnnţilor încă diu Mai CI espirat, D-mi Vulle represeu-tantu 1 veche! firme, nu m >î are nicî un fel de amestec #5ii drepturi in acesta «facere. Anton I. Engels & Teirich. 389.3-1. Pa dama, venită de câte-v i 'Iile in ţeră, cere nre cunos-nglă, francesăşi A se adresa In private, şi doresce n preda lec-r6gă a depune ndresele îistraţiuuea acestui (Jii îip- 32. 385,6-1. SALA CIRCULUI Juoi, 27 Ianuarie 1877 Viena, 6 Februarie (st. n.) 1877. Metalice...................... 62 60 Naţionale.........................68 — Renta iu aur..................... 74 50 Lose............................110 75 Acţiunile băncel............... 833 — Creditări........................147 10 London.......................... 124 30 Obligaţiuni rnrale ungare ... 73 — > temeşvnr...........71 75 > transilvane .... 71 75 Argint în mărfuri...............115 80 Ducatul.......................... 5 89 Napoleonul....................... 9 93 Marc 100.........................61 — DAT IN BENEFICIUL bandei decedatul NIŢA COLŢATU şi a D-LIJI ŞERB A UNT Se adnee la cnnoscinţă, că tote abonamentele de Dame sunt valabile şi la Baluri Mascate date în beneficiQ. Musiea Militară a Regiment, l-iu snb conducerea D-lnî Capelmaestru SCH0LTISCH, va esecuta cele mal noul arii de Dans şi plăcnta bandă de lăntarl snb conducerea D-lnî SERBAN, (fostă sub conducerea de-cedntuluî NIŢA COLŢATU) va esecuta cele mal noul arii Naţionale şi de Salon. începutul la 81/* ore s6ra ... * — -V — — — — -1 — — ~ ~ ~ ~ -■*-****,.». A* .a DE ÎNCHIRIAT^ cn preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU OCCUP BANCA DE BUCURESCl în PALATULt „DACIA precum şi nn APARTAMENT IN FOSTA CASA RESCH în faţa teatrului naţional Inform aţintii la Direcţiunea Societăţii . DACIA* h wwwwTTffffmrmfTffmffmTTWTffTfWTfmMTmT * Tv/T_AAC3-ţtt n afla n calea mm r » vis-a,vis de qeand hotel miev.ob casa obeceab H CĂTRE COMITENŢII NOŞTRI!! IN BUCURESCl SI DIU DISTRICTE " a.’Su.fc c.ti i,"Tn£? pentru un senrt timp. ,:i.',?; ţa* c#,° srele ale i&»t inc» in acest oraş iu Hepresentantul Societâtel fabrici S1® Pre* ţarilor curent, m ă j...«M» Representantul 0 PREŢUL CURENT DUPE SCĂţIEMfiNTUL DE 45 CU PREŢUL Fil>u Batiste a V2 duzină Batiste de copil a....................fr Olandă a » > Lino ..................... ' » > borduse color, şi cusute ... , > (soie ecrne) ..................... t Prosdpe şl Şervete a */, duzină Prosope de aţă curată.................fr > > damasc...................... Şervete de masă (aţă).................. > > > damasc................... > > fructe............. 10 80 50 25 50 50 Feţe do mese a 1 bucată Pentru 6 persone de aţă curată albă > 6 > , damasc , . » 6 » » » qual. I. 4 12 » » » , , »12 , i > i > > 12 > > aţă cnr. albă . fr. 4 - 4 6 8 18 14 9 50 Pâixjărle şl garnituri de masă 36 de coţi Pâni)ă de casa . . . . 39 > > > » copii . . . 45 > > Olandă de munte . . . . 58 > > y Belgică...... 60 > > Pânijă de Olandă . . . . 60 * > y y Rurub..... 60 » > Toile batiste fine..... 7 bnc. Ciarcef. 3 coţi de lat..... fr. 18 fr. 25 , 30 , 60 » 64 , 84 , 100 . 40 6 5» 3 — Rufe de Danie Cămaşe cu şnur de chiff. de fr. 3 _ » brod. de chiff. de fr. 3 30 ■ » brod. de olandă , , » de nâpte , w Camisâne brodate , t ’ . » de lux , Pantaloni cu garniture , » . broderie Şorţuri de copil ’ » i dame Fuste de costrn. simp. . > cn şlepQ , _ > > brod. . . 1 50 75 fr In 6 50 la 3 — 12 -7 — 15 — fl _ 10 — m. in. 5 60 p. 6 50 , 9 - , fr. 8 9 15 Rufe pentru Cavalerr Cămaşe din oxford veritable . . . . > Olanda colorată........... » de Chiffon alb. simplă .... » » » » brodată .... > > Olandă fină........... Pantaloni de pichet de ernă . , > . olandă . . . Diverse Du/.. Ciorapi de Dame................ * * » > de lină . . . » * » » de fildecosse . » » » barbaţî de lină . . > » » » y fildecosse . Galere de Dame............. > i > Bărbaţi............. > Peptnrî brodate .... a fr. 5 — G 4 50 50 5» •/* 1 Bnc. Flanele Şervete cu feţe de mese Pentrn 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mai fine > 18 ) > > 24 . y 58 y y y ^ Altiste fine francese de Lino cu brod&rie adevfirate. n mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi gulere cu preturi de tot reduie “atisre de Lino cu marcine lată cu nume, brodate. ■hache-nei de mătase ;i pânejă, in tăte culorile, Shwalurl lungi de India şi Japonia, omandele de prin provincii vor fi esecutate cn cea mal mare promptitudine. 11 g 9 15 9 12 4 50 50 50 50 mî La Tipografia THIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se nflă de vâmjare : i DICŢIONAR CALAT0RIA PORTATIV DOMNITORULUI ! GERMANO-ROMAN C3JLJEIOL I 4 ds IX stkeinItate l Cn portretul M. M. L. L. D6mneî şi THEOCH AR ALEXI Domnitorului 1 Preţul 3 lei 20 bani. PREŢUL 5 LEI NU0I. cnalitatea cea mal bună namaî tnfan şi fag tăiat şi adus la domioiliu cu T'G IFIR.. SXrEZSrj"EKTTTXj la magasia de lemne a Ini Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comănijile se priin esc şi la Tvpografia Thiel & TVeiss, palatul Dacia. 314-5-0. Berger & Reiuhorn Succesorii d-lui JAQUES HERDAN Podul MogoşâeT, Palatul Dacia vis-a-vis de Tohţiă MARE MAGAZIE dc Bijuterie si Argintărie fine precum şi de CESORNICEDE bXRBAŢIŞI DAME Intorccndu-ne dintr’un voiagid din atrfiinâtat0, am fost in stare d a iraboirâţi asortimentul nostru cu lucrurile cele mal alese; ş* as— fel suntem in plăcuta porţiune d a n<* recomanda onor. public, ru-gendu’l sâ bine-voescâ a ne vi si ta, epre a se conul vae aiâi d** soriitatea, cât şi de preţurile cele ingl moderate letutulor mărfurilor 367.-12—1 A a apărut in Iaşi ALMANAH MUŞI CAL de TEODOR T. BURADA pe 1-77 (unul al 111-len), cuprinzând mai multe figuri de diferite instrumente de mu-sivă aflate in ns la poporul român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentru piano. La finele almanahului se află ,Elena horă* pentru piano de autore. De vendare la tote librăriele. LKIŢIINI PARTICOJiARE de 1VE _A- T E 3S/E -A. T I O I C. Brailoiu, fiul ■17 Strada Scaunele 17. MERSUL TRENURLIOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Buourescl-Bârboşl-Roman-Suc6va Bncureacl Chiti la Plocescl Mi zii Buzei! Br&ila Bărboşi Tecuci â Ad jud Baci ii Roman Paşcani Verescl Suceava Plec. sos. plec. Tren accel. 8.25n 8.29n 9.35n 10.39n 11.24n 1.43n 2.25n 4.28n 5.68n 7.26a 9.05a 1 0 26a 11.38a l2.0Sp Trenuri de pers6ne 10.00a 10.18a 11.45a 1.5p 2. 5p 5.30p 6.20p 8 00 11.15 1 10, 3.00 4 54, 8.58 9.57 9.55 Suceva-I|canl-Viena |Tr. ac.| Tren dc pers. Suceva-Iţcanl Plec. 12.49 p 11.29 r Lnmberg 9.55 n 3.40n 2.60n Viena sos. a doua » 5.03 p 5.03p 7.l8p BarboşI-Galap Tren Teren accel. de pors6ne Bărboşi Plec. 2.55 n 6.25 n 7.25 ti Galaţi SOS. 3.30n 7.00n 8.00 n Tecucl-Bferlad - Tren. mixtp Tecuci Plec. _ 5.00 nl 5.35 p Beri ml 808. 7 06 a 7.50 n PâşcanI-laşI Tren Ttren mixt accel. Păşranl Plec. 7.19 n 10.29a Itşi Sos. 9.37 n 1.20 a, --- Viena-Lemberg-I|cani-Suciva Tren Tren accel. de persdne Viena Plec. 8.08n 10 531. I 8.38 n Lembert? sos. a doua 12.20 p 6.25 a 11.25 n 8uceva-Iţcanl Ses. 6.46 a 5.lip ! --- Suciva-Roman-BarboşI-Bucuresci Tr. ac. Tr. de ^ersdne i Sucova Plec. 6.11 p 6.46a _ Verescl 6.41 p 7.44a _ » Puşcanl 9 7.07 n 10.07 a --- Roman 8.45 n 12.10 p --- . Bacâil Sos. 9.43 n 1.17 p --- Adjud • 11.12 n 3.22 p --- , Tecuci 12.20 n 4.45 p Bărboşi » 2.06 n 7.20 n 8.10 i Braila » 2.68 n 8.30 n 8.45 a BuzeQ » 5.19a 1.50* Mizil 8.16a 1.24a Ploeacl » 7.00 a --- 2.25 p Chitila 8.18a 4.15 p Bucurescl 9 8-80 ft --- 4.80 |» Galaţl-BarboşI Tren Tren accel. de per86ne Galaţi Plec. 1.20 n 8.25 a 7.30 a Bărboşi Sos. 1.55 n 9 00 a 8.05 * Bftrlad-Tecuciu Tren. mixte Bârlad Plec. 8.40 a 10.00 * Tecucifl Sos. 10.50 a 12.00-1 laşl-Pişcanl Tren Tren mixt accel. Iaşi Plec. 7 16a 3 25 r _ Bftşcanl So« 9.48 a 6.33 n| la 6 Desluşiri. - Litera a insemndtă orele de la a dimineţi până la 12 diua ; p, de la 12 dnm pănă scru şi n ins* mnezu n6pte, de la 6 sera pâ* â la 6 dimineţa. * Cu trenurile ncceler;ite călftmril se transporifi in vagâne de cl: ii:. s6ne şi mixte se transportă in vagdne "P le clas;! i I, II şi lasă îşi II; cu trenurile de per- rjurilc Incurilor in irerurile nccelernte pe liniile Bucurescl-Vdrciorova Fiucurecel-Roman si "^n,t cu Pr,turil'‘ locurilor ir trenurile de per-iine. Trenul accelerat c re pleiă din Hucureacl Joia şi Dumineca spre Craio.a va fi in corespondintă a Severin slu Orşova cu vaporul accelerat spre Ituda-Pesta. ‘ ’ Călătorii venmd cu vaporul eccelerat de la V ma sufl Budn-Pestn vor trăsi la 8-verin trenai accelerat spre IJucuresel. Pentru înlesnirea eulălorilor, trenurile ac. elerate trag la Severin in dilele de corespondinţă eu vaDOrul ccelerat, lăngă Agenţia vapărelor. Vereşti-BotoşanI Tren. mixte --- Boloşanl-Vereştl | --- ] Tren. mixte Vereştl Plec. ! 9.32 n 11.48a - Botoşani Plec. 5.20 n! 3.30p Botoşani Sos. 11.20 n 1.36p --- Vereştl Sos. 7.14a 6 24 p Tren Tren Vercioreva (Orşava) Tren 1 Tren BucurescT-Veroiorova (Orşova] --- de per. mixt Bucurescl - de pe,. mixt 1 Bucurescl Plec. i i i ii i i i i i i i j 8.00 a 8.05 n Verciorova (Orjova) Plec. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 6.45 a --- Chitila S^s. 8.18a 6.36 n T.-Severi* Sos. 7.20 a Titu » 9.22 a 8.09 n Filiagl m 10.17a --- QAeştl * 9.66 a 8.66 n Craiova > Îl.19a --- Goleşti * 10.44a 10.01 n Balş > 1.20p --- Piteşti * 12.66 a 10.15 n Slatina > 1.41 p --- Slatina > 1.50p Piteşti > 4.22 p 7.16» Balş > 8.00 p Goleşti » 4.55 p 7.2 s Craiova » 3.57 p Găeştl 9 6 45 p a Pileaşî » 6.24p Titu > 6.23 n 9.20 a T.-Severin » 7.68n Chitila , 7.26 r- 10.54 a Verciorova (Orşova) * 9.01 n| Bucurescl > 7.40 n] 11.20 a BucurescI-Giurgiu-(Smârda) şi vics-versa Bucurescl (Fii.) Comana Giurgiu Smărila Plec. /Sos. \Plec /Sos. \Plec. Sos. Tren «U6Î 10.17 d 10.27 d 11.40d 11.50 d 12.— a mixte 5.10 s 6.18 s 6.23 s 7.38 s Sm&rda Giurgiu Comana Bucurescl (Fi-,) Plec. /So* \Piec. (- \Plec. Soa 1 Tr*n. mixte r 4.37 i I 4.47 9 9---- d 4.67 • 10.l6d 6.13 s 10.26 d 6.23 s 11.27 J 7.25 a] Mersuiu vapor tlorii fie Dun-ire onn-. i iiu.ia cu tr f .PastiBaziaş-Orşova-Giurgiu_ Giurgiu-Orşova-Baziaş-Pesta-Viena VAPOARE DE PASAGERI Din Giurgiu la Orfova: Marti, Vineri ai Dumi nec4 la 2 ore p. coincidându cu trenuld mixtâ care sosesc® in Giurgiu de la Bucurescl, la 4.20 s. Din Orşova U Pesta: Jo! şi Dumineci dim. » l*esta la Viena: In tdte tjilele Ja fl ore s. VAPOARE ACCELERATE , Giurgiu la Pe#ta. Mercurl la 61/» ore s. p , p Bazinş: Si iubită ta S'/t ore ■- Ambe aceste carne coincide*]ă cu tren. mi*fc care sos in Giu^iriu din Bucurescl la 4.20 ■ Sos. vaporului la Baziaş: V'nerl şi Luul s. , » 9 Pesta: Dumineci d. , , » Viena: Luni s. ITecă din Giurgiu la Cala/atu: Marţi, ’ ,r:rr • Cumineca şi Jouia, la 2 ore după siuiaqb coincidfindii prima cur«& ou trenulfl mixt care sos. la Giurgiu din Bucurescî la 4.20 s. de câlâtorl care «os. in Giurffiu din Bucurescl la 11.60 d. _________________ Viona.l Vineri U 11 VAPOARE DE PASAGERI Din Viena la P*f: in 4’lele la • f/t ore di ni ine ţa* Din Peşta la Orşova. Marţi şi ore «• Din Orşova la Giurgiu: Joi, Dumineci şi Marţi la 9 ore dim. coincidândil cu trenulâ mixtil care pldcă din Giurgiu la Bueuresel 1» 12.40 a. VAPOARE ACCELERATE Din Viena : Dumineca la fl1/* ore d. Pesta : Luni la 7 ore d. Baeiaş: Marţi şi Vineri la t o** 1 Soscsce la Gturgiu: Mercurl şi S»oibătă la 11 ore d„ coincidsndu cu trrnuld mixtă car* pişcă din Giurgiu la Bucureşcl la 12.40 a. f H Tipografia Thin) t Weia» Palatul .Dacia