Nr. 202. DUMINECA 4 SEPTEMBRE. ANUL II. - 1877. ABONAMJEN'TELE IN TOATA BONA NI A I P« m .....................L. u. 48 Pe 0 Ioni.................* *24 P« 8 l»n1 .................. * 18 IN straimatati: lt ......................... » 60 jjfBMRTlUNI ai BECLAICK: Linia de 80 HM™ P«tit, paNepotul med Aleaandru, — a «Jis Wilhelţn, — nupdtefinicl nu ra încheia pacea mal ’nainte d’a'fl ajunge scopul.* _______________________ De la începutul atacurilor asupra Plevnei ft până erl, o oră după amiază, 6,000 de răniţi erati transportaţi în ambulanţe, 3,500 ad fost deja evacuaţi. Nici o lovire nn s’a-mal făout pe cele alte punctea 1« teatrului de reaboT. Armata rusă din Rusciuc este concentrată în noile sale posiţicnl la o mică diRUnţS de la Cerni-Lom (Kara-Lom) care este ocnpat de Turci. Ultime scirl pe pagina IlI-a BUC0RESCI -k SEPTEMBRE SCIRI TELEGRAFICE ALB «TIMPULUI, (Ifsntii Birul — Serrlolul H u 14 8.,t«mbre. » *re ~ Pu-*41fi, 18 8ept«mbre. Er{ Artilerii a tri. Ia acortl bStae »-•npra retranşameotelor taroesci |i a«npra oraţalm. Pe Ia orele 4, mal mnlte foeorl ■e ApriaterS ia PIstda şi .’g^ ga*it iot Mplosil tari in laglrnl taroeee. Tarcil aB reepnn» «lab. Silinţele lor «’aB îndreptat mal ales a.opra flancnlnl sting rusesc, unde g.neralnl Skobiletf a respins cinci Atacări inveiţnnate. Dar spre stfri. Ia aI şaselea atac atribuit al pîrlid.că poaiţiunile pe cari le lnase Ia 11 ale Cor In o6ptea din din urmi, EnţiI s'aB re-tranfat in poaiţiunile apropiate ce le o-npfi împrejurul Plevnei. I Uâniţil romani afi Început vina la Turnu-MSgurele. Pana acum s’afl adus peste opt sute. Alţii vor urma. Unii sunt deja aduşi In Bucurescl. Gemetele de la Turnu-Migurele şi bubuirile de la Plevna, iaca ceea ce brebue s& preocupe a^f t6ta su darea romana. Primul ministru a venit pentru o n6pte In Bucurescl şi a doa umla sprq RasgTad şi Giumaia. Aceste fapte dovediră viţiele po-siţiel ndstre. S'a simţit necesitatea unei concentrări. S'afl chemat lnapolj detaşementele de peste Balcani mâr-ginindu-se a fortifica strfimtdrea de* la Şipka şi a ocupa strâmtdrea de la, Hain-Kpol. Pe lăngă acestea, corpul prinţului Shahovskol se apropie de Plevna. Totuşi, Îngrijirea de a nu, lăsa pe Bulgari, nici chiar parţial, tn resbunarea turcească, prevaluă şi acum. Acesta a Impedlcat o concentrare mal tare care ne-ar fi permis de a opera o mişcare ofensivă, căti se pdte bine ar ft tată. In adevăr, la aripa ndstră stăngă Mehemet-Ali era la 150 chilometri de depărtare; In centru Soleiman-paşa nu da Încă semne de viaţă; şi apoi posiţia întărită de la Şipca trebuia sâ'l ţie tn loc un spaţ de timp suficient. Osman-paşa remănea isolat şi la descreţiunea ndstră. A concen- tra grabnic tdte forţele ndstre, a Ie arunca In grămadă asupra Pievnel, a năvăli asupra Iul Osman-paşa, a ’l lua la g<5nă, era o Întreprindere care avea şanse asigurate de reuşită. Trebue să credem că atacul intempestiv al posiţiel Plevna de către prinţul Şhittiavskol In capul numai a două brigade, făcu să se pără-sescă ori-ce altă Întreprindere. S’a luat deci hotărărea de a se ţiue Iu defensivă pănă la sosirea ajutdrelor tu destulUtdre. De atunci, mal nimic nu s'a shim-bat tu posiţia celor doă armate beligerante. Soleiman-paşa veni să-şi sfărâme armata de posiţia fortificată de la Şpka şi face să trâcă posterităţi acest nume prin curagiul eroic al apărătorilor. Mehemet Aii câştigă la Lom succese sterpe. In fine, Osman-paşa,după o lungă inacţiune a făcut o recundscere cu mari forţe care l'a costat scump şi a căriia urmare a fost luarea Lovcel. Turcii deci afl câştigat pe ici pe colo foldse pe care deja le-aU avut. Posiţia armatei rusescl, din contra s'a îmbunătăţit tntr'un mod simţitor. Armata romănă a trecut Dunărea şi s'a aşezat In liniă. Acâsta este o armată tânâră dar şl face datoriă. Pe lăngă acestea ajutdre puternice trec meretl Dunărea. Dirigiate pe nisce puncte strategice bine alese, ele vor modifica tntr'un mod simţitor posiţia armatei rusesci şi In folosul el. Ea şl va relua libertatea de acţiune. Bravura probată a soldaţilor noştri, căriia nimic nu i este peste putinţă cănd sunt conduşi cu energie, dar şi cu acea băgare de sdmă care nu esclude prevederea, va face restul. Un abonat. REVISTA ţHARELOR. Traiasca Armata Româna lată strigătul ce a isbuonit de la Severin la DorohoiU din tdte pep-turile române ; şi acâstă urare triumfală, umplând aerul de o melodie resunâ’dre, a fostculâsâde legiunile cerescl spre a se oferi umbrelor glo-ridse ale Ştefanilor şi Mibailor care, râdicâudu-se şi crucişând aerul cu spada lor eroică, esclamară î Hosana Celui de sus! Nici de astă dată vitejia româ-nâscâ nu s'a desminţit ci, ca In timpii străvechi de glpridsa memorii, plugarul încins cu sabia străbună şi Înarmat cu puşca modernă, TIMPUL strigft pâgânulul: Fug! ci dai! Musulmanul uimit pirisi fugind posibile sale Intirite iar ţara rfispunse acelui strigit prin : Triiasci Armata Rora&na! In mijlocul acestui entusiasm ne-descriptibil, şi pe când tot ce este român stâ cu ochiul aţintat spre malul drept al Dunirel, Însoţind cu rugile sale pe voinicii care se lupţi, adevăratul Intemeiator al armatei române şi a falei stribune, acela ciruia datorim cu toţii isbândele ndstre, generalnl Florescu se afli departe de 6stea sa iubiţi, din fip-tura sa, sub lovirea unei acusaţiu-nel firi aseminare, decretaţi de o cameri invididsâ care a încercat sâ’I râp^scâ meritele sale, neobosita sa labdre şi înzestrarea armatei precugetati, spre a o atribui unor pigmei, creaturele acestuia, elevii scdlel sale, unor ingraţii care datoreai a se închina lui ca la zeul lor! Iatâ adevfirul. Da, generale; tot ce este român şi cugeti romftnesce n’a uitat, nici nu va uita, ci ţara datoresce d-tale aceste legiuni de bravi care se lupţi pentru apărarea ciminulul şi drepturile stribune, şi daci vre-unul ar cuteza, In mijlocul urărilor generale, a te atinge, mii de voci vor striga precum ai strigat şi erl: Trăiască generalul Florescu! Nici Britienil, ni„. Roseti, nici chiar d. Cogâlniceanu această individualitate română, nu’ţl pot răpi cea ce este fructul labdrel tale gene-r6se, şi pentru care al fost atât de critat din partea acelora cari afl culeg laurii destinaţi fruntel d-tale. Nimeni nu’şl pdte apropia făptura ta; nici cel mal Indrisneţ usurpa-tor nu va cntesa a fice: ci altuia aparţine formarea armatei. Rămâi prin urmare singurul cu acea glorii şi cu faptele măreţe ale oştenilor români. Triiasci armata Români! repetă ţara redesceptati, ş’acest strigăt călduros ajungănd până la domnia-ta trebuie si temângâietnde ajuns, căci cel ce se luptă nu uită acusarea mantalelor ş’a ciciulelor atât de stigmatisate, şi însuşi d. Cogilni-cânu '1 mirturesce In depeşa trimisă Prefectului local, când fice CA do-robanţil (curcanii) laşului afl fost cel d'ântăitl intraţi In foc şi stdgul lor decorat cu marea cruce a Stelei României. Ascultă acea mărturisire spontanei, şi marele tăi suflet se va mângâia. „Antăiul regiment care a dat pept inamicului şi al căruia drapel a fost Intăiul drapel al arm atei române care a primit botezul de sânge, este al tref-spre-fecelea regiment de Dorobanţi compus din Sil Iaşanilor. „Acest drapel este astăzi decorat cu marele cordon al „Stelei României* ji Împăratul Alexandru a dat câte două cruci St. Gheorghe la flecare companie din acest regiment, care apoi s’afl dat celor mal bravi după alegerea soldaţilor. Ca m.%1 tot-dă-una şi asti-dati Iaşii afl fost Înainte mergător. „Mândru a fi Iaşan, rogu-vă a felicita din parte’ml pe conorăşenil şi conjudeţenir mei.* Mândru d’acăstâ mărturisire, nu uita, Generale, că legiunea XIII Română a fost cea d’anteifl care, ca cu-ceritdre, a intrat In Iaşi, şi prin urmare regimentul al XIII de dorobanţii din Iaşi era dat să intre şi el cel ântăifl la foc şi se aşefe drapelul Romei reînviată pe bastidnele Osmanilor. Istoricul Cogâlniceanu a uitat acăstâ fericită coincidenţa, altmintrelea ar fi reamintit-o In depeşa sa. Un militar nu trebue să uite istoria ţărel Iul, nici datele gloridse străbune, prin urmare Iţi dedicăm acăsti mirăţâ coincidenţă de număr Intre legiunile Romei cel veche cu dorobanţii Romei celei nouă. Te-am vgfut la foc mândru şi superb, permite-ne a-'ţl reaminti acea dată care face fala juneţe! dom-niel-tele şi suntem siguri că când ora va suna, când colinele acuza-ţiunel vor cădea, atunci armata te va aclama ca pe părintele el, iară domnia-ta. Generale, 'I vel respunde : Trăiască Armata Română! Ondrea, patria şi Independinţa României reclamă sabia domniel-tele, şi dacă invidia şi ingratitudinea, fie de sus, fie de jos, aă putut un moment a'ţl răpi comanda, istoria va înscrie numele generalului Florescu In litere de aur.—Nu uita acăsta, Generale, nu uita cea ce datorezi acestei ţări, şi dacă tribunnil 'şl aă permis a haranga armata In presenţa şefului el suprem, domnia ta al salvat tronul de trei ori prin lealitatea şi devotamentul care 'ţi sunt devisa. Am fis şi tdtâ ţara cugetă ca noi. {Tndtpendenţfi) Cetim In „Romania liberă*. Sunt aprdpe doă săptămâni, de când am atras atenţiunea d-lul ministru de justiţie asupra atentatului tâlhăresc săvlrşit contra d-lul Dia-mand, din Bolgrad, de o haită de dment perduţl, şi asupra negligen-,el de care se face culpabil procurorul de Ismail. Ne pare răă că vocea noastră n'a putut ajunge, se vede, până la auzul onor. ministru, căci procurorul nu s'a mişcat încă spre a’şl Împlini datoria. Sperăm că, după acest al doilea avertisment, onor. d. ministru de justiţie, a cărui atenţiune se preocupă fdrte de sdrta financiarei va bine voi eă Invite pe represen tantele săfi In parchetul de la Is-mail sâ-şl turbure puţin repausul, căci este vorba de viaţa unul om contra căruia s’a năpădit o bandă de asasini. Şi fiind că vorbim despre bătăi, ne vom permite a Întreba pe onor. cap al dreptăţii : Ce s’a făcut cu scandalul petrecut In Grand-Hătel din Severin, unde primarul şi cu agenţi publici aă căzut cu ghionturl şi cu palme asupra ospelieril Mărie; comiţănd un act de brutalitate o-didsă, dinaintea corespondenţilor de la „Temps*, „Neue Fr. Presse* şi „Siăcle* I—Ce s’a făcut cu sub-pre-fectul Nestor, din plasa Teleorman care a bătut Intr’un mod sălbatic pe primarul din comuna Tecuci, In cancelaria primăriei şi de faţă cu sătenii ? Asemenea fapte, cari denotă nişte deprinderi barbare, devin cu atât mal odidse cu cât vedem că justiţia nu se mişcă spre a reprime răul şi, prin nepăsarea sa, le dă 6re-cum un testi-moniă de încurajare. Nu este grea, ca procurorii sâ’şl cunăscâ datoriele, şi este şi mal puţin grea de a’I chema la împlinirea lor. DE LA TEATRUL RESBOIULUI Erl guvernai a publicat următorul buletin de la teatral resboiulul: Spre compleetarea scirilor despre asal-tele date la Plevna Iu fioa de 30 August de către trapele ruse şi române, putem adăugi că In acea fi sera târfiQ, s’afl luat doă redute turcescl, din oare una, numai de trupele române. Luarea redutei celei mari, Criviţa, s'a făcut de doâ regimente ruse şi de doâ-spre-fece bata-lidue românesc!. 0 altă redată, a fost atacată de Români; de şi trupele nâstre afl fost respinse, ărnenil de sciinţă asigură că şi aceşti redută trebue să cadă îndată ce armatele aliate vor Începe \ o bombarda din reduta Criviţa ce acum este In mâna trupelor ruso-române. Consecinţa erte că căderea Plevnel nu mal este de cât o cestie de timp. Ultima redută luată nn este de cât opt sute de metri departe de oraşul Plevna. Perderile Românilor sunt Însemnate, Insă nu sunt aşa de mari In proporţie cu formidabila Întărire a redutelor şi a retranşamentelor din jnrnl Plevnel, cari se pot compara cu tăriile de la Sevas-topol şi de la Dflpel din Danimarca. Nnmărul morţilor este aprdpe de doă Hute, Intre cari sunt rjece oficerl. Numărul răniţilor se apropie de 1,000 Intre cari sunt 30 oficerl. Amăruntele şi nnmele ne lipsesc tuci Regimentul de dorobanţi No. 10 şi batalionul al 2-lea de vânători afl avut cele mal mari perderl. Joi, 25 August, M. S. Domnitorul a ple cat de la cuartierul eâfl general din Po-radim Ia cuartierul A. S. I. Marele Duce Nicolae la Radeniţa. In arma inţelegerel stabilite între ambii comandanţi, M. S. Domnitorul e dator ca, peete nâpte, trupele armatei de Vest şâ mergS inainte spre a ocupa posiţinni in faţa Plevnei. A doa fi, 26 August, la 5 ore de dimi-nâţS, bateriile ruse şi române afl descbis focnl asupra liniei de întăriri a redatelor şi retranşamentelor turcescl, şi tonurile inamice afl răspnne îndată. O canonadă din cele mal vine B'a încins îndată pe valea şi pe înălţimile din prejurnl Plevnel. La orele 7 de diminâţă, M. S. Domnitorul, inBOţit de suita Sa , a mers de a inspectat posiţinnile trupelor. E. S. locotenentul general Zatow, şeful de stat-ma-jor general al armatei de Vest, împreună cu statul-major general, a întâmpinat pe înălţimea Sa şi ’L a însoţit în acâstâ in-specţiune. D. general Oernat, comandantul armatei de operaţiune române, împreună cn statnl-major general român, a sosit asemenea şi a raportat înălţime! Sale despre mersul acţiunel spre partea trupelor române. Pe la amâfî, & sosit M. S. Imperatorele şi A. S. I. Marele Duce Nicolae, împreună cn suitele Lor. Majestatea Sa şi A. S. Imperială afl asistat la lupt» de artilerie care se urma cn mare vigdre din ambele părţi. Canonada a urmat în tot cursul filei; spre sără M. S. Imperatorul şi Marele Duce s’afl întors la cuartierul Lor, iară I. S. Domnitorul, după ce b’s încredinţat de efectul produs de artilerie asupra posiţiunilor inamice, s'a întors sora la quartiernl sefl din Parodim. Focul ba-terielor rnso-române a continuat şi peste noapte, spre a impedica pe inamic de a repara stricăciunile produse în întăririle sale. Sâmbătă, 27 curent, M. S. Domnitorul S’a dus de dimineţă şi a inspectat posi-ţiunile armatei române. Apuî înălţimea Sa a venit la centru, nnde S’a întâlnit cn M. S. Imperatorul şi cu Marele Duce Nicolae. Focul artileriei a continuat cu energie şi în accetă fi. Unele din bateriile române având ordin a înainta redepe în posiţiune n’avuseseră timp a se retranşa şi afl tras câtă-va vreme descoperite. Cu t6te acestea ele ’şi-afl făcut datoria cu precisiune, tirul lor afl foBt din cele mai precise şi-afl atras lande din partea tutnlor. De şi focul a fost forte vifl, perderile suferite de trupele ndstre in aceste file afl fost minime. Armata română a avut nn artilerist rănit. In trupele ruseBci perderile afl fost ce-va mal simţitdre, între cari un colonel de artilerie ncie. Spre seră s’a observat că nna din bateriile turcescl nu mai riposta focului nostru. O colâna de atac s’a îndreptat imediat spre deasa, şi ajungând în baterie, a găsit’o abandonată. Turcii transportaseră cu mare grabă tuuurile dintr’ânsa. Trupele imperiale rusesci, pornite epre a ataca acea baterie, afl luat imediat posesiune de dânsa. M. S. Imperatorul S’a întors sera la cartierul Săfl, eră I. S. Domnitorul împreună cn A. S. I, Marele Duce Nicolae S'afl îndreptat spre Poradim. In nâptea de 27 spre 28 August, regimentul al 12-lea de dorobanţi şi un batalion din regimentul al 7-lea de infante- rie de linie, afl esecutat un atac asupra nnni retranşament turcesc. Dnpă o împuşcătură fârte vine din partea inamicului, susţinută prin focuri de şrapnel trase din bateriile sale, Turcii afl părăsit retranşa-mentul care afl fost luat de trapele nâstre, şi in care s'afl manţinnt cn tâte încercările făcute spre a i'l lua înapoi. Acâstă întreprindere a fost esecntată cu vigâre şi cu un avânt admirabil de ţinerile nâstre trupe, şi înaintat la atac cu resolnţiunea şi cn bravura unei trnpe deja încercate în foc. De şi scurtă, lupta a fost insă destul de sângerâsa, ceea ce dovedesce vioiciunea el. Perderile inamice nn s'a putut bine constata, căci el s'a grăbit a lua cn densul cea mai mare parte din morţii şi răniţii săi. Din partea trupelor române avem a înregistra 16 morţi şi aprâpe 100 răniţi, aparţinând regimentului al 13-lea de dorobanţi, batalionului din regimentul al 5-lea de infanterie şi unei baterii că-lărâţă, care a susţinut atacnl. Căpitanul Morţun, din al 13-lea de dorobanţi, locotenenţii Marinescn, din al 5-lea de infanterie, şi Harţei, din bateria călărăţă, afl fost răniţi, Acest prim fapt de arme al ostaşilor români ’şi-a tras laude din partea armatei imperiale şi a escitat un mare entnsiasm în rândurile oştirei nâstre. Duminică, 28 August, I. S. Domnitorul a mere de a visitat la ambulanţă răniţii români în lupta din nâptea precedentă Apoi, Măria Sa s’a întors înaintea poBÎ-ţinnilor, nnde a întâlnit pe Majestatea Sa Imperatornl şi pe A. S. I. Marele Duce Nicolae. Aci, Augustul Monarch a exprimat Suveranului nostru felicitaţinnile Sale pentru vitejia arătată de trupele române. Majestatea Sa Imperatorul ainsărcinat apoi pe ajutantnl Săfl, principele Deraidoff La-puchin, de a merge in liniile române şi a transmite regimentului al 13-lea de daro-banţi, batalionului din regimentul al 5-lea de infanterie şi bateriilor româneecl augustele Sale felicitaţiuni pentru pnrtarea lor in aceste trei file de Inptă. La dejunul care s’a lnat pe câmp de Majestatea Sa Imperatornl, împreună cu A. S. I. Marele Duce Nicolae şi cu I. S. Domnitorul, cu suitele Lor, Suveranul tu-tnlor Roşiilor a ridicat un toast in sănătatea armatei române. M. S. Domnitorul a răspuns purtând în sănătatea armatei imperiale, care va stimula avântnl de vitejie in armata română. Apoi, Imperatorul a bine-voit a da ordjn a se distribui 50 de cruci ale ordinului Sântnlnl George soldaţilor din bataliânele şi bateriile române cari luaseră parte la luptă, câte doă cruci de fie-care companie din regimentul al 13-lea de dorobanţi şi din batalionul regimentului al 15-lea de infanterie, câte doă craci asemenea de fie-care baterie de artilerie, eră pentru bateria No. 5, care era cea mai înaintată şi se manţinea sub focnl încrucişat al bateriilor inamice, Majestatea Sa ordonă a se distribui 4 crnci ale Sântului George acestei brave baterii. M. S. domnitorul, merse tu personă spre o esprima trupelor oarl fuseseră in foc domnâsca Sa mnlţumire, şi trupele ’L salutară cu entasiaste aclamaţi uni. Domnitorul decora drapelul regimentului al 13 de dorobanţi cu crucea ordinului ,Steoa României, pentru bravura acestui regiment. Canonada urmă cu cea mai mare vigâre, în tot oursni filei de 28 August sub schiî Majeseăţ»! Sale Imperatorul Rusiei şi a’i A. S. I. Marelui Dnce Nicolae, şi sub comanda directă a comandantului şef al armatei de Vest, M. S. Domnitorul. In acestă fi bateriile ruse şi române câştigară necontenit terăm înaintând spre inamic, şi restrângând cercnl de gnrl de foc care încongiâră şi bnte posiţinnile sale pnternic întărite. Pe la orele 4 după aniefî, un detaşament de focnl artileriei nâstre, făcu o re-cunâecere in tiraliorl spre reduta cea mare din liniile turcescl. Inamicul, crezând în-tr’un atac din partea nâstră, scose imediat din redută trupe de infanterie, un foc vifl se încinse iutre ambele trape câte-va minute, şi scopul recunâscerei, care era de a vedea ce forţe are inamicul spre a prote-gia reduta, fiind atins, tiraliorii noştri se repliară in ordine, şi infanteria turcâscă se retrase. Imperatornl, Marele Dace Ni-colne şi Domnitorul Se reinturnară spre seră la quartierele Lor, er focnl artileriei continuă tâtă nâptea. 1). Lachman corespondente al fiarelor „Bund* din Berna şi al „Ga-fetel de Chicago* (America) adre-sâzlt „Românului* nrinittdrea epistola: Crivitza, 29 AlirhsI (10 Bept, 1877). Ataşat de cinci săptămâni pe Iflngă di-vifria IV-a d-lul colonel Anghelescn, in calitate dc corespondinte al tjiarulnl jBand* din Berna şi .Gazetol oficiale din Chicago* (America) am avut In fjina de 27 Angost ocanianea d'a constata val6rea morală a bravei armata române. Fiind însămi ofi-ciăr într’o armata străină, cred că apre-ţiarea mea p6te avea 6re-care valdrp, de vreme ce am deatnlă esperienţa din timpurile trecute, când ano avat şi eîl ondrea de a lopta cn arma în mână. Timpul nu’ml permite a v? da amănunte; mă voiil mărgini der numai în a v? comunica ideea ce am căpătat despre armata română. D. loc.-colonel Voinescn, şefnl statnlnl major al divisei IY, era însărcinat a face o recnndacere ca regimentul al 15-lea de dorobanţi, batalionul al 2-lea din regiraen-tnl al 5-loa de linie şi o secţie de artilerie. EQ chiar m*am alătnrat pe lângă compania 5-ft din regimentul al 5-lea, cn care am intrat în linia de tiraliorl. Dnpă pn-ţine momente ne primesce un foc, cnra n’am vă^nt nici la Solferino, nicî la Co-stozza, dar lanţnl tiraliorilor se ţine neclintit. O ordine perfectă domnia în 16te coldnele, cari înaintat! pas cn pas spre redata cea mare. In apropiare de 1000 metri, Tnrciî a-rnneati o plde de proectile asupra cold-nelor ndstre, însă toţi de la mic până la mare erai! la inălţimea sacrei lor misiuni. Dnpă 2 ore de luptă Tarei! eraii isgo-niţî dintr’o redată, pe care a luaseră en baioneta. Mi-ar trebui mult timp ca săvănnmesc ps toţî bravii; m? mărginesc d£r a v? spune nnmal ca locot,-colonel Voinescn im-prennă cu d. căpitan Groza din statoî-ma-jor, aii stat necurmat în foc, dând ordine in drdpta şi In stânga nnde era trebuinţă, S’ail distins asemenea căpitanul Pruucn, Roşiann fi raaiornl Iarca din regimentul al 5-lea, comandat de bravnl colonel Bo-roneson, acum şef al brigadeî II. La dorobanţi, colonela! Petrovan, maiorul Leca şi alţii, sdil mal bine Intre oddrele preţiow ce ’mî-afi rernas de la răposatul med părinta Vornicul A-lesandrn Stnrr.a Miclăoşanu, se află fi o fbiţ® lnngariţă de hârtie de bumbac, văp-sită n«tfru •» «crisă cn litere albe de o pnrte P* 1 rânduri, de alta pe Qn rând.- ^Acefltă foiţă, dnpe cura <}ice o uotiţă a părintelui mefi, ,s a găsit între eele-Valte od6re ce in coraora găsită de Maiorul Ioniţă Iamandi în ţinutnl Dohoitt« - fi ftete, pe vasele de argint, a- stă-f)l păstrate în mnseul Brmitaginlal (din PfcUrsburg), «ingarul obiect ce a rămas cunoscut din mormântul Mongolic, deschis la începutul secolului în satul Conţeştil lângă Prnt*. »Colegul nostru P A. Odobeacn a descris pe larg în cartea sa despre Istoria Ar-chiologie! (voi. I pag. 505 fi urm.) acestă foiţă, scrisă îa limba tibetană. Din espli-carile sale căpătăm convingerea, că ea este unul din monumentele cele ma! vechi, cele niaî însemnate, aflate în ţara nostră, că ea este o rămăşiţă din timpul năvălirilor Tătarilor din ftntâia jumătate a secolului 13-lea.* »Rog, domnule Preşedinte, ca onorata Societate Academică să primoscă a depune în colecţinnile sale acest obiect preţios.4 D. Preşedinte esprimă mulţnmirile Societăţii d-lui Starea pentrn acostă preţiosă oferă. D. Siou propune, şi Societatea adheră, ca adresa d-Iu! Storza să se treci în pro-cesul-verbal de astă-ijî. Membrii se împart în secţiuni, şi comi-siunî, cu ale căror lucrări se ocupă până la 5 ore p. m. Preşedinte I. Ghica. Secretar ad-hoc : A. Roman* C4LS4 FKRATA B0CDRISC1-GIDRG1D Am primit de la d. Lupulescu, directorul liniei ferate Bucurescl-Giur-giu, nrmătdrea scrisdre pe care din scăpare din vedere, n’am publicat-o la timp. N’avem nici un cuvfent de a ne plănge de d. Lupulescu. Este din cel mal corapetinţl barbaţt In ramura căilor ferate, unind teoria şi practica lntr’un grad mulţumitor. Recundscem chiar că pesiţia d-sale este fdrte ingrat A. Am avut ocasie Inşi-ne de a ne convinge de intrigile şi calomniele ce neîncetat urzesc, acel străini cari nu suferA şi pe KomAnI lntr'o sferA pe care ar voi s’o monopoliseze el, străinii In România ! Recundscem cA linia Bucurescl-Giurgiu n’a fost pregAtitA pentru mulţimea transporturilor ce face de la Începutul răsboiulul lncdce. Recundscem că, mulţumită zelului şi Ingrijirel personalului esistent, ea ’şl-a împlinit sarcina uriaşă tntr’un mod care merită lauda şi admirarea ţfire! întregi şi recunoscinţa armatei ruse şi romăne. Dar cănd este vorba de a preîntâmpina pericularea vieţel călătorilor. nu Înţelegem ca guvernul să spună că .mijldcele ţărel nu permit*. SA se plimbe miniştrii mal puţin şi cu iconomia ce se va face din Împuţinarea acestor .duceri şi lntdr-cerl de florile mărului,* să se adaoge personalul şi materialul necesar la acostă linie căreia ’l cerem a<}[ mal mult de căt pdte. Iată scrisdrea d-lul Lupulescu : Domnule Redactor, Relatăndu-se lntr'un , dans , roşie OrI-ce dorinţă safi reclamaţinne trebu-esce adresată Comitetului reepectib. — La casări neprevăzute decide Consiliul Societăţi- Consiliul. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe Ia 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea nstitutulul, strada Scaune No. 9, in toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. (6J5-11). O doamnă română, de bună familie, care a studiat şcoala înaltă de piano la Geneva şi care cunoasce limba francesă, doresce a intra lntr’o familie distinsă ca damă de companie saă pentru a da lecţii unei dom-nişioare. Doritorii se vor adresa la redacţia acestui ziar. Da vAmlnrA cu UV VAIlţlalC tagiâse, două locuri de case de diforite mărimi, strada Verde in fsţa caselor D-lnî Plagino şi câţi-va paşi departe de Podnl Mogoşdi. Doritorii ee vor adresa la administraţia ocestul Ziar. TIMPUL ANUNCIU GRAND HOTEL VICTORIA IDIÎSr BEAILA Se dă cn chirie de la 26 Oetombre viitor annl 1ST7. Hotelal se îachirieniJS in parte saQ în-preana ca prăvăliile de jos, snfl, în parte numai prăvăliile. Doritorii ee pot adresa la enb-semnaţii. I. Meyuhscu. (622—3) N. G. Tetorian. FR UMUS E Ţ A! FRÂGEQIMEA tinereţe) a PELEi Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel s'niJ recunoscut de t6te damele cea corectată de aulohUt(l, eacelenta, nevAtârnăt6r*n şi adevfimti* RAY1SSANTE de Dr. LEJOS8B, Paris. Acest mijloc de purif'oaflunea pelel recunoscut In t6tâ lumea, ea arătat ca cel mal bun şi cel mal activ din t6te ujiîl6eete de înfrumuseţare spre a drpărta sigur pete de s6re, coloritul i6relut, roşpja, pete galbene, precum si t6te necurăţeniei* petei. RAVIS SÂNTE dă pelrt o frăgezime a tins reţel forte frumosă roBR-deachisâ şi oa de entife, fare peIea şi mânile alb-lucitor şi delicat, este rccoriuSre şi in virata oea mal Făcândumi-se on6rea d*a fi chemat de Societatea Crucea Roşi5 la Spitalul temporar de rfiuiţl de lu Turnn-Mflgnrele, subsemnatul incouoHciinţe/. pe stimabilii mei clienţi că cu începere de la 1 Septembrie viitor voifi absenta din Capitală. Tot de o dată 'î rog ca la cas de trebuinţă să se adresele la stimabilul^ ni**ii amic Dr. Stoicescn, domiciliat Strada Covaci No, 1, Casa Arveiieeon, care a bine voit a rnS înlocui pe timpul absenţei mele Dr. Pctnni (Paui). lucitor si colica ■ • pelea frageaă pană. înaintată NEFALSIFICAT se crăsesce In Bucurescl numai la d-nu B4US, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL I flacon mare 8 fr., I Hacon mic 5 fr Doposil ganerallaH. SGHWARZ, Budapest M arie Va cfftffasse No. 9. 59 o. LECŢIDNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Star da Scautult 47. La Tipografia THIEL & WEISS şi Ia t6te librăriele diş (eră se află davenijare: DICŢIONAR PORTATIV QERMANO-ROMAN de THEOCHAR ALEXI Preţnl 3 lei 20 bani. onalitatea cea mal bană nnmai tnfan şi fag tăiat şi adus la domioilifi ou 76 FIR. STE2STJE3STXTI, a mBgasia de lemne a Ini Leesel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vie de fabrica tutunurilor ComănŞile se prii mese şi la Typografia Thiel & Weise, palatul Dacia. Eforia Biserical Creţuloscu. Duminecă 28, neoferindu-se preciitl satisfăcător pentru arendarea moşiei CREŢII-LESCI, din Ilfov lingă Buftea, pe termen de cini ani cn Începere de la Aprilie 1878; ee va ţine o a treia licitaţie,, Doiu.oioă 25 Septembrie, in Bi.encei TEATRUL DE VARĂ ORADINA OUIOHARD Astăzi şi In fie-care fji spectacole HOMg, FBANCESI SI GERHANK Compania dramadcA dirigiatA f» OM ooncurml artistic al D-M M. PABC ALT cancelaria Eforiei, cnrtea DViorPanil r,iator!,în Capi. T IUI CrtLlU tală a reluat eaer- ciţiul profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 2 i. care cunoace ţ bineşiaprac* Di ttit 1» facili® ticat mai mult! ani stadiale programului liceal, doresce a preda lecţiunl particularei A să adreşa la adnienistraţinnea acestui «jiar, Palatul »Daci&€, A ejit de sab Litografie : CIURTA RESBELULUI Ia lunii» Romăn& lucrata în 6 culori, fie care sta in deuaebitâ ou 6re ca dt*şluşirile lor de vfttifl&re la tOte Librăriile cu preţul de 60 ItANI ESFMPLAKIL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi & se adresa la Librăria Comercială & Iul ELIA QRASSIAN Y C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresol Inaintănd şi costul pentru c&te esemplare doresc a avea. Cumpărăturii de la Io esemplare in sus aii rabatul de 20 la sută. ANUNCltJ Călătorii la Braşov pot afla la institutul Băilor de aburi de acolo, iu dosul gimnastului român, locuinţe carate şi bine mobilate, cn privirea epre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsarl, cn preţuri f<5rte moderate. Direcţiunea băilor ie î’abonnement p^ur la souadite eaiaon eat ouvert au bureau du The&tre Boaael, toua lea joura de 12k8heurea de l'apr^s mid . — L’aboanement aera de 60 rtfprdaentatioua obltgatoirea et dirisâ en deux seriei de 80 r^pr4-aentatiooa. — L'abonnemedt devra 8tre pajd od deui foia: le moitid ea souscriv&fit et U aeoonde moitid le Ier Novembre. Prix de l'sbonnement pour 60 râpr^ientations Loges . . fr. Pauteuils .............300 8tal . . Prls des Placi, â la soirii * Loges . Fr. Fauteuih Stal II . ............. 3 Galerie . » U Dlreotrioe, EMILIE KELLER. CE SE POATE CAPATA PBMTBU « FRJLIVCI la mmm specialitajlor in panzaria L I N G E R I A i< DIN VIEN A ,Dacia“ Pentru 5 frânai: Pentru 5 fraooi; Pentru 5 franci: Pentru & franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pantru 5 frH.nr.1; manşete). Cal*a Mogoşâlel Palais Penlru 50 bani: I cot Pichet de vară. Pentru 5 IrancI: 0 oimaşi de Oxford engles. Pentru 4 franci 50 ban : I pârnchs pant&toane pentru oSISreţl. Pentru 6 franci: 6 perechi manohete ori ce fason. Pentru 5 franci: 2 garnitura colorate de dame. Pentru 6 franci : l‘i gulere engi., In orl-care fason fi mftrime. Pentru 5 franci: fl pArechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franol : l2 batiste aloe de p&nză adevâratâ. Pentru 5 fraooi: 11 batiste bine oolorate tivite şi spălate. Pentru 5 franci: 6 prosdpft de pânzl curată. Pentru 5 franol: 6 şervete da masă de pămă adevărată. Pentra I frîncf: '12 şervete albe de oeaifl. Pentru b franci: 1 cămaşă moderni, simplă săti brodată. Pentra 5 franci: S batiste ca monograme fin brodate. Pentru 5 franci: l bai iată franceaă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 6>/î franci : 0 cămaşă de nâpto Pentru 5 franci: 3 pepturl lin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 gurniture fine şi moderne pentru dame (gulerul fi 1 camisot modern brodat. 1 faţa de masă colorata cu ciocuri, pentru cafd. 1 cămaşă săd o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adeveratâ Crăme-Dentelle. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de co:T I buoitS Chifon frenţuxeac. Pentru 10 franol: I bucată dobe d’enfantş de toile. Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan englea de 5 oeţL Pentru 20 franci : 24 eoţl Piflhel. Pentru 20 franol: I bucată Manta de baie. Pentru lo franci : 1 bucată piuză de Romburg, de 86—44 ooţl. Pentra 55—- 68 franut: 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţL Pentru 75 — 108 franci : 1 bucată pănză Corona de 58 coţi. P®ntru 115 -tio franci: l bocită Toile Batiste franeea. Pentru 12—22 franci. PI* niit de lînit forte tine. Afară de articolile menţionate so găseşte tol-d'a-una trusourl complecte. Calea Augoş6ieI Palatnl „Dada44. Comănţliledln districte Însoţite ou preţul respectiv se vor efectua loarte grabnic eontoiinoios- « J si TH Al» ■ r%i’ o. %. CAIMIL ,LA STărA ALB« -A-"VIS IMPORTANT întâiul şi renumitul Magasin de IN CAL TI AMIN TE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIPP QOLDSTEIN .LA STSDA ALBA' Btrada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de ârgismund Prager. Boiindu’ml de curănd din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, ou oare •taâ în relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Damei Polonese cu nasturi io tăie formele, bandale, Pantofi, flol.; pentru Bărbaţi: Ghete de vaci, Maroquin, Maroquin talon, Pantofi şi tot oe se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastio şi altoie, vă rog a vă convinge de adevăr Aooslă niagasie este una din oele mal veobie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţiune de cele mal frumdse pentn soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că |i In viitor voifl 6 onorat eu Clientela D-v6stră. PHILIPP DOLD8TEIN, Strada Carol I No. 4, (Curtea Veche) vis-i-vis de 8igitmund Prager ,La Sldua albă.« Pentru Părinţi I). profcţoi' Strajun, de ia liceul Mateiâ Bassarab, primeşte 4 elevi In familie, dAndu-le şi preparaţiunea necesrră. Adresa strada Teilor, No. 28. 618. PENTRU PĂRINŢI D-nu profesor Mihalesfu, la Liceul din Craiova luând uu nufl local, primeşte în familie câţi-va elevi dându-le pe lângâ celelalte îngrij rl şi preparaţiunea din obiec teie cuaî >frele. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lAnga braşov produce chârtifi de tipar iu diverse calităţi in formate de cele mal mari ueitate pentru ijiare A ee adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarinn No. 402. ANUNCIU IMPORTANT Sentimentele de reennoştinţă ale naţiune! Române snnt cnnoecnte de totfi inmeaci-vilisată prin darea din parte-i a ospitalităţi la toţi străin! oe îi visitejâ. Cn atât mai mult fiind datori a arăta acel sentiment către Prea înalta familie a Imperatniin tntnlor Ruşilor pe care am avnt fericirea a o prii mi in sânul nostru şi a cooperp în resbel cu bravele ei armate, am litografiat nn tablou mare cn 16 portrete ale acestei îna te şi gloriâse familii. Românilor le vor place negreşit a avea in pereţii locuinţelor lor acest tablon frumos, care afi b’I găaî tot-d'a-una ia mine, Calea Văcăresc! No. 151, cu preţal nnmai de dnoî lei noi. Iar prin districte se vor trimite fără plata de transport. A 3-ea parte din fondai strâns este destinjt pentru ajntornl erneei roşie. Editor; Loct.-Colonel D. Pappazoglu. TBIGONOMETBIA de d-nn SPIREA HARET se află de vânzare nnmai Ia Librăria E Graeve ti Comp. piaţa Teatrului cn pre-ţiul de lei noi 6 esemplarnl. (619—1). DESFACERE TOTALA Recomand bogatnl meii asortiment de felurita Pianuri şi Pianine din cele maî renumite Fabric! ale Europe! cu Ipreţor forte 8că4n^e- Wilhelraine Schreiber (613). Calea Mogoşoiei No. 23. LE PORTEFE UILLE DIPLOMATTQUE & POLITIQUE (Blue-Boock European). ,11001161) de docnmenta internationanx et des principanx travanx parns dans la presae poriodiqne enrop&me* a apărut fi se află deja ceh d'întind 4 tivresâne in lt-brăria noştri1 spre probă- Onorabilii amatori de ştiri diplomatice şi politice, eşite din porgiate aigarS, le anunţăm că nomele redactorului acestor uvragifi periodic, J. E. Delannoy, destul de cunoscut în sf*ra Ziaristicei, ne garan-tezî un conţinut nu numai bazat pe documente oficiale dar şi ştirile neoficiale aQ •ă fie bine apreţiate de opiniuuea pablică, fiind că redactorul este in relaţiile cele mnl întinse cu ceroorile înalte. Acest uvragiiî ?a eşi în 50 pănă la 60 livresdne pe an, şi se primesc abonamente în librăria n6stră cu preţnl de fr. 31y25 pe termen de un an, trămis acasă direct— fără întârziere—prin poftă. Tot o dată maî aviBâm pe D-nil amatori de ştirile Zilnice ca se afiâ la no! Z1BrQi francos La France de vânZ&re cu 20 hali numărul. E. Graeve k Comp. (615). Podul Mogojăiel No. 4o. 0 E8P081T 8TBADA EPISCOPIE 1 No. 4 LA .STBtJQDRILK NKGBO* 0CASIUNE RARĂ VÂNUEI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI X IST rLA.COA.TsTE SI CU O O A "CJ A cu preţuri fărte reduse |i neauijite p8t8 &com INDIGENE ALBE ŞI NEGRE De Cotnari » OHşiş&nl . Odvbeşt! De Champagne » Bordeaux De D4lu Mare Băşicaţi Mischal Negru Vlrtoa Raţlechie Tâniiisl VINURI STREINE en gros şi en detail r Di Rhin | Malaga | Chirry j » Ungaria j Madera j Muveat Lanel Nu pdte ooncura nimeni ou mine niol in privinţa calităţii vinurilor şi nici In oeea oe privesce preţul lor. NB. Uqueururl, Diferite Cognaourl vieox şl fin Champagne. Ţuici veche naturali şl Unt-de-lemn de Toioana. 3^. THEODORESCXJ. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.» şi la t6te librânile din ţ^râ se află de vânZare : METODA DE C1ÎBA NATURALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura fi sigura paxă contra morţsl premature şi lăngeiirel cronice de Aug. Wilh. Kfinig. PREŢCL 3 LEI NDOI. REGULILE CE TREBUE PApiTE pentru a AJUNGE Li 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL so CENTIM. ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ QtJîTTHER 5 ^ â la VILLE DE BRUXELES X Podul Mogoşfiiel No. 16 vis - A - vis de Consulatul Russese yt Recomandă magajinul aed asortat In tot-d'a-una fdrfce bine co rufilril de bărbaţi şi de Xdame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bigbaţl şi danie, flanele fine (crtlpe de santd) oamisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi flanele fine (crtlpe . . . ____ . _ femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de pl6ie etc. etc. Atrăgdad tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele oă din causa crieel am r«d»s fdrte mall prefarile. cravate de etc. eti causa critei am redis Wrfce XanXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX le. x9 DROJIOJOWSKI profesor de limba FRANCESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ Teoria tot de o dată aplicată la practică, prin scrÎ8 şi prin o conversaţinne gradată. Eafcnteijă şi tot felul de compunere, tra-dnoţinni şi frnmâee prescrieri. Strada Şelari No. 9, alătnri cn botei Fieechi, in enrte la mâna stângă în colţ. 608- nio Librăria Socec & C Are ondre a annncia că priimesce Abonamente la pnblicaţinnea literară illnetrată „ALBINA DACIET pe preciti de lei n. 20 pe an, 1! pt Vi an şi 6 pe trei lanî. Abonamentul pe periodul de 4*, luni, adecă de la 15 August până la 31 Decembre 1877, eBte de ]cY *». g, o jO. Damă solidă caută un loc ca guvernanta sdfi econdmâ. A se adresa la admi nistraţia acestuf ^iar. ' Tipografia Thiel A Wieaa, Palatul .Dacia*.