Nr. 198. MERCURI 31 AUGUST. ANUL 11. — 1877. abonamentele IN TOATA ROMA NI A : * .................. '• ' « tv 6 luni................. • î; Pe 8 Uni....................** rN ş-nur»ATATI: le ........... .............80 IN31RT10NI SI RICLAMi: Lini» de 80 HWr» petit. p»|ţin» IV. 80 bufi. Pe patine III, 80 bani, pe pagina Ii. 8 lei noi. Reclame 8 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCKU. ANUNCIITRI 8# priimoic tn «trimitate: La D-nil Haaton ***** A Voylm Iu Vienna, WalGschţfasi* 10 A. Opyelik In Vienna, Btubeab&stei 2; Rwiot iftMM In Vienna , SeilerstAtte 2 ; Timpii HrxUoka io Vienna, Teinfalutrasse 17; Philipp LAb in Vienoa, Escbenbacbtţaaae 11; L. Lom 6 A Comp, In Peţta fi Rama* I^affiu BuLli^r A Comp. In Parii. Scrisori ne franca te na se primesc. Articolele nepnbticate ie vor arde. Un număr In Capitala 10 bani. Biuroul Kodacţiul şi Ailm i n i s t n\ţ led : F’olntul „Duoia". Un număr In Districte 15 bani Curmi de Bnonrescl, 29 Augmt Oblii,. Rurale ... 81 — i Domeniale , , . 731/4 73V* Credit funciar rural . . 70 70 p i urban 64 — Irnor. municipal al Capit. 73 — Obfig. Pensii.......120 — Obli*. Dacia....... 200 — p Remania .... 40 — Impr. municipal ou premii — Renta Rom&nft....... — •“ Paris S luni ..... 9925 Londra..................2S 2498/* Viena , .... — Berlin , ........I22i/t Cnranl de Ticna, 10 Septembre. ................................ 45 .Vsftomle......................«7 85 Renta In aur................. 74 95 Lfl»...........................HI 75 Acţiunile bAncel...............&54 — tVfM'irl...................... SOI 10 London.........................117 90 Obligaţiuni rurale ungare . . 76 — » temeţvar .... 75 — » transilvane ... 75 80 Argint in mArfarl ..... 104 90 Ducatul 5 67 Napoleon*!................... 9 51*/j Marc 100 M 40 Conul de Berlin, & Septembre. Acţiun. CAilor ferate rom&ne . 14 50 Obligaţiunile rom A no 6°/o ■ . 50 Priorităţile C. fer. rom. 8% 50 50 împrumutul Oppenheim ... 73 — Napoleonul................ 16 25‘yi Viena, termen lung............— — Paris » scurt .... 81 30 Calendarul ijllel Marcuri 31 August (12Septembre). Patronul «Jilel: Brlul sf. Vergina. RSsiritul s*5 re lui; 5 âr« 86 min. Apusul sdrelul : 6 ore 16 min. Pasele lunel : Luni Nou 4 PLEC Ft E-A. TRENURILOR Bncoreeol 8nc4va Bucureacl .... 8.15 n 10.- d Plo*«icT..... 9.50 o 12.05 3 Brăila..... 1.53 n 5.45 J 7-1S4 Teoucifl..... 4.38 n 11.40 d Roman..... 9.05 d 4.54 ) Suciri, «o«ire . . 12.03 j 9.55 n Hounresol --- Verclororo BucurescI . . . . 8. ( 6.05 d Pit*|tl ..... 11.21 10.15 n Slatina..... 2.- • Craiova..... 4.17 . Vflrciorova, sosire • • • 9.01 8ac6Ta—Bncnreecî Suc^va..........5. II 6.46 d Roman...........8.45 n 12.10 i Tecucifl.........12.30 n 5.10 g BrAila . . • . . 3.08 n 8.10 n 8.58 j Ploesol...........7.12 d 2.45 , BucurescI, sosire 8.30 g 4.80 j Terclerova—Bocoreacl Vflrciorova...........6.45 ■, Craiova................11.44 Slatina...............1.51 PiteftI............... 4.42 7.15 d BucurescI, sosire . • . 7.40* IlfOg Hncnrescl—Glnrglq BucurescI................9.15 d 6.05 n Giurgiu, sosire.........11.35 g 8.27 n Glnrgln —Bncareaol Giurgifl...............T.26 J 4.55 d BucurescI, sosire .... 9.48 j 7.17 n Galaţi —Bărboşi Galaţi ...... 1.20 n 8.25', 7.30-} BarbofI, sosire . . 1.55 n 9.— g 8.05 n Bărboşi — Galaţi Bărboşi............2.55 n 6.25 n 7.25 Galaţi, sosire. . . 3.30 n 7.— n a — SOIRI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE St. Petersbnrg, f 8ePtembre, «St. Peterabnrger Ztng, comunică din Caraial de la 31 August următoarele : Marele Dace Mihail a luat comanda imediată & trupelor din Asia niică. Generalul Cer-naieff în curend va pleca din Alffxaodro-pol în lagărul marelui Duce. Caraial şi Untş-Papa ati fost fortificate. Lângă Ale-xandropol, pe malul drept al rialul Ar-patşal s'afl aşezat fortificaţianl tari, armate cu 16 tonuri. Lagărul avantgardelor se află la Birach-Tare. Costantinopol, 7 Septembre. Mehemet Aii Paşa, fini lai Şamil, care ae află în cartierul general al lui Ahmed Mnkhtar Paşa, a fost însărcinat de către gnvern a forma din Cercliesii emigraţi la Trapesunt şi Sinope dofi noi regiment* de cavalerie pentru armata din Anatolia. — Caii, de care aceste regimente vor avea trebuinţă, se adnnă din Mesopotamia şi din alte provincii ale Asiei micî. In Lagărul de la Ieni-Saghra afi sosit 3000 călăreţi, pe caTe cel trei guvernatori din Siria i-aG pus ia disposiţiunea ga-ver nulul. Hlstov. 6 Septembre. ErI s'a respâudit aici şrirea, că turcii ar fi distrus podul de )& Pergos. Această ştire ee desminţeşte. Pe soseaua dintre Biela şi Hneciuc nu s'a fi arătat încă trupe turceşti. Se adevereşte însă oficial ştirea despre lnarea Lovcel. Avantposturile raseştî safi apropiat de ^ Plevna până la Ba viţa. Marele Duce Ni-£ (C(^Se a sosit la Poradiu spre a conduce în persoană ofensiva contra Plevneî. Varua, 6 Septembre. /f. Primind un ajutor de 8000 oameni, So-leiman Paşa digpune de 22,000 oameni şi a început din nofl ofensiva asupra trecătoarei de la Sipca, dar până acum fără de succes. EL eete hotărât a urma cu ofensiva. Ce ţiul e, 7 Septembre. Ştirile despre retragerea Muntenegrenilor de la fortăreţa Nicsicl sunt neîntemeiate. N’a avut nici un fel de luptă naintea acestui oraş. Din contra în tot momentul se aşteaptă ca fortăreţa să capituleze. SC1RI telegrafice alb «timpului, (Afentl» Hani). Serviciul Ce le ig Seftembre 9 «re »e«r». - Cenvtantlnopel, 10 Septeom*-O depeşă » Ini Mokhtar paşa cn daU de Vineri vorbe.ee de o IncSerare favorabil*. — O al!5 depeş* a lnl Aii Saib-Satee de Joi, anunţi o iebind* ciştigaU aenpra Muntenegrenilor. Nici o scire oficial* nn e’apoblicat din Plevna, Şîpka ţi Raegrmd. —Servlolul 4s la 11 8sptsmbre, 9 sre Atbena, le Bopt^rahr*1 Grecia, pentrn a începe ostilităţile, aşteaptă nnmaî momentul de a -şl pntea pro- tege hotarele despre mare prin flota sa. Dacă Rusia se va hotărî a trimite escadra sa din Baltiea în apele grecesci, Grecia va intra în acţiune şi va declara imediat resboiQ Turciei. 8ira, 10 Septembre. Soleiman-Pnşa cere grabnic ajutoare. Circnlă agomotnl că Turcii afl fost goniţi de la Sipca şi că s’&G retras la Ka-zanlik. Escadra otomană comandată dellussein-Paşa, care se îndreptare spre Gibraltar, a primit ordin prin telegraf de a se întoarce nnmaî de cât. BOCORESCI n Septembre, Numai de cftt din cele d'ântPifl lucftierftrl, cu care Începuse ofensiva turcească, se putea prevedea, că tur-cir nu dispun de destule puteri spre a respinge pe ruşi din posiţiunile lor centrale. Deşi tn cele mal multe din aceste ciocniri turcii afl avut succese, aceste 9uccese eraft prea neînsemnate pentru o armată mal mare. Şi sunt patru-spre-zece zile, de când cele patru •orpurl turceşti aft Început ofensiva, fără ca ele să fi putut pronunţa vreun atac mal mare. Soleiman Paşa stă cu fărâmăturile centrului pâft In poaiţiunile, pe care le-a ocupat In trecătoarea de la Şipca: Înainte nu poate merge, fiind-că Întâmpină o prea mare resistenţă, eară spre a căuta o altă cale, pe care se treacă Balcanii, e prea târziu. Singurul folo9, pe care armatele din Bulgaria 11 pot trage din operaţiunile lor, este acela că ele reţin o parte din armata rusească Intre munţi şi astfel scad numărul combatanţilor de la Lom şi Osman. De odată cu Soleiman Paşa Îşi Începuse şi Mehemed Aii Paşa opera-tinnilp. La Început se credea, că el pronunţă un atac asupra Tărnovel. După un şir de Încăierări Insă şi după ce a luat câte-va posiţiuni de la ruşi, operaţiunile lui aă devenit atât de lipsite de orl-ce direcţiune hutărâtă, In căt nu mal se poate şti, dacă voieşte să Înainteze spre Tărnova ori spre Dunăre. Acum câteva zile sosise ştirea, că el a pronunţat un atac In direcţia spre Dunăre. Numai de cât Insă el şl a schimbat direcţiunea şi In ziua următoare ne-nfi venit ştiri despre nişte Incă-erărl, care ne fac să credem, că el nu Înaintează spre Dunăre. In cele d ăntâiâ zile, această tăi-nicie a operaţiunilor sale ar fi trebuit să facă impresia dibăciei In conducerea operaţiunilor ; acum Insă, după patru-spre-zece zile ea este o dovadă de indecisiune. Ori In co-tro se Întoarce, Mahemed Aii se Încredinţează, că Înaintarea, cu paşi mal răpezl, II este peste putinţă. El a respins avantposturile ruseşti, a trecut Lomul şi poate să pregăteşte să Înainteze spre Iantra ; dar toate aceste succese, pe care o armată pu ternicâ le-ar fi dobândit In curs de cel mult patru zile, pentru turci aâ resnltat numai tn curs de 14 zile. Lucrul de căpetenie Insă e acela, că chiar şi aceste succese sunt problematice, de oare-ce ruşii nu afi părăsit încă nici una din posiţiunile lor centrale, ci se concentrează spre ele, ca să primească atacul, care pdte să fie fatal pentrn turci. In sflrşit corpul lui Osman Paşa numai de cât după cele d'ântfil operaţiuni de ofensivă a fo9t silit a se retrage şi a se ţinea tn defensivă. Succesele luptei de la Pelişat sunt chiar mal pnţm de cât problematice Urmează apoi luarea Lovcel de către ruşi. Astăzi corpul lui Osman Paşa e ameninţat de n i se tăia linia de eomunicaţiune atăt spre Balcani, cât spre Vidin, şi este silit a lupta pentru ca să se menţie In posiţiunile pe care le ocupă. E apoi foarte probabil, că nu se va putea menţine In aceste posiţiuni. Faptul, că ruşii nn afi opus multă resistenţă la Lom. ne Încredinţează, că afi concentrat puteri multe In faţă cu Plevna. Şi In adevăr, îndată ce corpul Iul Osman Paşa ar fi desfăcut ori cel puţin aruncat din po-siţiele sale de acum spre apus, lui Mehmed Aii nu’l rămâne de cftt să părăsească posiţiunile sale de acum şi să se retragă Intre Rusciuk şi Şumla. Negreşit, tn vreme ce ruşii fac atacurile asupra Plevneî, Mehmed Aii şi Achmed Eiub paşa IşI dafi silinţa a ameninţa comunicaţia cu Dunărea şi a face prin acestea o diversiune In favorul corpului 9trim-torat a Iul Osman paşa. Să ţinem Insă seamă de depărtări şi ne vom Încredinţa, că aceste încercări 6unt zadarnice. Mehmed Aii e prea depărtat de Plevna spre a putea fi un pericol pentru corpul româno-rusesc de la Plevna, Osman paşa va trebui 9ă se lupte singur, şi singur fiind, nu e probabil, că va putea să re-siste Îndelungat. De şi nu putem zice, că situaţia pe cămpul de răsboifl s’a schimbat până acum, ea este In punctul de a se schimba. îndată ce Osman paşa va fi bătut, armata rusească Îşi câştigă terenul de operaţiune, de care era lipsită până acum şi nu I va fi grefl a face un al doilea pas prin luarea Rusciukulul. Întrevederea principelui Bismarck cu corniţele Andrassy, de care se ▼orbesce merefi de câtă-va vreme, va avea loc Intre 14 şi 17 Septembre tn Salzburg. La 12 Septembre corniţele Andrassy se va Întoarce de la Tisza Dob, unde, petrece cu familia sa şi va pleca imediat, precum se crede, la Qastein. Se asigură Insă, că această Întrevedere este un simplu act de curtenie. Deşi cele mal multe puteri afi făcut guvernului sârbesc representa-ţiunl relativ la pregătirile de răs-boifi ale Serbiei, pregătirile se urmează fără de curmare şi după „Pol. Corr.* RisticI ar fi declarat consulului englezesc Withe, că Serbia nu urmăresce prin pregătirile el de răs-boifi un scop hotărât, ci voesce numai a fi gata pentru toate eventualităţile. Alte ziare comunică din Constan-tinopol scirea, că agentul sârbesc KriticI, ar fi părăsit Constantinopo-lul, un act care ar putea fi luat drept rumpere a legăturilor diplomatice Intre Poartă şi Serbia. Această scire nu s'a confirmat încă. Procesul Gambetta Înaintează cu paşi repezi. Pentru ziua de astă-zl, Marţi atât Gambetta, cftt şi girantul ziaru|ul „Republique Franţaise* sunt aduşi naiutea tribunalului co-recţional, fiind acusaţl de a fi ofensat pe mareşalul-President şi de a fi ultragiat guvernul. Dupâ legea de la 27 Iulie 1849, ziarele nu pot publica raporturi despre acest proces. După legea de la 2 Fevruarie 1852, toţi aceia, care sunt condamnaţi pentrn vina de a fi ofensat pe capul statului la o închisoare de mal mult de cât o lună de zile, perde pe cinci ani de zile dreptul electoral atât activ, cftt şi pasiv. Şi foarte lesne s'ar putea Întâmpla, ca Gambetta să piarză acest drept, de oarece pedeapsa, hotftrltă pentru delictul, de care este acusat, e închisoare de la 1 lună până la trei ani. CAROL I Prin graţia Iul Dumnezeii şi voinţa naţională, Domn al Românilor, la toţi de faţă şi viitor sănătate. ROMANI, Dupâ douâ 9ecule de slăbiciune şi de Înjosire naţională, voi astăzi aţi reluat arma In mână. Oştirile ţârei afi trecut Dunărea ! Puindu mfi In fruntea aperătorilor drepturilor şi independenţei patriei, simt trebuinţa de a ’ml Împărtăşi cugetările şi speranţele cu naţiunea care ’ml a Încredinţat destinatele sâle. Intrând In Bulgaria, noi intrăm In partea activă a linul resbel pe care nu fam dorit, nu l’am provo- cat, pe care cu toţi am cercat să ’l delâturăm, dâră pe care, o dată fiind nevoiţi a ’l primi, vom sci a ’l purta cu curagiul şi statornicia unul popor care are consciinţa drepturilor sale, care are virtutea de a le susţine ! Încă de pe când afi început neînţelegerile politice Intre Imperiul Rusiei şi Intre Pdrta otomanâ. neînţelegeri cari pânâ lu sfârşit aveafi sft provdce In Orient resbelul de faţâ, Ingrijindu-ne de complicaţiu-nile şi nenorocirile ce cârta Intre puternicii noştri vecini aveafi sâ aducă asupra ţârei ndstre, şi Guvern şi Camere am stăruit pe lângă t6te marele puteri europeane ca ele să afle mijlocul de a chezăşui României, pe timpul marelui conflict, drepturile unei bine- f&cfttdre neutralităţi pe care tot ele ni le asiguraseră In timpul păcel. Din nenorocire, stăruinţele ndstre afi remas zădărnicite Marele puteri nu s au crezut In posiţiune de a ne feri dânsele de pericolele unul resbel, pe care noi singuri Încă. mal puţin ’l puteam depărta de la hotarele n69tre. Cu t<5tâ prudenţa ce Guvern şi Naţiune am arâtat In aceste Ingri-jitdre Imp giurârl, şi aedsta numai şi Dumal că ddr am putea a ne feri de a fi Învăluiţi In conflictul oriental, P6rta nu a voit să ţie sâină de greutăţile posiţiunel României, şi ântftile el loviri afi fost Îndreptate In contra ndstrâ. Ea a bombardat oraşele ndstre debehise, a făcut gduâ vaselor ndstre de comercifi penâ iu lăuntrul porturilor ndstre, şi, spre a le desfiinţa cu mal mare iuţâlă, a Întrebuinţat pânâ şi petroliul; ea ast-fel a nimicnicit comerciul nostru maritim şi fluvial. Satele ndstre, holdele şi averea populaţinnilor ndstre dunărene afi fost date prada rapacităţii başibuzucilor şi cerkezilor, sute de AmenI nevinovaţi şi nearmaţi afi fost parte luaţi In robie, parte ucişi şi mutilaţi; In fine un resbel de cruzime şi de barbarie, s’a întins asupra ţâ’-murilor nAstre de la Calafat pânâ la Marea NAgră. In faţa acestei durerAse stări de lucruri, Corpurile nAstre LegiuitAre 6’afi rostit In unicul mod potrivit cu demnitatea, cu drepturile şi cu interesele ţârei! Am rupt vechile legături râfi definite cu Înalta Portă, am proclamat independinţa absolută a României, şi, la lovirile ce ni se adresa In mod neleal şi barbar, am răspuns printr’o francâ declarare de resbel. Au trecut de atun-1 mal mult de trei luni. Doritori de a cruţa ţâra cftt se va putea mal mult de relele resbelulul, am căutat. In tot acest interval de timp, a ne ţine In defensivă, a ne mărgini numai In a apăra, pe cftt cu putinţă, hotarele nAstre, cu tA'e câ devastaţiunile şi cratimele de alungul Dunărei din Uru legea nostră/* Dat în quartiernl nostru Domnesc la Poradim, la 27 August 1877. CAROL. Presedi t‘ Ie consiliului miniştrilor şi a’-interim la rfsbft): I. C- BEAT!ANU. ‘ Ministru nficPrilor striine: M COGAL/NTCENU Ministru cultelor §i inatrucţiunel publice; G. CHfŢU. Ministru justiţiei si ad-int rim la finanţe : I. CÂMPINfiNO. ’ Ministru aflrriculturei, comerciulul şi lucr&rilor publice-- P. S. AURELIAN. CALEA FEBATA GALATÎ-BENDER faţă ca INTERESELE ROMÂNIEI. Ziarul, Die Presse* din Viena publică următoarele amănunte asupra construirel sus numitei linii de către Ruşi, şi dacă se vor adeveri, ne putem aştepta la o nouă calamitate creată prin incapacitatea sad prin reaua credinţă a guvernului actual. Iacă ce zice acel ziar : «Construirea căilor ferate de la Galaţi la Bondar care trebue să pro cure Ruşilor mari avantage strategice, se urmează c’o desvoltare de forţe însemnate. Precum sescie, construcţia acestei linii s a cedat Întreprinzătorilor israeliţl ruşi Poliacov şi Varşafschi, cărora li se plătesoe de guvernul rus suma de 200 000 franci pentru chilometru şi cu condiţie ca s’o predea In circulaţie chiar Iu toamna curentă. După articolul 13 1) al convenţiei ruso-romăne, această cale ferată, afară de materialul rulant (mişcător), remâne după finirea resboiulul, proprietate a guvernului româD, fără să aibă a plăti vr’o despăgubire. Această stipulaţie sună foarte frumos, dar are consecinţe foarte rele, cari se lămuresc chiar de acum. Poliacov şi Varşavsehi mal nainte de toate construesc liniacn materialul cel mal prost, In modul cel mal ef-tin şi tot de odată mal nesolid, ca nu cum va să ţină această linie pănă după resboiil şi să profite de dănsa şi guvernul român. Toate traversele sunt din lemn uşor, petrişul pus foarte puţin, iar garele şi alte case se fac sad de scânduri sad de alt material uşor. Cu toate acestea. Întreprinzătorii sunt In dreptul lor, căci se vede că guvernul roman a uitat (?) să adaoge o clausâ In convenţie, că drumurile de fer cari se vor construi în România de Ruşi trebuiesc realisate conform prescripţiilor legel respective române. Dar Poliakov şi Varşav-schy, sub protecţia inginerului rus Sevebricov, îşi permit şi alte libertăţi la cari nu ad nici un drept. El Întrebuinţează de espmplu şoselele române ca terasmănt, ast fel că aceste căi de artă nu se mal pot întrebuinţa pentru scopul lor. Aceşti concesionari refusă orl-ce despăgubire de espropriaţie locuitorilor din Basarabia română sub preteest, ,câ calea ferată se construesce’ln interesul resboiuluf, şi că este proprietate rusă. Locuitorii din GiurgiulescI, Reni, Anadol, Frecăţel, Biame, Chiol, Hagi-Abdulah şi Curci, — ast-fel 3e numesc localităţile atinse de calea ferată, — ar suferi cu atât mal mult de un asemenea act silnic din partea concesionarilor, cu cât pământurile espropriate în partea locului 1 1) Iae& aepst articol din coorenţia ruso-romani de la 4 Apr He anul curent, renpeclAnd chiar limba şi ortogrofia neromânâ a guvernului nostru : Art. 13. Dac& trebuinţele de comunicaţie ale armatei ruse ar face necesari construirea pe teritoriul român a unul nou tronşon (tronohon) saâ imbraşampnt de cale ferată, locurile vor fi ese-cutate prin îngrijirea autoritâţ lor militare ruse cu cheltuiala guvernului imperial. Guvernul român va înlesni aceste lucrări şi se va însărcina cu îngrijirile necesarii pentru a asigura armatei ruse dreptul de a se bucura timpurariu de terenurile iodispesnabile pentru instalarea acestor tronşoane sau ambranşamente pe basele adoptate In România pentru lucrările de utilitate pnblică. Când aceste linii vor deveni inutile, materialu-rile mobile întrebuinţate la construirea lor vor fi la disposiţia guvernului rus, iar lucrările ese-cutate vor deveni proprietatea guveruulu! român fără •nici o remuneraţie. sunt mal toate grădini şi vil ale unor oameni fără mijloace şi cari posedă numai o întindere neînsemnată de pământ. Dacă aceşti oameni săraci vor fi In adevâr siliţi să ced< za fără despăgubire Întreprinzătorilor ruşi cea mal mare parte din micele lor proprietăţi, atunci el vor trebui să moară de foame. Din norocire, auzind deja ingine-rul-şef rusesc d. Gorciacoff, — un nepot al puterniculuI^Cancelar, — de această manoperă, a chemat la Galaţi pe d. Poliacov, 2) şi este de sperat că ţăranii români vor scăpa de lăcomia Întreprinzătorilor ruşi. S’a amintit acestora că din cele 200,000 franci acordate, pentru espropriaţiile unul chilometru sunt 40,000 franci*. Starea recoltelor în România? ???????????????????? Cine o cunoasce să râspunză ; cine o ştie s'o spuie, că I noi mărturisim că nu ştim nimic, şi ministerul a-griculturel din nenorocire ştie şi mal puţin de căt noi!!! In toţi anii, şi nu mal departe de cât anul trecut, toţi prefecţii de districte, supuneau prin dese raporturi ministeriulul agriculturel, comerciulul şi lucrărilor publice, mişcarea agri-eulturel, a comerciulul şi a industriilor din judeţele ce administrat!. Aceste raporturi detailate, serveau interesele materiale ale ţârei aşa de Dine. In cât fie-care cunoscea aproximativ, cultura ce se făcea In fie-care judeţ, numărul pogoanelor arate, felul productului semănat, buna saâ reaua stare a recoltelor, resul-tatul ce promitea!! ele la Începerea treerişulul, aceea ce se constata dupft treeriş, cantitatea productelor ce se credeau necesarii pentru consuma-ţiunea locală, deficitul saCi esceden-tul ce se prevedea, cantitatea productelor ce putea să esporte judeţul în cursul acelui an, locurile de desfacerea productelor, preţurile lor, mijloacele de transport, introducerea noilor instrumente agricole de cumva aveaţi loc situaţiunea cultural viilor şi a recoltelor ce ele promiteau, a livezilor de pruni etc., a destileriilor şi alte fabrici de mal mult timp In activitate safl create in cursul anului, gradul lor de prosperitate, felul producţiunel lor, preţul lucrului, crescerea sad descres-cerea vitelor de cultură şi de ali-mentaţiune, căuşele acestei eres- 2) Ca o cutioairate mal arătăm că are>t Po-liacov are şi titlul de .Exelenţă*. (N. i?,) MMM ITOMâ. ISUS-CRISTOSJN FLANDRA TRADUCTIUNE DE G. CHIRU. Intr'o epocă nehotărâtă a istoriei brabantese, relaţiunile Intre insula Cadzavt şi coastele Flandrel eraâ Întreţinute printr’o barcă destinată la trecerea călătorilor. Middelburg capitala insulei, celrbrâ mal târziQ In analele protestantismului, abea' numâra doâ safl trei sute de vetre. Bogata Ostandă era un port necunoscut, lipită de uu orăşel abea populat de câţi-va pescari, câţi va sărmani neguţători şi de corsari nepedepsiţi. Cu toate acestea orăşelul Ostandel, compus de vr'o două zeci de case şi vr'o trei sute de râs ioare, colibe sad cocioabe construite din râmă'iţele navelor naufragiate, se bucura de un guvernator, o miliţie, furci spânzurătoare, o monâstire. un biirginaistru. In fine de toate organele unei civilisaţil înaintate. Cine domnea atunci in Brabanţ, In Flandra, şi 1n B»lgia? Asupra acestui punct tradiţiunea este mută. Mărturisim că In aceasta istoria simte un deşert ciudat, nesiguranţă, minuni pe cari oratorii favoriţi al bătrânelor flamande s’afl amnsat adese-orl a-la răspândi In limbele lor atât de deosebite In poesie ca şi contrazicătoare In detailurl. Zise din vreme In vrPme. repetate din rolibâ In colibă de către străbuni, de Către povestitorii zilei şi al nopţel, această cronii ă a primit In fieşte care secol o vopsea deosebită. Semănătoare cil acele monom ote aşezate după eapre iul arhiterturilor fi.şte-căr-l epoci In-a a eăror gră-mădir! negre şi toi ito cu cât pl ic uo- ţi 'or cu atâta face d sperarea .-o-mentatorilor, alegătorilor cuvintelor, fapUor şi datelor. Naratorul crede, precum toate spiritele superstiţioase ale Flandrel afl crezut, fără a fi ni. I prea doct nici prea slab. Numai, In imposibilitate de a pune In armonie toate reuniunile, iată faptul desbrâcat poate > de naivitatea sa romanţiară impo- sibilă a fi reprodusă, Insă cu acea ne-sfiieiune pe care istoria o desapro-beazâ, cu moralitatea sa pe care religiunea o aprobează. himerismul săă. floare a iinaginaţinnPl, simţul sftfl ascuns cp care poate a se învoi înţeleptul. Fieşte-căruia hrana sa şi grija de a alege grâul din neghina. Barca ce servea de trecerea voiajorilor insulei C'dzant la Ostanda avea a lăsa orăşelul. înainte de a desnoda lanţul de fer ce reţinea şalupa sa de o pea-trâ a ţărmului aruncată unde se Îmbarcai!, patronul sună din corn In mal multe rânduri, pentru a chema pe voiajori întârziaţi, fiind cel din urmă voiaiziQ al zilei.—Noaptea se apropia, ultimile rass ale soarelui apuin l abea permitea de a zări coastele Flandrel şi de a distinge In insnlft pe voiajorul Întârziat, care rătâcea saQ prin gropile văilor, ori printre papurile cele Înalte ale lacurilor. Barca era plină, un strigăt se Înălţă: ,Pe cine mal aştepţi? Sâ plecăm*. In acel moment, un om sâ arătă la câţl-va paşi de ţărm ; pilotul care nu Îl auziss nici 11 văzuse venind nici mergând, fu foarte surprins de a’l vedea. Acest voiajor părea că s’a ardient de o dată de la pământ, ca şi un ţăran care s’ar fi culcat pe un câmp aşteptând ora pleeârel şi pe care trompeta ’l-ar fi deseeptat. Era vre-un hoţ? Era vre-un om al vâmel saQ al poliţiei? Când veni la locul unde era barca legatâ, şapte persoane care eraâ In picioare la partea dlndârât a navei se grăbiră a se aşeza pe bănci, numai de a fi singuri şi spre a nu lăsa pe străin a se aşeza lângă dânşi. Aceasta fu o gândire instinctivă şi repede, una din acele gândiri de aristocraţie care vin In mi-mel« unor bogaţi. Patru din aceste personagie erai! din cea mal Inaltft nobleţă a Flandrel. Mai ftntâid un tânăr cavaler, Însoţit de doi ogari frumoşi şi purtând pe lungul sâă păr o pălărie cu bordurile mici împodobită cu petre precioase, făcând să rftsune ariţil sâî pinteni, râsu-cinduşl din cănd In cănd cu imper- tinenţă mustaţa şi aruncând priviri despreţuitoare celor-l-alţl oameni din equipagid. O trufaşe demoaselă ţinea un şoim In mâna sa şi nu vorbea de cât mumei sale şi unul înalt 'âlugâr, fără îndoială rudă a sa. Aceste persoane fâceafl sgomot şi conversau Împreuna, ca şi când ar fi fost singure In barcă. Cu toate acestea, lângă ele ee afla un bărbat prea vestit In ţară, un burtos proprietar din Brug“s, înfăşurat Intr’o manta mare, armat până în dinţi, lângă dânsul aşezase doâ desage pline cu binl. Lângă el se mal a-fl,o un om de scinţâ, doctoral uui-versitâţei din Louvain, Însoţit de secretarul să&. Aceşti oameni cari se despreţuiaQ unii pe alţii, eraţi despărţiţi de cel-l-alţl prin banca lopâtarilor. Când puse piciorul In barcă voiajorul Întârziat, aruneft o repede privire In urmă. nu văzu nici un loc şi merse a cere unul acelor cari se aflai! Înaintea bastimentului. Aceştia erai! o imenl sermanl. La primirea unul bărbat cu capul gol, cu hainele de camelot Închis, neavând In T I M I* V L saQ descrescere, In fine, guvern, «1 şi public , cunoascoatl din a-ie raporturi, adevărata stare n icultnrel, comercialul şi indus-d fie-cârul judeţ in parte şi a tu-)r lrapreunft, aşt-fel M. şi ţârile e se alimentez de la noi cu pro-:te şi alte materii prim», erad In •l-ce moment In corentul mijloa-or noastre de producţiune , şi se tot-d'a-una In posiţiune» aceea îndrepta cu mal multa Încredere dtalnrile lor, cfttre o ţara cunos-A lor In toate detaliile raişcAril e economice. Acest mijloc onest d'a tenta şi a :e cunoscut slrâinAtaţil m-eea ce sedA ţara noastrft pentru ea, a it şi este foarte neghgiat anul Bsta. Prefecţii pare cA dupft lu-mnul . Romanului * da ’şl Inepta inima şi privirile peste Dure şi numai peste Dunilre, ad uit In patriotismu1 lor InflAcArat., pe lAngA armata romanii care ptA tn acest moment, pentru un are şi lăudabil scop , poate mal listft şi o ţarft Romaneasca, care ebuie sfi lucreze şi «a rnisce toate rţele sale morale şi materiale, tocai pentru a avea cu ce hr&ni şi ;treţine acea armata, plus alte cinci ilioane de romani, care de s’ar tnAr-ni a privi numai la Plevna, ar fi i sigur ameninţaţi a peri de foame, succesul ce Dumnezeul resbelulul r face sa ramporte armele romane, 1 nu mal poat& fi suficiente a com-esa aşa mari sacrificii. Este bine, nobil, patriotic, d'a ur-ia cu inima şi cu mintea, cum ar îatete noastre lupta pentru lege şi ivilisaţiune In contra barbariei pA-anismulul, nu este Insa mal puţ.n lobii şi patriotic, ca atunci pe când mpele romane despic cu ferul şi-urile inamice, poporul sad mal bine el râmaşi acasă, sa despice pAmân-ul cu plugul. Acest adevâr aplicat lntr’un mod lincer şi la noi, ar fi cea mal mare fericire pentru Romani» istoria ne iă sute de mii de exemple din care prefecţii noştril ar putea Invftţa multe lucruri care i-ar pune şi mal bine In posiţiune acea plăcută d'a ’şl In-ţelbge datoria şi a se ocupa cu mal multă sciiuţă şi stăruinţă, de interesele financiare, comerciale, agricole şi industriale ale judeţelor ce administrează. Suntem la finele traerişulul, şi pănă acum n’avem U ministerul a-griculture! nici un raport oficial asupra stărel recoltelor noastre. Avem cu toate acestea, după doâ luni de aşteptare, un nob ministru de agricultură, comercid, şi lucrări publice . ceva mal mult; avem un ministru ou rara calitate d'a fi şi omul eminamente competinte in a conduce »ce9t important minister, avem In fine. pe d. P. S. Aurelian, fiul mancei şi al meritului, şi nceaota e destul pentru noi, a spera că In cu rând şi ţara şi străinătatea va fi pusă ln posiţiune d a cunoasee oficial starea reeoltetor noastre. Nu e Insă numai această Îmbunătăţire de făcut. Agricultura şi comercial nostru sunt atăt de Înapoiate şi lasă nt.ăt de mult de dorit, ln căt mal adesea na-arn Întrebat : Pentru ce Romdniă cu un sol din cele mal fertile şi cu imense avuţi I naturale, a rămas mal pre jos chi .r şi de căt ţările mal puţ;n fertile şi mal sărace do căt ea I Dacă trebuo să respunlem tot noi, apoi vom spune că le vre-o 15 ani, noua generaţie romănă nu s'a acu pat şi nu sa destinat de căt studiului .dreptului* şi .Medinel*, sciÎDţl cu desăvărşire insuficiente d’a face din advocaţi 9ad din medici oameni competinţl ln ale financelor, ale a-gricultnrel sad ale comercialul. De aci nenorocirea pentru acea stă ţară, d'a ne vedea cu finanţele din zi In zi mal încurcate şi mal compromise, cu comercial In stare rudimentară, cu agricultura In fine ln decadenţă. Este deci o fericire pentru agricultura şi comercial nostru, d'a vedea in capul acestui departament pe un bărbat care II înţelege ranele de care suferă, şi care posedă ln acelaşi timp şi remediul pentru a le face să dispară. D. Aurelian este unul din amicii noştril pe care iubim şi stimăm mal mult. D-ea mal nainte d'a fi ministru avea tin mare şi frumos plan de ese cutat pentru desvoltarea agrieultu rel, a comerciulul şi a tutulor uvu-ţiilor cu care natura a înzestrat RomAnin, acum că e ministru, ţine-se-va oare de cuvânt? Dacă politica mică şi de başculâ nu va nfluenţa sciinţa s fiinţa, am putea zice de pe acum: da! (Curierul Financiar) Herţegovinonil si Bosniacii De la anal 1875 încoace, peninsula balcanică a deveni* din nod U-litrul unor întâmplări, care no vor lipăi de-a sthuuba în mnlte privinţe aitnaţinnea politică fi socială a orientnloî european. In toate a-ceete întâmplări rulai, principal ’l-afl jncat pănă mal deunăzi S Avii din Turcia fi astăzi Europa întreagă manifestează nn vid interes pentru el fi pentru caosa lor cea dreaptă. Această împrejurare ne-a iudemnat fi pe noi, să presentăm cetitorilor noftri nn fir de stndie despre popoarele bIiivh, care locuesc între marea-neugră şi cea adriatică. Vom începe cn H-rţegoviuenil fi Bosniacii. Unii fi alţii sunt Slavi de origine, efiţl din ramnl numit .serbo-croat', de cari se ţin mul toţi Slavii de sud. Ei vorbesc limba -ârbească, intocmal ca fi Muntenegrenii. Numărul Slavilor din Herţegovina fi Bosnia poate să treacă pr te nn milion fi jumătate. In privinţa religinnil, locuitorii celor donă provincie sunt parte ortodocşi răsăriteni fi catolici, parte maliometanl. Ortodocşii, cari formează msjoritateii, atârnă de patriurchnl grecesc din Constan-tinopolc, iar catolicii stad sub nn vicar, denumit de papa da la Roma. Din punctai de vedere geografic, Bosnia şi Herţ-govina, dimprennă cn Croaţia tor-ceHBră, formesză nn vast triunghid in partea nord-vestică a Turciei europene; donă IntnrI ale acesta! trinnglnd ating terito-rinl unstro-nng-tr atăt despre mia/.ă-noapte, cât şi despre apus. Bosnia e despărţită de Austria prin apa Serei, iai de SSrbia prin riul Drioa; ti rţegovina se mărginescu spre apus cn Dalmaţia şi spre sud cu Mnnt"-negrnl. Mărimi a teritoriulni amb-lor pio-viocie, după cel mal mnlţi, ar fi de 1208 mile pătrate. P Eliaâe Reclus compară Bosnia cn Helveţia ; singura deosebire consistă intra aceea, că mnnţil BosnienI nn se înalţă pănă la regiunea zăpezilor şi a ghi-ţii. Ţara înfăţişează prin intregnl munţilor el forma nnnî podeid brăzdat de mai mnlte văi; cea mal importantă din aceste văi este şesnl, nnmit Novi-bazar sad Jeni-buzur, care mijlocesce comnnicaţinnea cea mal inlesnicioasă între Bosnia şi Rnmelia. Herţegovina, care in respect administrativ nn formează de căt nn district anecsat la Bosnia, e peste tot o ţară mnntoasă şi săracă. Drnmnrile snnt foarte rari in ţara aceasta; comnnicaţinnea, de cele mal mnlte ori, se practică pe nisce cărări utâncoase, pe unde abia te poţi streenra călare. Capitala în Bosnia proprid zisă a Sersjevo, iar in H>rţ-goviua, Mostar. Ambele ţâri ad fost snpnse Romanilor încă inainte de nsseerea Ini Chrintos şi făceaii parte din provincia Iliricnlnl. De la 305 încoace, ele treenră în posesiunea imperinlnî roman de est, nnmit şi imperiul bizantin. Până pa la incepntnl secolului a] VII d. C*hr. e probabil, că nu se nflt încă nici o 8“niiaţiă slavică in ţările din dreapta Dnnărel şi a Savei. La această epocă, S'a-vii de pe la poalele Carpaţilor începnră a se trage spre miază-zi amerinţănd marginile impirielui bizantin. In annl 630 împăratul Heraclin primi pe aceşti Slavi pe teritoriul bizantin şi le dete locuinţe iu peninsnla balcanică. Aşezându-se prin ac-ste părţi de loc, Slavii întemeiară mai nimte principate, care pănă pe la capătul secolului al XI lea ad rămas snpuse îm-părstilor din Bizanţid. Domnitorii sc-stor orincii'ate purtai] diferite titluri; el se unmiad jupani, hani, despoţi şi regi. Istoria lor e foarte obscură. Serbie, Croaţia şi Dalmaţia erad cele mal puternice principate sad regate slave: ele se smnlsnră mai lntâid de sub domi-naţinnea bizantină. Bosnia, precum şi U rţegovina de astă-zl, erad odinioară a-necsate când la nuul, când la altul din principatele nnmite. Mal târziii isbntiră şi ele a scutura jugul vecinilor mal puternici şi a se constitni in etate independente sad semi-independente. In secolul al XlV-ea, Bosnia se înălţă la rangnl de regal, iară Herţegovina începu a fi administrată dt daci naţionali, tribntarî regilor bosniaci. Uue-orl regii nngnrsscl, cari snpnseseră deja Croaţia, îşi arogad nu fel de suveranitate peste B>aoia şi Herţegovina. In anal 1463 Bosnia, slăbită prin tulbur rl şi prin certe interne, fa cucerită de TnrcI; dnpă doă-zecl de ani Herţego-vina bvh aceenşi soartă. Ea fu anexată, cu o simplă prefectură, lăngă Bosnia, care devenise provinciă sad gnvernatnent. Pe timpnl cncerlrei otomane, locuitorii din Bosnia şi H rţegovina erad toţi creştini, parte ortodocşi, parte catolici. Ei formad doă clase sociale : a nobililor şi a poporalul. Unii dintre nobili sad magnaţi periră cn glorie in lnptă pentru apărarea patriei; alţii văzând patrie» Bubjagată şi robită, pribegiră prin ţările vecine. Nobilii rămaşi in ţară trecură ca toţii in re-liginnaa 1-l.mnlnI, se turciră de bnnă voie, pentru ca să'şl conserve în chipnl acesta propietatea şi privilegi-le. Aceşti Slavi renegaţi, deveniţi begi sad bei mn-snlmanl, formad singnra clasă aristocratică in toată Tnrcia. Creştinii, cari nn erad nobili păstrară şi mai departe religinnea lor. In ca.itate de creştini, el nn pntead să fie egali cn musnlmanil, ci deveniră tnrma, adică ‘rnesoa, Saltannlai; propietatea şi-o perdnră, şi pentru folosirea pământului fără obligaţi să plătească tribnt, * haracid, Ce deosebire intre condiţinnea socială a begilor renegaţi şi intre aceen a raialelor creştini! Renegaţii, adecă Slavii prefăcnţlîn beg musulmani, rămaseră proprietari feodall peste moşiile lor şi tot de o-dată el avead să repre8sntezs, în patere» BÎstemalai feo-dal, şi autoritatea legală in Bosnia şi Her-ţegoviua. Faţă cn snttanu!, care nn eser-cita de cât o autoritate nominală în cele doă provincii, begii avead o singnră obligaţiune, adecă aceea de-a da oameni de oaste in caa de reaboid. Acea strălucită călăririle de ,*pabii* care până la tncepn-tnl secolului al XlX-ea a fost nna din poterile vine ale islamismului, se recruta dintre renegaţii slavi din Busnia şi Herţegovina. In asemănare cn begii, cn aceşti domni fnodall, ce era oare bietal popor creştini rniaaa ? Creştinii pe lângă aceea, că erad anpnşi sultanului, mal deveniră cn timpul şi iobagii, olăcaşi begilor. Ei fără daţi cn total pe mâna acestei aristocraţii loderăt-□îce, oare privea la dânşii ca mai mare dispreţ, de cât chiar Tarcil din natcere, nnmindn-I lghianrl< şi tortnrândn-I ca rnnDca şi ca dicimele. Pe de altă parte, bieţii raiale av*ad Bă plătească dări grei-statalul. Şi statal ce le da oare ia schimb pentru tarciae'e ce purtad ? Nu numai că tiu-i primea iu uiel na fel de funcţiuni, dar nn-i admitea nici măcar ca martori |a judecăţi. In serviciul militar insă nn se admitead creştinii in calitate de creştini; pentru Bcntires de la aceBt Bervicid, ei trebuind să plătească statnlnl an anamit im- mAnl nici eAeiulA nici pAlArie, fArA pungi 1» brftd ori sabie la lnctngA-toare, toţi Îl luad drept un bu*g-maistru sigur de autoritate» sa. burgmnistru bArbat bun şi dulce ca uni din acel bAtrAnl Fl*maDzl a câror naturi şi caracter naivnis’ad conservat uşa de bine de câtre pictorii ţârei. Calatori sArmanl priimira pe necunoscut prin demonstraţiunl res-pectORse ce excitară glume şi rA sete lutre oamenii din urma. Dn batran soldat, om al durerel şi » ostenelel, dădu streinului locul sâQ dupe banca, aşezânou-se pe margi-nele barcel şi rnenţinAndu-se ln echilibru prin modul cu care Îşi re-sema picioarele contra unei din acele 9tinghil de lemn care, semănătoare cu scheletul unu! peşte, serva a lega scândurile şcicel.—O f-meia tAnara. muma unul copilaş, care se parea ca este din clasa lucratoarelor Ostandel, se înlătură pentru a ‘face Îndestul loc noului venit. Aceasta mişcare nu arata nici Înjosire. nici dispreţ. Fu uua din acele mărturisiri de Îndatorire prin care oamenii siracl, deprinşi a cunoaşte preeiul unul servicio şi plAcerile frn-ternitaţel. arat franeheţa şi naturalul sufletelor lor, atAt de naive In expresiunea cualitaţilor şi a le defectelor lor; asemeni streinul 11 mulţumi printr’un gest plin de nobleţă. In urmA se aşezA intre ncea-stA tlnArA mumA şi batrAnul soldat. La spatele Iul se gAsea un ţâran şi Rul său, ln vârsta de zece ani. 0 cerşetoare având o desaga mal goala, batrana şi stiArcitâ, In sdreu-ţe. tip al nenorocirel şi al nelngri-jirel, geme» pe ciocul hAr-el, ghemuita Intr un mare pachet de funii. Unul din lopatarl, marinar bAtrAn. care o cunoscuse bogntA ş< frumoasa O fAcu a intra, dupe minunat» zi patoare a poporului, .pentru iubire» lui Dciunezefl*. .Foarte mulţumim. Torao. II zise batrAn», voia zice pentru tine di-senrA In rugAciunea me» ori .tntfll nostru* şi fie fioâ ori .NascAtoare de Dumnezeu.* Patronul snnAnd din noQ IntA o-data, privi cAmpia muta. arunca lanţul In bastimentul sâfi, străbătu lungul ţârmulul pAnA la cArmA, luA drugul, stătu ln picioare; apoi. dupe ce privi cerul, zise cu o voce tare lopAtarilor. eand se depArtâ de ţârm: .Manaţl, mAnaţl tare şi sA ne grAbim ! SurAde marea unei aspre vijelii, fermecătoarea! Siuiţ tindele dupe mişcarea cArmel, şi furtuna dupe raaele mele.* Aceste cuvinte, zise In termeni de mariuA. un fel de limba Inţe leasa numai pentru urechile deprinse cu sgomotele valurilor, lntipâri lopAtarilor o miş are grAbitA, lu-iA tot-fi'auna cadenţatA; mişcare unanima, deosebinilu se de molul de mAnare precedent, precum tropăitul unul cal diferă de galopul s6H. — Lumea aleasa, aş-zita in urmA, a-vead plAcere la v>-durea acestor braţe nervoase, acestor feţe Închise eu ochii strălucitori, acelor muşchi Întinşi şi acestor diferite forme o-meneştl mişcAnd de odatA. pentru a’l face sA traverseze strAmtoarea drept o mi<'A taxA. Departe de a cAi aceastA miserie. îşi arâtafl lopAtari rAzând fie expre-siuaile lor extravagante ce manevra imprima turmentatelor lor fisiono-mil. înainte, soldatul, ţâranul şi bA-trAna priveai] marinarii cu acel fel de mila naturala oamenilor cari, trAind din lucru, cunoscu asprele amorţiri şi friguroasele osteneli ale lucrului. Apoi. deprinşi cu viaţa libera. toţi Înţelesese, dupe privirea cerului, pericolul ce II ameninţa, pentru care toţi erad serioşi. TAnAra mumA îşi legănă copilul, cAnt&udu't un ve -hid imn bisericesc spre a’l adormi. , Daca vom ajung-', zise soldatul ţâranulul, Dumaezed sa hotArlt a ne lAsa viaţa. — Val! El este stApAnul , res-punse bAtrAna ; InsA cred cA voeşte a ne chema lAngA dânsul. Vezi acea lumina colea jos? Şi. printrun semn de cap arata apusul, unde bande de fi>c despicad cu vioi- iune lutu-necoşi nori Înstelaţi de un roşa care se paread aproape de a deslAnţui vre un vânt furios. Marea fAoea a se auzi un murmur surd, un fel de tnugire interioara, atAt de asemAna-toare cu vocea unul cAine cAnd mA- posit cnnoscnt snb nomele de .bedel* ssQ ,bedelat eikerae.* (Va arma). (Albina Carpaţilar). TEATRUL RESBOIULUI .Agenţia Havas* ne comunică următoarea scrisoare din Tarnn-Măgarele de 1» 29 Angnst: .Fără să prejndecăiu resaltatal fiinal al Inptel care s'a încins la Plevna, din nefericire este sigur că namăral răniţilor va II Însemnat. Primai ministru român, d. Brătlsna, ia măsurile cele mal energice fi mal nemerite pentru transportarea răniţilor fi pentru organisarea serviciului sanittr la Turna Mtgarele mal cn seamă fi la Stolnici ia proprietatea d-lal Ion HegienofT, pasă de el la dispotiţia gaver-nalnl român. Dar mă tem că, pentrn număra] răniţilor cari se afteaptă, ajntoxrelo hirnrgi-cale nn vor fi de ajans. Să cugetăm numai că viaţa a mii de bravi oameni, cetăţeni folositori, atârnă d'o bană oblojire a rănilor făcntă la timp. Acnm fi fără a perde o oră măcar medicii noftri, persoanele deprinse a îngriji bolnavii trebae să se ducă la Tarnn Măgurele. Acolo prin calea c a mal sigură trebae să trămitem tot ce poate trebui la oblojire. Na lipsesc atât banii rât ajutorul persoanelor cari acid să îngrijească. îndemnăm cn cea mat mare stăruinţă pe toţi aceia cari s'aQ destinat cansel răniţilor. Câte-va orc bine întrebuinţate, o bnnă orgnnienre a ambulanţei, precum aceia a ambulanţei moldave, pot să scape viaţa la sote de oamenL A eşit de sub tipar şi se sflA de vânzare la magasinele de muBicA ale d-lor Qebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE E A. VEDE. Dedicat Măriel-Sale DOMNITORULUI B3MARIL0B CA BOL I. Poenia de Loeoteaent de stat major X. C. MAHICLKStJ. PENTRU TOC* SI PLANO de CAROL PAŞILL jun. Preţul 1 lefl şi 50 bani. O doamnă romănă, de bunâ familie, care a studiat şcoala Înaltă Je piano la Geneva şi care cunoasce lunba francesâ. doresce a intra lntr’o funili'- distiniA ca d»mA de companie saO pentru a da lecţii unei dom-nişioare. Doritorii se vor adresa la rdaeo-ţia scestul ziar. rAe. Cn toate acestea, OBtanda nn era departe. In acel moment, cerul şi marea ofereaţi unul din acele spectacole pe cari atAt pictura cAt şi cuvântul nu le pot descri precum sunt ln realitate. Creaţiunile omeneşti voesc contraste puternice. Asemeni artişti cer de obicinuit naturel fenomenele sale cele mal strălucite, desperAnd fArA Îndoiala de a d» marea şi frumoasa poesie In şirul sâft obicinuit, cu toate că sufletul omenesc adesea este aşa de adânc mişcat ln calm ca şi In turburară şi tn tăcere, ca şi in furtună. Un moment fu ln care, p« barcă, fit şte care tăcu şi privi marea şi cerul, fie prin presimţire, fie prin a se supune acelei melancolii religioase care ne coprind mal pe toţi Ia ora rugAciunel, la apusul zilei, ln momentul ln care natura tace şi clopotele vorbesc. Marea arunca o lucire albă şi găl-bue, Insa s-himbAtoare şi semănătoare colorilor de oţel. — Cerul Înfăţişă o coloare cenuşia, i (Va urma) A YIS PREAL AR LE SALLE BOSSEL THfiÂTRE DF, OPERETTE et VAUDEVILLE FRANţAIS Direct ion EMILE KELLER Saison Thă&trale (J 877—78). Comraenoeraent 1# Ier Octobre 1877 REPERTOIRE de la saison OPERA BOUFPK ET OPKRKTTR MII8IQUK DE CIL LECOCQ La Mori o lat ne, 8 ftctes ; La Petii* Mariie, 3 ac ten . Qirojid, Qirofia, 8 act» a ; Le* Cent Vihrge* 3 actfs . Le* Cloehc* â* Cometnlle, S actes. Musique d'Offenbach : La Bouitmgb-t a dat oau, 4 aetes i La joii* Par feumeiue, 3 actea ; La Perichoi* (nonvel le), 8 acteg . Mme L'Arthidue , 8 acte* ; La Vie Pan*ienne, § ac tea ; La BtUe Htâne (nou» lle), 3 ac tea ; Orphtfe aux Bnftr», 3 actea; La Boii* ou Lait, 3 act-a . La CrAole, 3 actea; Lt* Brigand*, 8 acte a ; Barbe Bleu, 4 ac tos. Masiqae de Lacome: Jeanae, JearmeU* et JsanneUon, 4 actea. Muaiqae de Litolff: Heloiwe et Abailart, 3 actea. Musique de Hervi : La Belle Paule, 8 actea. Muaiqae de Grisart*. Le* Trei* Margot, 3 actea. O O IwI^E X) I E -t Oominos roies, Le îeveillon, Le proods Vaura-Ledieu, Tricoche et Cacolet, La petite marquise. Kn vatuUviU* toute* le* nowxsuUe* de T annAr. Le tableaa du personuel de la troupe aera publid d‘iai k quelqncs joura avec le programmme gdnoral. L'adminisiration al'honnenr de prdvenir M. M. let abonnăs et habituds, q-e l'abonnement pour la sousdite saison eat ouvert au bureau du Tlioâtre Bosse!, toua lea joura de 12&3heures de lăţirii mid*. — L'abonnement aera de 60 rdpresentaţions obligatoires et diviaâ en deux seriesdeSO re’priS-aentătiona. — L'abonnemedt devra 6tre payi en denx foii: le moitid en eouacnvant et la seconde moitid le Ier Novembre. __________ Prii da l'abonnement pour 60 răprâsentatlons )g«a . . .........1800 Fr. Pautcuils .......800 > 8 tal . . ............150 » Prix des Pltces ă la soirăe ..........9b Fr. Fauteuils • 3tel II. . ... 3 > Galerie . ............. 1 • La Directrice, EMILIE KELLER. De închiriat. PopJ^sXt conţinând 4 odăi de locuit cu antreu, 1 pentru slugT, bucătărie, spălătorie, dependinţe, curte yi grădină, sunt de închiriat de la Sf. Domitrn. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la proprietarul D-nu Ioan Spî— resco, care şade in doaul grădineî acestor case. Pentru Părinţi 1>. profesor Strajuii, de 1* liceul MateiO Bassarab, primeşte 4 elevi In familie, dându-le şi preparaţiunea necesrrâ. Adresa strada Teilor, No. 28. (518-3. Din canea apelor mici pe Dunăre, Societatea Vap6relor c. c. a înfiinţat la Ver ciorova o Agenţie unde snb-semnaţl ca SpedlterT meu (Jenatei Societăţi aii deschis o Sucursală. Recomandăm dar servicinrile n6*tre onor, public Comercial, yi asigurăm o propnită expediţiune a mărfurilor cu preţurile cele mal moderate. Turnu-Scveriu, 1 Septembrie st. n. Fraţi Struss, Ecapcditerl a I prîv. Societăţi c. c. Vapdrelorpe Dunăre in Turnu-Severin, Craiovh yi Varciorova. (0l«-2 . DESFACERE TOTALA Recomand bogatul med asortiment de felurite Planuri şi Pianine din cele mal renumite Fabrici ale Europei cu preţur f6rte scăzute. Wilhelmine Schreiber (013). Calea Mogoşbiel No. 23 A eşit de sab presă: NOUL METOD do CALîGKAPHIE KLEMNTARA pentru uaul claselor II, III şi 17 primară de G. Al. Zamphirolu profesor de deaemn yi caligrafie. PREŢUL 20 BANI. De vândare la tdte Libr&riele iară depoaitul se afiă la Lioririele, L. Alcalai calea Mogoşdiel No 18 yi L. Steinberg atrada Carol I No. 40. ANUNCID IMPORTANT Sentimentale de recunoştinţa ale naţiune! Române sunt cnnoecute de t6tă lumea ci-vilisatil prin darea din parte-i a ospitalităţi la toţi străini ce îi visite^* “fAt nmî mult fiind datori a arăta acel sentiment către Prea înalta familie a Imperatnlnl tntulor Roşilor pe care am avut fericirea a o priimi în sânul nostru şi a coopera in resbel cu bravele el armate, am litografiat un tablou mare cu 16 portrete ale acestei îna te şi gloriâse familii. Românilor le vor place negreşit a avea în pereţii locuinţelor lor acest tablou frumos, care afl a’l găsi tot-d'a-nna la mine, Calea Văcăresc! No. 151, cu preţul numai de dnoî lei noi. Iar prin districte se vor trimite fără plata de transport. A 3-ra parte din fondul strâns este destiuot j entru ajutorul cracei roşie. Editor: Loct.-Colonel D. Pappazoglu. ANUNCIIJ Călătorii la Braşov pot afla Ia institutul Băilor de aburi de acolo, în dosul glmnaslnlul român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsuri, cn proţnri f6rte moderate. Direcţiunea băilor de aburi dtn Braşov. LE P0RTEFEU1LLE DIPLOMATIQUE & POLITIQUE (Blue-Boock European). >Recneil de documente internationaux et des principaux travaux parus dans la presse periodique europeane* a apărut §i se află deja ceh d'tntâiă 4 Uvresâne in librăria nostră spre probă. Onorabilii amatori de ştiri diplomatice şi politice, eşite din sorginte sigură, le a-uunţăm ca numele redactorului acestui uvragiă periodic, J. E. Delanuoy, destul de cunoscnt în sf^ra (jiaristiceî, ne garan-teză un conţinut nn numai bazat pe documente oficiale dar şi ştirile neoficiale afl să fie bine apreţiate de opiniuuea publică, fiind că redactoral este in relaţiile cele mal întinse cn cercurile înalte. Acest uvragiă va eşi în 50 păuă la 60 livres6ne pe an, şi se primesc abonamente în librăria n6stră cu preţul de fr. 31,25 pe termen de un an, trămis acasă direct— fără întârziere—prin poştă. Tot odată mal avisăm pe D-niî amatori de ştirile (Jilnice ca se află la noi (Jiartil frances La France de vânzare cu 20 bani numărul. E, Graevfl & Comp. (615). Podul Mogoşdiet No. 40. PENTRU PĂRINŢI D-nn profesor Mihalescn, la Liceul din Craiova luând nu nod local, primeşte in familie câţi-va elevi dândn-le pe lângă celelalte îngrijiri şi preparaţiunea din obiectele mat grele. Moşia Sărata, de BnzăO, pe calea ferată între staţiile Ul-menilşi Monteorul, având ca la 1000 po-gone arabile, vie de vre o 40 pog6ue, vii cu otaştină, de la care să ia pjste 500 galbeni annal, han, cârciumă şi alte mal multe calităţi, se dă în arendă de la Sf. Gheorghe viitor. Doritorii se pot adresa in Bacuresci Ia D-nu N. I. Lahovary şi Ia Craiova la D-nu Costica Bengescn, proprietarul. (617—3). Mobile de casă, de vânzare. A se adresa la administraţia accfitnî Z,ftr- (Oii—])• ANTJNCIU IMPORTANT. NUMAI LA HENUMITUL MAGASIN J Snb firma SAL WEISERMAHN îi CQ 0 Pi rn AH sosit, pentrn eeeonnl de veră nn bogat asortiment de incăl* ţăminte pentrn BÂRBAŢl, DAME şi COPII. Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tote formele dnpă cele j-, mal din urmă fas6ne şi efectuate din primele fabrici din Europa. |M Asemenea nn mare transport de clame Inngl de Incht, de Lak ro"» ('■ şi de race ca şi Mantale (cancinc) de ploie prima qnalitate. Prl Snb-semnatnl mnlţnmind onor P. T. Public de încrederea ce n aii dat snsijiseei firme, care până acnm aii depns probe de fina calitate a Mărfel cât şi de eftingtatea preţurilor, eperă ca şi d'acnm S înainte va bine voi a ’i da concnrenl seB, găeind in tot-d’a-nna atăt mărfuri fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mai moderate. Cn tdtă stima Strada Carol I No 6 (cartea veche) TlB-â-Tis de farmacia Rissdorfer. Strada Carol I No. <> (curtea veche) vis-â-vis de farmacia Rlaadorfer. (588-0) SAL. WEISERMANN. 5 H yA 0 pj ti î> H t* i Pensionatul Leo Rosenthal PENTRU ELEVII SC0ALEL0R PUBLICE Alena, Landslrasse, AdainsgftssejNo. î) Directorul aceetni institut, care în timp de două (Jecî ani ocupase postnl nnni învăţător la o scdlă publică şi a cărnl op didactic german a fost aprobat de onor. c. c. ministerifi pentra scâlele reale şi introdne în nnsle ca carte ob gatâre, priirncsce elevii, cari viBituză sc6lele publice de ori-ce f 1, in pensiuni) totulă şi se insărcinenă şi cn corspetitiile. Preţul pe nn an G00 franci. — Limba de conversaţie cea francesi. Otasla cea mal bună spre a se perfecţiona în căutarea (le plano Ueforenţele cele mni bnne. » l : CE SE POATE CAPATA pentru sa xroeuiwci LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA «i LINGE R IA DIN VIE NA Calea Mogoşdle! Palals „Dacia“ Pentru 50 bani: I oot Pichet de vâri. Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles. Pentru 4 franci 50 bani: I păroohe pantaloane pentru călăreţi Pentru 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason. 2 garnitura colorate de dame. 12 gulere engl., in orl-care faaon yi mărime. A pkreohl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, dnpă alegere 12 batiste albe de p&nzk adevărată. 12 batiste bine colorate tivite şi spălate 6 prosdpe de pănxă curată. 6 şervete da masă de pânză adevărată. 12 şervete albe de eeaid. 1 cămaşă modernă, simplă eM brodată. 2 batiste ou monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentra 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentru 51/* franci: 0 cămaşă de nopte Pentrn 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciocuri, pentru cafd. 1 cămaşă o pereche de ismene de damă, bogat brodate. I cravată de damă, adeverată Crâme-Dentelle. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi =• I bucală Chifon frenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enlantş de toile. Pentru 16—24 Irancf : I bucată Tartan engles de 5 00(1. Pentru 20 franci: 24 coţi Pichet. Pentru 20 franol: I bucali Manta de bale. Pentru 18— 25 franol: 1 bucată păntă de Romburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 63 franci : 1 bucată păncă de Belgia de 60 oo|L Pentru 75—108 franci: 1 bucată păneâ Corona de 58 coţi. Pentru 115 HO franci: 1 buoatâ Toile Batiste frances. Mari de artioolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusouri complecte Cale» ilogoşoiel Palatul „Dacfa“. Cominjlile din diltriote fnso|ite ou preful respectiv te vor efectua fearfe grabnic contoiincios. Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru ă franci : Pentrn 5 franci : Pentru & franci : Pentru 5 frânei: Pentru ă franci: Pentru 5 franol: Pentru b franol: Pentru b franci : Pentru I franol: Pentru ă franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru & franci: Pentru 5 franol: Pentru & franci : Pentru S franci; OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTk GTJNTHERx ţţ A la VILLE DE BRCTXELES W Podul Mogoşâiol No. Iti ris-â-fis de ConBalatul Rassesc ^ V Recomanda magaiinul şefi asortat in tot-d'a-una fdrfco bine ca rufiriă de bărbaţi şi de W Xdame, galere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi ji dame, flanele fine (crâpe de santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de oărbaţl şi ^ femei In oele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de pldie ebc. etc. Atrăgând tot Nj/ ^ţ de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din oausa orisel am redus fdrte mult preţurile exxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 3 CEIJ Js/LJ^X XAl-A.G-J±ST2jT DB HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE D E MODA 20, Colţul Bulevardului Stradel Mogoşdiel, Casele Greognu, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE blic 8ft Inne-voiescâ a visita magasinul mefi, nnde va gâsi o Esposlfiune de haine oonfeoţlonate cum n’a fost ineft In Bueurescl. şi anume COSTUME COMPLECTE rSşi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE sesonulul de faţâ, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoş<5ieI şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine câ am remas fidel devisiel acestui magasin: C-OXTSTTTs/T MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATE. JOSEF 6RCIVBA.UM *A LA BELLE JAKDfNlfcRE1, 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşâiel, Casele Grocânn 20. Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia i