JUOI 1 SEPTEMBRE. ANUL U. - P77 Nr. 199. ABONAMENTELE IN TOATA R0MAN1A : l II ( . . L. 48 ’• ® lu»l....... • • • • • '« S luni..............** IN STRAINATATi: iNsinnuNi si bec la ici: Um» d« 80 lit»r« P»*>n» IV 80 buj. P« PKK1H> III. 80 *>»“'■ P* p**t,n» H. * >»' “Ot. R«clAme 8 lol noi li»ia. jn număr In Capitalii IC bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi A. d miu is tra ţiol: Halatul „Dacia". a. isr ut isro r tr R. t fk prlim'tao tn *lrtmlL«eas La l)-nDaily News4 comunică din Gorni-Stu-deni de la 4 Septembre următoarele : Â dona divisiune rusească, brigada de vânători din Gabrova, o brigadă din a treia divisinne şi brigada de cazaci a Iul Sko-beleff, cn totul 22,000 oameni, afi respins garnieona turcească de 7000 de oameni din Lovcia. In e«ara de mal ’naiate, Skobeleff luase nişte înălţimi despre apus, făcând ca turcii su nu se mal poată ţinea in posiţiunile lor. Peste noapte turcii s’aă retras pe înăţimile din dosul oraşului, aşteptând atacul, pe care ia dimineaţa zilei urmă. toare Ta şi Încăput artileria ruieaacă. Atacul ruşilor a fost ast-fel dispus, că arti> leria ruseasca a ocupat nişte poeiţiunl care tăiaă turcilor comunicaţia cu Balcanii. Turcii ad rasista! cu îndărătnicie şi numai după o luptă de infanterie ad fost siliţi îu spre seară a se retrage. Inoerca-rea lor de a ee retrage spre Plevna, a fost zădfirdicită de eătră artilerie. El e'afl retras spre apca, fiind goniţi de către cazaci. Cetlnle, 8 Septembre. Intre sunetnl clopotelor şi baboitul tu-^"nlor tocmai se anunţă că fortăreţe Nic-sicî a capitulat. Şlstov, 7 Septembre. Trupele din Dobrogia ale Generalului Zimmerman primesc întăriri însemnate. As-tăzl a plecat un regiment de husari şi mâne va p’eca infanteria, cu totul 12,000 Oameni. Yarţerla 7 Septembre. înainte de a pleca regimentul de gre-nadierl ^Împăratul Wilhelm4, colonelul a-cestul reigment a primit de la împăratul Germaniei următoarea depeşă ; ■Salutare caldnroa&ă regimentului! Spere/. dimpreună cu d-voaBtră că drapelul regimentului 86 va împodobi in răsboiul actual cu cununi frumoase şi că regimentul se va arSta tot atât de brav, cum s’aB arătat soldăţiî mei acum şapte ani. Dnm-u»7^iQ aft vă ia în paza sa. , H-'ijAtJm* SORI TELEGRAFICE alb •timpoldi. (A«>tla Hmh). _ S«r*iolul A» t, 11 8a,tembr. j ,rt ,tirt _ C«o.Un»lBop.l, 10 8cirl din sorginte Berio»a anonţi oi bi-taia continuă împrejurai Plernol. Ooman-P»|» roaioti la pateri raneecl mult mal numeroase şi având o mare tu-perioritate asupra artileriei rusetei. Soleiman- Pa,ft continuă atacurile sale a-8upra trecătoarei 8ipka şi ’şl dă toate silinţele peutra a mal apuca ceva redute. Situaţia corpului lui Mehemet Aii este bună. Să afirmă că Ruşii s’ati retras spre Biela. Ultime 8cirl pe pagina IlI-a BDCDRESCI IV Septembre. Am comunicat In numărul de erl al .Timpului* manifestul Domnesc prin care guvernul face ţărel comunicare oficiala despre faptul trece-rel oştirel romftnescl peste Dunftre spre a lua parte la luptele din Bulgaria. E acest manifest un apel la Întreaga naţiune şi nu ne îndoim c& el pretutindenea va fi g&sit inimele Încălzite, de oare-ce tn momentul, In care 11 citim, lupta s'a Început. Nu mal e timp de chibzuire şi cu atat mal puţin e timpul de a ne pronunţa asupra ideilor cuprinse tn manifestul Domnesc. Intraţi suntem In lupta şi, precum ne spune guvernul. intraţi fara de voia; daca am intrat Insa o data, sa ne adunam toate puterile şi un singur gând sa ne stap&neasca, gândul de a face tot, ce ne sta In putinia, pentru ca In urma sa nu ne mustram de a fi intrat. După doa sute de ani, Romanii iara-şl ad luat armele şi sunt hotărâţi sa arate lumeţ, ce sunt In stare, când puterea faptelor fatale ’I chiama la lupta. Momentul e mare şi noi trebue sa ne aratAm vrednici de dănsul. Da, e momentul, tn care tocmai urmam a arata lumel, ce suntem şi ce putem, şi lumea ne va judeca după cum ne am aratat In acest moment. întrebam dar, In acest moment atat de mare, Manifestul Domnesc pentru ce nu a fost contra-semnat de cat de cinci miniştrii! 1 Cine răspunde pentru faptul, ca In momentul când intra In lupta, Romania nu are chiar nici un guvern complect! I DIN AFARA. De pe câmpul de resbol nu a bo-sit pana acum nici o ştire, care ne-ar face sa putem prevedea resulta-tele probabile ale luptelor din urma. Atat din ştirile sosite In zilele din urma, cat şi din cele primite In cursul zilei de asta-zl, ne Încredinţam Insa, ca luptele atat la Plevna, cat şi spre Iantra se urmează fara de curmare şi ca hotarlrea atărna mal mult ori mal puţin de timp. După cele din urma ştiri despre operaţiunile de la Lom, corpul lui Mehemed Aii şi acela al lui Eiub paşa se aflaţi In Înaintare spre lan-tra. Nu se ştie, daca aceste corpuri aQ fost ori nu a& fost oprite In înaintarea lor, Intru cat Insa ele nu ar fi fost, acum trebuiesc sa fie aproape de posiţiunile rusescl de la Iantra. Terenul de operaţiune a trupelor rusescl devine din ce In ce mal Îngust şi presiunea fireasca asupra posiţiunilor turcescl de la Plevna tot mal mare. Hotarlrea atărna de la capacitatea de resistenţa a corpului turcesc de la Plevna ori de acea a corpului rusesc de la Iantra. Daca Osman-paşa va resista pana la retragerea ruşilor de la [antrat situaţiunea poate sa devie pentru armata romano-rusa mal critica de cat cum a fost vre-o-data; speranţa noastră e Insa ca Mehemed Ali nu va trece Iincra şi ca chiar mal nainte de a se fi început o lupta la Iantra, posiţiunile de la Plevna vor fi ocupate de catra rominil, ce tocmai urmează a pune lumea In uimire prin bravura, cu care se lupta spre a le lua. Inmormăntarea Iul Thiers s’a petrecut In buna regula. Din aproape toate oraşele din provincie s’afi anunţat deputaţiunl. Unele dintre aceste afl sosit la vreme; altele Insa aQ Întârziat. Deasemenea a sosit pentru aceasta ocasiune un număr enorm de persoane din întreaga Franţa. De şi ploa fara de curmare, uliţele eraă Indesuite. Pretutindenea, pe unde trecea cortegiul, prăvăliile eraă Închise. Doamna Thiers şi d şoara Dosne, In tot timpul ceremoniei bisericescl, afl stat In o capela laterala ; In urma ele ab petrecut pe mort In o trăsură. Atitudinea populaţiunel a fost In deobşte calma. Când Insa Gambetta a eşit din biserica, mal mulţi aQ început a'l aclama. Pe la 2 ceasuri, cortegiul a sosit pe Bulevard. Pretutindenea oamenii Îşi descopereau capetele. Unii dintre dănşil strigab: sa traiasca republica. La mormănt a'aO ţinut mal multe discursuri. Jules Grăvy a vorbit cu deosebire despro cariera parlamentara a răposatului, relevând, cum el a sacrificat monarchiel principiile sale republicane. Fiind convins ca republica este singura forma de guvern destul de buna, aceste sacrificii II erafl foarte grele, dar pentru patriotismul Iul nimic nu era prea mult. Pothvan a vorbit despre competenţa Ini Thiers In cestiunile mili- tare. Sacy şi Vaitry ab vorbit In deosebi despre istoricul şi oratorul Thiers. In sflrşit Jules Simon a ales aceasta ocasiune spre a da mareşalului Mac-Mahon o lovitura indirecta, vorbind despre activitatea politică a lui Thiers şi relevând cu deosebire, ca el tot-deuna s’a Închinat Înaintea maioritaţil parlamentare. Citim ,Le Nord* : Un incident destul de deplorabil s’a produs cu ocasia pregătirilor pentru Imormăntarea d-lul Thiers. D-na Thiers a pus cate-va condiţiunl pe cari guvernul n’a crezut ca le poate primi pe toate ; raportul dat alal-taerl de mareşalul Mac-Mahon, a fost prin urmare retras, ast-fel ca Statul nu va interveni la Imormăntare de cat pentru a face onorurile militare ilustrului reposat In vederea gradului ce ocupa In Legiunea de onoare şi a calităţii sale de fost şef al gu-vernuloi. Pe cat cunoascem amenuntele acestui incident, şi reservăndune a reveni asupra opiniuuil ndstre dacainforma-ţiunile pe care o bazam se vor rectifica, trebue sa spunem ca greşeala nu pare a fi cu totul din partea guvernului. Mareşalul Mac-Mahon a dat, fara contestaţie, proba tn aceasta afacere, de mult tact; iniţiativa ce el a luat de a face din Imormăntarea lui Thiers o mire manifestaţie naţionala, Înaintea caria neunirile de partide trebuia sa dispară, a fost aprobata de toata lumea şi merita sa fie. Doa din condiţiile formulate de doamna Thiers, singurele pe care guvernul a refusat de ale accepta, lua In adevăr solemnităţii caracterul ce voiab sa i să dea. Văduva fostului preşedinte al republicel a insistat pentru a subveni ea însăşi la ch-ltuelile ceremoniei şi a hotărî prin urmare ea Insa-şl ordinea cortegiului. Să pare destul de greb ca statul sa poată consimţi a laşa In sarcina unul particular cheltuelile unei ceremonii de Imormăntare, care trebuiab sa se faci marelui cetaţian ce Franţa a per-dut; aci era pentru stat o cestiune de demnitate. Este cu putinţa, alt-fel ca ar fi reuşit de a se Înţelege In aceasta dificultate, daca nu ar fi fost o alta piedica care pare a fi fost adevărata causa şi care a hotarat rumperea negoţiaţiuuilor: fixarea ordinel cortegiului. Guvernul consămţise a lăsa d-nel Thiers sa hotArasca persoanele care sa ţie panglicele de la dric şi pe acelea cari sa pronunţe discursurile. Dar guvernul a declarat ca nu putea sa renunţe la dreptul de a aplica decrete, regulând In toata so- lemnitatea oficiala, ordinea cortegiului. Aceasta pretenţiune n are ni mica exorbitant; ea era cu atat mal puţin nejustificabila cu cat putea sa fie sprijinita pe numeroase pecedente, şi ca nu arbitraricesce, ci după dis-posiţiunl de decrete cu putere de lege, şi cari s'ab aplicat de mal mult de o jumătate de secol sub toate re-gimele, ordinea cortegiului s'a determinat de guvern. Daca d. Thiers ar fi murit preşedinte al republicel, regulele prescrise prin Inse şl »-ceste decrete, s'ar fi aplicat de proprii săi miniştri fără ca cine-va sa se poarA amesteca. Era cu at&t mal raţional de a recurge la aceste regule, cu căt ele o-feriab singurul mijloc de a preîntâmpina nemulţâmirile, ce pasiunile politice ar fi putut proluce; din momentul ce se aplicab disposiţiunile precise şi formale ale unei legi, nimenea nu avea dreptul de a se simţi atins sab nemulţumit. Este adevărat cA cu modul acesta, nu ar fi fost posibil de a face să figureze cel 363 membri republicani din fosta cameră a deputaţilor In capul cortegiului, ast-fel precum d-na Thiers dorea. Dar procedând ast-fel, ajungeab a face ca ceremonia să-şl piarză caracterul unei manifestaţii naţionale şi devenea o demonstraţiune de partid. Sperăm ln9â că cu tot acest deplorabil incident, solemnitatea înmormântări r are să fie înainte de toate o manifestaţie patriotic A şi că meshine rivalităţi de partide nu vor veni să denatureze maj statea înmormântării cetăţia^nlul, care. In toată viaţa Iul, a sciut să pue i iteresele patriei mr.I jre sus de cele-l'alte preo-cupaţiuni. In Austro-Uagiria e la ordinea zilei călătoria Împăratului Francisc Iosef la Casovia, unde a sosit la S Septemvrie dimineaţa. Pretutindenea In Polonia, el a fost primit cn ent.usiasm şi nu numai Pasovia, ci şi satele de dimprejur ab fost In această zi decorate cu drapele atăt polonese căt şi austriaco. Din laptele de lingă Runciuk. Ziarul .Daily-News* prtmesce următoarea telegramă cu amănunte din luptele ce s'nfl petrecut Intre armata lui Mehemet-Ali şi armata rusească lângă llusciuc : Cartierul general al <*erpulul 85 de armatA. GajpvA, Bămbătă 1 8eptembre *Posiţia luaţi de cea din urmi liniă de tiraliorl la apropÎArca nopţii, după bătaia de alaltierl, este rnerefl ocupata în nftep-tarea neclintită a unul marţ înainte n armatei tnroeacl. 4 Erî dimineaţă, s'a zărit nn corp numeros de cavalerii eoborftnd aripa de pe iuăl-ţimea Ki.rshassAnL oi fi o coloană de infanterie eearStî la flanc pe mantele de la miază noapte a satnluî. A fost nn foc iute între pichete timp do o jnmătate ceas, şi câte-va obuse afi fost azvârlite din posiţia rnsă, aşezată pe nn mnntişor pnţin ridicat lângă Gagova, dar n’a urmat încîe-rare gi nerală. Cavaleria turcească străbătn ogoarele de pornmb şi se făcu îndată nevăzută printr'o cărare strftmptă, suind muntele pe sub nn deaiş de sttjarl. O oră mal târzia, infanteria nrmă şi ea şi dnpă amiază, ocupa toată creasta muntelui. Spatele acestei înălţimi plină de păduri, care este aşezată în partea cea mai strâmtă a văii, predomină mai de o potrivă şi Kara-Lomnl şi Lomnl Maimu ţe părţii bune duc spre Rasgrad pe de o parte şi In valea din feţe satului Obaka şi Gagova de cea altă parte. Această po«iţie este dar cheia posiţieî Rasgradnlni pe iceastâparte a liniei; şi pe lângă eă este mai neespngnabilă despre n-pns, ea ameninţă Isgărnl rusesc care nu este de cât la patru verste de depărtare şi aşezat mult mai jos. Câte-va tunuri de calibru mare, pe vârful mnnlelnl ar face Gagova şi Obaka imposibile de păstrat şi Roşii ar fi siliţi a se rttrage la Polomarka le cinci verste spre apus. Mişcările Turcilor aă fost snprnveghiate cu o grijă foarte mare în toată ziua de Vineri şi noaptia nimeni nn şi-a părăsit echipamentul. Focurile din lagăr lucesc vesel pe vârful muntelui şi QaBsankeoi care ardea incă, lumina peisaginl. Am petrecut noaptea cu generalii Leonof şi Bornnof lângă linia de avant-posturi, dar liniscea cea mal mare a domnit. In această dimineaţă, îndată ce incepn să Be srate zioa, s'aB văzut Turcii construind o baterie pe punctnl cel mai ridicat al posiţieî, şi trei cazaci care se aventuraseră noaptea până şi in lagăr, adăpostiţi de tufişuri, a3 venit cu o şarge de cartuşe ca trofeă şi raportară că Tnr-cil erafi ocupaţi cu ridicarea de fortifi-caţiuni. Pe la orele nonă, un detaşament de Cir-caaiani cobort până în faţă de Obaka şi cercă de a respinge atrejile cazăcescî, dar fn respins de nn escadron de husari cu câte-va perderi. Nici o altă mişcare ofensivă nu s'a făcut toată zioa. La emiază, Ţarevicî cu statnl elfi major a sosit la Koţuraviţa ca la zece verste spre apus, unde se găsesce actualmente cartierul s?B general şi visită tontă linia. Regimentul Zaraiski fiind sub arme printre bălării, de patru-zeci şi opt de ore, după doâ-spre-zece ore de luptă crâncenă la KsrahsBBnkeoi, va fi probabil ridicat numai de cât, pentru că căldura este a-apronpe de nesuferit şi pentru că pe lângă lupta îndelungată şi viaţa nesigură, acest regiment şî-a perdut mai toata echipamentele de lagăr. Generalul Boranof, şef al divisieî 85 'şi mută astă-seară lagărul la Polomarka, şi generalul Leonof, foarte obosit de o lună de serviciu de avant-posturi aproape neîntrerupt, va avea câte-va zile de repaus. Urmând numai dtfensiva, Ţareviei va avea puţină greutate de a-şî ţine linia actuală intactă, cu eecepţinnea posibilă de a perde posiţia de la Gagova şi apoi pe de altă parte, Turcii sunt mult mai tari pen-trn a sta inactivi în faţa unei puteri rusesc! mai mică, mnî ales că Turcii aşteaptă din moment in moment ajutoare. SS vor petrece negreşit ceva mici încăerărî câteva zile şi sunt mari şanse ca valea Kara-Loranluî să devie îndată teatrnl unei lupte decisive. In momentul când ve scriB, primesc ştirea că Turcii a3 făcntoeşire din Rnacinc. Până acum nici o bătae de însemnătate. In luptele de la Karahassarkeol detaşamentul generalului Leonof a suârit mal nmlt, acest general a luat de şase ori satul Karahissai kJoî, pe care apoi a rămas Btăpâu. SCIRI OFICIALE Se deschide pe seama ministrului de resbel nn credit estraordiuar de lei 8,100 pe lună pentru plata chiriei vaselur închiriate de la d-nii S. Tibnldo Forestis, An-drees şi A. D. Cntopidis, arnme coprins» în citatul jurnal. Acest credit se va acoperi din fondnl de 10 milioane, acordat prin legea votară de corpurile 'eginitoare şi sancţionată cu decretul No. 1,110. Mai multe persoane, snb direcţia ’ lui S. Sachelarie, dând o representaţinne în oraşul Brăila, in folosul armatei române, şi resultând suma de lei 1,831 bani 55, care s’a3 vărsat la casieria locală, după cum probează recepisa No. 1,911. Ministerul arată mulţumirile sale pentru această ofrandă. Administraţia generală n domenlelor şi pădurilor Statalul. Comitetul central pentru vânzarea bonurilor statului, prin decisinnea de la 23 Iulie 1877, întocmind serie de bunuri compatibile venzăreî după legea din 6 M rtie 1875, înserată în .Monitorul oficial* No, 18n, din anul curant, administraţinnea publică Bpre generala cunoscinti, că liei-taţiunea ae va ţine în ziua de 12 Octoro-bre 1877, tu centrul Bucureştilor, localul adminiatraţinnei domenielor. la orele 12 din zi, şi roagă pe d-nii amatori a se presenta pregăriţi de garanţiile arătate în tabloă. No. 22,467. 1877, Angnst 5. — Fiind că cnpărătorii bnnnrilor notate în tnblonl inserat in .Monitorul oficial No. 180. d>n 1877, vîndote în virtutea lege! din 6 Martie 1875, n’aS achitat pina în preseut ratele notate in ta-blofi, administraţia domeniilor, In t*meinl art. 21 din lege şi 90 din regulament, luând şi avisnl comitetnlnî vânzărilor, publică revinderea acestor bnnnrî pe comp-tnl domenielor lor, în zioa de 27 Oc.tom-bre 1877 la orele 12 din zi, în locul pre-feetnrei judeţnlni Iaşi şi invită pe d-nii amatori a se presenta pregătiţi de garanţii in regnlă spre a putea concura, cunoscând că condiţiunile cn cari se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49 lit. a. b. c. d. şi e din regulamentul lege] din 31 Martie 1808. No. 22,390. 1877, August 4. — Fiind că cnmpărutorii bunurilor no-tnta în‘ tabloul inserat in .Monitorul oficial* No. 180, din anul curent, vândnte, in virtutea legei din 31 Martie 1808, u'aQ achitat pină in presant ratele notate în tabloul publicat, administraţinnea domenielor, în temeinl art. 21 din lege şi 90 din regulament, luând şi avisnl comit tului venzăreî bunurilor, publică revinderea acestor bunuri pe comptul d-lor, in zioa de 27 Octombrie 1877, orele 12 din zi, în locelnl pref"ctnrei judeţului [aşi, şi invită pe d-nii amatori a se presinta pregătiţi de garanţii in regală spre a putea concnra, cunoscâud că, coudiţiunile cn cari să vâud aceste bunari, sunt cele prevăzute de art. 59, lit. a, b, c, d şi e din regnbmentnl lege! din 31 Martie 1868. No. 22,500. 1877, Anguv*’ 4. — Fiind-că cumpărătorii bnnnrilor notate in tabloul înserat in .Monitorul oficial No, 181, din 1877, vândnte în virtutea legii din 31 Martie 1805, n’aă achitat pină în present ratele notate in tabloul publicat; ndministraţinnea domenielor in teuieinl art. 21 din leg" şi 90 din regulament, luând şi avisnl comitetului venzăreî bunurilor, publică revinderea acestor bunuri pe coinptul d-lor în zioa de 12 Noembre 1877, la orele 12 din zi, în localnl adnjinistraţiuneî domeniilor calea Mogoşoaeî, şi invită pe d-niî amatori a se presenta pregătiţi de garanţii în rpgnlă spre n putea concnra, cnnoscând că condiţiunile cn cari se vând aceste bnnnrî, sunt cele prevăzute de art. 49, litera a, b, c, d şi e din regulamentul legei din 31 Martie 1868. No. 22,398. 1877, Angnst 4. — Fiind că cumpărătorii bnnnrilor notate în tabloul înserat în .Monitorul oficial No. 181, din anul cnrent. vândnte in virtutea legei din 31 Martie 1868. n’afi achitat pină in present ratele de 1 Ianuarie şi 1 Ialie 1877, (şi nnil chiar mal multe rate) administnţinnea în temeinl srt. 21 din lege şi 90 din regulament luând şi avisnl camitetulnî, publică revinderea acestor bnnnrî pe comptul cumpărătorilor, în zioa de 10 Noembre 1877, la orele 12 din zi, în localnl administra-ţinuei domeniilor, calei Monroşoni, invită pe d-niî amatori a se presenta pregătiţi de garanţii in rfgnlă, spre s putea concura; cnnosrâud că, condiţiunile cn cari să vând eceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, literile a, b, c, d şi e din regulamentul lfgei de la 31 Martie 1868. No. 22,396 1877, August 4i (Va urma). CRONICA M. S. Domnitorul a plecat Lnnî, 15 August, de la qaarriernl să3 general de la Grădini la Gorni-Studen, unde se află cnartiernl M-ijestăţii Sale Imperatoroluî Alexandro şi marele cnartier general al armatei imperiale ruse. înălţimea Sa njnnse acolo a doa zi, M irţî, 16 Angnst, şi fn primit în modul cel mai efebii şi bine-voi'or, atât de Ma-jestatea Sr cât şi de M >r. le Duce Nicolae, comandantul şef al armatei imperiale. Pentru combinarea acţinneî armatelor rnse şi romane în contra inamicnlui comun, şi pr ntru 8 da o mai mare nnitate operaţiunilor militare, M jestatea Sa şi A S. I. Marele Duce invitară pe I. 3. Domnitornl a Ins comanda asnpra tntnlor trujielor ruse cari împreună cn trupele române aS a opera in contra Plevnei, şi cari vor lua denumirea de .armată de Vest*. După ce şezn pâră a doa zi, 17 August, la Gorni-Studen, I. S. Işî luă conrediB de la Majestatea Sa Imper-tornl şi de la Marele Duce Nicolae, şi la orele 3 după a-nieazî porni spre Zirnnicea trecând Dunărea pe podul de la Şistov. I. S. petrecu noaptea în Zimnicea. A doa zi, Joi 18 Angnst, M. 8. porni spre Turnn Măgurele şi de acolo spre Corabia, unde se iuoredinţă în persoană de pregătirile lnate pentru trecerea peste Dunăre a reservei armatei de operaţinne română, ear seara njanse la cnartiirul şefi general de la Grădini. Vineri, 19 Angnst, M. * Domnitornl merse esrăşi la Corabia, de nnde se întoarse noaptea la Grădini. Sâmbătă, 20 AngnBt, M. S. dete ordin a se rădica cnartiernl săîl general de la Grădini, şi merse spre a asista la trecerea trupelor de reservă peste Duuir*, pe podul stabilit la Corabia. Domnitornl trecu înaintea frontalni trupelor gata de marş şi fn primit an acla-maţiuui entusiaste. Dnpă săvârşirea oficiului divin celebrat de P. S. S. Episcopul de Râmnic, se dete citire înaltului ordin de zi prin care Domnitorul spunea oştire! că ţara aşteaptă de ia dânsa a apăra cn vitejie onoarea şi drepturile Patriei. Apoi I. S. se puBe în capul trapelor şi se îndreptă spre pod, nnde ele defilară pe dinaintea Măriei Sale. In aceeaşi zi, înălţimea Sa porni spre Tnrnn-Măgnrele, unde ajunse seara şi petrecu aci noaptea. Duminică, 21 August, la orele 7 de dimineaţă, Domnitorul trecu Dunărea in yachtnl Marelui Duce Alexia, care însoţise pe înălţimea Sa la pnnctnl de îmbarcare, şi njnnse la Nicopole. Generalul comandant rns împreună cu trupele imperiale, preenru şi comendanţii români en trupele lor cantonate în Nicopole, adăstaB aci bo-eirua Măriei Sale. Domnitornl trecn in revistă oştirile aparţinând ambelor armate, şi dnpă ce se opri cât-va timp iu Nicopole, ’Şi nrmă calea spre cnartiernl general al armatei occidentale, nnde ajunse în aceeaşi zi, la orele 4 seara Buletin de la teatrul de resbel. — După esactn reproducere a raporturilor oficiale şi constatate la faţa localul de către însuşi d. prim-ministrn, rezultă că, până Luni, in patra zile de bombardare şi luptă, armata română n’a avnt de cât 12 morţi. 105 răniţi şi câţi-va soldaţi dispăruţi. Intre răniţi sunt d-niî ofiţeri Morţnn, Harţei şi Simion6ocn. Dintre soldaţii răniţi trei a3 murit in spital. Spiritul trupelor admirabile. (Moniiomi']. HerţeşovineniJ şl Bosni»ciI (Urmare) Situaţinnea politicî socială, iu oare c3 gemut creştinii sute de ani, era aumplită, căci la relele şi neajunsurile deja arătate, >e mai adăogafi din când in când şi alte nenorociri grozave. Pe când Poarta întreprindea espediţianile de cucerire in contra Ungariei şi Anstri-d, oştirile turcescl tre-ceaB adeseori prin Bosnia şi Herţegovins, atât la ducere, cât şi la întoarcere. Cu pri-leginl acestor treceri sălbaticele horde căl-caB pe creştini, îi jăfuiafi, II omoraB, le aprindeafi casele şi bisericele. Reduşi nneorl la sapă de lemn şi împinşi la desperare, creştinii emigraB cn miile. Dacă din întâmplare unii dintre cel pribegiţi nu putea» trăi in ţară străină, ei ae vedeaB siliţi s se întoarce earăşî la vetrele lor, atonei aristocraţia renegată ii silla să 'şi resenmoere cn mari sacrificie averea ce le fusese răpită in absenţa lor. Intre împrejurări ca acestea, ce om cn inima n impetrită şi cn mintea la loc ar fi pntnt şi ar putea pretinde de la bieţii creştini, ca să nn se simţă nemnlţnmiţl sub dominaţinnea otomană? Insă lucru ciudat! Nemulţumiţi nn eraB numai creştinii, ci uneori chiar şi begiî musulmani, Slavii renegaţi. Si pentru cel Oire soarta lor nu era destul de favora-bi'ă? Ce le mai trebuia? Am zis mai biib că begiî representafi singuri autoritatea legală în Bosnia şi Her-ţego in a. Aceasta decurgea ca oconseoinţă naturală din sistemul feodal, dnpă care se administraii cele doă provincie. Guvernatorul numit de snltannl întâmpina tot-d'anna dificultăţi şi împotriviri din partea fanaticilor begî. Eî se simţiaB loviţi in privilegiile lor, ori de câte ori snltannl îşi aroga dnpă a lor socotinţă, prea mnlt amestec şi prea multă putere in administraţiune. Begiî ar fi poftit, ca tot ce se făcea relativ la Her-ţegovina şi Bosnia, să purceadă numai din iniţiativa lor; dacă această poftă nnleera împlinită, atunci ei se pnneaB în oposiţi-nne deschisă faţă de guvernul central. Ars dar cauaele de nemulţumire esistaB iu toate părţile, la musulmani, ca şi la creştini; dar aceste canse de nemulţumire erafi tot de odată şi motive de revolte, de in-surecţinni. ‘De la sultanul Selim încoace — zice un scriitor antorisat — Bosnia şi Herţegovina afi fost în stare de insnrec-ţinne, cel pnţin latentă şi împreunată uneori cu nisce isbncniri violente.. Dară insnrecţinnile mai serioase şi mai grave snnt cele din secolnl nostru. Preş ti nil asupnţî şi de guvernul otoman şi de begil proprietari, începură a reclama reforme, prin care să li se îmbnnătăţească soarta. Dscă reclamaţiunile lor remâneaB pebăgste tn seamă, safi dacă reformele introduse nu se apliceB de către funcţionari, atnncî raialele se revoltaB. E adevărat, că de la 1880 încoace, sultanii se puseră cu tot-adinsnl să reorganizeze statul prin reforme favorabile tntnror supuşilor. Dar ce folos? In Bosnia şi Herţegovina hatti-şe-rifele Sultanilor întâmpinsfi tot-d’anna cea mai înverşunată împotrivire din partea Slavilor renegaţi. Begiî feodalî, unica aristocraţii recunoscută în tot imperiul otoman, nn pnteaB suferi, ca soarta creştinilor să fie îmbunătăţită. Aceasta ar fi fost o lovitură cumplită In oontra supremaţiei şi a privilegie-lor, de care se bucurafi eî in puterea sistemului feodal Cu cât reclamaţiunile creştinilor deveneafi mal frecuente, cu cât silinţele lor erafi mai sprijinite de puterile din afară şi chiar favorÎBate de guvern, cn pantă uratm ISUS-CItISTOS IN FltNDIt traductujne de g. cernu. (CJnnare). *) La apus, lungi spaciuri strimte Înfăţişau valuri de sânge, pe când la orient linii scânteiâtoare, Însemnate ca cu o pensulă fină, eraU despărţite prin nori vărgaţi ca sbăr-citurele dupe fruntea bâtnânilor. In aceasta posiţie, marea şi cerni ofereau prin totul o desăvârşită Întunecime, in parte jumătate vopsită, de unde se arăta Ci focurile sinistre ale apusului. Această fisionomie a naturel inspira un simţ Îngrozitor. Dacă se permite In limba scrisă a lăsa să alunece cutezătoarele cuvinte cu Înţeles Închipuit ale poporului, vom repeta ceia ce zicea soldatul. că timpul se năucise, ori, ceia ce 1 respundea ţăranul, că cerul avea faţa unul găde. 1) Yeil Nr. 198. Vântul se ardică de o-datâ Intre apus, şi patronul, care nu Înceta de a consulta marea, văzând’o că se umflă la orizont, strigă : — Staţi! Staţi! La acest strigăt, mateloţii s° opriră In grab lă*ănd a pluti vâslele lor. Patronul are dreptate, zise cu sănge rece Toma cănd barca împinsă In vtrful unul enorm val se scoboră In fundul mârel ca pe o cale. La această miş are extraordinară. Ia această mănie grabnică a oceanului. oamenii din fundnl bărcei devenea 0 vineţi şi scoaseră un ţipăt Îngrozitor : — Ne pprdem! — Val! Nu Încă, patronul le res-punse liniştit. In acel moment, nuoril se sfăşiară cub bătaia vântului, drept d>asupra bărcei. Grămezile vinete se desfăcu cu o sinistră grăbnicie la apus şi răsărit, lucirea crepusculel căzu drept pe o d* spicare datorată vântului furtunel şi permise de a se vedea feţele. Pasagerii, nobili sad bogaţi, marinari şi sârmanl, râmase un moment surprinşi la privirea celui din urmă sosit. Părul săd de nur, Împărţit In doă părţi pe fruntea’l liniştită şi senină , recădea in bucle numeroase d’asnpra umerilor, lăsând a se vedea In vânătă atmosferă o figură sublimă de blândeţe şi In care se nâşteaă razele iubire! divine. El nu despreţuea moartea, era Insă sigur că nu va peri. Dai ă Insă omenii din urmă uitară o clipă furtuna a cărei nelmblâozitâ groaza ti ameninţa, sa întoarse de o-dată la egoistele lor simţuri şi la deprinderile vieţel. Acest bnrgmaistru este stupid sad fericit, de a nu pătrunde pericolul ce Îl Încercăm cu toţi. El este colo ca un câine, şi va muri fără agonie, zise doctorul. Abia sfârşi această frasâ destul de inţ"leaptâ, şi furtuna Ijl deslân-ţui legioanele sale. Vânturile bătură din toate părţile, barca se Învârti ca o sfârleazâ şi luă apă. Val! Sărmanul med copil ! copilul med! Cine va scăpa copilul medf Strigă muma cu o voce sfâşietoare. Tu însu’ţr, respunse streinul. Timbrul acestui organ pătrunse inima tinerei femei, dobândi speranţă; auzi acest suav cuvânt cu toata ştierăt,urile furtunel. cu toate răenetile date de călători. Sântă fecioară de bune ajutoare, care eşti la Anvers. Iţi promit o mie de livre de ceară şi o statuă, dacă mă vel mântui din aceasta, strigă arend şui îngenuchl pe saci de aur. ; Fecioara nu este la Anvers precum nu este aici, II răspunse doctorul. Ea este In cer, replică n voce ce se părea eă ese din mare. Cine a vorbit? Dracul! Strigă domesticul, el Îşi rlde de Fecioara din Anvers. ■ Lăsaţi încolo pe sfânta voastră Fecioară zise patronul pasagerilor, înhăţaţi bârdacele de scos apă, şi curăţiţi barca de apă. Voi cel-I-alţl, adâogâ adresăndu-se către mateloţl, mânaţi cu tărie! Avem un minut de răgaz, In numele dracului care vă lasă In lumea aceasta, se fim Înşine provedinţu noastră. Acest mic canal este periculos cu totul, se ştie, iată trel-zeci de ani de cănd 11 străbat. Numai din noaptea aceasta mă lupt cu vijelia ? Apoi, drept la cârma sa, patronul continuă de a privi alternati-vamente barca sa, marea şi cerul. Patronul, zise Toma şoptind, Jşl rlde In tot-d’a-una de totul. Dumnezeii ne va lăsa să murim cu aceşti miserabill? întrebă tânăra şi mândră demoaselă pe frumosul cavaler. Mu, nu, nobilă demoaselă, ascultă mfc pe mine. O atrase de talie, după aceasta H vorbi la ureche : St.ifi Înota, să nu spui nimic. Te voi lua de frumosul d-tale păr şi te voi conduce uşir la ţărm ; nu te pot Iu9ă a scăpa de cât numai pe d ta. Demoasela privi pe bătrâna sa mumă. Dama era Ingenuchiatâ şi cerea blagoslovenia episcopului, care nu o asculta. Cavalerul ceti In ochii frumoasei sale iubite o slabă simţire de milă flească şi H zi9« cu o voce surdă : 9upune-te voinţei lui Dumnezeu! Daca va voi să cheme pe mama d-tale la El, aceasta fără \ Al I TIMPUL at&t mul cn*şteaO şi asupririle raialei din p»rt«a aristocraţiei musulmane. Bieţilor creştini nu le mul ren ânea alt niîj'oo de ReSpare, de eăt revolta cn ar-niele in mâna, iusurecţiune». D»-ja îu anul 1839 creştinii se revoltei* din cana» robotei, cele impuseseră de curând begiî musulmani. Eută care era natura acelei robote: Be-gil îndatoririi pe clăcaş, al (tesţelineapcă o parte de pământ care nu fusese încă cultivat; produsul de pe acel pământ avea sa fis întreg numai al bigilor. Această împovărare ţăranii o purtară cât-va timp; dur îndată după flş*7,irea in-aurecţiunei greceşti, ei luară bărbăteasca hotSrire, de-^i muri mal bine cu armele iu mană, de cât de a se mal supune strâm-bătăţilor şi arbitrarului desfrânat. Europa Interveni. Agenţii europeni, trămişî în cele doă provincie, ca să cerceteze lucrările cn de amăruntul, invitară pe insurgenţisă adre-M7.0 plângerile lor către cabinetnl din Vi»oa, care le-a comunicat apoi sultanate!. 8ol-tanul ne fiind in stare a înlătura cn totul robotn, o mărgini la câte doă zile de lucru pe făptămână. Decretai imperial e’a publicat cu mare solemnitate, — dar nn s'a esecutat de loc. Ast-fel de la anul 1810 până la 1$I8 suferinţele creştinilor nG re-mas aceleaşi. Cabinetnl din Viena a trebuit fiă intervină clin nod. In urma acestei întervenirî b’r instituit o eomisinne, care se aşeză in Trebinie, spre a se ocupa mal Berioa de causa creştinilor. Comisinnea era co r pusă din bagi, din paşi, din episcopul de la Serajevo şi din câţl-va preoţi, mai ales catolici. Membrii comisiuneî rugară pe sultanul, să apere pe bieţii proprietari de nisce despoierî nedrepte, propunând tot deodată gi următoarea tran-sacţiune : Robota Bă fie înlăturată, eară oreştiniî Bă dea pe viitor begilor şi agilor a treia parte din fructe şi din legumi, a doa parte din nutreţ, pe lângă o mică d»’fld*nnare. Această noă formă de imposit se nnmia tretina. Era clacă pentru clacă, nimic mal mult. şi nimic mai puţin! Si cu toate acestea tretina deveni lege între bpgl şi raiale ; guvernul în loc de a o desfiinţa, roia, din contră, să o perceapă şi el. Tretina avea să fle plătită in natură, dar mal târzifl begii pretinseră, a li se plăti în bani, protestând, că şi ei plătesc in bani imponitul fonciar. înspăimântaţi de purtarea arbitrară a begilor, şi ne mai putând să spereze rre o protecţinne din partea guvernului, care se arăta atât de nepăsător faţă de suferinţele lor, creştinii începură să emigreze cn grămada. In anul 1851, vre-o 16,000 părăsiră vetrele lor şi se refugiară în Austria. Europa protestă in gura mare, Sultanul se Tăzn aBt-fel nevoit, să trămiţă pe Iamil-Paşa la faţa locului, ca să ia măsuri în contra răului. Impositul fonciar fn desfiinţat. In Jocnl acestui imposit se pnse o tacsă ne câte 17 franci pe fie-care casă. Măsură nedreaptă! Sărmanul raia era ţinut să plătească de 0 potrivă cu begal cel bogat. Emigraţin-nea creştinilor continua deci ca şi înainte. Musulmanii din Bosnia voind să împiedece pe iobagii de a mai emigra, îşT luară refugiul la violinţ**. Ast-fel insurecţinnea se Inscenă şi din partea btgilor. IndoialA va fi pentru fericirea sa.... In cel-l’altft lume, adaugă cu o voce mal t&cutâ. Pentru a noastrft In aceasta, cugetfi el. Doamna de Ru-pelmonde poseda şapte moşii, afarâ de baronia de Oavres. Demoaseîa ascultâ glasul vieţii 8»le. interesele amorului vorbind prin gura frumosului aventurier, tânâr necredincios care vinii* bisericile apre a g*si o pradA, o copil A de câsA torit ssO frumoşi gAlbinaşiin numSrAtoare. Episcopul bine-cuvânta talasurile şi le ordona de a se liuisci, tn desperarea caasel, se gAnaea la iubita sa nepoţicA oare 11 ascepta cu o delicatA cină, care poate în acel minut se lmbftia, se parfuma, se ImbrAoa In catifea saG ee agrafa cu colieru-rile şi giuvaericalele sale. Departe de a gAndi la puterea sântei biserici şi de n mângâia creştinii sâllndem-nându'l a ^ Încrede In DumnezeQ, episcopul InrAutftţit amesteca pâre-rile de rfiti lum*-8cl şi cuvintele dragostei cu sftntele cuvinte ale molit-felniculul. ce l^pea a atrâluci aceste lngAlbenite feţe fâcu a se vedea deosebitele lor înfăţişări, cftnd Omer-paşa fu trămis iu provinciă ; după multe silinţe el ivşi-bo*ncî, ds a eîror ifrna’S tremnrS şi copilnl din mamu. El «e recrnt^szS mii no seamS de prin ţinntnrile nsinlice şi e-fricane. şi oferă padişuhnlnî nn contingent barca, de un val ar&dientA In aer apoi rel&satA In adâncul abisului şi In urmA eguduitft ca o frunzft fra-getA. jucArie In toaranA, a vântului de meazA-noapte, trosni In totul şi pArea gata a s§ sfArAma. A tund atrigAte Îngrozitoare se auzirA. urmate de o spAimftntAtoare tAcere. Atitudinea persoanelor aşezate In faţa bfurtimentnluf contrpsta Intr’un raod singulanu cn aceia a fiinţelor bogate saQ puternice. TAnAra muniA strAngea copilul sAfl la sftn, tot-d’a-una cAnd valurile ameniDţafi uşoara Imbarcaţinne ; ea IneA credea In spa ranţa ce I aruncase In ininiA cuvântul zis de strSin; Işl întorcea privirile merefl cA*re aci st bftrbat şi scotea din faţa sa o nouA cre-diDţA. credinţA puternicA a unei femei slabe, credinţa unei mame. ln-sufleţitA de cuvAntul divin, de cu-vfentul iuliirel si A|>at acestui bftrabt, naiva creaturA aştepta cu încredere Împlinirea acestei specii de promisiune şi nu se temea mal de loc de pericol. Pironit pe marginea şalupei, soldatul nu înceta de a privi aceastA fiinţA rarA dupA nepAsarea foarte însemnat. Ceea ce fion pe aceşti oameni hS alerge sub drapelele ost&şo.ct mi ert. alftt id-i» d- datorii, nici simţiinAn-tnl patnotic, ci speranţa de cbştig şi .le jaf. I.-icrj firesc! bişi-bnzncul e avisat la propriele sale rsurse; el tr-bne rS 'şl procure rl* lu mîu • ri rslnl şi «rmnip, b» ^u-t^m zice, că chhr şi soldu. Veniţidri pe-nsă varii tate iu privinţa fisionomieî: câte rasa du oameni, atâtea tipuri diferite. Nici chi.tr comandanţii otomani na ar fi în stare să distingă aceste tipnrî şi să scie tot-d’auna, care din ce parte de loc se trage. Aceeaşi felurime şi în privinţa costamelor. B işî-bnznciî nu posed o uniforma anumită. Eie care se poartă după obiceiul şi după raodu ţSrel şi a neamului s?G. Unii hG îmbrăcămintea simplă şi ordinară a Turcilor europeni; alţii se îmbracă în stofe scumpe de mătase, şi strălucesc priu tot felnl de colori; pe cap nuii poartă fesuri, alţii căciuli, alţii turbine. Atât călăreţii, cât şi pedestraşii sunt prevăzuţi cn arme de toate sritemele De ordinar eî poarti labrâG pistoale şi hmidjare, mal lungi saQ mai scurte; la atac călăreţii se folosesc şi de suliţe. Puscile lor, în general, sunt scurte şi uşoare. Ca’ăreţu bG nisce cal mici şi slabi, dar sprinteni şi răbdării. Pe acel căloşui grSmăd-sc toate muniţiunile şi provisiu-nile lor, one-ori şi jifnl,— aBt-fel, în cât călăreţul se pare îngropat ca îatr’o ma-jţK7,iă. — Bişi-buzuciî na sunt mal deloc capabili de disciplină; ofiţerii lor nu posedă acele cnnoscinţe strategice, care se re-cer spre a putea ţinea luptă în câmp deschis şi a se măsura ca oştire disciplinată. Drept aceea başT-buznciî nici nn se întrebuinţează, de ordinar, de cât saQ ca avant-gardă, safl spot în luptele prin locuri mal anevoioase. Eî se luptă mai mult de capul lor şi pentru dânşii; nn se prea interesează de mişcă oiintele generali ale armatei regulate; de subordinaţinne încă nu le pasă mult, când se găsesc la largai lor. EI nude se opresc, nn formează tabere, ca restul oştirel, ci se reunesc în grape de câte 15 până la 20 de inşi; peste noapte fac focuri mari şi se culca unii lângă alţii fără a pune străjî împrejur. - Başi-bnzu-ciî sunt cel mal fanatici între toţi ostaşii tnrcî; fanatismul lor e tndreptat chiar şi în contra acelor creştini, cari nn sunt inimici al Sultanului. Vai de bieţii creştini, cari ajung pe manele basi-bnzacilor ! Eî devin objactnl celor maî mari şi mal revnltătoare cruzimi; nici averea, nici viaţa nn le mai aparţine. Cine nn’şl aduce »-minte de îngrozitoarele scene din Bulgaria ? Focal şi sângele înseamnă pretutindeni armele sălbaticelor horde ale haşi-buzuciior, ori de câte ori aQ de a face co aşa numiţii ^ghianri1, fie chiar raiale de al padişahului. Satele se topesc în flăcări; handjarul pedestraşului şi suliţa călăreţului Rtrăpung pe desperaţii locnitorî, fără deosebire de Recs, fără deng*bire de verstă; dacă nenorociţii crnştinl cearcă a scăpa cn fni^a, ei snnt doborâţi de gloanţele barbarului şi călcaţi de copita calnlnl săG. Si moartea nn vine mai nici odată niagară: ea pentru bărbăţie împreunată cu tortarf, şi pentru femei cu ruşi narea. De j *furî nici că mal vorbim, căci ele n’aO mai nici o importanţă în asemănar» cftreiu forma aspra şi pârlita sa fi-gurâ dHgvâluindu’şr inteliginţa şi voinţa, ale c&ror puternice arcuri puţin se viciase In cursul unei vieţi suferitoare şi maşinale ; gelos de a se arfita liniştit şi pacinic In cât putea superiorul s£Q curagifl, sfârşi prin a se identifica, poate fârft ştirea sa, cu principiul secret al acestei puteri interne. Apoi admiraţiunea sa deveni un fanatism înnăscut, o iubire f&râ margini, o credmţâ In acest barbut, a-semftnfttoare cu entuziasmul ce sol-daţir a0 pentru şeful lor, când este om al putere!, încongiurat de strălucirea biruinţelor, şi cân I merge In m’jlocul minunatelor ihisiunl ale geniului. Bâtrâna cerşetoare zicea cu glas Încet : — Vai! Neruşinata pâ-cfttoasft ce sunt! Am suferit atât pentru a. plâti plăcerile tiner^ţei mei- î Val! 1’entru ce, nenorocit’o a! dus o viaţâ fruinoasâ de o bogatâ cheltuitoare, al mâncat banii Iul Pumni zhG au oamenii bisericel, bunii sâr-manulul cu monepobştilî Val! Am greşit. O Dumnezeul meG ! Dumnezeul meG! LftKâmft a'ml sflrşi iadul cn focul şi cu sângele. — Aşa snut başi* bnznciî, aşa sânt fapttle lor. Pgost da Sa* bliaia Poartă, că nn gă^e^ce modul d«-a nmî înfrâna fînnatismul aculor liorde, c»r-i-nG făcut atâta rAG ! {Albina Car paji lor) ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havai). — Serviciul de Iu 12 Septembre 9 ore dimineaţa — Paroilln 11 Septembre. La 9, înaintea Plevnel a fost toată zioa o canonadă tare. B kt^riele rusescl aG tras la o distanţă de 1890 până la 2.000 paşi de U posiţianile inimicilor. Dimineaţa trjTCÎI cercări contra flincnlnî stâng o eşire tare, care fa respinsă cn mari per derldin parfceaasnltatonlor. In timpnlacesta, Românii facaati o recnnoascere cote/.atoare pe o redaţi vrăjmaşe care deschise nn foc de mn^cbetarie foarte viQ. Această redută a fost ■«ilită tacă de către un foc concentrat al ma multor baterii rnsascî, O baterie rasească de asridiQ »ti apropia erl seiră de lagărui cn şanţnrî al turcilor. In timpnl nopţii, o canonadă şi o împuşcătură bine nutrite continuării raereO. La 1^, pe la 5 ore dimineaţa, tnnariln de asediG şi de campanie ale Raşilor reîncepură foenl cu multă vioinţinne. Spre seară, flancul stâng rusesc, comandat de generalul Skobileff mai ocupă o înălţime de nnde ameninţă pe inimic în lag&ral sâG cn şanţnrî şi oraşul Plevua. Ia această o-casier rezistenţa turcii ir a f>st slabă. Cavaleria rasească a tăiat dromnl spre Sofia nnorcavalerî cerchezi oşiţî din Plevna, întru întâmpinarea ei. Până acnm perderile snnt puţin considerabile. Linîgcea domnesce în toate cele-Palte punte ale teatrnlni de răsboiQ. La 3 Sept^mbre, la Lovcia, Ruşii aG Inat două drapele tnrce^CÎ, o cantitate de cartuşe şi lă/.î de ranniţinne. S’aG îngropat 2200 Turci. Pe lingă aceştia, un mare nnmăr n fost omoriţî in urmărire. Perderile roşilor în afacerea de la Lovcea nn trec peste 1000 oameni. Adrlanopol, 9 Septembre. Un corp turceRC considerabil care păzia strâmtoarea de la apos a Balcanilor, s’a îndreptat spre fruntaria sârbească. Costantinopol, 10 S^ptembrc. Nicsicî 8’a dat în puterea Muntenegrenilor.— Forţele tnrcescî de la graniţa sârbească aG primit ordin de a năvăli numai de cât in Serbia in cazul când aceasta ar lua parte la resboiG. Parii, 11 Septembre. Gambetta nu s’a înfăţişat înaintea tribunalului coresţional ; advocatul săQ, fiind bolnav, deasemenea nn s’a presentat. — Ganibetta a fost condamnat în lipsă la o închisoare de trei lanţ şi Ia o amendă d 2,000 franol. Caioviâ, 11 SepUmbre. La prânzul de carte, la care aQ loat parte Arehidociil Albr*ch şi Ioau, Principele Leopold şi Liţî ofiţerii străiul ue-aG asistat la manevrele armatei, Im pârâtul pe ace*t pâmânt cuib al nenorocirii!... Mal bine ; — Cnrat& fecioarâ, maica Domnului, nibr milâ de mine! Mângâiate, mamă, bunul Dumue* zeG nu este câmât-ar. Cu toate c& ara omorât, poate fârft cale şi fârâ voie, buni şi r£f, nu ’ml este fricft de a doua venire. Ei! domnule soldat sunt fericite aceste frumoase doamne, eâcl ge nflA lângft un episcop, lângâ un bâr-bat sânt! Adaogâ bătrâna, ele vor dobândi erbarea păcatelor. Val! Daca aşi putea auzi glasul unul preot zi-cându’ml : wP6catele ţi s’a ertat," ’l-aş crede. Str&inul se Întoarse câtre dânsa, privirea sa miloasA o fftcu a tresâri. AibI credinţi. îl zise el, şi vel fi mântuitâ. DmnnezeG s& te r&splâteascâ, bunul m^-G domn II respunse bfitrâm. Dacft zici adevferat, voi merge pentru d-ta şi pentru mine In peleri-nagiâ la doamna noastrft din Loreta, cu picioarele goale. Cel doi ţftrunf, tatftl şi fiul, stâ-teaG In t&cere, încredinţâudu ae şi supuindu-se voinţei lui DumnezeQ, Y rsocipc losef a ridicat nn toast în sănătatea iubitului »,g(5 amic şi aliat, Ţarnl, a căra! zi nu onomastică e astă-zî. In nrmă musica a intonat itnnal rusesc. IU LETIX METEOROLOGIE Temp«rfttDra.-— Iadicaţian.a gradărilor cSldorel, m«iima ţi minima, de peate noapte şi de peste zi, la Boare şi la umbră. Termometro -grafurîle, divisinuea centigrade, aG arătat: Dnmineoâ 14JAngast, la 8. 44 gr, Ia umbră 32 gr. -#-0. N. 13 gr. -}-0. Iaăl-ţimea barometrică 762 m. Lnnî 15 August, la soare 47 gr, la ambră 35 gr. Noaptea 18 gr.-f-O. înălţimea barometrică 756 m. Marţi 16 August, la soare 87ft/>* gr. la uubră 28 6/io gr. Noaptea 19 gr. înălţimea barometrică 759m. Miercuri 17 Aognvt, la Soure 44a/io gr. Ia umbra 31 gr. +9. Noaptea 19 gr. Inăl-mea barometrică 769‘tia Joi 13 August, la soare 45 gr. la umbra 316/io gr. Noapte» 18 gr. -|-*9. înălţimea harometri’ă 759. Vin*»ri 19 August, la soare 4 t gr. la umbră 31 (.;r, Noaptea 17T/»o gr. -f-0. In. bar. 760. Sîmbătă 20 August, la soare 45 gr. la umbră 31 gr. Noaptei 17 gr.-f-9. înălţimea barometrică 757. Duminecă 21 August, la soare 42 gr. la umbră 29 gr. Noaptea 18 £?r.-f-0. In. barometrică 757* a. Astăzi, joi 22 August, Barometrul ur-cându-se (762 m.) este probabil că timpul se va îndrepta. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea nstitutulul. strada Scaune \o. 9, în toate zilele ds la orele 8—12 dimineaţa. (6)5- 11). O doamnf română, de buna familie, care a studiat şcoala !nalt& de piano la Geneva şi care cnnoasce limba francesft, dorpsc.e a intra lntr’o familie distinsă ca damft de companie sad pentru a da lecţii unei dora-nişioare. Doritorii se vor adresa la rdaec-ţia acestui ziar. Da vAndaro cu conditinnt ,,r,n* IZtî Vt5iiy.riltî tsgidse, dou8 locuri de case de diferite mărimi, eriida Verde în f«ţ& caselor D-lui Plagiao ţi câţi-ra păţi departe de Podul Mogoşdi. Doritorii se ror adresa la administrata ecestul Jiar. ca fiinţe deprinse a urma prin instinct, ca şi animalele, mişcarea dată naturel. Ast-fel. de o parte, m&ndria, sciinţa. desfrfrnarea. crima, Întreaga societate omeneasca aşa cum o face actele, cugetarea, educaţiunea, lumea şi legile sale; Insft asemeni, numai diu aceastA parte, rftcnetele, groaza, mii de simţuri deosebite combătute prin tndoell Infricoşetoare ; acolo, numai chinul fricel. Apoi, mal presus de aceste existenţe, nn bft-trdn puternic, catrenul bftroel, ne-temator de nimic, capul, regele fatalist, far&ndu-se propria sa provedinţft şi strigând : .Sftnta iopatâ!...* ci nu : ,SftntA fecioara!..." Insfarşit, înfruntând furtuna şi luptandu-se cu marea faţa In faţa. De cea-lalta parte a luntre!, slab!!... Muma leganftnd pe sânul sftfl un mic copil care su-radea fortunei; o fiica, odinioarft vesela, acum data îngrozitoarelor mustrări; un soldat ciuruit de răni, fara alta resplatA de o&t ciuntirea ca preţ al unu! devotament fara o-stenell; abia avfind o bucata de pane muiata in lacrimi. (Va urma.) TIMPUL TEATRUL DE VARĂ OBADINA OUIOHARD AaUUjl fi tn fie-eare * o®* 20. Apele de la Văcăresc!, Schottsich pour piano. 1 VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ................... Tdte aceste se vând cu raoat de 25 ,;a. E 8 P O 8 I T STRADA EPISCOPIEI LA .STBOOUBILE NEQRD* OCA SIU N E RARĂ No. 4 VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I IST flacoane sx g tx ocaua cu preţuri ffirte reduse fi neauzite până acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE Oe Cotnari De 06lu Mare j Băşicată • Drăgftşanl Misohet I Negru VArloa . Odobfştl RaŞeohie | Timălbsi VINURI STREINE en groi fi en detail De Champagne j Da Rhln I Malaga i Cherry » Bordeaux | , Ungaria | Madera ,| Muscat Lunet Na pite concura nimeni eu mine nici In privinţa calităţii vinurilor fi nici in ceea ce privesce preţul lor. MB. Liqueurvri, Diferita CognacurI vleux şi fin Champagne, Ţuică «eohe naturală şl Unl-de-lemn do Toaoana. __" XJL. THEODORESCU. AVIS PBEALABLE SALLE BOSSEL TH li A'T K E DE OPERE l'TE et VAUDEVILLE FRANQAIS Direction ^VILTTT .~R bî: FT.T .T.~FV_R, Suiion ThcAtHl* (1877—78). Commencem.iit le 1. r Octobre 1877 REPERT01RE DE LA SAISON OPEHA BOUFFE KT OPEKETTE MC8IQUE DE CH. LECOCQ La Marjolainr, 3 actee; La Pttita MaiiAe, 3 actes;, Girofla, 3 act^s ; Lcm Cent Vitrge* 3 ac tea . Le* Cloche* de Oornevi/le, 3 actes. Muaique d’Offenbach : La Boulonybre a de* ecu*, 4 ac tea ; La joii* Par-feumeu*e, S actes; La Perichole (nouvelle), 8 actes ; Mm* L'Archiduc , 3 aotcs ; La Vie Paruienne, 6 actea ; La Bell* HAQme (nouv lle), 3 actes ; OrpMe aux B*\fer», 3 actea; La Boite ou Lmt, S act^s ; La Crdolâ, 3 octea r Le* Brigand*, 3 actes; Barbe Bleu, 4 actes. Musique de Lacome t Jtarme, Jearmetie et JeaimeUon, 4 actes. Muaique de Litoiff: Eeloue et Abailart, 3 actea. Muaique de Hervi : La Belle Paule, 3 actes. Mnsiqoe de Grisart: Le* Trai* Margot, 3 actea. O O EDIL: s Domlnos roses, Le leveillon, Le procis Viura-Ledleu, Trlcoche et Cacolet, La petite marquise. Sn oaudeviU* loule* le* nottoauiAc* d* VarmAe. Le tableau du personuel de la troupe sera publid i'ici â quelqnea jour« avec le programmme gdndral. L adminiatration a l'honneur de prdvenir M. M. Ies abonnăa et habituda, que l'abonnement pour la 8ouadite aaiaon est ouvert au bureaa du Tbcâtre Bossel, tous Ies jours de 12â3heures de l’aprba mid\—L’aboDnement sera de 60 rdprdsentations obligatoires et diriad en deux aeriea de 30 rdprd-sentations. — L'abonnemedt devra dtre paye en deux foia: le moitid en souscrivant et la aeconde moitid le Ier Novembre. Prii de l'abonnement pour 60 rdprdsentations 5ogea . . Fr. Fauteuila .............300 > Stal . . .............150 > Prix dei Pltces â la 9oirăe [jogea . .............85 Fr. F auteuila Stal II . ............. 3 » Galerie ............. 1 » La Dlrectrice, EMILIE KELLER. & AVIS Dia canea apelor mici pe Dunăre, Societatea Vap6relor c. c. a înfiiuţat Ia Ver-ciorova o Agenţie unde sub-semnaţî ca Spediterî monţienateî Societăţi aă dee-chia o Sucursală. Recomandam dar serviciurile noitre onor. public Comercial, şi aaignrăm o propmtă expediţiune a mărfurilor cu preţurile cele maî moderate. Turnu-Severin, 1 Septembrie at. n, Fraţi Strass, Ecapeditert a I priv. 9ocietăţI c. c. Vapdrelcr pe Dunăre in Turnu-8everin, Craiov.k fi Verciorova. (816-2. DESFACERE TOTALA Recomand bogatul med asortiment de felnriH PiannrI şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Europei cn preţnr forte scăzute. Wilhelmine Schrelber (613). Calea Mogoş6iei No. 28. LE P0RTEFEU1LLE DIPLOMATIQUE & POLITIQUE (Blue-Boock Europeen). ,Recueil de docnments internationaux et des principaux travaux păros dans la pressa periodique europdeue* a apărui p se află deja cele d'intâiă 4 Uvrcsone in librăria nostră spre probă■ Onorabilii amator! de ştiri diplomatice şi politice, eşite din Horgiute sigură, le anunţăm ca numele redactorului acestui uvragiiS periodic, J. E. Delannoy, destul de cunoscut în sf ra ijiariaticel, ne garan-teză un conţinut na nnmnî bar.at pe documente oficiale dar şi ştirile neoficiale aQ bI fie bine apreţiate de opinionea publică, fiind că redactorul este in relaţiile cele mal intinae cn cercurile înalte. Acest uvragiG va eşi în 50 pănă la 60 livres6ne pe an, şi ae primesc abonamente în librăria n6stră cn preţul de fr. 31,25 pe termen de un an, trămiB acasă direct— fără întârziere—prin poştă. Tot odată mal avisăm pe D-nil amatori de ştirile ZHnict ca se află la noi 41ftrQl francea La France de vânzare cu 20 bani numărul. E. Graeve & Comp. (615). Podul Mogoşdiel No. 40. De închiriat conţinând 4 odăi de locuit cn antren, 1 pentru «lugT, bacătărie, Hpălutorie, dependinţe, curte şi grădină, Hnnt de închiriat de la Sf. Dumitru. Doritorii sunt rugaţi a se adrpaa la proprietarul D-nu Ioan Spi-rescu, care şade în dosul grădinel acestor case. Un profesor din Germania de Nord, care a absol-vat academia se oferă a preda LECTIUmi în nrmătdrule sciinţe : Deaemn şi pictnră, geometria, matematica şi îngenere t6te aciinţele necesare pen tru pregătirea de a putea intra iu şc61ele suprridre. Afară de aceste va putea da lec ţiunt de piano, de limba fraucesă şi englesă. A ee adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, săfl la Tipografia Thiel & Weiss. I) LOCOMOBILS BL'TEBS B8 0 CM este de vGncjare cn preţul fOrte eftin prin Domnu G- SIEBRECHT Bncnrescl. A EŞIT DE SUB TIPAR şi ie &8A de vŞn()are LA TIPOGRAFI* THIEL S WEISS ii LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romăn de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. i slinl U facilitato, care cun6ace ţ bine şi a practicat maî mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiun! particularei. A să adresa la admenîstraţiunea acestui Ziar, Palatul >Dacia€. tbigonometbia de d-nn SPIREA HARET »e află de vimjare numai la LibrSria E. Draeve & Comp. piaţa Teatrolui cn pre-ţinl de leî noi 6 eaeujplarul. (619—3). A^eşit de mb Litoi^rabe : CHARTA RESBELULUI in limba Romănă lucrată în 6 culori, fie carfl «ta In deoicbitâ culfire cq defluşirile lor da «talare l« tătt Librăriile cu preţul de «O BANI ESEMPLARUL D-nil cumpărătorii dio provincie «unt rugaţi a ■e adresa U Librăria Comercială « Iul ELIA GRASSIANV C-nie Strada Şelari No. 10 Bucureaoî Înaintând şi coitn! pentru câte eaemplare doreac a avea. Cumpărătorii de la 10 eaemplare in aua afl rabatul de 20 la sută. O prăvălie de circiumă cu cinci camere şi pivniţă mare pentur 60 baţi, este de închiriat de la Sf. Dimitrie viitor, Calea Văcăreşti No. 57 (Jicniţă). Doritorii se pot adresa la Bub-Hemnatul proprietar acolo în orî-ce oră. 604—0. Gr. Gălăşescn. Mobile de casă plecare eftin de vânZare. A se adresa la administraţia acestui Z,ar* (014—!)• 6 franci: & franci: 6 franci: 5 franci : 5 franci: 5 franci 5 franci 5 franci: Pentru Pentru Peatru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci : Pentru 25 franci CE SE POATE CAPATA PENTHU » FBA.TVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IU PANZARIA LINGERIA DIN VIEN A Calea MogoşOIeî Palals „Dacia" Peetru 50 btnl: I cot Piohet de veri. Pentru 5 franci: 0 cămăşi de Oxford engles. 4 franci 50 bani; I pireohe pantaloane piatra călăreţi. 6 franci: 6 perechi manchete ori oe fason. 2 garnituri colorate de dame. 12 galete engl^ în orî-care faaon fi mărime. 6 pârechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de pftmă adevărată. 12 batiste bine colorate tivite fi apălate. 6 proa6pe de pânxă curată. 6 şervete da masă de pinii adevărată. 6 franol: 12 şervete albe de oeaifl. 5 franol: 1 cămaşă modernă, simplă aăft brodată. 5 franci: 2 bat ate eu monograme fin brodate. 5 franci: 1 batiată francată fin brodată cu dantele. 3—3 franci: 1 ooMet de damă Pentru SVs franci: 0 cămaşă de năpte Pentr» 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). ] I eamison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. 1 cămaşă adfl o pereche de iamene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crâme-Dentelle. 1 fuatâ coitum pliaad. I bucată Tulpan. 42 de coţi = l buciti Chifon franţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d'enfantş de toile. Pentru 16—24 (rinei : 1 bucată Tartan englei de 5 citi. Pintru 20 franci: 24 coţi Pichet. Peritrn 20 franci: 1 bucată Manta de bale. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată p&mă de Rumburg, de 86- 45 ooţL Pentru 55— 68 franci : 1 bucată pftmă de Belgia de 60 coţL Pentru 75 — 108 franci: l baoată pftnaă Corona de 58 coţi. Pentru 115 110 franol: l bucată Toile Batiate franoei. Afară de artioolilo menţionate se găteşte tot-d'a-ihi trusourl complacte. Calea MogoşMel Palatul „Dacia“. Ceminţlile din distriote însoţite ou preţul reapaotiv ie vor efeetaa toarte gribilo ; oonsclincioi. STR A MB *%, CAHOL * IV0- » ,LA STfcUA ALBĂ* AVIS IMPORTANT întâiul |i renumitul kingmin de 1NCALTIAM1MTS FEHTRD BARBATI, B1I1 SI COPII iub firma PHILIPF GOLDSTEIN ,LA 8TEUA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Cartea veche) vii-ă-via de Sigiamand Prager. Soaindu’ml de curând din oel® mal renumite fabrice exiatente din atrftinitat®, •• care ataă In relaţiunl intime de mulţi ani, an mare aaortiment de diferite mărfi dap® faadnele cele mal moderne şi lucrate cu oea mal mare aoliditate, d. e. pentru Dame: Poloneae cu nasturi In Mto formele. Sandale, Pantofi, «cţ.j pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquin, Maroquin aalon. Pantofi şi tot oe ie atinge de încălţăminte bărbăteacl, aaemenea pentru Copil tdte felurile de ghete ou naaturl, elaatic şi altele, vfi rog a v