Nr. 908
MARŢI 13 SEPTEMBRE.
ANUL II. - 1877.
ABONAMENTELE
IV an . t> 6 luni I*b 3 luni
1<* *d .
IN TOATA KOMANIA î
                                                                                                                                                                                                                                                                     . L. n. 48
in s-numiTATi:
   .....................60
                                                                                                                                               INSBKTIUNI 81 RECLAMI:
Linii dl 30 litere P»K'»» IV. 30 bani. Pe pagini III, 80 b“I. P« P»P“» II. * I»I noi.
Reclame 2 lei noi linii.
IMPUL
  ESEJIN TOATE ZILELE DE LCCRO.
Un numir In Capitală 10 bani.
Biuroul Redacţiei şi Administraţiei:  Palatul „Dacia".
                                                                                                   -AKrcrisroxxjRJ
Se prlimoic In străinătate: La D-niT Haaotml ttmn A Voglmr la Vienna, Wftlfisobgasse 10 A. OppttiA la Vienna, Stubenbwtei 2; R*tdo-Mo**« la Vienna , Seilerat&tta 2 ; Vtmom* Brdicka la Vienna, Teinfaltitraiae H j Fhilipp l£b tn Vienna, Esc ha nbach gaste 11 j L. LtmS A Comp. Ln Peţta |i Haoat-L^f/Uo-BnUior A Comp. In Parii.
     Soriflorl ne francate no >e primesc. Artioolele nepnblioate se vor arde.
   Un număr In Oistriote 15 bani.
   Cnrsnl de BnenresoT, 10 8pptembre. Oblig. Rurale............ 82       —
    *   Domeniale . . . ir»t/« 75
Credit funciar rural . ,    72   72
    *      , urban          0A     —
Impr. municipal al Capit.   73    —
Oblig. Pensii............120      —
Oblig. Dacia............ 200      —
    » Romania ....          40     —
Impr. municipal ou premii —       —
Renta Romană.............. —      —
Paris 3 luni............9835
Londra   ,    ..... 25           25
Viena »        ....          —    —
Berlin   *    .........122i/<
Careul de Viena, 2l Septembre.
Metalice........................64 70
Naţionale.......................«7 —
Jtenta ln aur.................. 74 75
................*............111 50
Acţiunile b&nceî.............  802 —
CrediturI .....................215 50
London.........................117 90
Obligaţiuni rurale angare . . 77    50
      »     temeşvar .... 77 25
      »     transilvane ... 76 —
Argint in mărfuri...............105 15
Ducatul.......................... 5 65
Napoleon al...................... 9 45'/a
Maro 100                        58  10
   Cursnl de Berlin, 21 Septembre. Arţiun. Căilor ferate române . 14 90 Obligaţiunile române 6%- . 52 50 Priorităţile C. fer. rom. 8%   48 50
împrumutul Oppenheim ...      74  —
Napoleon»!....................16  17
Viena, termen lung...........
Paris » scurt .... 81 20
                                                                                                                                         Calendarul ijllel
Marţi 13 (25 Septembre).
Patronul ijilei: Martirul Corneliu Com Răsăritul sdrelul: 5 ore 49 min. Apusul adrelul : 6 ore 58 min.
Pasele lunel ; Lună Plină.
FLECAR.EA TRENURILOR
                                                                                                                               Bncoreacl—8bo4t*
Buourescl .... 8.15 n    10.— d
Ploescl..........9.50 n 12.05 d
Brăila...........1.53 n  6.45 <J 7.16 I
Tecucid..........4.38 n   11.40       ]
Roman............9.05 d        4.54 j
8uodva, sosire. . 12.03 4         9.55 n
Nno6?a—Bncnreeol
Sucdva ..... 5.11 <J 6.46 d Roman     .....      8.45 n 12.10 0
Tecucifl.......ItJO      n 5.10 <}
Brăila   . . .  . . 3.08 n  8.10 n 8.58
Ploescl........7.12       d        2.45
Buourescl, sosire 8.30             4.30 J
                                                                                                                                       Bncnrescl — Verclorota
BucurescI..................8.—     6.05 n
Piteşti..................11.21 ( 10.15 n
Slatina....................2.—
Craiova...................4.17
Vărciorova, sosire . . . 9.01 n
VercloroTa Bncnrescl
Vfirciorova................6.45 ţ
Craiova...................11.44\
8latina....................1.61
Piteşti . • ...............4-42
BucurescI, sosire ... 7.401
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    7.15 d 11.20 d
                                                                                                                             BncnreaoT— Glnrglo
Buourescl............9.15    d 6.05 n
Giurgiu, sosire......11.35   \ 8.27 n
                                                                                                                             Giurgiu—B ocăresc!
GiargiQ.................T.26^ 4.55 ij
Buonrescl, sosire . . . . 9.48 q 7.17 n
                                                                                                                               Galaţi—Bărboşi
Galaţi . . . .  . . 1.20 n 8.25 d 7.301}
Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 8.05 n
                                                                                                                               Bărboşi—Galaţi
Bărboşi...........2.55n 6.25 n 7.25 n
Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.— d
PRIMULUI MINISTRU BRâTIANU
                                                                                                                                                                                            Măgurele, sati unde va fi.
   I»0 mult am vCilut şi v'nin semnalat rtfiia administriiţie u serviciului sanitar militar. Ieri toţi iiiicnrcsccnil au asistat la un spectacol revoltător.
  •lot) bravi ostaşi răniţi, cari pe cnmpul (le resbol, prin vitejia lor, au făcut admiraţia chiar a străinilor, au sosit la Ş&ră, iu miserahilc vagoane de marfă, neîn^oţiţl dc nici un intirmicr sau suroră de caritate.
   Protestez dc insulta ce se aduce prin acest fapt durere! României întreiţi, si iu numele umanităţel, ve conjur a da fără intârdiere, ordin de îndreptare.
                                                                                                                                                                                                Dimitrie Gliica.
                                                                                                                  8CIRI TELEGRAFICE
                                                                din
                                                                                                             FOILE STBAUSTE.
                                                                                                                                                                                                                                                      Pesta, 22 Septemvrie.
   Se asigură că principele de Biruiarck şi corniţele Andrawy aîi luat hotărârea d’a lucra în unire pentrn îucheiarea unnî m-nristiţiîj îndată ce acesta va fi cn pntinţă.
                                                                                                                                                                                                                                                      Viena, 22 Septemvrie.
   Serbia nu va intra îa campanie înainte de Fevruarie. Acostă întărtjiare se data-reşce nu nnmaî greutăţilor unei campanii de iarnă, dar şi inflaenţel moderator© a poterilor.
Serviciul de la 23 Septemvrie 9 ore dlmlnoata Paris, 10 Septemvrie.
   Tribunalul Senei, judecând a^î procesul d-lnl Gambetta, a respins cererea de ne-comprtinţă pe care o formulase d. Al Ion şi a mănţinnt condamnarea pronanţată 'nainte.
                                                                                                                                                                                                                                             Constantinopol, 10 Septemvrie.
   Se asigură c& urmeril bătălia între armata Ini Mehmet-Ali şi a Ini ŢarevicI lângă Iantra.
   La Şipca aitoaţiana s’a schimbat. Tim* « nl rSil impedecS operaţiile.
   Osman-Paş* comunică încă ca Orhania.
                                                                                                                                                                                                                                  — Serviciul de la 23 Septemvrie amiaţlft —
rel Dunărei de către armata ndstră. Ţara, daca vre odată, va mal putea bă se rost^scă ln libertate, ll va judeca şi In lipsa acestei neatârnate judecăţi, istoria şi Dumne^eft cel puţin vor cere socotâlâ cuvenită acelor care aâ luat acostă respundere. Insă, pentru că faptul este Îndeplinit, autorul crede că este o datorie să ne silim cu toţii a’l face căt mal profitabil saă mal puţin desastros. Prin urmare, cu autoritatea sa cunoscută ln asemenea materii, indică mijldcele care ar fi putut face acâstâ întreprindere mal puţin costisitdre In dmenl şi In bani, şi tot de odată spune cum ar fi priceput rolul Domnitorului In acest resbel, ln ce chip s'ar fi conciliat necesitatea unităţel de comandament cu demnitatea suveranului unul Stat independent.
    Aceste poveţe sunt bune, Insă val! aă sosit cam târzia. Suntem siguri Insă că generalul Florescu nu s’a ho-tărtt a le da publicităţel de căt după ce ln zadar s'a silit a le face să fie ascultate de acel, care aă luat Însuşirea de a dispune de banii, de sângele şi de viitorul naţiunel ndstre. In aceste momente dară, acdstâ scriere este, ca să <jicem aşa, o descărcare de consciinţă mal mult de cât alt ceva, căci nu credem să mal pdtă avea vre un resultat practic. — Geniul universal care conduce destinele României sub numele de I. Brâtianu, nu admite nici contrazicere nici po-vaţâ, şi supusele sale instrumente s’afl dedat prea mult cu ascultarea pasivă pentru a au^i vre un alt glas de cât al sfifl, pentru a mal crede că esistâ vre o ra^â de bun simţ sad vre o schinteie de patriotism ln alt cap şi ln altă inimă de Român. Noi felicităm pe onor. general de fran-cheţa şi lealitatea declaraţiunilor sale.
    Creatorul, părintele armatei române, acel care aprdpe Zece a°i 8 stat ln capul el, nu pdte, chiar din depărtarea ln care ’l ţin pasiunile mişelescl ale unora, şi slăbiciunea Încă mal meprisabilâ a *!»ltora, să nu urmeze pe copilul sftd In primele încercări ale gloridsel sale păşiri.
    Asemenea nu p6te a nu i-se sfâşia inima, cftnd citesce lista dure-rosă a atâtor vitezl seceraţi ln fl<5-rea vărstel, pe care i-a cunosout personal, şi a căror carieră osbâ ş£scâ, scurtata aşa de iute, a Început sub auspiciile şi direcţiunea sa.
    îşi pune dar intrebarea, dacă nu se putea obţine mal bune resultate cu mal puţin sânge vărsat..... dacă acest Bânge preţios se Intrebuinţăză ln modul cel mal util pentru binele acestei ţări; "dacă mâine, hotarele ţărel, căci neprevăzute sunt capriciile teribile ale Zeului resbelelor, nu vor avea trebuinţă de aţâţi viteji care zac pe pământul Bulgariei, ln
şanţurile Plevnel; dacă se pdte reînfiinţa ce se distruge, dacă o sa-tisfacţiune de deşârtâ ambiţiune trece Înainte unor interese naţionale calculate cu cumpănă şi sânge rece, daca un om chiar jumătate Înţelept Îşi pune tdtâ starea pe o singură carte, dacă generalul Brâtianu crede că a făcut un pact cu victoria, dacă a... dar se ne oprim aci.
   T6te aceste sunt zadarnice. Să ne Îngropăm morţii, să ne îngrijim, pe cât ne permite guvernul, pe bieţii răniţi, să admirăm pe d. Brâtianu, să stimăm pe d. Rosetti, să credem pe d. Cogălniceanu şi să aşteptăm ceea ce sdrta va hotărî cu noi. Acăsta este menirea naţiunilor care se părăsesc pe sine Înseşi, şi lasă In mâna unul om, destinele lor, fie acel dictator aşeZat pe tron, fie eşit de sub o masă de cafenea. Românii cel puţin ln resbelul actual, aft dovedit lumel curagiul lor militar; să înveţe In viitor un curagiâ mal greâ p6te Încă de dobândit, curagiul politic, şi totul va fi spre bine.
                                                                      CATE-VA CUVINTE
                                                                            asupra
INTRAREI INACŢIUNE
                                                                       A TBCPELOR NOA8TBE
   Sunt secoll de când inima ţârii n’a bătut mal iute şi mal tare ca acum, de marea îngrijire a intrării In acţiune a trupelor ndstre.
   Am citit cu mare atenţiune câte 8’aâ scris asupra acestei lnsemnătdre cestiunl de diferitele organe de publicitate şi am lăsat să trâcâ primele momente de entusiasm, pentru ca ln urmă să spuiă şi eO câteva cuvinte ţârii mele. Cestiunea este gravâ şi se cuvine a fi tratatâ cu sânge rece şi cu maturitate.
   Să vorbim dar cu luare aminte, căci astâ-dată bravii noştri ostaşi sunt pe câmpul de bâtae şi viitorul ţârii este ln joc.
   Cea d’ântâifi Întrebare ce ’şl-a făcut orl-ce om serios încă de la intrarea In ţară a trupelor rusescl, a fost negreşit, cea urmâtdre :
   Lua-vom şi noi parte la lupta din Orient 1 Toţi aceia In care bate o inimă de Român aâ respuns : da. Guvernul nostru insă, n a Îngrijit a pune un singur cuvânt, In Conven-ţiunea de la Kişinef, asupra existenţei armatei ndstre şi rolului ce ’l putea fi reservat.
   Dar d-nul Brâtianu e mal presus de tdte acestea şi dispune de destinele ţării ca on adevărat Dictator !
   Ori cum s’a întâmplat Insă, efl crej că trebuia să luăm parte la re-sboiul actual, dar nu s’a tratat Încă cestiunea de a se sci, daca era permis guvernului ca, din omnipotenţa sa, să angageze peste hotare mal tdte resursele ndstre militare.
   Drumul nostru era indicat de precedentul creat de Victor Emanoil care a pu» la disposiţia aliaţilor, In Cri-
mea, un corp abia de vr’o 14,000 de dmenl, sub comanda lui Lamar-mora. Acăsta a fost destul ca Piemontul să obţie dreptul de a fi re-presentat la Congresul de la Paris şi, ca mal t&rZiă, să devie Italia.
    Ca Piemontul, put^m să dăm şi noi armatelor Imperiale vr’o 16,000 de 6menl. bine încadraţi, c'un material de resboifl complect, cu colanele necesarii de muniţiunl şi de hrană. Iar Domnitorul, fără a mal pleca din România, să remâelnţarâ cu restul armatei, căreia se putea alătura şl un corp din armata ru-sâscă, ca să apere Dunărea, adevărata basâ de operaţiuni şi tot de odată hotarul ţării.
    Ast-fel,resultatnl ce put£m aştepta ln viitor era obţinut şi nu ne espu-n£ra a sacrifica mal Intrâga ndstrâ forţă militară cu tot materialul de răsboiO.
    Intr’ac^stă privinţă, domnul Brâtianu n’a voit nici chiar a vedea cu câtă parcimoniâ Kedivul şl dă contigentnl sâă Pâdişahnlul, daca exemplul Craiului Piemontului nu'I era de ajuns.
    Nu mal vorbesc despre enormele sacrificii bânescl ce vom fi nevoiţi a ne impune, căci nu scift ce con-venţiune se va fi lucheiatcu guvernul Imperial Rusesc; prin urmare, nu sciă daca tdte cheltuelile râj-boiulul vor apăsa sad nu asupra Ţârei.
    Nu mal vorbesc asemenea, despre altele de o importanţă nu mal puţin însemnată precum : trecerea hotarelor de către un Domnitor constituţional, ba încă şi intrarea sa In luptă, fără un vot al camerelor şi fără de a lăsa o regenţă In urma sa râmâind ţara la discreţiunea unul dictator ca domnul Brâtianu.
    Tdte acestea, guvernul, sad mal bine ^:s, domnul Brâtianu, le-a ho-târlt de la sine, fără de a crede că mal are nevoe de intervenirea Camerelor.
    Mult s’a trlmbiţat ondrea ce s'a făcut Domnitorului cu numirea 8a de comandant al unul corp mixt Ruso-Romăn, având drept şef de stat-major un general rus... Mie ’ml-ar fi plăcut mal bine sâ’l vâZ Domn al Românilor remâind In ţară, precum am mal Z‘-S ca să intlmpine or-ce eventualitate şi mal nainte de tdte ca sâ'şl apere ţara.
    Cu modul acesta şi armata nds-trâ ’şl-ar fi pătrat individualitatea sa, ceea ce nu mal pdte exista odată ce M. S. Domnitorul a fost numit comandant al unul corp mixt de trupe Ruso-Române, dându-i se şi ca şef de stat-major un oficer general străin.
    In Crimea, corpul piemontes pri-imea şi el instrucţiuni de la marele cuartier general al armatelor aliate, căci trebue unitate ln comandament, dar pănă la sflrşitul campanii, şi-a păstrat individualitatea sa, combătând cu elementele sale proprii, ală turl cu armatele aliat?. Tot ast-fel putdm face şi noi alături cu armata imperială rusdscft.
    In cât pentru importanţa corpului nostru de acţiune, el trebuia sâ fiă ln proporţiunecu mijldcele nd^tre.
                     Salibnrg, 19 Septemvrie. Prinoipele Biatnark şi corniţele Andrassy a conferat a<JI de la 11 ce-mrî diuiineţa pânS la 3 dapă pr&nz, Princesa Bismark a sosit aci pe la 5 ce3nrî îasoţitS de fiica eî fi de fini ei Wilhelm. La G cesnrl a fost prânzul, la care asista şi corniţele Andraasv La 7 cesurî prânza! era sfirşit. Nn e încă nimic cuuoscnt asupra plecării celor doi cancelari.
                         Pesta, 19 8epterarrie. Preşedintele ministerului plecă poimâne Ia Viena pentrn a conferă cn corniţele An-drassy asupra intsrpelaţianilor privitorela cestinnea Orientului.
                         Pests. 19 Septemvrie. După ,Hon* bndgetal militar are ţifre mal urcate de cât in anal trecut.
                                                                                                                      ConstantInopol, 19 8eptemvne (ndptea).
      O telegramă a lai Soleiman-paşa de eri adevereşte ştirea reluării întăririlor de la Sf. Nicolae de Ruşi; Turcii nn le aG ocupat de cât 6 cesurî.
                     BncorescT, 19 Septemvrie ImpPratnl Alexandra a adresat o seri fiore de mâna sa propriă Imperatulnl Franci sc Iosef.
      Alalta-erl ndptea Turcii afl atacat reduta Griviţa de mal multe ori fără succes Eri după prânz Românii atacarS’a doa redată Griviţn, fără însă respinşi în posiţiile lor întărite.
          Goni Ist a (lent, 18 Septemvrie. (Oficial) Generalul Radeţchy anunţă eri respingerea complectă a asaltului denperat al Turcilor aBnpra pofiiţianil îutărite de la St Nicolai lângă Şipca. La asalt att luat parte garda turcă şi trapele arabistan Perderea rnrt ,e urcS )tt 100 fflorţ, j oficerl ,, 400 «oldaţî rSniţf.
10
                                                                                                                                                                                           sciri telegrafice
                                                                                                  ale «TIMPULUI,
                                                                                                    (A*»n|l. Havas).
                                                                                         _ Servioiul d« I. 21 8eptem,ri., 9 ,r, ,„ra. _
                   Londra. ,2 8optrm„ie Corniţele Şnvalofl n’n inton, di„ Ti,ita ce a «ent comitelnl Derby la Knonwoley Bell.
    Nnmel nn cjiar onfţlrn menţionezi d pre o bilălie ]a Biela.
                                                                                                                                                                                                                                                     GornLStndcnl, 10 Septemvrie.
   Eri la 11 ore dimineţa Turcii aii început bombardarea muntelui S-tal Nicolae de la Şipca, întrebuinţând pentru acesta cele patru mortiere.
   In aceeaşi ^i la ora 1 dapă ameijl, Tar-cil aîi atacat pe genwraiul TadişefT în po-iţia Ba de la Civcovna (Iantra).
   Respinşi în flancul drept, el aii atacat flancul stâng, apoi mijlocul. T6te aceste atacuri afi fost respinse. Lupta n’a încetat de cât ndpUa.
   Generalul Tatişeff 'şi-a conservat tote posiţiile.
   Se aşteptă aiJI un noii atac.
                                                                                                                                                                                                                                     — Serviciul de la 23 Septemvrie, 9 ere eeara. —
                                                                                                                                                                                                                                                       Constantlnopal, 22 Septemvrie
                                                                                                                                                                                                                                     N’a venit nici o depeşa oficială privitore a victoria Ini Mehmet-Ali semnalată de 4iare. Lupta continuă. Şhefk«t-paşa a a-jnns la depărtare de cinci ore de Plevna.
                                                                                                                                                                                                                                                              Viena, 22 Septemvrie.
   Se telegrafiază din Constantinopol că P6rta face mari prigătirl pentrn campania de ernă. — Beiul de Tunis a trimis nn mare namăr de cal şi de catâri, o mare cantitate de grâG gi opt milidne de franci.
                                                                                                                                                                                                                                                                laşi, 22 S*ptemvrie.
   Generalul IgnatiefT care saferă şi acum de friguri a trecut Vinerlprin BucurescI şi a plecat imediat la Kiev, unde va românea în familia ea până când împăratul va chema er. înainte de a pleca din Bd-curescî, generalul s’a dus de a ve^ut pe prinţul Gorciacoflf.
BUCURESCI £ SEPTEMBRE
    Publicăm ln umârul nostru de a* stă Zl ^ broşură pe care glasul public o atribue generalului Florescu. Acâbtâ scriere tăcută de un om de inimă şi de un om competinte, nu se pdte In destul studia. Nu vom discuta aci faptul împlinit al trece-
TIMPDL
    A espune mal Intriga armaţii cu tot materialul nostru de rfesbol, fârâ posibilitate de a Înlocui perderile mal i u gârnft acelea ale cadrelor acesta p6te, conveni demagogilor noştri de la putere, dar nici o daţii adevferatelor interese alo ţârei.
    Fac apel la orl-ce om cu mintea sftuătbsâ, sA spue daca o urmare ca aceea ce deplflngem pdte fi mat bine definita de cilt cu cuvlntul de: .o adevâratâ nebunie.*
    Intriga forţâ militari a unei ^Srl nu se espune de cât numai In cn<j de .imediata* sa apărare. Ln caijul evenimentelor de faţft, 15 000 de 6menl erail destul, spre .afirmarea, ţârei, pentru a dobândi drepturi la recunoştinţa coreligionarilor noştri din Orient, şi spre a putea asigura recundscerea Independinţel statului nostru la viitorul congres.
    E bine, cum am mal <Jis, ca cu sânge rece să se tratele asemenea cestiunl care sunt de viaţă safi mdrte pentru o naţiune.
    Ast-fel. credul şi ed de a mea datorie să daO publicităţii aceste cugetări, care de s'ar discutaşi complecta, n'ar râmânea fără folos pentru aceia ce ar voi să fie luminaţi la <Jioa de respundere care, mal curând sad mal tiroid, va veni să arate de ce sunt capabili aceia în ale cărora măinl stan astă <jf destinele ţârei.
                                            DIN AFARA
    .Invalidul rus* publică urmăidrea relaţiune despre lupta din ,9/si Aug. de la Pelişat şi Zgalenţa, care relaţiune s’a presentat A. S. I. comandantului suprem al armatei de Sud, Împreună cu raportul locotenentului general Zotof :
    In ^iua 12 Aug., pe la 6 1/t 6re diminăţa, am primit de la avant-posturile ocupate de divisiunea regimentului al 4-lea de lancerl al lui Charcof şi de regimentul de husari de la Mariopol, (care ocupa locul de la Bogot prin Tutşeniţa ln faţă cu Radişevo şi Griviţa, pănă lu drumul de la Plevna spre Bul-gârenl) un avis important că forţe considerabile de inimici ar fi eşit din retraDşamentele aşezate mai jos de Radişevo ; puţin mal tărziă, un nod avis da de ştire că aceste forţe ar înainta către Pelişat şi Zgalenţa, urmate de un corp tare de cavalerie, ce le venea ln ajutor.
    In momentul cănd primirăm a-aceste ştiri, aşezarea trupelor corpului al 4-lea, care se părea că va fi atacat de inimic, era ast-fel : Regimentul al 63 de infanterie al lui Uglietsch, şi regimentul al 62 al lui Sudzat, care ocupad Împreună cu doâ companii şi doâ tunuri o Întărire ridicată In faţa. Pelişatulul, se aflad ca la o verstă la spatele acestei Întăriri. Regimentul al 20 lea de infanterie al lui Golisch (5-a divizie, şi 2 batalidne din regimen-
tul 118 al Iul Şuia (130 a divisie) cu bateria I-a şi 2-a din a 30-.i brigadă de artilerie, oateria 5-a din a 5 a brigadă de artilerie precum şi o companie de genid. ocupaseră po siţia fortificată de la Zgalenţa. Cele l-alte trei regimente din a 30-a di vizie, compunea reserva, împreună cu doâ baterii, la Parodin.
   Fiind-că mişcarea inimicului, a nunţată de avant-posturl, nu putea fi de căt o demonstraţie destinată a masca un atac contra corpului al 9 lea sad contra divisiel a 4-a ro mână, sad, ceea-ce era mult mal probabil, contra armatei romăne ce trecea pe atunci Dunărea pe la Corabia, m’am hotărăt a nu Schimba nimic din disposiţia indicată mal sus, nici la corpul al 4 lea nici la divisiunea ro ănă, care acoperea drumurile Intre Bulgăren) şi Ni copoi.
   T6te trup-le se aflad sub arme la cel d’ăntâid semn de atac tru pele corpului al 4-lea, cnre se aflad Intre Zgalenţr şi Plevna, trimiserâ ■jutdre : cele de la Zgalenţa doâ escadrdne de husari cu a 8 a bate rie de cavalerie, cele de la Plevua doS escadrdne de lancerl, pentru a susţine avant-posturile ndstre de cavalerie.
   Inimicul acum 'şl continua Încet mişcarea sa Înainte. Cavaleria lui, cam de 2500 dmenl, ajutată de artilerie şi infanterie, nu putea fi o prită de lâncierif şi husarii noştri cari, vâijfind neegalitatea în puteri. Începură pe Încet şi cea mal bună ordine a se retrage : husarii spre Zgalenţa, lânceril spre Pelişat, evitând or-ee atac, reservându-şl rolul de observaţie.
   L i 8 cesurl, cavaleria inimică, care era desfăcută în doă aripi, marş când ast-fel în centru frontul unul des şir de tiraliorl, se Îndreptă ln masă asupra celor doă flancuri, ameninţând ast fel să nimicăscă flancurile corpului al 4 lea. In acelaşi timp, infanteria turcă operă o mişcare energică contra brigadel divi-siunel a 16-a, căutând să o apuce In flancuri. Se Începu o violentă luptă de artilerie şi de muschete.
   Intâritura ndstră, care era apărată de doă compâuil cu doă tunuri, la care se mal adause o întărire de cinci compânil din regimentul lui Sudzat, nu putu, după o scurtă dar cerbicbsâ resisteuţâ, susţinea asal turile uduI inimic de patru ori mal tare; cele doă compânil cu tunurile lor, începură a se retrage, Insă sosirea unor compânil nouă din regimentul lui Suzdal şi focul a trei baterii din brigada a 16-a de artilerie, restabiliră lupta. Cum scăpară, fantasinil regimentului Sudzat se aruncară cu bravură asupa inamicului, 1 scdserâ din întăriturâ şi 11 urmăriră la o verstă ln depărtare, Insă către 9 6re, inimicii se înmulţiră mereă. Aripa lor drăptă umplea din ce ln ce posiţia de la Pelişat. Başl-buzuci! străbătură In Pelişat şi II deteră foc. Inimicul se aruncă din noă asupra lntâriturel,
Incercându-se tot-de odată a străbate In locul gol dintre acăstă ln-târitură şi dintre posiţia de la Zga lenţa; bateriile ndstre, care mai nainte detunail fdrte rar asupra co-ldnelor inimice Încă depărtate, iuţiră tirul lor.
    Avant-posturile corpului al 9-lea ale divisiunel române, neanunţând apariţiunen inimicului, era Învederat, cunoscând forţele ce le a-avem Inainte-ne precum şi ca racterul şi direcţiunea atacului, că scopul turcilor era, să atace flancul stâng al corpului de Vest, adică posiţiunile ocupate de corpul al 4 lea. Către 10 6re, dădui deci urmâtdrele ordine.
    «a. Unei brigade din divisia a 5-a din corpul al 9-lea de a se Îndrepta de a dreptul pe drumul ce duce la Griviţa, şi lâţindu-se aci să apuce pe nimic In cdste :
    ,b. La trei regimente din reserva peneralâ a corpului al 9-leadeasta ca reservă pe ţărmul stâng al rlulul Poradin.
    ,c. Divisiunel române de a se concentra imediat asupra Celisovatulul.
    „d. Regimentului al 61-a de infanterie Vladimir, care mergea de la Zimnicea pentru a ajunge corpul al 4-lea, şi a se apropia de Caragaci, de a lăsa In acest sat bagagiurile lor şi de a merge ln grabă spre Poradim.
    Era deja amtijl. Masele compacte ale infanteriei Pelişat, şi artileria inimică tare cam de 40—50 tunuri trăgea fără încetare asupra Intregel ndstre linii, Insă şi bate-riele şi tiralioril noştri respundeaâ asemenea prin un foc bine nutrit.
    Către unu după amăgi, inimicul ia de noă şi cu energie ofensivă. Îndreptând de odată 3 atacuri despe rate contra lntâriturel de la Pelişat contra aripei stânge şi contra cen trutul posiţiel de la Zgalenţa.
    .Primul atac fu respins, primit de focul bine dirigiat de la patru baterii din a 16-a brigadă de artilerie de la a 8-a baterie de cavalerie prin un atac făcut de al 14-lea regiment de lăncerl precum şi de doă escadrdne de husari, trimişi de generalul Cryloff asupra estremulul drept al inimicului.
   Turcii se readunară pe Încet, re-trâgându-şl departe flancul drept, ameninţat de lânceril şi husarii noştril.
   Atacul îndreptat contra flancului stâng al posiţiel de la Zgalenţa, a avut acelaş resultat nefavorabil, el fu cu totul respins de către tirul a patru tunuri din bateria a 2-a a brigadel a 30 a de artilerie comandată da locotenentul Nagel, care perdu un picior, şi de către un batalion din regimentul lui Galici şi de doă batalione din regimentul Ser-puchof pe care le-am retras de la ’arodin pentru ca să susţie trupele care apăraţi Zgalenţa.
                                                                                                                                                                                            Atacul al treilea, condus cu energie asupra centrului posiţiel de la Zgalenţa, prin Turcii, cari isbutirâ străbate până In retranşamentele infanteriei, fu asemenea răspins prin
un atac repede făcut de doă bata-lidne din regimentul Şuia, fdrte bine ajutat de coldna Gudim, comandantul primei baterii de la a 30-a brigadă de artilerie, şi prin 5 baterii de la a 30 a şi a 5 a brigadă de artilerie care acoperirâ ou totul de cartuşe masele dese ale inimicului.
    încercarea făcută de Turci de a nimici aripa drăpta a posiţiunilor de la Zgalenţa cu ajutorul unei tari coldne de cavalerie, fu slab condusă; In momentul când coldna eşia din o pădurice de ştejsrl, care acopere înălţimile de partea acăsta, fu zărită la timp de două escadrone de husari de Mariopol comandate de lo-cotenent-colonel Andricaief şi in-proşcatâ deabuze, fu silită a se retrage In cea mal mare d-sordine.
    Cu tot nesuccesul şi cu t6te perderile considerabile pe care le-a Indurat, inimicul nu renunţă la ofensivă şi pe la trei căsurl după amăzl, după un foc violent de artilerie şi muschete, se aruncă de noă asupra aceloraşi puncte, fu Insă peste tot respins; brigada din a 16-a divisie, doă batalidne din regimentul Galici şi doă batalidne din regimentul Şuia, atraşi de succesul şi deexemplolşe fulul lor, cercară şi el cu vigdre o mişcare ofensivă, care fu oprită cu rând prin un noă atac din partea trupelor turco lnprospătate cu forţe considerabile şi susţinute de artilerie.
    Acest al 3 lea atac pare că n’avea alt scop de cât de a opri înaintarea ndstră; cunoscând forţele mult mal superidre din faţă-le, trupele ndstre mal liniştiră arddrea lor şi îşi reluară posiţiunile ; Insă şi Turtii se opriră retrăgăndu-se spre Plevna. Era pe la 7 şi jumătate ore după ameijl.
    VâŞând că inimicii se retrag . generalul Crylof, comandantul corpului al 4-lea, trimise numai de cât ca sâ-’l urmârâscâ doă regimente din divisia a 16-a, doă batalidne din regimentele lui Galici şi Şuia, împreună cu artileria şi cele doă regimente de cavalerie (husari şi lânci-eri) ce le avăâ la disposiţie (dra-gonil, cari IngrijaO de valea Osma la Carabasan, nu sosiră de cftt Ia 5 ore săra). Infanteria urmări pâ inimic ca 5 verste, pe timp ce cavaleria ’l urmări pânăaprdpe de Plevna şi până săra.
    Cu tdtă părerea de răă, nu putui urmări pe inimic aşa de energic cum aş fi voit, cu o infanteria ostenită de 9 cesurl de luptă şi cu o cavalerie ce de o lună făcea fără Întrerupere serviciul de ante gardă şi rămăsese pe cal mal totă ziua de 19, fără de a deşela safi nutri caii lor.
    Lupta din 19, fu deci terminată prin un succes briliant şi complect, pentru trupele corpului al 4-lea, asupra turcilor cari suferiră perderl considerabile; Insă nu pot să-mi In-chipuesc ce resultat ar fi avut acâstă Înfrângere complectă a inamicului, dacă brigada divisiunel a 5-a, pe care o trâmisesem pe drumul de la Griviţa, ar fi atacat pe inamic In flancuri.

    Din nefericire, n’a putut-o face im urma marşului Încet şi In urma unei staţiuni prelungite, ce a fost siliţi să facă, luând din neprevedere cd; el bagagiul pe o căldură mare, care lucru natural a ostenit pe 6menl pe când ar fi trebuit să mârgâ cu o iuţeli mult mal mare.
    Terminând acest raport, mă simţ dator să constatez disposiţiile esce-lente luate de locotenentul general Crylof, comandantul corpu'ul al 4-lea, de locotenentul general Pomerancef, comandantul divisiel a 16 a de infanterie, de general-maiorul Şnitni-cof comandantul divisiel a 30-a, de locotenent-general Basilof comandantul artileriei corpului al 4-lea, şi ln: specie de către general-maiorul Bu-gaţevicl comandantul brigadel a 2-a de la divisia a 5-a, care comanua avant-garda de la Zgalenţa.
    Sunt asemenea dator să amintesc bravura dovedită de comandanţii regimentelor de infanterie a lui Sudzat, UglicI, Galici, Serpucof şi Şuia, de comandanţii de Ia regimentele de lancerl de Carcof şi de artilerie, şi dintre oficerl s'a distins mal mult colonelul Gudin comandantul bateriei I-iă de la a 30-a brigadă de artilerie şi locotenentul Nagel.
    In gen?ral, In lupta din 19, t<5te gradele bierarcbicl şl-aă Împlinit cu conscienţiositate datoria lor 1 cel mal Întins sens al cuvântului.
    Mi-ar fi cu neputinţă, a enume a tdte actele de bravură personală, atât fură de numer6se, Soldaţii se luptă şi cad cu un curag admirabil.
    „Sunteţi mulţumiţi acum ? Sunteţi chit cu Turcii* 1 Întrebai pe 6menil divisiel a 31-a şi pe al regimentului lui Galici după lupta din 19.
    ,Nu, nu e destul, răspunseră, noi atunci vom fi chit când vom lua Plevna*.
    Am îngrijit a cundsce numărul per-derilor. De sigur 9unt considerabile, Insă nu putsaă fi alt-fel In o luptă cerbicdsâ, care a durat 9 6re, şi ln care inimicul, care are pusei esce-lente şi o artilerie de admirat, a atacat cu atâta energie.
    E greu de-a evalua perderile inimicului ; mal mult ca 400 cadavre aă fost Imormântate, şi Imormân-tarea continuă şi acum. Luând ln considerare datina Turcilor de a duce cu sine pe morţi, putem <Jice că perderile lor In ijiua de 19 August aâ fost fdrte mari. Aci adaug numărul oficierilor făcuţi incapabili de luptă.
                 Locotenent-General Zotof Comandantul corpului armatei de Vest.
                                                                          Manifestul lai Mac- Malion pentrn viit6rele alegeri.
tFrancesf'.
   Sunteţi In momentul d'a fi chiăm&ţl ca si alegejl representanţ! pentru Cimera deputaţilor. Nu am intenţie a esercita asupra alegere! vdstre vr'o influenţă, dar ţin a risipi orl-ce echivocitate. Trebue si sciţi ce am ficut, ce am de gând si fac, pentru ca şi voi si sciţi ce av'ţl a face.
   Intra cât se atinge de activitatea mea
I
l
PMISA UYKRMA.
MIHAIL STROGOFF
CURIERUL ŢARULUI.
                                                                                                                (Urmarea G-a). III.
    Mihftil Srogoff fa deci dan înaintea Ţarului, în cea mal desăvârşită neştiinţă de ceea ce împăratul aştepta de la el.
    Ţaral, fără să-l adreseze vorba, ’l privi câte-va minate şi ’l cercetă ca an ochii! pătrunzător, pe când Mihail StrogofT sta cn totnl nemişcat. Apoi, Ţarn! mulţumit negreşit de cercetarea Ini, se întârse Ia bin-îoa) săfl, şi făcând prefectului semn de a şedea, îl dictă încet o scrisGre, ce na co-prindea de cât numai câte-va rânduri.
    Scriuorea sfârşindn-se, Ţarul o citi cu multă luare aminte, apoi o iscăli, punând rnaintea nomelolsăii acestecavinte. >liyt po
semn* adică ,Amin4 după cnm obicinuesc toţi împăraţii şi domnii creştini.
   ScriBdrea fa pusă apolîntr’nn plic, care fn pecetluit cu sigiliul armelor împărătesei.
   Ţarul, seniându-se atunci, rjise lui Mi-hail Strogoff să se apropie.
   Mi h aii Strogoff făcu câţi-'a paşî înainte şi din noii Btătu nemişcat şi gata de reB-pundere.
   Ţarul ’l privi Încă o dată bine în faţă, ochi în ochî. Apoi întrebă cn o voce soartă ;
   >— Numele teii ?
   —    Mi hail Strogoff.
   —    Gradul ?
   —    Căpitan în corpul carierilor Ţaralui.
   —    Canosci Siberia?
   —    Sunt Siberian.
   —    Escî născut?
   —    La Omek.
   —   AI rude la Omsk ?
   —    Da, sire,
   —    Şi ce rude ?
   —    I3?trâna mea mamă*.
   Ţarul încetă pentru un moment şirul întrebărilor sale. Apoi, arătând BCriadrea ce ţinea în mânu, <}ise :
ftta o Bcrisdse, cu care te însărcinez, pe tine, Mihail Strogoff, să o dai nu-
mai în manile marelui duce şi nimenul altui de cât lui.
   —    O voi da-o, sire.
   —    Marele duce este la Irkuţsk.
   —    MS voi duce la Irkuţsk.
   —      Dar o să trebuiască să strebaţl o ţară resoulată <îe resvrătitorî, năvălită de Tartari, cari vor avea interes de a abate aceată scrisore de la destinaţia el.
   —    O voi strebatp.
   —       Te veî păzi mai ulee de un trădător, Ivan Ograreff, oare se va întâmpla Ba-ţî esă, p6te, în drum.
   —    MS voi păzi.
   —    Al bh trec! pe la Omsk?
   —    P’acolo mi-e drnmnl, sire.
   —       Dacă al vrea să vecjî pe uiaică-ta, aî fi în primejdie de a te da pe faţa. Nu trebue sa-ţi veijî mama.4
   Mihail avu un moment de nehotărîre.
   —    Nu o voi vedea-o, <Jise el.
   —      Jură-mi că nimic nu te va pateu face să dai pe faţă aici ceea ce escl nici unde mergi.
   —    Jar.
   — Mihail Strogoff, ^iae Ţaral atonei , dând plicnl tânSrulnl c urier, ia acSstă scri-s6re de la care atârnă mântuirea Siberiei
întregi şi pdte chiar viaţa marelui duce, fratele med.
   —      AcSstă scrisdre va fi dusă Alteţei sale imperiale.
   —      Ast-fel dară, al Bă treci cu orl-ce preţ?
   —    Voî trece saiî voi muri.
   —    Am trebuinţă ca Bă trăescl!
   —      Voî trăi şi voi trece, re punse Mihail Strogoff.
   Ţarnl păro mulţumit de sigaranţa BÎm-plă şi neturbarată ca care îî răspunsese Mihail Strogoff.
   —      Da-te dar, Mihail Strogoff, plecă, pentru Dumnezeii, pentru Rusia, pentrn fratele meii şi pentru mine.4
   Mihail Strogoff salută milităreBce, eşi îndată din cabinetul imperial şi, peste câte-va minute, plecă diu Palatul-Nofl.
   —      Cred că al avut mână noroc6să, generale, i^ise Ţarul.
   —      Şi eă cred, sire, răspunse generalul Kissoff, şi Mujestatea Vdstră p6te fi sigură oă Mihail Strogoff va face tot ce pdte face un om.
   —    Şi e în adevăr om, *<Jise Ţarnl.
                                                                                                                                                       IV.
   Distanţa ce Mihail Strogoff avea să stre-bată între Moboub şi Irkuţak era de cinci
mii doS sute verste. Când nu era întins firul telegrafic între munţii Urall şi fruntaria despre răsărit a Siberiei, serviciul depeşelor se făcea prin curieri, din cari cel mal grabnicîpuneailopt-spre ij^ce ijile ca să se ducă de la Moacua la Irkuţsk. Dar a-cdsta era numai o escepţie, de 6re-ce a-cestă strebatere a Rusiei asiatice ţinea de obiceiQ de la patru până la cinci săptămâni, de şi t6te raijldcele de transport e-raă pase la disposiţia acestor curieri al Ţarului.
   Ca om care nc Be temea nici de frig nici de zăpezi, Mihail Strogoff ar fi preferit a căletori pe vremea rea a emil, când putea să-şî întocmdscă transportul pe t6tă întinderea percurBoluI. Earna, greutăţile nedespărţite de deosebitele felarl de loco-moţiane sunt în parte micşorate pe aceste nemărginite postii uivelate de zăpadă. Numai eraă de trecut ape. Pretutindeni şea inţelenit pe care sania alunecă lesne şi repede.
   P6te că sunt de temut 6re-carl fenomene naturali în acest timp, precum neguri dese şi neintreropte, friguri peste măsură, vifore de zăpadă lungi şi grdznice, ale cărora vârtejuri acoperă câte-o dată şi prăpădesc caravane întregL Se întâmplă


TIMPUL
proprie, am măuţinut de patra ani pacoa; increder.-s personali cu oare mS onorizi suveranii ntrăinl, inii permite a face relaţiile ndstre cu t6te puterile din ţii iu ^i nul intim-,
    înăuntrul ţâre', linijtea nu s’a turburat nici un moment. Mulţâmiti politicei ;i unirel dmouilor devotaţi ţârei, pe cari ’l-am cliii-mat lingi mine,—prosperitatea publică care din causa întâmplărilor ndstre nefericite fusese cat-va timp oprită, a luat iar avânt! Avuţia generali, cu tdte sarcinele grele, s’a rădicat; creditul naţional s’a consolidat. Francia iubitdre de pace, a eâcjnt Inşi cu incredere reorganizarea armatei po base noi, uia ca si Be demni de ea.
  'Aceste mari resultate aft fost însă ameninţate d’un pericol. Camera dcputsţilor care din ^i in di s'a depărtat de spiritul bărbaţilor moderaţi şi s’a lisit a li dominată de capii radicalismului,— ajunsese acolo, in cât să 'ml necundscă partea mea autoritară şi pe care nu o pot lăsa să fie atinsă fără să pătez ondrea numelui med in faţa vdstra fi iu faţa istoriei. Contestând tot de odată influenţa legitimă a Senatului, Camera n’a voit nimic alt de cât: a înlocui ecuilibrul puterilor statornicite de Constituie, prin absolutismul unul nod couvent.
    Ingiduirca nu era permisă. Usând de drepturile mele constituţionale şi după ce Senatul a manifestat aceleaşi vederi cu priviri ale mele, am disolvat Camera deputaţilor.
    Acum este rendul vostru 'ca să v rbiţl. Vi se spune că vreai să reetorn Republica; să nu cr-deil. Constituţia este încredinţată, mie, voii sci să fac să fie respectată: ceea ce aştept de la voi este alegerea unei Camere care, plutind peete aspiraţiile partidelor, să se fngrijască de afacerile ţârei;
    Cn ocasia ultimelor alegeri, s'a abusat de nnmele mei; intre acel, cari atunci s'afi fnfiţisai ca amicii mei, eraa mulţi, cari m'ai combătut firi curmare.
    Vi se mal vorbeece uiji de devotamentul pentru persdna mei, preţ est. nd numai atacuri contra miniştrilor mei. Nu lăsaţi să vâ amăgiască acâstă apucătură artistică. Spre a o nimici, guvernul mei vă va desemna pe acel dintre candidaţi, cari singuri se pot refera la numele mei. Veţi aprecia cu maturitate importanţa votărilor vdstre. Alegerile favorabile politicei mele, vor uşura mersul regulat al guvernului actual, vor întări principiul autoritar care a fost subminat de demagogie, vor asigura ordinea şi pacea. Alegerile ostile politicei mele vor năspri conflictul dintre puterile publice, vor impe-dica mersul af. cerilor, vor nutri turburarea, şi Francia, in mijlocul acestor noi încurcături, va deveni pentru Europa sujetul neinrrederel.
    Intru oât mă atinge, datoria mi a va cresce împreună cu pericolul. N’aşI putea să ascult pretenţiile demagogilor, nici să devin unâltă radicalismului, nici să las postul in care m'a pus Constituţia. Voia reinăuea, să apăr cu concursul Senatului, interesele conservativ-, şi voia protegia energic pe acel credinciofl nnuţionarl, cari in momete grele nu să afieec de ameninţări vage.
    Francest! cu deplină încredere, aştept manifestarea simţimentelor vdstre. După atătea încercări, Francia voiesce stabilitatea, ordinea şi pacea. Cu ajutorul lui DumnedeQ, vom asigura aceste bunuri. Ascultaţi glasul unul soldat, care nu servesce nici o part'dă, nici o patimă revoluţionară sati retroactivă, şi pe care nu ’l conduce de cât iubirea patriei*.
Bnleiin (le In tAtruI IWsboiuliil
         ÎNALT ORDIN DE pi
                                                                                         titre Armata Români.
         Ostaşi.’
   In (Jitia de 30 August, virtntea vfistră a încununat cu victorie stegnrile române. Regimentul al 14-lea de dorobanţi şi bi-Ulionul al 2-lea de vânători împreună cn trei batali6ne din glorios* armată imperială rusă, aii luat din manele inamicului redata ce el apăra cn atâta înverşunare, şi un drapel şi trei tunari afi fost cucerite de trapele nfistre.
ârâşî adesea ca Inpl împinşi de fonie, să fie cn miile prin câmpii. Dar tot era mal bine ca să înfrunte aceste primejdii, căci cn acestă vreme aspră, p6te că năvălitorii tartari s’ar fi aşezat petrecă ărna prin oraşe, jefuitorii lor nn s ar fi avântat prin pUBtil, orî-ce mişcare de oştiri ar fi peste puţin ţi şi aflt-fel Mibail StrogofT ar trece mal lesne. Dar n’avea să alegă nici timp nici oră, Orl-carT ar fi împrejurările, trebuia m auponă şi sS plece.
    Acesta d«cl era situaţia pe care Mih&il Strogoff o v?<Jn limpede şi se pregăti sft-i dea piept.
    Mal intâifi el nn se mal afla în condiţiile obicinuite ale unui curier de-al Ţarului. Din contră, era trebuinţă ca in trecerea lui, nici să 1 bânucHcă măcar cine-va de acostă calitate. Intr’o ţară năvălită, spioni! farnică. Dacă ar fi recunoscut, mi-Binnea lui se descoperea. Ast-fel, dâodu-l o an mă însemnată ce trebuia să-I ajungă pe drnra Ş» &’1 înlesni până la un pnnei 6re-care, generalul KissofF no-I dete nici ordin scris cn menţiunea : Berviciol împăra-tuloî. Se roulţnmi a’l căpătui nnmaî cu un »podaroshna*.
    Acest podaroebna era făcut pe numele
   Aceste trofee, Efl o*don a se trimite in capitala ţârei şi a se păstra acolo ca o vo lnică dovada a vitejiei armatei romanesc!. Drapelul e va aşeja d’o-cam-dAtă in Arsenal, până *e va hotărî definitiv lu-cul unde are sa be păs treze.
   Iar tunurile luat de ia vrăjmaş, doă se vor uş <)a de ambele părţi ale stataeî lui Mihvl-Viteza). Umbra nmreţu a gloriosului Domn va vetea ast-fel că oştenii români aii r^mai până asta-dî fit «l eroilor d* la Călugăreul.
   Cel d’al treilea tnn se va nş'tja înaintea umrul'il corp de gardă de la palatul Domnesc, pentru brava uoatră armata un glorios esempln de imitat.
   Dat în Domnescul Nostru cuartir general al armatei de Occident, in Porndim, la 5 Sspt-'mvre IS77.
                                                                                                                                                                                                                                               CA ROL.
   In *era bătălie! de li 30 August, M. S. Domnitorul merse devisitâ locurile de pansament, unde personalul medical, aci ca şi in focul cel mat vid al inamicului, 'şi făcea datoria cu uu <J*1 şi o abnegaţiune d«lună de totă lauda.
   M. S. consolă pe răniţi cu vorbe mân-gait6re, şi 'i lăudă pentru vitejia cu care combătuseră pe inamic.
   Răniţii noştri, după ce li sa aplică pansamentele necesari! şi se dă îngrijîrie căznite la nmbulanţele di visionare, se trans portă afară din linia trupelor şi înapoi la spitalele timporul satbilite [a Mecîci şi Mii-seim-Selo, de unde ap ă se evacneză, îndată ce snnt în stare rK» a fi transportate prin Turnn-Măgnrele, la spitalele permanente stabilite in ţară.
   I. S. Domnitorul, după acesta, împreună cn Marele Dace Nicolao şi cn soitele Lor, petrecu ră t6tă cop te a pe câmpul de bă-tae, unde bivnacase, spre a fi maî apropie de trupe, în c.as când inamicul arfi încercat ndptea nn atac safi o rrintorcere ofensivă, care Insă nu se esecatS.
   A doa fji, mercur! 31 August, M. S. Domnitorul inspectă trupele in urma bătăliei din njnn. Un detaşament de vânători, condus de ninjornl miliţian Alexandru Caudiano Popescn, nnnl din oficiării cari condusese trupele nostre la asaltai redute!, veni spre a preseota M. S. Domnitorului, în preseoţi A. S. I. Marele Duce NiColae, drapelul Inat de la inamic. Sol-di»tal Grigore Ion, care cucerise acest tro-fefi,’l asvârli sub piciorele ambilor comandanţi. Marele Duce, felicitând pe bravul oştean român,'J atârnă de pept Crucea sântului George, eră Domnitorul ’l decoră cn „Steoa României.* Trapele ruse, cari erafi presente, aclamară cu nrale entusiaste pe vitezul venător.
   Joi, 1 Septemvrie, Iuălţimea Sa merse de inspectă trupele române cari, în 410*1 de 30, fuseseră iu foc. Ete salutară cn urări entosiaste pe Domnul şi Şeful lor suprem, cara în ajan ’! condusese 1» victorie. Măria Sa trecu, adânc mişcat, pe dinaintea frou-ti^nî batalionelor cari formaseră col6nele de atac, şi din ale căror rânduri lipsea3 mulţi viteji, rămaşi pe câmpul de on6re.
   Domnitorul se întreţinu iu mod afabil cu oficiSriî şi BoldaţiI, întrebându'î deta-Jîurî despre lupta de la 30. Moralul acestor trupe era escelent, cu Loto perderile C« încercaseră ; şi bravii soldaţi spuneaţi Domnitorului că acum cunosc pe inamic şi nn se tem de dânsul, că, dacă ar eşi din retranşaraentele şi întăririle luî, e! sunt •ignrl că nn le vor putea rezista.
   Măria Sa mulţumi trupelor pentru bravară ce şefi! şi soldaţii desfăşorns^ră în bătălia de la 30. M. S, Irapăratnl Rusiei trămise nn adjutant ui Săfi spre a felicita din parte'i trupele române pentrn frnmdsa lor atitudine şi a le transmite augustele Sale mulţumiri. Domnitorul d«te ordin ca oştirile să se întărăscă iu posiţiunile ce câştigaseră.
   Vineri, 2 Septembre, M. S. Domnitorul, împreună cu A. S. I. Marele Dace Nico-lae, merse de inspectă tote posiţiunile ocupate, în urma bătăliei, de trupele ar-
in! Nicola Korpanoff, negustor, cn locuinţa la Irknţsk. El antorisa pe Nicola Korpanoff a-î se da, în cas de trebuinţă, una sa fi maî multe persdne şi pe lângă acestea acest podaroshua, prin menţiune specială, era valabil chiar pentrn caBul când guvernul rus ar interzice tutulor naţionalilor de a părăsi Rasia.
   Podaroshna nn este alt ce-va do cât un fel de bilet de voe de a Ina cal de postă; dar Mihail Strogoff nu trebuia Ba se ser-vcscă de el, de cât nnnmai in casai când acest bilet nu ar f^ce sa-I se bănne^că calitatea, adică nnmaî cât va fi pe teritorial european. Urma deci din acesta împrejurare, că in Siberia, adică cât avea să trecă prin provinciile rescolate, el nn putea să lucreze nici ca stăpân la staţiile poştale, nici a face să-î se dea cal maî buni ca orl-cfirut alt, nici să rechiziţioneze
mijldce de transport pentrn trebuinţele luî.
Mihail Strogoff nu trebnia de loc să uite : el nu mat era nn curier, ci un Bimplu negnBtor, Nicola Korpanoff, care mergea din Moscna la Irkuţsk şi cu atare, era snpus la t6te întâmplările ca şi orî-ce călător de rând.
   A trece pretutindeni fără să fie văzut—
matei d« Ve.*t. In acoa po la orele 5 după amindt, inamicul făcu o eşire din fortificaţiuuile sale asupra aripei nostru şi încercă, ou forţe resjjectftbil-*, uti atac gprH a lua înapoi reduta cucerită de trupele n6stre. Turcii eşecutară atacul cu mare vigdre, 80Hţiuuţi do focul artileriei lor, care trăgea cu şrapn- lurl astijira ndHră; insă, d ipă o oră şi mul bine de luptă crân-c nă, atacul lor fu respins, Românii rS-ni’tsură «tăjiâiii jie redută, şi o iiialţinm de cadavre inamice acoperi tărâmul înainte» redutei. Trupele românc, în ace.-stă luptă din care cşiril victorids**, încercară o per-dere de 80 din-iui morţi şi răniţi. M. S. Domnitorul inc juosciiaţă acest result.it A. S. I. Mir-lni Duce Nicolae, care ’l transmise pe dntă felicitările Sale.
   A do'i-ji, 3 Sojttniubre, Prea înălţatul Nostru Domn merse la Marele Quartier Im pori al şi oferi M. S. Imperatornlul Marea Cruce a Ordinului Sttoa Româaiti^ ca o amintire a luptnî ce ambele armate susţinuseră împreună şi in care ’şî vgrsnseră frăţesce sângele in contra inamicului comun.
   Imperutorul biue-voi a primi din manele Domnitorului însemnele ordinului român, |i conferi Mărie! Sale Crucea la gât a ordinului militar imperial al St. George, ca nn semn de augustă şi înalţi distinc-ţiune pentrn comhndantul snprem al arma tei române. Majestatea Sa ordonă asemenea a «e distribui la tdte companiile, bateriile şi escadrdnele nrmatel roniHU", car! luaseră parte la bătălia de la 30 August, tot atâtea crac! de St. George câte hotărâse a 30 distribui şi trupelor imperiale, peste tot mal bine de 150 cruci distribuite trupelor nostru.
   M. S. Domnitorul luă dejnnol împreună cu Majestnt- a Sa, şi apoi Se tntdrse la cuartierul S5Q general.
   96ra, Imperatorul trămise nn adjutant al SSfi la cuartîernl general nl armate! române, spre a aduce din parfcuT d-lui general Ccrnat, comandantul armate! de o-peraţinne române, Crnc a Ordinului St. George clasa IV.
   Duminica, 4 Septemvrie, M. S. Domnitorul, împreună cu A. S. I. Marele Duce Nicolac, comandantul ş*f al armatelor imperiale, în>oţiţI de soitele Lor, merseră de inspectiră armata română. Trupele car! se afină în imediata apropiere a inamicului erafi în retranşamentele safi In bivuacurile lor; cele ce se aflafi ceva maî departe erafi sub arme, în ordine de bă-tsve. Ele primiseră cu viae urări pe nngn-ştiî comandanţi; ţinuta lor mirţială şi vo-idsa făcea adiniraţianea genendă. Marele Dace, care ură in românesce bună <Jioa trupelor, şi Domnitorul trecură pe dinaintea frontale! ; M. S. Domnitorul le a-nnnţă înalta distîncţinne ce 1« acordase M. S. Imperatornl, conferind maî multe crncî ale St. George do fie care corp, şi fucendu-le cunoscut oă şi înălţimea Sa a decorat pe ce! mal meritoşî. Apoi M. S. Domnul şi A. S. I. Marele Duce se diri-giară spre reserve, unde se afla şi cuar-tierul general al armatei române. Aci, auguştii comandanţi laară dejunul împreună cu suitele Lor şi cu stutul-major al armatei române, în sonetul mnzicelor Care esecutafi arii naţionale, snh bubuitul tonurilor inamice. A. S. I. Marele Duce Nicolae ridică cn ucă^tă ocaBiune nn toast, iu care <}Le că se simte fericit a se afla iu mijlocul armatei române, spre a putea îuchina in sănătatea eî, a nnel june armate care priu bravura şi disciplina el a arătat calităţile nne! armate îmbătrânită în lupte.
   A. S. Imperiala iuchiuă in sănătatea armatei române şi a Domnului eî. I. S. Domnitorul rSspnnse Mirelui Dace că a fost pr venit de A. 9. Imperială, că primul toast care nrmeză a se rădica este în sănătatea M. S. Augustului Iraperator care, conferind M. S. Domnitorului Crucea St. George, a distins întrăga armată română, care este mândră de a combate alături cn gloridsa armată rusă, şi că armata română se va sili în tot-d’a-una a se arăta demnă
maî mult safi mal puţin iute—dar a trece, cam acesta trebuia să-i fie programul.
   Sunt acnm trei-(jecî de ani, escorta unul călgtor de însemnătate, nu coprindeu mai puţiD de doă sote fantasinl, doă-cj^cl şi ciucî călăreţi baskhirl, trei sote cămile, patra sute cal, do8'(JecI şi cinci care, doS batale portative şi doă tunnrî.
   Mihail Strogoff un o să aibă nici tonuri, nici călăreţ!, nici fantasio! nici cele-r»lfce. El avea să mărgă în căruţă safi călare, când î! va fi cn putinţă; pe jos, dacă trebuinţa cerca să mărgă pe jos.
   Cele o mi*, patrn Bnte verste, destinţa dintre Moscua şi fruntaria rnseacă, nu avea să presinte nici o greutate. Drum de fier, cărjiţe de poate, vap6re, cal pe la deosebitele staţii erafi la disposiţia tutulor şi prin urmare şi la disposiţia curierului Ţarului.
                                                                                                                                                                                                                                                              (Va urma).
-le diatiucţiuuiltf ce Mijestatea Sa ’i-a acordat. .Măria Sa bău iu sănătatea Coman-dantuluT-şef al armatei aliate, pe care I va conduce de sigur la victorie, înşcriinJ neperitore pagini în istoria militară.
   Călduros* urări din partea asistenţilor rg^ptinseră la cuvintele ambilor şefi, atât de iubiţi de soldaţii Lor.
   După dejuu, A. S. I. Mirele Duoe, prin-tr’o cordială îmbrâcişire, îşi luă cougedifi de la 1. S. Domnitorul, şi se intdree în cuartierul Imperial, eră Măria Sa, după ce conferi cât-va timp cn d. preşedinte al ounsiliulat de miniştri», care sosine in cuarti#rul geueral al armatei române şi luase porte Iii acest dejun, se reiuturnă apoi la Domnescul cuurtier geueral al armatei do Occident, tarul ordin de (ji .
   Luni, 5 Se,*trmvrie, M. S. Domnitorul a ordonat a expedia la Rucnruscl tun ari le luate de Ja inamic şi car! s* ufl tfi adus \ In Domnea nl cartir geueral de la Poradim.
                                                  BINEFACERILE
   Itineficere ! Eatâ o vorbit rare sie la nn timp tnc<V-e revine des in con-versaţuine, şi mal des in (Jiare.
   Sil vorbim dar şi noi puţin de dânsa. Toţi soim cil snnt diferite moduri de a face binele. Unii ’l fac tram-biţandu 1 pretutindeni. QUsesc astfel mijlocul de a face să se vorb^srft de dânşii, de a pune persbua lor in vedere şi de a umplea lumea de numele lor.
   Acostă binefacerese pbtenumi .binefacerea prin vanitate.” Alţii insă din potrivă fac binele pentru el Însuşi şi cătuşl de puţin pentru glorie. El ’l fac in tăcere, fără ca sâ'l spuie nimânui, ba caută chiar a’l ascunde tutulor. .Mâna stăugă nu scie cedă măna dr6ptă.“ Asta este adevârata binefacere creştină.—-In orî-ce cas in A. binefacerea este tot binefacere pentru cel ce o piiinesce. Ast-fel ea e mal bine să o faci, ori in ce mod, de căt să nu o faci de loc.
   Aste rănduri de Înaltă morală, mi-nO fost inspirate de cele ce se petrec la noi in minutul de faţă.
   Unii pentru o oca de scamă umplu fiarele de numele lor, alţii tac, dară fac. Noi venim a<jl să dăm la lumină unele din aceste din urmă per-sbne, şi le cerem mii de ertăciunl că facem aci un lucru contraria nobilelor lor sentimente şi voinţă. 0 facem însă pentru ca ţara să va<Jă că nu numai cei ce se afişâijă prin gazete soia să facă bine şi să ş! plă-tescâ datoria lor către dânsa, că nu numai el aO monopolul binefacerilor. Cel ce ne vor citi se vor lacre dinţa de contrariul. •
   La Cotroceni, lăngă palatul domnesc se ridică doă barace de lemn. Trecând pe acolo, intraţr, şi vS veţi găsi In o sală mare, spacibsă, curată, bine luminată, şi bine aerisită. In fie-care dintr’lnsele veţi vedea 16 paturicume-seibrele lor de nbpte, pe cari se află tot ce pâte dori un bolnav. In fiecare pat se odihnesce un rănit, Învăluit in nisce rufe strălucitbre.
   Numerbse dame circulă printre paturi ducând unuia o bâuturâ alinâ-tbre, altuia un bullion Întăritor, pre-menind tutulor râuile, mergând In fine din pat In pat şi purtănd pretutindeni consolaţiunea şi bărbăţia.
   Acolo, L)6mna Elisabeta a Uornă-nilor, sub modestul vestmânt de am-bulancieră, lngrijesce din ijori pănă’n sâră, pe aceşti fii de la ţară, cu o iubire şi un devotament de mumă.
   Ea Îşi Implinesce cu simplicitate şi tărie, sănta şi nobila sarcina ce şi-a impus'o singură, şi scie să’i Îndure grelele sale exigenţe.
   Mulţumită dărniciei sale, nimic nu lipsesce acestor nenorocite victime ale crăncenulu! resbol şi in fie care '’i doctorii Gluck şi Romnicânu vin ue caută pe răniţi, ba chiar in primele (jile el şl aO petrecut nopţile acolo, curăţind şi legănd rănile lor. Pe lăngă aceştia, d. Themistocle Gluck, tbnâr student In medicină sah mai bine tânăr doctor de la facultatea de medicină din Berlin, căci numai avea de căt un esamen do trecut dea obţine acest titlu, laau^irea evenimentelor ce se petrec la noi, şi-a părăsit studiile şi a alergat aci ca să pue la dispoţia răniţilor sci-inţa şi dibăcia sa. De la sosirea primilor răniţi, s’a stabilit In permanenţă la ambulanţa M. S. D -urnei,
şi ijiua, nbpU-a veghiază asnpra lor.
   Dbînnele Zoe Costaforu şi Lucia Dina, Domn.şbrele Zoe şi Ana Ro-setti, Giga Drăiloiu. Lucreţia Cuciuk fac c’un admirabil devotament ostenitorii 1 oficiu de surori de caritate şi prin Îngrijirile lor. prin cuvintele lor de consolaţiune, fac pe sărmanii noştri fraţi să uite in lungile câsurl de nedormire şi dureri, lipsa de lângă denşii a unei mume, a unei soţii, a linei surori.
   In fine, pentru a proba pănă la ce punt M. S. Dbmna se ocupă de răniţii el, să ne fie permis a povesti aci următorul fapt :
   Un soldat din regimentul al 8-lea de linie, rănit la măna dreptă, exprima părerea de râd ce simţea de a nu putea scrie bătrănel sale mume, că s a Întors rănit de la bătălie, dar că e aşia de bine îngrijit in căt in curând nădăjduia să se intbrcă la dânsa. M S. D6mna luă atunci imediat hărtie şi condeid, şi aşe^ăndu-se lingă dânsul, scrise sub propriul sâd dicted tot ce avea de scris ln-grijatei sale mume. Cum o va binecuvânta pe M. s. sermana mumă, cănd va primi astă scrisbre !
   Aideţl, dâmnelor romăne, imitaţi pe nobila vbstră suverană, pe d6m-nele Costaforu şi Duca pe domnişb-rele Roseti, Brâtianu şi Cuciuk!
                            Un traeilir.
                                                                                                    ULTIME SOIRI
                                                                                                          TELEGRAFICE
                                                                                                            (Agenţia Havae).
   — Serviciul de la 24 Septembre, 9 ore dimineaţa— Parie, 23 Septemvrie.
    D. Leverrier, astronom destnl de cunoscut, a murit.
    D. Jnles Grâry primesce candidatura în al nonlea arondisment diu Paris, înlocnind pe Thiers.
    O telegrama din ConsUntinopol confirmă scirea că Şefket-paşa a ajana la Plevna eu un convoifi de muniţii.
                                                                                                                                                                                                                    Vlena, 23 Septemvrie.
    O telegramă din Conetantinopol anunţă că în tjina de Vinerea din armă Mehemet-A i ar fi respins pe Ruşi după o luptă de 10 cesurl.
                                                                                                                                                                                                             CoDstantlnopol, 23 Ssptemvrie.
    Dnpă scirile sosite din Plevna in dimi-neţa asta şi cn data de mercarî, Osman-paşa a fi urmând să resiste la atacurile (Jilnice ale Ruşilor. DoS-spre-tjece bataltâne rusesc! atacând marţi posiţiile întărite ale Tarcilor afi fost respinse suferind pierderi însemnate.
   — Serviciul de (£ 24 Septemvrie — armaţii —
              Hor aista Jenl, 23 Septemvrie.
    La 17 ale cor. in timpul nopţii, niecs sentinele înaintate descoperind nisce Torc! oe înaintai! încet, s’a dat în datăj ordin tiraliorilor de a-î lăsa să se apropie până la 50 pa§! şi apoi a da foc. O descărcare tare pnse pe inimic in fugă. Dapă doă atacuri noi şi nefolositâre, Tnrcil să retraseră pe la 9 ore dimineţa. Alte opt atacuri, dar maî slabe, erai! în acelaşi timp îndreptate coatra Roşilor.
   Dar atacul cel maî înverşunat s’a făcut in contra fortului St. Nicolae; acesta a ţinut trei câinri de dimineţă şi până la ametji. Grămezi de Tnrclsă aruncară pe stânci asverlind cu mâna granate. Doă compănii rusesc! îutorcâuda-se prin ajutorai gabionelor, respinseră pe inamic. Cu t6tă canonada şi o împuşcătură vine, tarei! se menţinură pe stâncă. La 6 ore (Uimind ţa, plântară st<*gal alb cn crucea roşie. Roşi! încetară focnl.
   Insfîrşit pe la amia^i, doă compănii din regimentul Jitomir, şi o alta companie din regimentul Volinia, goniră pa Turci de pe stâncă, prăpădindu-î mal ca totnl. Tot costişul despre mia<Jă-<Ji era acoperit de cadavre turcesc!.
   Colonelul Trajnicoff, care comanda colonii de atac, fiind rănit, prinţul Hilcovv îl înlocui. A patra baterie, a patra-spre-tjecea brigadă a colonelului Hofftnan, ftn-tâia baterie a prinţului Mesceraki se distinseră maî cn osebire îa aceztă bătae. Prinţul MescerBky fiind omorît, a fost înlocuit de locotenentul Sidorin, care a fost rănit ca şi colonelul Re/.vi! din al doilea batalion de sapierî. Purderile rnsescl sunt mal mari de cât s’a spns în raportul din armă. 31 de oficerî şi 1009 de 6menl afi fest puşi afară din servicifi.
   Generalul Rndeţski oonduse în personă. frumosa operare din 17 Septemvrie.
T\a vĂnrlarA cu conditiunl »'»«-
l/e V eiiydl O ta^6se, dou? locuri de case de diferite mărimi, strada Verde in faţa caselor D-Iul Plagino ;i c&ţi-va paşi departe de Podul Mogoşdi.
   Doritorii se vor adreaa ia administraţia acestui (jiar.
TIMPUL
:
                                                              Do închiriat
                                                                  diferite
APARTAMENTE
                                                            A se adresa la D*nu ŞTEFAN PRETORI AN Strada Sfinţilor, No. 54.
(62S-U)
c: o «a v i re
    Profesor de danţ cn răpede metodă după care ori fi cine fără de OBebire etăţeî, p6te învăţa nu Valţ, trei Polci, |i Cadril francee cel mult în 8 «Jile; am deschis nn Salon in Strada Schiţai M&gurenn No. 20, in doBnl Cismigialni; nne se va da lecţie peste vară cn preţnl mai eftin.
  TBIGONOMETRIA
                                                            de d-nn
                                                      SPIREA HABET
se află de venijare nnmai la Librăria E. Graeve it Comp. piaţa Teatrnlni cn pre-
                  Teatrnlni cn ţinl de lei noi 6 esemplarnl.
                                                                                                                                                                                                                                 (619—0).
Da VÂndarA nnPianinocnpreţ L-' VCU^ldlO, de 760 fr. a se a-
drssa la Magasinnl Consnlatnl Rusesc.
      760
muzical vis-â-vis de (924—3)
0
Damă solidă, caută, un loc ca guvernantă s6il econ<5mă. A se adresa la administraţia acestui <jiar.
DViftrAOnil reîntors în Capi-
                                                                                                                   • vlUIOctllll tală a reluat SBer-advocat. Strada Po-
ciţinl profesiune! de lonă No. 2 1.
Mobile de casă ’nnt p*nlrn
de vând a re. A ee adr" acestni
plecare eftin
administraţia
  (014—0).
PENTRU PĂRINŢI
   D-nn profesor Mihalescu, la Liceul din Craiova luăm! nn noQ local, primeşte în familie câţi-va elevi dâudu-le pe lângă celelalte îngrijiri şi preparaţinnea din obiectele mai grele.
  A eşit de snb tipar :
  Mauual de Comptabilitate
                                                                                                   ÎD
                                                                                  PARTIDĂ DUBLĂ Şt SIMPLA pentrn nsnl ecâlelor de ambele sexe, de DIMI TRIE I A. BOU Deposit la librăria Fraţii Ioaniţiu, Lipscani. Preţnl 80 Hani.
  S’a pns snb tipar şi Economia domesticit cn Comptabilitatea domestică.
T'Ia SPADilof moşia CĂLUGĂ-W dltîUUdl, RENI DistrictnlB Vlaşca, CălDiştea. Doriţorii se vor adresa la d-nn Warthiadi Strada Moşilor No. 96.
                                                                                                                                                                                                                                                   625—li.
  Făcândnmi-se onârea d’a fi chemat de Societatea Crncea Roşiă la Spitalul temporar de răniţi de la Tnrnn-Măgnrele, subsemnatul incnnosciinţez pe stimabilii mei clienţi că cu începere de la 1 Septembrie viitor voia absenta din Capitală.
  Tot de o dată I rog ca la cas de trebuinţă să se adreseze la stimabiluia med amic Dr. Stoiceacn, domiciliat Strada Covaci No. 1, Casa Arveneecn, care a bine voit a mă înlocni pe timpnl absenţei mele Dr. Pctrini (Paul).
De închiriat.
                          Casele din Strada Popa-Rnsn No. 1, conţinând 4 odăi de locuit cn antren, 1 pentru slugi, bucătărie, spălătorie, dependinţe, curte şi grădină, sunt de închiriat de la Sf. Dumitru. Doritorii ennt rngaţi a se adresa la proprietarul D-nn Ioan Spi-rescn, care şade in dosul grădinei acestor eow.
HM
CE SE POATE CAPATA
                                         PKMTRUJ « FBA.MCI
LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PAN2ARIA
LINGERIA DIN VIENA
1
                        Calea Mngoşolei Palats „Dacia“
     Pentru 50 bani: I cot Pichet de vară.
     Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles.
     Pentru 4 franci 50 bani: I păreohe pantaloane pentru călăreţi.
     Pentru 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason.
     Pentru 5 franci: 2 garnitura colorata de dame.
     Pentru 5 franci : U gulere engl., in orl-care fason |i mărime.
     Pentru 5  franci:  6 părechl ciorapi patentate,
     Pentm 5   franci:  6 gulere moderne pentru dame, după     alegere.
     Pentru 5  franci: 12 batiste albe de păncă adevârată.
     Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate tivite |i spălate.
     Pentru 5 franci:   6 proHdpe de păniă curată.
     Pentru 5  franci:  6 şervete da moaă de pâmft adevărată.
     Pentru 5  franci: 12 şervete albe de oeaiil.
     Pontru 5 franci :  1 cămaşă modernă, simplă s6d brodată,
     Pentru 5 franci:   2 batiste cu monograme fin brodate.
     Pentru 5 franci:   1 batistă francesă fin brodată cu dantele.
     Pentru 3—B franci: 1 corset de damă Pentru 5Va franci : 0 cămaşă de nftpte
     Pentru 5 franci:   3 pepturl fin brodate pentru căunăşl de bărbaţi.
     Pentru 5 franci:   2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul gi manşete).
     Pentrn 5 franci:   1 camison modern brodat.
     Pentru 5 franci:   1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd.
     Pentru 5 franci:   1 cămaşă sefl o pereche de ismene de damă, bogat brodate.
     Pentru 5 franci:   1 cravată de damă, adevcrată CrOme-Dentelle.
     Pentru 5 franci:   l fustă costum plisstf.
     Pertru 5 franci, 1 bucată Tulpan.
     Pentru 25 franci: 42 de coţf = t bucată Chifon franţuzele.
     Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfaotş de toile.
      Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan englei de 5 oeţl.
      Pentru 20 IrancI: 24 ceţi Pichet.
      Pentru 20 franci: I bucată Manta de bale.
      Pentru   18— 25  franci : 1 bucată    pămâ de Ramburg,   de 36 — 45 coţi.
      Pentru   55— 68  franrl : 1 bucată   p&ntă de Belgia de 60 coţr.
      Pontru   75 —108 franci: 1 bucată    p&nsă Corona de 58  coţi.
      Pentru 115—210 franci: 1 bucată Toile Batiste francee.
      Pentru 12—*22 franeî. Plapămft de lini forte fine.
          Afară de articolile menţionate so găseşte tol-d’a-una trueeurl complecte.
                        Calea Mogoş6ieI Palatul „Dacia“.
ComăndiIedin districte însoţite ou preţul respectiv te ver efectua Iurte grabnio eonseiincios •
S
ra
0
Pi
(!)
 ANUNCIU IMPORTANT.
                                    KDMAI Li BIHQMITOL HĂGAS1N
WutA
                                          Sub firma
   SAL. WEISERMAHN
a
                                                                                                          Strada Carol I No. 6 (cnriea veche) vis-â-vis de farmacia Rlssdorfer.
6
                                            Strada Carol I No (cartea veche) vis-â-vis de farmacia Rlssdorfer.
   A6 sosit, pentrn sesonnl de veră nn bogat asortiment de incăl-ţSminte pentrn BĂRBAŢI, DAME şi COPII.
   Cn deosebire PANTOFI DE DAME
ti
b
       Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tote formele dnpă cele J mai din nrmă fns6ne şi efectuate din primele fabrici din Europa. X
•• Asemenea nn mare transport de cisme langi de Incht, de Lak r
W răsese şi de vacs ca şi Mantale (cauciuc) de pldie prima qualitate. ii Snb-semnatnl mnltnmind onor P. T. Pnhlic da incradura, r.a *1

   Snb-semnatnl mulţnmind onor P. T. Pnblic de încrederea ce afi dat msŞissei firme, care până acnm nS depas probe de fina calitnte a Mărfei cât şi de eftinătatea preţurilor, speră ca şi d’acnm înainte va bine voi a ’i da concnrsnl şeii, găsind in tot-d'a-nna atăt mărfuri fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mai moderate.
                                       Cn tdtă stima
(588— 0)
SAL. WEISEUMANN.
b
i
<
E 8 P O 8 I T
EPISCOPIEI No. 4
  STRADA
                                                      LA .STRUGURILE NEORU«
OG A8IU NE RARĂ
8
©
VINURI NATURALE
11 ANI
X 3KT
    VECHI DE 4, 8 ŞI
FLACOANE SI CU OCAUA
    cu preţuri f<$rte redute şi neauzite pSuă acum
   INDIGENE ALBE ŞI NEGRE
                          Băşicată
De Cotnari • Drăaăşanl , Odobeştf
         De Dălu Mare Misohet Raţltohia
                                                            VINURI STREINE eu grot şi eu detai]
Negru Vărtoe TămâiAiă
Da Champagna > De Rbin   I Malaga 1 
, Bordsaux   | » Ungaria ||i Madara 
Chtrry
Muscat Lunel
Nu păte concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi nici In ceea ce privesce preţul ’
lor.
  NB. LiqusururI, Diferita Cegnacurl vieux şi fin Champagna, Ţuică veche naturală şi Unt-dademn da Toscana.
                                                                                                                             HVT. THEODORESCTJ.

 nth aha «:^ r «a k* ■ re »• «
                                                     ,LA STtfUA ALBĂ*
                                               A. V I S IMPORTANT
                                                   întâiul şi renumitul Magaain de
1NCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII
                                                        sub firma
                                            PHILIPP QOLDSTEIN
                                                      »LA STfiUA ALBA*
           Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de Sigismund Prager. Soaindu’ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate,
stau In relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese ca
nasturi In tăte formele, Sandale, Pantofi, ici.; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot oe se atinge de încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copil tâte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vâ rog a vă convinge de adevdr Acdstă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care ’jl a câştigat o reputaţiune de cele mal frumdse penta soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi în viitor voifl fi onorat cu Clientela D-v6stră.                 PHILIPP GOLD8TEIN,
   8trada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-a-vis de Sigismund Prager »La Sldua albă.*
X******************X**********
X    PHARMACIA 3L-A. „SPERANTIA"
X              •*. CIL EA «OOOŞOAE1, M. ”
* DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X
X Obiecte de Cauciuc si Artioole de Toalete. — Asemenea se angajdiă a efectaa orl-ce oo-
              v. _____TU W i i H
X
y         m an de din ressortul medical. BRU £3-
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
DESFACERE TOTALA
   Recomand bogatul meii asortiment „e felurite Piannrî şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Enropeî cn preţuri fârte scăzute.
                                                                                                                                                                                                           Wllhelmine Schreiber «
   (613).      Calea Mogoş6iei No. 2o. '
AVIS PBEALABLE
■
                                               SALLE BOSSEL
th£Atre de operette
et
                                                                                                 VA UDEVILLE FRANQAIS
Direction EMIIiE KELLER
                                                                                                Saison Thcătrale (1877—78). Commenc«ment le Ier Octobre 1877
REPERTOIRE DE LA SAISON
                                                                             OPERA B0UFFE ET OPKRBTTE
                                                                           [ C 8 IQ C E DE CH. LECOCQ
                                                                                                                              La Marj o lat ne r 3 actes ; La Fetite Mmrt/e, 3 actesJ QiroJU, Oirojia, 3 actes ; Lee Cent Vihyts 3 actesf Le* Cloohe* de CormeviUe, & actes.
                                                                                                                                           Musique d’Otfenbach :
La Boulanghre a de* ecu*, 4 actes ; La joii* Par-feumeuat, 3 actes; La Periehole (nouvelle), 3 actes; Mme L’Archidue, 3 actes; La Vit Paneienne, % actes ; La Bell* Htlhne (nouv^JIe), 3 actes ; OrphAI aux E^fer*, 3 actei; La Boit* m Lail, actes | Im Crdole, 3 actes; Le* Brigand*, 3 actes; Barbm Bleu, 4 actes.
                                                                                                                                                                                                                                                        Musique de Lacome: Jeanne, JtammeU* et J tartari ion,
                                                                                                                                                  4 actes.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A
Musique de Litolff: Hdoue et Abailart, 3 actes.
                                                                                                                                                                                                                                                                           Musique de Hervi : La B*U* Poale, 3 actes. Mnsiqae de Grisart: Le* Troi* Margot, 3 actes.
              COMEDIE: s Oominos rotts, La leveillon. Le precăi Vauri Ledieu, Tricoche et Cacolet, La petite mtrquise.
                                                                                                                                                                                                                                                                                  En namdeviUe tonte* le* nonoauUe* d* V annte

Le tableas du personuel de Ia troupe sera publîi d'ici ă quelques joure avec le programmme gdndrai,
I
   L'administration a l'honneur de prdvenir M. leg abonnAs et habituds, que l'abonnement po la souadite saison est ouvert au burean du The&trfl Bosse], tous Ies jours de 12ă3heures de l'aprbqj mid’.'—L abonnement sera de 60 rdpresentation* obligatoires et divistS en deux seriesdeSO r^pr^ sentations. — L abonnemedt devra âtre parJ en deux fois: le moitid en souscrivant et la secood^ moitid le Ier Novembre.

                                                                                                                             Prix de l'abonnemertf pour 60 ripritentetions
Logea................................. 1800  Fr.
Fauteuils............................. 300     »
Stal ..................................150     ,
                                                                                                                                      Prii det Places A la solrăe
Logea ...                                 35 Fr.
Fauteuils .............................. 6,
Stal LI.................................... 3 »
Galerie.................................... 1 »
                                                                                                                                                                                                                                                                          La Directrice, EMILIE KELLER.
Eforia Bisericel Greţulesco.
   DamioecS 28, neoferinda-se precial Ba BtifScStor pentra arendarea moşiei CRE'J’Q LESCIş din Ilfov lîngS Bnftea, pe termen dej einî ani en începere de la Aprilie 1873; r ce va ţine o a treia licitaţie , DominicA a 25 Septembrie, în canoelaria Eforiei, cnrtea ■ Bisericel
Un profesor
vat academia ee oferă a preda
  LECTIUMI
în nrmătdrele eciinţe:
  Deeemn şi pictură, geometria, materna* tica şi îngenere tâte eciinţele necesare penr trn pregătirea de a putea intra în şcd’eh enperiore. Afară de aceste va pntea da lec-ţiuni de piano, de limba francesă şi englosă.1 A se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, tea la Tipografia Thiel k Weiss.
               JHStuSShJKBL-
CEL Ldl-AJ MAEE lvd!JAC3--A.SI2Sr
DE
î
HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA
                „A.TJA. BEljLE JARDINIERE"
                        tMBALM
              '40, Colţul Bulevardului V* Stradel Mogoşâiel,
** O 8 E F1 CA H
Casele Grec6nu, 40
         ESPOSITIUNEA DE HAINE
invit pe Onor. Public să Innc-voiearâ a visita magasinul mefi, unde va gftaî o Esposiţiune de haine confecţionate cuih n’a fost ineft ln BucureaPl, şi anume
              COSTUME COMPLECTE
REDINGOTS şi JA^UETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE
din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţ&, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse ln Galantarele Magasie! pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului
                                              şi se pdte convinge ori-cine cft am remas fidel devislei acestui magasin:
                                    COTSTSXJXvT MARE SI PRETTURI FOABTE MODERATE.
                                                                        JOSEF GRt'irVBALIM
                                                            >A LA BELLE JABDINIĂRE*, 20 Colţul Bulevardnlnl şi Stradel Mojţoşâiel, Caaele Greo^nn 20.
Tipografia Thiel A Wies^, Palatul .Dacia*.
ou oare