Sr. 191.
MARTI 30 AUGUST.
ANUL II. — 1877.
A.BOTNT A IVtEÎNTTET.E
                                                                                                           IN TOATA ROMÂNIA .'
, ta ..........................L. ». 48
’• 8 luni              ............**
’e S luni......................... » 151
                                                                                                             IN STRAINATATi:
• na..............................
                                                                                                         INSIKTTCN1 31 RACLAMK I
Linia do 30 lit«« p«ti*, pagina IV 30 bani. Pe pagina III, 80 bani, p« pagina II. 2 lei noi.
                                                                                                          Raclam© 2 lei noi linia.
                                                                                                           A.TSTTT I>T CIURI
Se priimeso !n itrAinitat©: La D-nil Baamn •tai* ă Voţjtar 1b Vienna, WalBschgosse 10 A. Oppelik In Viftnna, Stubenbastei 1} Rudei Mom la 7ienna , Seilentfttte 9 ; Vimeme Hrdieka In Tlenuft, TMBfaltitrfcMe 17; Philipp LSb In Vîenna, Kschenbachguae 11 j L. L<m6 A Comp. In Feşta fi Ham* Lof/Ue BtUUor A Comp. ln Parii.
                                                                                                         Berisorl ne franca te na m primesc.
Artioolele nopablioate te vor arde.
Un număr In Capitali 10 bani.
Biuroul Kednoţiel şi A. il m i n is t rn ţ iei: I'nlntul „Ilaoia".
Un număr In Diatriota 15 bani.
Cnrsnl «le Bncnrescl, 27 August
Oblig. Rurale.....        81       801 
        , Domeniul© . . . iVh  72i/.   
CrevUt funciar rural , .  70        70 
              % 9 urban . 63           
fmpr. municipal al Capit. 73           
Oblig. Pensii.....        120          
Oblig. Dacia.....         20"  _       
      , România . .       40       --- 
Impr. municipal cu premii              
Renta Românft .....       ---          
Paris 3 luni.....         9928 9925    
Iiondra * .....           25        85 
Viena ......              ---          
Berlin , .....            122  121 ■/* 
                                                                                                                                                                                                                                                  Cartul de Vlena, 7 Septembre.
M talie*......................... 62 20
Naţionale........................ 67 35
Renta ln aur..................... 74 80
1x«©......................... 111 80
Acţiunile bAnoel ......          847 —
Crediturl...................301   25
London......................119    80
Obligaţiuni rurale  nngare   . .  75 75
      »     tomeţvar .... 75 —
      ,     transilrane ... 74 —
Argint In mirfarl.......... 104    75
DmoaIuI..................... 5     gl
Napoleonal.................. 9       50
Marc 100                          58 05
    Canini de Berlin, 6 Septembre. Acţiun. Cililor ferate române . 14 50
Obligaţiunile române 6% • . 50 -Priorităţile C. fer. rom. 8%   50  50
împrumutul Oppeoheim     . .   73  —
Napoleonul.................... 16  857a
Viena, termen  lung .....       -
Paria » scurt .... 81 80
            Calendarnl <}He1 Marţi 30 August (11 Septembre). Patronul (Jîlel: Aleiandru fi loan, Rds&ritul sdrelul; 5 ore 86 min. Apusul sârelul : 6 ore 10 min.
Paiele lunel : Lunâ Noul
                                                                                                                                                                   PEC
Bucorosol —Hnoâra
  Uucurescl . . . . B.15n 10.— d
  PIONil............9.50   o 11.05 d
  Brlila..............1.58 n  5.45 d 7.16 d
  Twucifl.............4.38 a ‘ll.40d
  Bonun...............9.05 d           4.54 4
  Suoeva, eoaire . . 12.03 4           9.65 n
                                                                                                                           BucnreocI—Verclor©va
   Bucureicl.................8.—   t 6.05 n
   Piteşti................! 1.21   10.15 n
I Slatina.................2.— <
   Craiova..................4.17   •
   Vflrciorofa, aoaire . . . 9.01 ■
^.REA trekur:
                                                                                                          HnoAia—Bucarwcl
Sucdva..... 5.11 4      0.46 1
Roman......8.45 n       12.10 J
Tecuci fl . . . . . 11.30 n 5.10 4 Brftila .....    8-08 n 8.10 n *5* J
Ploftsol....7.12d             2.46 ]
Bucurate!, aoaire 8.30        4.30 c]
       VercUr© va— B acnresel V6rciorova           6.45 <
Craiora . ..........11.44 <
Slatina................Ul 1
Piteşti..............4.49 -   T.l$ d
Bacareacl, totira . . . 7.40 11.90 4
LOR
                                                                                                                    Boenreocl—Glirţli
Bucureao! ....... 9.16 d 6.05 n
Qinrgfu, aoaire.........11.35 4 B.97 n
                                                                                                                    «I ar fi ■—B tea res«1
Giurgifl................Î.10ţ! 4.66 d
Buenrascl, aoaire .... 9.48 <j- 7.17 n
                                                                                                                      Galaţi — Bsa-b^l
Galaţi............1.90 n 8.25 d 7 JJO 4
Bărboşi, sosire . , 1.55 n 9.— <J B.05 n
                                                                                                                      Barba şl Galaţi
Bărboşi...........9.55 n 6.25 ■ 7.95 n
Galaţi, sosire . . , 8.30 n 7,— n 8,— 4
   Armata roninnrt cu Domnitorul nostru in frunte se bate peste Dunăre.—Rostim, somăm po iţn-vern a publica zilnic buletine prin .Monitorul olicial* despre laptele şi actele, dospro starea sanitară a oştirii noastre şi a Domnitorului.—ttuiţăni şi -«omăni pe guvern a publica liste oll-ciale a bravilor ce vor cădea saii se vor răni în resboiu.
   Constatăm cu satisfacţie că guvernul s a hotăril în sferşit a vorbi.
                                                                                                    SOIRI TELEGRAFICE
                                                                                                                din
                                                                                               FOILjE străine.
               St. Petersbarg, 4 Septembre. Scirea câ Ţaral ar avea sS sa mute îu curând la Frăţesc!, respândită de ziarele dia strâinatAte, e lipBÎtă de temeifl.
               Constanttnopol, 4 Septembre.
    Marele Vizir a hotărât a trece cu vederea afacerea Iul Alfko Paşa, care, în loc de a fi călStorit direct la ConBtantinopol. a plecat la Londra. Ştirea că căderea ln! Aleko Paşa a slăbit posiţiunea rndei sala Mn9uruB Paşa, din Londra, e lipsită de temei 0.
                CansUatlnepal, 4 Septembre.
     Erî comandantul din Rascinc, Acbmed Paşa, a atacat din noti pe rnşî la Cadi-cheoi. Roşii afl foit bătuţi şi respins! din posiţinnile lor, perzend 1000 oaraenî, câtă vreme tnrcil na aii perdut de cât 150 oameni. Soleiman Paşa urmează a bombarda fortificaţinnile rasoştl de Ia Şipca. Ismail Paşa nelinişteşte pe ruşî , prin trupei© de recunoaştere, ce le trimite mereil în Eri-cle*“ Rnşi sunt concentraţi la Iijdir.
                       Orşova, 5 Septembre.
    ,J)apă ştirile sosite din Şnmla, o mare ufcrte din armata lui Soleiman Paţa a o* ^jbat poeiţinnl între Kazanlic şi Ieni-Sa* «ha ?i M vor ÎDtiri prin trupele de miliţie, ceeoseocdin toate pSrţile. Haagim Paţa şi Şakir Paţa aii priimit comanda acestor trape. Din trapele egiptiene sosite la Vama s’rB trimis p&nS acnm vre-o 4000 oameni Ia Şamlft spre n fi incorporate In armata Ini Mehmel Aii. Itestnl de S000 oameni e jţarnisonat în Varna, bazardjig ţi Mangalia.
                        Orjors, 5 Beptemlire.
      Mţhemed Aii Paţa » format din toate detaţamentele de geamlarmi nn corp deosebit, p. care Pa pns sub comanda lui R&r.tcer P,,n
                                                                                                                                                                                                          Oenstantinopol, 5 Soptembro.
      DnpS ţtirile sosite din Asia micS, Is-mail Piţa a fScnt de la Carnchilisa o re-cnnonţtere contra posiţinnilor rnseţtî, care ameninţ» .ripa .tangi a posiţionibr tnr-cescî de la Abka*. Ismail Paţa, ajnngân-dn-ţl sţopnl, Ba retras din faţa inimion-lnl numeros.
                                                                                                                                                                                                          C.nsUntlaopol, 5 Septembre.
      In trecStoare» de la Şipo» tocmai are los o lupta înverţonuta. Toata corpurile tur-ceţti nrmea/A operaţiunile lor de ofensivB. — Foţtil comandanţi aî trecătoarei de la Şipca att fost chiamsţl naintea consiliului de reaboiB-
                                                                                                                                                                                                                                     Londra, S Septembre.
   DupS o depeţB comunicata de cBtre oficial Renter din Şamla de la 5 Septembre, corpnl de la Itasgrad, a treent Lom al ţi înaintând spre lliela a sosit la satol O-bretinc.
                                                                                                                                                                                                                                    Racusa, S Septembre.
   O nonB ceată de tnrcl a treent pe teritorial austriac, din districtul Sini, ţi afi prădat o casă. Ei aB fost goniţi de către 20 locuitori, lus&nd îu urma lor un mort ţi mal mulţi răniţi.
                                                                                                                                                                                                                                     Orţora, 6 8flptembre.
   Tnrcil aB prins pană acum vre-o 3U00 spioni bulgari ţi i-aB dus la Constantino-pol. 0 mare parte dintr'Bnţii aB fost Insă depărtaţi in Africa, unde guvernul va forma dintr’eDţil o colonie, na departe de o-rnţnl. Gerran. — Da oard-ce tnrcil s'aB retras in pripă de la Snchnm-Ealeh, mal mnlte mii de CircasienI, ce voiaB Bă emigreze, afi remas în Abhasia.
                                                                                                                                                                                                                              St. Petersbnrg, 8 Septemhre.
   Monitornl oficial publică nn ordin al ministerului de interne, prin care ziarului , Golaş* i se face cea d'&ntiiB m nat rare pentrn o corespondinţă din Gornistndeni, publicată în No. 189 ţi pentrn articolul de fond din No. 192.
                                                                                                                                                                                                                             Coustantlnop.1, 5 Septembre.
   In trecătoarei Şipca este acnm o mare lnptă TBte corpurile turcescl nrmeză miţ-cările lor ofensive.
                                                                                                                                                                                                                                   Seralsvo, 8 Septembre.
   Starea de asedifi s’a întins ţi asupra Seraievnlal ţi Zvornicnlni.
     SCRI TELEGRAFICE
                                                                                                  A, L K «TIMPULUI,
                                                                                                     (Aţeaţla Uavaa).
— Serviciul de la 8 Septembre, 4 ore «e&ra — Cetial©, 7 Septembre.
   Muntenegrenii aîl lnat împrejornl Nic-sicinlnl poaiţionî importante ce le permit a ţine acest oraş Btrâna înconjurat. Ne-gociările ce e’aiî început pentru predarea oraşului aă roman fără folos. Nn ae scie dacă va maî pntea ţine încă cât-va.
   In Albania, Turcii aă fost foarte slăbiţi prin trnpele ce 8’ftîl trimes în Bulgaria, spre a nn întreprinde ce-va serios.
                   Londra, 8 Septembre.
   Corespondentul Jnî «Times, telegrafi-eazâ din Şira, ca data de 7 Septembre că eBte rngat de a desminţi cu energie aserţiunea lui «Daily-Telegrapb, care pretindea cft d. Gladstone ar fi dat consilia Grecilor de a ataca pe Tnrcl.
                                                                                                                                                                                                      Belgrad, 7 Septembre.
   S8 Bpane îq cercurile diplomatice e5 consulul general al Germaniei are dese conferinţe cn prinţul Milao. Se afirmă că Germania aprobă în tot participarea Serbiei la răsbol şi că este dispusă, in cas de neisbftndă, a garanta principatului «Stata qno ante bellnm,.
   Italia sS pare că merge in unire cu Germania. Austria păetrea/A încă o reaervă strictă.
—8ervieiul da la 9 Septembre, 9 era dimineaţa.— Constantin op ci, 7 8*ptcmbre.
    Ziarele de aci asigură că nnmaT opt batalioane tnrcescl eraiî la Lovcia pe când afl fost atacaţi de 40,000 rnşi.
    Osman-paşa a Bosit în nrmă cn 28 batalioane pentrn a relua oraşul.
    Resnltatul încercării sale nu s’a publicat încă.
                                                                                                                                                                                                                                        Paris, 8 8aptembre.
    Un cortegifl imens a nrmat ceremonia de imormâatare a lui Thiers. Dricul era acoperit de buchete şi de coroane. Doamna Thiers urma corpnl i 1 astraluî să* soţ, în-Boţită de o malţime^respectuoasă şi liniştită, care crescea în fie-care moment pe tot percursul. La cimitir a’afl pronunţat discursuri de dd. Jales Simon, Jnles Gr^vy şi de Sacy.
—   Serviciul de la 9 Septembre 9 ore seara. —
                                                                                                                                                                                                                                      Parodia, 9 Septembre.
    La 8, după ocuparea Katzelevuluî de Tnrcl, n’a fost nici nn atac contra Kadi-keol şi PopkeoL
    Toatăarmata de la Rasciaca făcut o mişcare retrogradă asupra unor nuol posiţinnl mal concentrate.
    In noaptea de 6 spre 7, trapele rnseecl ce se află înaintea Plevnei , afl ren-şit a ridica, în ciuda Turcilor, baterii pe înălţimi oart domină posiţiunea inimeculnl.
    Focul s’a deschis asupra Plevnei la 7, şi s’a reînoitla 8 cn o mare vivacitate. Per-derile roşilor sunt foarte mici.
    Pe restul teatrului de resboifl, totul este liniscit.
                                                                                                                                                                                                                                       Cetlnle, 8 Septembre.
    ErI Nicaicî a căznt în puterea Muntenegrenilor cu 18 tunari. Garnizoana şi locatorii musulmani afl căpătat voe a se retrage la Gaţko.
                                                                                                                                                                                                                                      Parodie. 9 Septembre.
    ErI, bateriile rusesc! B’afl apropiat de Plevna. Canonada a ţinut toată ziua.
    Spre seară, aripa stângă a ocupat înălţimile de la sudul Plevnei.
    Perderile Roşilor în această bătae afl fost de 500 de oameni.
    Centrul şi aripa stângă afl înaintat ca la doă mii picioare.
    Satul Uhviţa a fost ocopat după per-dere foarte mică.
    Canonada a ţinut toată noaptea. Iu astă dimineaţă şi-a îndoit violenţa.
—   Serviciul de la 10 Septembre 9 ere dimineaţi —
                                                                                                                                                                                                                                      Verblta, 9 Septembre.
    Se crede că armata Română va Busţine principalul sforţ în lopta Incăerata înaintea Plevnei. In ziua de Vineri, artileria Română comandată de generalul Mano, a fost admirabilă.
    După opiniunea generalilor rnşi, această artilerie este prea frumoasă.
                                                                                                                                                                                                                                      Rasgrad, 9 Septembre.
    Divisia Negib a trecut vineri Lomul şi a ocupat Opaka după o luptă în care Ruşii afl snferit perderi simţitoare. Inimicul B’a retras în direcţia Bielei, evacuând ca desăvârşire împrejurimile de la Popkeol şi Karahassankeol.
                                                                                                                                                                                                                                       Atliena, 9 Srptembre.
    801 lăzi, conţinând 18,770 chaBepotnrl, afl Bosit aici.
    Guvernul a hotărât a afecta 11 milioane drahme la adăugirea marinei.
    D. Tricup», ministru al afacerilor străine, răspunzând la observaţiunile adresate
de către Poartă gavernuluî grecesc, a zis că face pe Tareia responsabilă de evenimentele viitoare şi că rescoala din TheB-salia nu se datoresce de cât relei administraţii tnrcescl care lasă nepedepiit jafal şi omorurile făptuite de Turci asupre creştinilor.
   D. Tricupi îşi termină nota, zicând cS conduita guvernului grecesc va depinde de eventualităţile ce se vor produce.
   Escadra germană va părăsi Şira la întoarcerea amiralului care s’a dus incognito la Coustantinopol.
   Ministrul Franţei, d. Tissot a sosit.
   Representantnl Porţii, d. Photiades-Bey n’a plecat încă.
   BUCORESCI Z
   Cfl.mpul de resboid e furtunos.
   Ziua hotănrel este apropiaţi, ort poate In clipa, cflnd scriem aceste cuvinte, armele aâ şi hotărât. Dacă înainte de luptă, această ţară nenorocită nu s’a putut uni, pentru ca unită şi cu toate puterile sale să se arunce asupra vrăjmaşului, acum cănd clipa hotărlrel a sosit şi lupta se petrece departe de noi, cu toţi, întreaga ţară, toate sufletele de ro-mftnl, sunt unite In nedumirirea, ce le coprinde. Biruiţi sad biruitori, zioa de rn&ne are să ne găsească mal puternici şi destul de tari spre a fi cumpătaţi la biruinţă, ori stăp&nl pe noi înşine la nenorocire.
   Fie Intr’un chip ori fie Intr’altul, măne vom putea zice cu măndrie, că ne-am luptat. Şi dacă săngele vărsat nu ar găsi altă răsplată, şi aceasta ne va fi destulă.
    Ziarul .Standard* comunică următoarele despre lupta de la Lovcia: .Lupta de la Lovcia a fost începută de către turci, care văzftnd că ruşii se adună ln număr ln mare faţa oraşului, s’afl neliniscit şi ad făcut un atac turbat. Ruşii ad respins ln noă răndurl atacurile turcescl şi In sfdrşit ad gonit pe turci ln oraş, intrănd şi lnşi-şl ln urma lor. După o groaznic» luptă, ce a avut loc pe uliţe, turcii ad fost respinşi din oraş şi ad început a se retrage In cea mal mare desordine, goniţi de cavaleria lui Skobeleff. A curs foarte mult sftnge, cu deosebire turcesc.* Ziarele din Londra privesc luarea Lovcel ca cea mal mare nenorocire pentru turci.
   .Times* comunică din Ostrog ştirea, că Intre muntenegreni şi turci s’a încheiat un armistiţid de 24 ceasuri.
    Numai de căt după moartea lui Thiers, .Journal officiel* a publicat
un raport al ministrului de interne Fourtou către mareşalul Mac-Mahon. Acest raport cuprinde, Intre altele, următoarele: .Cănd aţi luat cnnos-cinţâ despre neprevăzuta Încetare din viaţă a lui Thiers, ce-a dăntăl cugetare v’a fost că statul e dator a-şl arăta devotamentul către memoria predecesorului vostru de măre nnme, Pe nn timp mal delungat de căt de un jumătate de secol, Thiers a servit Franţa şi i-a făcut onoare. Ca scriitor, orator, bărbat de stat, Intru toate el a ocupat ătrtăinl* rang. In ziua urmată după nenorocirile noastre, fiind pus In fruntea guvernului, patriotismul lui s'a aflat la culmea celei mal gmle şi mal dureroase misiuni. Franţa nn poate să uite asemenea suvenir!. Afară de aceasta, datoria el este a aduce lui Tiers, la mnrmăntul săft, toate onorurile, pe cari o ţară le datoresce oa-menior pe care i-a crezut vrednici de a sta In flmhtfea el şi ştiut încredinţat, că toate partidele vor lua parte la aoeasbă manifestaţiune de dreptate şi recunoscinţă*.
   După aceste, ministrul propune a se Inmormănta Thiers cu cheltue-lile statului.
   De oare-ce InBă d-na Thiers Îşi reservase dreptul de disposiţinne relativ la ceremonia Inmormăntăril, guvernul a anulat decretul preşedintelui republicel, declarănd că nu poate schimba regulamentele privitoare la aceasta şi că se va mărgini a da reposatulul onorurile militare, ce i se cuvin ca unur fost cap al statului.
   Despre tnmormăntare nu a sosit pănă acum nici un raport mal de-taiat.
   De cătă-va vreme se vorbesce mereu despre Încercările de mediaţinne. Un»le ziare pun aceste scirl în legătură cn Întrevederea, ce va avea ln curănd loc Intre principele Bis-marck şi corniţele Andrassy. ,Ob-server* scrie relativ la aceiaşi cea-tiune următoarele:
   ,Se crede, că momentul oportun pentru o propunere de mediaţiune va fi pe la finele lunel Septembre. Corniţele Andrassy va presenta a-tuncl din nou nota sa din Decembre 1875 şi Poarta va declara, că nu numai a introdus toate reformele generale, ci e tot o dată dispusă a acorda Bulgariei reforme deosebite. In eiuşl vreme diplomaţia va găsi mijloace, ca să lmblănzească pe Rusia.
   Căt pentru Serbia şi Romănia, aceste ţări nu vor pretinde vre-un rol deosebit In cestiunen orientală, ci vor fi mulţumite de a-şl păstra independenţa de pănă acum. De oare-ce energia turcilor a făcut ca
TIMPUL
  marea aoluţiune a cestinnel orientale sâ ne para lntr’un timp mal depărtat, diplomaţia europeana ae ya mulţumi cu o aoluţiune parţiala.*
                                                                                               BISERICA ROMÂNĂ
    Cart* pastorali a înalt Prea S. B. Mitropoli-tul-Primat către poporul din capitala.
        CALINIC,
    Cu mila lui Dumne^eb, arhiepiscop şi mitropolit al Ungro-VaUhieî şi Primat al României.
                                                                                                                Prei iubiţilor Noştri fit în Demnul,
    Mercurî, 81 ale luneî curente, la orele 11 a. m., regulândn-se transportarea Sf. Moaşte ale Sf. Marele Mucenic Dimitrie, de la biserica Sf. Mitropolii la biserica Adormirea Maicei Domnului p.enumită Sărin-darii, unde seara, este a se face şi priveghere la orele 8 pentru ca induratul Dumnezeii si ajute Prea Iubitului Nostru Domnitor Carol I, şi armatelor creştine, cari peste hotare luptă pentru (eară şi biserică, îndreptăm vocea Noastră archiepăstorală către voi, iubiţilor Noştri fii, şi vg îndemnăm, ca pe unii ce aţi mcşienitjsimţimentele religidse ale străbunilor cari, In împrejurări grele pentru ţdră, cereafl mila şi ajutorul lui Dumnezeu, ca ţlioa de Mercurî să o serbaţi cu o stricleţă şi să o petreceţî în postire, «ră săra să asistaţi la ruga ce are a se săverşi în biserica mal sus menţionată.
                                                                                                                                                                                                                                        Calinic, primatul României.
                                                                                     SCRISOARE AORESATA TIMPITIiUI.
   Priimim din Craiova următoarea scrisoare adresată ziarului .Telegraful.* Regretăm din suflet că ziarele guvernului nici In aceste momente solemne şi grave nu se sfiesc d'a provoca nisce polemice vătămătoare.
                                                                                 Scrisoare deschisă d-lul Redactor al ziarului „Telegraful"
                                                                                                                                                                                   CraioYft, 18 Augnşt 1877,
    Domnule redactore,
   Cănd tunul bubue, cănd străinul e la hotarele ţârei, ameninţăndu-ne de a ne răpi avere şi viaţă ; când fraţii şi fll noştri din zi In zi aşteaptă a primi botezul focului, vârsându-şl sângele pentru ţară şi independenţă, trebue oare să mal discutăm şi să scriem In jurnalele noastre calomnii şi certe personale? Sab trebue să ne grupăm cu toţi In jurul drapelului ţârii, să ’1 strângem cu tărie la inimile noastre, şi fără con-sideraţiune de persoane sab credinţe politice, să ne unim pentru a păstra această ţară ereditatâ de la strămoşii noştril şi apărată de el cu atâta patriotism şi abnegaţiune?
   Ce ln-emneazâ dar că mal pe fiecare zi, foaia d-v. ’şl umple coloanele cu discuţiunl personale, aruncând fără nici un respect de publicul ce o citesce. insulte şi injurie asupra persoanelor celor mal distinse ale ţârii, numai pentru coloarea lor politică?
   Aceasta credeţi d-v. e înfrăţirea proclamată de bătrânul jurnal .Românul,* când cele alte fol ale partidei, se Întrec care mal de care a arunca cu ţărână asupra persoanelor partidei conservatoare, a căror reputaţiune le este recunoscută de ţara întreagă, şi care vor fi amintite cu laudă de istorie ?
   Se vede dar că nici chiar când ţara ne cere viaţa şi averea noastră, nu ne e9te permis de asemenea fol, a ne distrage de la luptele politice şi a ne directa şi priviri şi lucrftri spre reuşita patriei noastre.
   Jurnalul d-v. de la 3 cerinţe e un model de cum se înţelege de partida ce representaţl a se respecta persoanele ; cum se Înţelege unirea In giurul stindardului naţional , şi cum se recunosc faptele mari ale bărbsţilur noştri politici, cari s’ab sacrificat pentru Înflorirea acestei ţări.
    După ce s'ab aruncat insulte şi ca lomnil mal asupra tutor bărbaţilor noştri politici conservatori cari ab avut rol Însemnat In ţară. după ce s’a inventat câte In lună şi in soare contra d-lor Lascar Catargi, general Florescu, Prinţul Ghica etc., mal re-măsese încă o persoană, care să scape de injuriele liberalo-pamfle-to-progresiste , mal remăsese încă Doctorul Davila, a cărui capacitate şi iubire de ţară nu '[ o poate nega nimeni.
    Jurnalul .Telegraful* o Împlini şi aceasta. Primul săb Bucureşti de la 3 curinte nu e de cât un şir de insulte şi calomnii la adresa Doctorului Davila, apoteozând pe membri partidului d-v. pentru fapte ce ab de cuget a face în viitor.
    El bine, d-le şef Redactore al .Telegrafului.* înfrăţire de partide, respect la persoane o fi d.n partea d v. a scrie prin jurnale asemeni insulte contra Doctorului Davila ?!.... Patriotism credeţi că este a scrie câ armata Română n’are spitale pentru răniţii săi, şi prin urmare, o să fie siliţi bieţii soldaţi a muri pe câmpuri fără nici o Îngrijire?!... Dor de patrie şi interes pentru prosperitatea el, e aceasta din partea d-v. de a scrie calomniele cele mal groase contra serviciului sanitar şi consiliului medical al armatei Române?!.... Când d-v. nu v'aţl mişcat o oră chiar din Bucureşti, a visita oştirea de pe marginea Dunărei, a ’I vedea singur traiul, a I cunoaşte trebuinţele? Du-su-v’aţl pe marginea Dunărei să vedeţi spitalele din Poiana, Galicea, Calafat, Cetatea etc, înfiinţate de Doctorul Davila Încă de la primul pas făcut de ştirea noastră pe ţermil Dunărei, ca să ştiţi că nu sunt spitale şi să cereţi înfiinţarea lor, făcând apel la iniţiativa privata ? Auzit’aţl că avem atâţia bolnavi în cât nu sunt locuri unde să’I punem? ori aţi auzit câ Dumnezeul părinţilor noştri ne-a îngrijit şi intru aceasta, aşa că oştirea noastră acum are mal puiul bolnavi de cât în timpii ordinari ? Şi mal mult încă, hotărâse teatrul resbelulul, ca să se scie unde trebue aşezate spitale pentru răniţi şi nu s’a făcut?
   De ce dar, D-le Redactore, scrieţi contra unor persoane ca Doctorul Davila, mal nainte de a vă încredinţa singur despre cele ce voiţi a scrie ? Voiţi a le micşora reputaţiunea, pentru că nu fac parte din partida roşie, şi fiind-câ nu iad steagul să umble pe stradă, făcând mal multă gură de cât treabă, după obiceiul ortulel?
   Ori ce veţi scrie, ori ce veţi zice. nimic nu va putea atinge în ceva gloria Doctorului Davila, fiind câştigată prin activitate şi laboare, prin capacitate şi merit.
   De la un capăt la altul al ţârei, —ţara, Europa întreagă ştie că Doctorul Davila este cel care a organisat serviciul medical In România. Doctorul Davila este părintele, este formatorul mal tutulor medicilor noştri, şi cari fac fala neamului Românesc.
   Istoria va păstra o pagină frumoasă Doctorului Davila, şi posteritatea îl va bine-cuvânta.
   Să nu se mal nege dar meritele d-lul doctor Davila, spre a le atribui codiţelor ortalei. Câ precum general Florescu este organisatorul armatei române, cu care ne fălim astăzi, precum prinţul D. Ghica este iniţiatorul şi fondatorul mal tutor so cietâţilor de bine-facere şi al Cru-cel Roşii In România; de asemenea doctorul Davila este înfiinţâtorul şi organisatorul medicinel basatâ pe ştiinţă şi experienţă In România.
   Dacă partida liberală are lipsă de persâne cu capacitate, energie şi espe-rienţă, pe care să le puie în capul afacerilor ţârei, când partida vine la putere, după spiritul de eselusivism ce o predomină, şi fără 9â mal ţie corapt de mersul regulat al afaeierilor publice; atunci fonnezi-şi-le, atr.huindu-le şi inventându-le fapte mari ce nu le afi; nu nege îniâ pe ale bărbaţilor ce le afi. şi care ab condus mult limp trebile publice cu multă oste dă şi patriotism. A nega calităţile bune ale unei persoane recunoscute de opinia publică bine determinată, este a cădea în eroare şi d^risiune; maxima filosofică zice : .invidiosul, neputând
ajunge până la cel virtuos, caută prin defăimări a pogorl pe acela până la sine.*
   In resumat, orl-ce s'ar inventa, orl-ce s'ar zice contra doctorului DeviD, tot doctorul Davila va fi mal sus de cât noii dv. înfiinţătorl de spitale pentru armată pe marginea Dunărei.
   Nu trebuia dar, d-le Redactore, a calomnia pe doctorul Davila şi consiliul medical al armatei ca să puteţi lăuda pe doamnele Rosetti, Bră-tianu şi Racoviţâ ce ab luat iniţiativa a forma spitale pe rnargi □ea Dunărei. Doamnele ab fost ce ab putut, ab făcut ca române şi bune-creştine, şi bine nb făcut. N'ab făcut acestea Insă pentru a eclipsa pe doctorii Davila, ci pentru a veni în ajutorul ţârei intrată în resbel. cum a făcut încă de mult d-na A. Em. Florescu cu ambulanţa d-sele, şi societatea damelor din Iaşi cu ambulanţa şi spitalul d-lor, tăcând şi lucrând, eeea-ce le face mare onoare.
   D-le Redactore, ca să pot fi mal lămurit In această cestiune Înainte de a termina, mă voi servi cu es"m-plul următor, făcând o digresiune de la scopul principal al epistolei mele.
   Aici în Craiova încă de la primele zile ale intrărel armatei în campanie, funcţionează comitetul damelor din Craiova, aducend colecte şi ofrande de la orăşeni şi particulari, fără să mal publice apelul d-lor.
   Dacă d-lor craiovene le-a plăcu) a tăcea şi a face, nepublicând apelul şi scopul d-lor, şi daca d-na Ro-srtti s'a asociat şi d-sea cu ideea spitalului Independenţei şi colectele făcute la societatea damelor Craio-vene, se poate oare susţine că d-sea prin publicarea apelului este aceea care a dat impnlsiune lnfi’nţârel comitetului damelor craiovene şi a spitalului? Nu.
   Doamnele craiovene n’ab publicat prin jurnale constituirea d-lor în societate şi causa este câ ab serio-sitatea reservel, ca mal întâib să facă şi apoi să vorbească; şi ca să nu se întâmple şi cu d-lor, cred, ca cu lauda .Românului* câ direcţiunea drumului de far va transporta in Craiova gratis toate colectele spitalului independenţei, pe când in realitate s’a plătit de societate 250 lei transportul drumului (pe lângă alţi 700 lei ce mal plăti pen tru instrumentele de chirurgie şi care se zicea că sunt tot gratuite).
   Aşa este, d-le Redactore fi cu apelul doamnelor ce publicaţi In menţionatul No. de jurnal şi cu care găsiţi ocasie a atibui doctorului Davila şi consiliului medical al armatei, epitetele de nepăsare, inerţie, dormire etc.
   Doctorul Davila şi consiliul medical s’ab preparat şi ab tăcut aşteptând timpul de trebuinţă.
   Fie-care îşi are partea sea : unii pe a facerel, alţii pe a voirel a face. Nu trebue, nici unii criticaţi, nici alţii descuragiaţl.
   Terminând, d-le Redactore, iată ce pot zice şi eb ca român şi craio-veanu : ar fi bine să vă deprindeţi a nu insulta şi calomnia pe alţii prin jurnal ; să respectaţi persoana şi meritele verl-cul fie de orl-ce coloare ; din jurnalul dv. să nu faceţi un mijloc de resbunare contra adversarilor d-voastrâ politici ci contra celor răi, fie de orl-ce coloare jurnalul dv. să fie o ocasie de instruire a poporului. Lucraţi ca român, căci românul nici o dată nu defaimâ pe nimen^ iubeşte de opo-trivâ pe străini ca şi pe al sfii, şi mal în tot-de una iartă de căt şl resbnnă.
   Fiţi siguri că dacă faptele bărbaţilor ce form-ază partida dv. vor fi patriotice, vor fi nobile, ele se vor lăuda de sine, lumea le va cunoa-sce. şi nu va mal fi trebuinţă a le trâmbiţa prin jurnale, aruncând oprobiul şi insulta asupra adversarilor lor politici.
   Şi In scurt, când e vorba de interesul ţârei ca unii. ce şi albi şi roşii sunt fii ţârei, să se uite orice deosebire decoloure, şi să lucreze
pentru prosperitatea acestei ţâri bine cuvântată de DumnezeO.
   RecepeţI, d-le Redactore, conside-raţiunea unul Craiovean.
                            P. liMCU.
                                                                                           D-sule Domnului Preşedinte al consiliului de miniştri al României. I)
       Domnule Pre^erlinte.
    Sunt mal mulţi ânl de când si-tuaţiunea noastră economică d'-vine foarte îngrijitoare, pentru câ agricultura cărei cea mal însemnată sorginte de producere a ţârei, depere isbitâ fiind de felurite şi continue calamităţi.
    De şi de mal multe ori cultivatorii a adresat legitime plâng' rl gu vernulul şi voci autorisate s’ab ridicat din sânul parlamentului cerând o îmbunătăţire urgentă, cu toate aceste până astăzi reclamaţiunile ab fost zadarnice iar răul a progresat repede In cât acum a devenit intolerabil.
    Este oare de nevoe, d-nule Preşedinte, se vă mal euumărăm aici suferinţele agriculturel Române ?
    Sciţi că de trei ani trecuţi trăim sub povara unei mari crise bănescl care cresce mereb încă, calculând aproximativ putem estima )a */♦ perde rea capitalului nostru circulant. Monopolurile, concesiunile de tot felul, imposite grele, anii rel cari s'ab succedat fără intrerumpere, ab lovit producerea în toate modurile.
    In urmă a venit resbelul care a agravat aşa de tare lucrurile In cât averile cele mal solide ab resimţit ireparabile isbirl. Lucrătorii sustraşl de la munca câmpului, chemaţi fiind de o parte sub steaguri şi de alta Întrebuinţaţi în transporturile de re-chisiţiunl militare, In fine porturile Galaţi şi Brăila s’aă blocat tocmai atunci când preţurile ce se ofertab pe productele române era atât de avantagioaae în cât ar fi putut compensa In parte perderea anilor precedenţi. Căile noastre ferate şi ele s'ab Întrebuinţat şi se Întrebuinţează esclusiv numai la transporturile militare ; dar ceea ce e mal mult, este câ s'a lăsat companiilor libertatea să ne impue voinţa lor despotică. Aşa că astăzi In starea cum funcţionează căile ferate Române, ne este permisa declara câ In loc de a ajuta produce rel, ele speculează asupra ne-norocirel publice.
    La toate stăruinţele noastre ni se respunde din partea Companiilor, câ nu ab nici un interes In esportul mărfurilor noastre, de oare-ce transporturile de resbel procură câştiguri Îndestul de satisfăcătoare traficului lor , şi dacă accidental se esportă câte-va vagoane de grâne pe săptămână—aceste se procură ca o graţie şi după bunul plac.
    Apoi vine rândul şicanelor şi a asupririlor de tot felul, ast-fel sub cuvântul falacios de stare de resbel —chiar şi acolo unde resbelul nu are o acţiune directă — Companiile obligă pe espeditoril de grâne se subscrie quitanţe prin care se despovărează ,de ori ce respnndere* atât pentru cuantitatea mărfii cei se încredinţează cât şi pentru timpul predării el la de9tinaţinne.
    Mal mult încă, vagoanele o-datâ Încărcate se descarcă pe la staţiunile intermediare, aruncându-se sacii pe pământ gol şi espenându se grlnele la prâdâciunl şi la toate ln-temperile. Cine nu a văzut munţi de saci pe la staţiele Roman, Iţ-canl, Pâşcanl etc. etc.? Cine poate
   1) Onjţinulul dup& oftr* am pub icat ac^aâtfc petijiune fiind jţrefit, o reproducem.
calcula perderea ce suferim zilnic din causa aceasta. Până şi tarifele transporturilor de mărfuri s’ab urcat In anul acesta cu aproape 100 la sută In cât un vagon de 10000 kilog. espeduit de la Iaşi la Bres-law, care după tarifele de la 15 Aprile 1877 costă 245 franci 50 bani. Şi pare câ toate aceste nu erab de ajuns şi ab trebuit ca şi adminis-traţiunea domenieîor să vie să con-tribue şi ea la augmentarea sufe-rinţilor agricultorilor şi să le facă' viaţa şi mal amară.
   Sciţi d-le preşedinte, că In Moldova cultura pământului se operează numai prin forţa capitalului — In căt nu este arendaş cât de mediocru care sâ nu aibă un capital angajat în moşia ce esploatează de 4 şi de 5 ori mal mare decât arenda ce plătesce. Acest capital se compune din vite de muncă, din producte In magasie, din instrumente şi maşini perfecţionate, din contracte de munci agricole — prin urmare In orl-ce cas statul ca proprietar este acoperit pentru câştiurile ce i-se datoresc; cu toate aceste, tocmai Intr’un timp când creditul nostru este stins, se reziliază contracte, se vinde averea arendaşilor şi li-se impun custozi cu câte 20 fr. diurnâ care le fac mit de şicane.
   Negreşit câ după principiele de drept strict şi In puterea contractelor, administraţiunea are tot cuvântul de partea sa ; dar oare este oportun, este echitabil ca atunci când suntem închişi de pretutindene ca Intr'o cetate Împresurată sâ se iea asemenea măsuri esorbitante ş1 sâ se arunce arendaşii statului In prada traficanţilor cari profită cu neomenie de licitaţiunile forţate pentru ca sâ cupere pe nimic averea cultivatorilor ?...
   Ce va câştiga statul din ruina arendaşilor săi;—şi nu se va resimţi oare In viitor de consecinţele ruinei a unei clase avute şi muncitoare ?
      Domnule Prşedinte,
   Aceste Împrejurări espuse atât de repede, aci ab deşteptat cele mal legitime Îngrijiri In toate părţile ţârei—şi mal cu seamă agricultorii din Moldova s'ab alarmat pentru soarta lor viitoare, fiind-câ privesc pe zi ce merge ruina Intinzându-se pretutindene, desmoştenind ţara de capitalurile acumulate In curs de zecimi de ani prin osteneli de muncă. Noi nu putem privi cu indiferenţa fatalismului, această tristă stare de lucruri—nu ne este permis a sta impasibili—fiind că atuncea ar trebai să ne resignăm la un faliment In masă, de oare-ce averea publică ali-mentându-se din averea particularilor, atunci când aceştia se răcesc şi se sting, negreşit că bancrute generale este consecinţa logică la care trebue sâ ne nşteptăm !
   Ni se va obiecta poate că nu pentru prima oară România a avut a străbate crude încercări şi câ a putut trăi şi a se desvolta cu toate aceste ; dar nu trebue să perdem din vedere că In timpii trecuţi, interesele economiei nu apâsab cu atâta greutate asupra esiatonţel popoarelor. Altă dată naţiunile puteab trăi chiar şi numai prin energia vitali-tâţei snb prin valoarea lor militară. Astăzi insă acele popoare care In loc de a cresce, li se scade avuţia, împuţinând producţiunea muncel lor şi nimicind capitalurile agonisite, acele popoare sunt condemnate 1» peire. Şi dacă nesocotind legile producerel esistă Încă ţări mari, precum este Turcia In Europa, care s’ar părea că se opune acestei inexorabile ao&rte,
TIMPUL
nu este probat Insft că ele pot trâi afar& din aceste condiţiunl imperioase ci numai cft agonia adese este mal Îndelungata lntr’un corp mare, de cftt lntr’unul mal mic.
    l)in potriva sunt state neînsemnate din punctul de vedere numeric, precum este statul Belgian şi Sviţeran cari susţin o viaţi proprie fericita de şi poate nici o conside-raţiune geografica saft etnografica nu reclama aceasta, ci numai pentru ca aO ştiut sa se conformeze legilor economice şi necesităţilor bine Înţelese ale muncel şi produserel. atlt de imperioase şi de esclusiv preponderente In ci vilisaţiunea medernS.
    Pericolul pentru România este cu atftt mal mare cu cat activitatea ţferil se esercita numai In domeniul agricol: şi, este cunoscut ca agricultorul lipsit de concursul industriilor mecanice, al solidarităţii aso-ciaţiunilor şi al institutelor de credit nu numai ca nu scoate tot folosul ce trebue sa'l dea, In timpi normali, munca ss, dar este ameninţat,
In timpii de criza, sa se ruineze cu multa uşurinţa.
    Sub imperiul acestor imprejurflrl, atât de vid simţite, agricultorii şi proprietarii din Moldova s’aO convocat In întrunire generala la 2 August. întrunirea a avut loc In Iaşi,
In sala palatului administrativ şi mal toate judeţele de dincoace de Milcov aft fost representate, iar acel care din diferite cause n'afl putut veni, s’ad representat prin colegii lor, sad ad aderat prin adrese şi telegrame la lucrările tntrunirel.
    Aci s'a discutat deosebitele cesti-unl care interesează pe agricultori şi apoi întrunirea a delegat puterile sale unul comitet compus din zece persoane însărcinate de a studia mal de-aprope lucrurile şi de a avisa la măsurile cele mii practice care sunt de luat, a vi le supune In numele agricultorilor solicitând bine-voito-rul Domuiel-voastre concurs pentru realisarea lor.
       Domnule Yri\(dmte,
    Sub-semnaţiI delegaţi al asocia-ţiunel agricultorilor din Moldova, vin astăzi şi reclam de la d-voastră urgenta realisare a următoarelor măsuri :
     I.     Să se reducă tarifele căilor ferate cu 40 °/o-
     II.    Să se sporească, pe la toate Btaţiunile şi gările, numărul maga-sielor podite şi acoperite şi să nu se mal Invoiască C-ielor să arunce sacii nu grâne pe pămăntul gol.
     III.    Să se reguleze îndată un tren special şi cotidian de mărfuri, cel puţin de 40 vagoane, care să cir-culeze începând de la Iaşi la IţcanI şi de la Galaţi la IţcanI. Aceste trenuri să nu poată fi Întrerupte sub nici un cuvănt şi să nu poată fi deturnate de la desti naţiunea lor.
     IV.     Marfa odată lncăr-ată In vagoane, să meargă direct pănă la deatinaţiune, neputănd să fie transportată la nici una din staţiunile intermediare. Şi C-iele să fie obligate ca şi in trecut, să garanteze atât cantitatea mftrfurilor ce li se Încredinţează cât şi timpul sosirel lor la destinaţiune.
       In toate caşurile espediarea mărfii să nu poată fi întârziată mal mult de trei zile. Iar sacii deşerţi să 6® Întorşi fanco, după cum se usitează pe liniile Române Galaţi şi Brăila.
       V.    Să uu se esecute cu vânzări silite pe cultivatori, ci să se puie numai un sechestru general pe averea celor datori; Invoindu-le să opereze venzărl de bună voie, de bună credinţă şi cu preţurile curente, cu
condiţiune, ca Înainte de ridicarea mărfii vândute, cumpărătorul se depună preţul la casieria respectivă spre achitarea totală a datoriei ne inpedicftndu-le, prin nici o mSaură restrictiva, In operaţiunile agricole.
   VI.     Să se desfiinţeze custozil-ad-ministratorl impuşi nstăzl arendaşi lor Statului.
   VII.    Să nu se rpsiliseze contractele de arendă a arendaşilor datori cât timp va ţine blocarea porturilor Române.
   VIII.    Să se aplice imediat condi-ţiunile contractelor rectificate pentru periodul 1876—86 şi asupra periodului 1875—85 unificându-se aceste contracte, şi In consideraţiu-nea concurenţei nelnţelepte care a avut loc la 1875, să se acorda un scăzâmânt de cel puţin 20 % arendaşilor din periodul acela ca să nu fim espuşl a vedea aproape 200 familii de arendaşi ameninţate cu o ruină iminentă.
   IX.     Guvernul să bine-voiascâ a piesenta Parlamentului Romăn de urgenţă şi cu precădere, un proiect de ,Bancă Agricolă* priveligiată de Stat care să facă avansuri de capitaluri cultivatorilor cu procente 7 la sută.
   Avansurile acestea să se facă asupra recoltelor In picioare şi di» ma-gasil, pentru cumpârarea de maşini şi instrumente perfecţionate, de vite de jug, şi de Îngrăşat. Să se deschidă credite pe garanţii colective şi pe amanet cultivatorilor şi să se ţie conturi curente cu el.
   In fine să împrumute capitaluri pentru irigaţiunl şi drenajurl, pentru creare de industrii atârnate de agricultură precum poverne, mori rurale, feresel fabrici de materii oleaginoase, etc.
   X.     Guvernul să bine-voiască a re-cunoasce oficial mente .societatea agricultorilor României de sus* ca o persoană morală şi juridica, acordând toate privilegiele fârâ de care nu se poate desvolta şi să dea forţa de lege statutelor sale.
Societatea academicii românii.
                                                                                                               Şedinţa din 22 August 1877.
   Membri presenţlj: I. Ghica, N. Creţulescn, G. Sion, A. Treb. Lanrian, A. Roman, D. Sturza, G. Baritiu, N. Ioneecu, A. Odobeeco, V. A Urerhie, V. M*nin. I. Caravani.
   Preşedinte : I. Ghica.
   Se comnnicS :
   1. Adreea d-lnl V. A. Ureche, prin care donează societăţii:
   a)   Anuarnl institntnlnl Ureche pe anol 1876-77.
   b)   O copie da pe inscripţianea bisericel catedrale din Chilia.
   c) Charta Istriei.
   d)   Charia Umgebogen von Dignano nnd Pola.
   e)    Vcelcker nnd Sprachen K&rte von OestRrreich, de tf. Kiepert 1867.
   f)   O carta de înscriere a societăţii la lucrările congresului americaniştilor din 1877, (Lmembnrg).
   Se priraesoe co mulţamire.
   2- O adresă din partea d-lnl Odobescu in următoarea coprindere :
   «Snnt acum 16 ani (1861), când nemuritorul nostrn poet Ianco Văcărescn, de a căruia binevoitoare simpatie mă bncnr încă din copilărie, chemândn-mă acasă la sine, mi**a încredinţat, spre a le păstra şi a mă folosi de ele , diferite manuscripte literare ale familiei sale, nub cuvântai foarte măgulitor pentrn mine, că este sigur cum că acestea, in roânele mele, vor fi utilisate intru eterna păstrare a memoriei acelei ilustre pleiade de părinţi al literaturel române, cari răsărind cu banul Innăchiţă Văcărescu, s’a complinit prin doi fii al rfj, clucerul Aleea fi vornicul Nicolae, şi n’a apus de cât dnpă ce şi-a atins cu'm>*a de lnminft in persoana veneratului logofăt Ianco Văcărescu, fiii al clncerolnl Alen.u »Astăzi când România posede an insti-
tnt literar bine întemeiat, eă cred că te-uanre ca cele oe mi s'a ^at, nn pot avea o mal bană şi md sigură j ăttrare decât in sânul societăţii academice române.
   *De aceea, cu o cuvioasă mulţumire, vin a depune aci toate aceste manuscripte dnpă liste de mal jos (1) şi snut încredinţat că, nrmând îutr'ast fel, îndeplinesc in modul cel mal potrivit, dorinţa reposato-Inl ilnstru poet, de a pune acele preoioase rewăşiţe ale incep&ndel noastre literaturi, la adăpost de risipă şi în cea mal bană posiţinne, spre a fi utilieate în viitor.
   *    Negreşit că actualii urmaşi al numelui marelui poet vor vedea cu o deosebită mulţumire intrată şi păstrată pentru tot-d’anna aci, în sinul acestei socieiăţî, altar al limbel române, hereditatea literară a aceluia care a lăsat drept moştenire urmaşilor s8I :
         * crescei ca limbel româneşti *fi a patriei iubire>.
   *    Cu aceeuşî ocasiune, vin a mal depune şi alte câte-va obiecte de interes istoric ce posed, şi anume:
   >a) O tablă de lemn, fosta scoarţă a unei cărţi bisericesc! slavone din biblioteca mr, Bistriţa, din judeţul Vâlcea, după care logofătul Udristea Năsturel din Fe-răscî a tradus la 1630 pravila bisericească cea mică, tipărită pentru prima oară ro-mănesce la Govora, sub Mateifl Vodă Ba-sarab (2).
   €b) Testamentul manuscris din 1765 al bannlni 0. Năsturel Fierescu, banul fericitului nostru donator, general C. Herescu care finsnşl mi Pa dăruit înainte de moartea sa.
   €c) DonS ilnminaţinnT, safl scene evan-gelice colorate şi poleite, lucrate în ţară la noi în al XVI secol, remase dintr’o carte bisericească slavonă, distrusă prin umezeală (3). Chiar şi ele sunt in stare fragmentară *.
   Dnpă lectora listei manuscriptelor Vă-cărescilor, societatea esprimă mulţumirile sale cele mal vini d-Iuî Odobescu pentru această donaţiune cnm şi pentru sentimentele sale de veneraţione cn cari a păstrat aşa precioase odoare; ordonă transcrierea lor în registre şi publicarea în ex-tenso atât a adresei cât fi a listei anexate.
   Dnpă aceasta, membri săi se împart în comision! spre a’şl urma lucrările co cari sunt însărcinaţi. Către finele şedinţei, d. A. Roman este ales a purta sarcina de secretar ad-hoc pentrn sesiunea anului curent, purtată provizor de secretarul general.
   Preşedinte, I. Ghica.
               Secretar ad*hoc, G. Ston.
   ANEXA
   Lista mamscriptelor Tăcărescllor.
   1.    O cărţulie de 81 fol (nn toate scrise format in 4 oblnng, legată cn carton, co-prinzând :
   Manuscript original şi autograf al gramaticei românesc! de banul Ienăchiţă Văcărescu.
   2.    O cărţulie mică, legată cu piele roşie, iu toc de carton, d* 120 fol (un toate sens-) format ia 16 oblung, conţinând î
   Poesil din ale lui Aleea Văcărescu. atât in limba română cât şi in c<*a greacă modernă transcrise de diferite condeie şi însoţite cn prevâutărî de Nicolae Văcărescu.
   NB. Acolo se afiă pe o coală osebită, o importantă scrisoare originală a lut Nicolae VăcăreBcn către nepotul săiî Ianco Văcărescu.
   3.    O cărticică legată cu pânză roşfe, format în 4 de 94 fol, conţinând copia dopa tragedia lui Racine Bntannieus tradusă In versori românesc! de Nicolae Văcărescu; esemplar revisnit de censnră şi care a servit pentrn editarea tipărită la 1860.
   4.    Opt-spre-zeoe caiete de hârtie format în 4, casate dar nelegate, conţinând toate copiile dnpă poesiile tutulor poeţilor Vfică-reeci, şi a-nnrae :
   I.    O mică adăpare de câte s'a putut găsi din poesiile Banului lanache a) Il-lea Văcărescu — Pag. 38, No. 1.
   II.   O mică adunare, idem, poesiile Clucerului Alecu Văcărescu. — Pag. 58 sub No. 2.
   III.   O mică adunare, idem, poesiile Vornicului Nicolae Văcărescu, pag, 15. sub
No. 3.
   IV.    PoasiI ale Marelui logofăt Iancu Văcărescu No. 1. pag- 1—6u. 1 2
   (1)   7ea! anexa ce vine imediat după aceit pro-oei-rerbal.
   (2)   Aeraată inlicaţiune e acrită alaroneace de flnaăţl inftna luT Udrintea.
   (8) Una repreaiotă 'Pucuirea Iul Petru fi An-drei0>tiar alta Intrarea Mântuitorului in Teuiplu.
   V.   Id**n» No. 2, pag. 65—150.
   VI.  1*1* ni Ni. 3, png. 151  242.
   VII.  Idem N *. 4, pag. 243 — 316.
   VIII.  Idem No. 5, p»g. 317 — 380.
   IX.    Idem No. 9, pag. 381 — 460.
   NB. Acesce manuscrise (de la IV —IX), aii servit pentru tipărirea ediţiunel poe-sielor Iul lancn Văcărescu. Toate, precum şi cele sub No. I—III, sunt transcrise de mâna Iul Ştefan Neagop, ca şi manuscrisul din Britanic.
   X—XVIII. Alte nonă caete coprinzend o copie mal vechie a poesielor lai lancn Văcărescu cu corectori numeroase de propria sa mână şi paginate de-a rândul, la No. 1 piuă la No. 359,
   NB. Multe din poesiele aci coprinse sunt nedite. — Este adaosă şi o tablă de materie a poesielor scrise de mână pe 15 foî.
   5.    Un pachet cu şapte-spre-zece bucăţi, in câte una sail mai multe fot, manuscripte şi copie de pe diverse poesil, românesc! grece-tcî fi chiar nna turcească, ale Văcă-rescilor şi ale altora, precum şi diferite note vechi.
   Tot acolo se afla şi o parte, roptă (de la pag- 13 piuă la pag. 72), dintr’o carte vechiă de cântece românesc! tipărite, în care se coprinde şi dintr'ale lui Alecu Văcărescu. — Apoi câte-va esemplare tipărite dintr’o elegiă >El*gi〠de Iancu Vâ-cărescn. — In fine, reproducerea sigiliului familiei Văcăresei pe ceară roşiă.
                                                                                                                                           .Şedinţa dc la 23 August 1877.
    Membrii preaenţl: N. Creţulescu. G. Sion, G. Baritiu, A. Odobescu, A. Roman, A. Treb. Lanrian, V. Mania, V. A. UrechiS, N, Ionescu, I. Caragiani, V. Babesiu, D. Sturza şi G. Stefăuesco.
    Vice-preşedinte : G. Baritio.
    Se dă lectură procesulul-verbaî al şedinţei precedente şi se adoptă.
    D. Urechie ofere pentrn sala Societăţel Academice o fotografie în format mare, re-presentând nn tip de femeia morlaca din Dalmaţia în portul naţional.
    Se primeace ca molţamire.
    D. Urechie anunţă că pentru şedinţa publică de Joi are gata doă disei taţiuul: 1. Notiţă despre cartea d-lul Emile Le-grand, Răcoeil de Poâmes historiqnes, en grec rulgaire, relatifs â la Turquie et aux Priucipautes Danubiennes.* —- 2. Notiţă bibliografică a Istriei şi a Dalmaţiei; observând că dacă Societatea doresce, este gata a le da citire.
    Mal mulţi dintre membri cer ca să se reguleze încă de astă-zl ordinea zilei pentru şedinţa publică din Joia viitoare, ca publicul să poată fi anunţat prin ziare.
    Eăcându-se observaţiunea că publicai este avisat prin conclusul din şedinţa de la 17 August anul curent, publicat prin ziare, despre ţinerea de şedinţe publice in toate Joile, şi că prin urmare nu mal este trelniuţă de o noă avisare, ordinea zilei pentrn Joia viitoare să se fixesze Sn şedinţa de mâne.
    Cât pentrn prealabila citire a lucrărilor ce ar presenta unii dintre membrii, spre a fi citite în şedinţele publice, despre care face menţiune d. Lanrian, d. Odobescu este de părere că nn este trebniuţă a se citi mai dinainte şi că, de cum-va asnpra raportorilor saS a lucrărilor, s'ar ivi necesitatea d'a se face observaţinnl, acelea se vor face că în şedinţele noastre ordinare, neavând câtuşi de puţin şedinţele de Joi, caracterul onor şedinţe solemne, în cari trebuia prevăzută de mal ’nainte toată programa şedinţei.
    Asemenea d. Lanrian zice că d-sa pri-mesce şi a se deschide în toate zilele publicului uşele Societăţeţel, pentru că d-sa nu are secrete şi, in şedinţa publică, are să vorbească tot aşa precum ar vorbi în şedinţa seoretă.
    Preşedintele, constatând diferinţa Intre şedinţele publice ordinare şi cele publice solemne, anunţă că ordinea zilei pentru şedinţa publică ordinară de Joi are să se fixeze mâne şi că citirea de mal înainte a lncrărilor nu e de rigoare; apoi ridică şedinţa, invitând pe membri a se constitui Şi a locra in comisionl.
    Vice-preşedinte : G. Barttiu.
            Secretar ad-hoc : A. Roman.
                                     CRONICA
    Citim In Resboiul :
    Pu;cl cn cartuşe numai 30 bani I — Ni ss oomuniefi urmii torul fapt:
    ,D-nul Dimitrie Hrigtodorescu, cărui 0ir« şi l.ijneruJ, In cualiUto de cKpitan in gnardă la compania VI, legiunea V, a luat de la flecare guardist câte 30 bani pentru arma şi cartuşele ce ’i s'afi încredinţat.
    ,Acel bieţf guardiştl, In naivitatea lor, cred & guvernul are atâtea arme şi cartnşe, in cAt le vinde tacâmul cu 30 bani. .. efti-nâtate neauzită!
    .Se mal spun multe despre d-nnl Lipieru şi ca notabil al suburbiei Oborul Nod!*
    Să'ţl tiăiâacă finul, d-le C. A. Roeetti!
     l.Tn nod prooca de presi. — Redactorului fierului Timpul, d-lul Grandeo s'a intentat un nofl proces de presă. Dar cnm la Curtea Juraţilor n'afi isbatit sfi’l condamne, aoum II va judeca I» Tribunalul de Ilfov, 9ecţia I corecţională, în 15 Ortomvrie. Mal la aigurl PeDtru ce Insă n'ar fi justiţie şi '□ Oucuresci P
   Armata rom&n& de la Plevna a început să opereze. P&n& acum suc* cesele el sunt mulţ&mitoare. 0 di-visiâ după o Inc&erire crâncenă, a Îmbrâncit pe Turci din posiţiile lor şi s'a apropiat mult de Plevna.
   Keserva şi cuartirul general al M.
S. Domnitorului s ad mutat mal nainte de Plevna, la satul Verbiţa.
     Buletin de la teatral rfibolnlnl. — De erl 27 August a început bombardarea Plevnel pe toată linia, de trupele Romăno-Rnse, care a avat loc In presenţa M. S. împăratului Rusiei. Se continui şi astăzi cu mult! violeDţă. Peste puţine zile atacul defioitiv. Toate trupele Romlne şi mal cu seami artileria, eri aft început focul cu eu-rugiul şi sâugele rece al trupelor bătrâne.
     Cuartirul Măriei Sale se va apropia luai mal mult de Plevna tu momentul atacului defiinitiv.
    De căt-va timp, răă voitorii răspândesc in ţâră şi in străinătate sciri falşe jicnitdre siguranţei armatelor ruse şi române. Se face dar cunoscut că guvernul este hotârlt a urmări cu energie descoperirea unor asemenea indivizi, — şi odati prinşi, pământeni aaă străini, el vor fi judecaţi şi pedepsiţi după tâtă asprimea legilor militare.
   Tumu-Măgurele, 8 Septembre. — Bombardarea posiţiuuilor turcesc! de către artileria română in facia Plevuei, urmâză, de la 20 curent, fără întrerupere; pănă aţii diminâţâ nu era nici o perdere de Omeni din partea nda-trâ, nici răniţi.
                      (Afomjoru/ ofrrujy
   Citim in Românul:
   Bombardarea Bnsciuculnl s'a tncepnt iâ-rişi ieri la 5 ore, ş'a durat până la 9 şi jam. săra.
   Aţii diminâţâ de la 7 şi jam. ore, i’are-inouit cu uă eetremă violinţă d'amândonă părţile, şi până Is 12 ore, continuă cu aceiaşi violinţă.
   Dă câtă de Turci de la Tnrtncaia a încercat ieri nâpte se trâcă pe ţărmul nostru in câte-va bărci, indrept&Ddu-se spre comuna CSscidrele.
   Patrula de la postul cu No. 2, zărind barcele, le-a întâmpinat cu strigătul: .cine e acolo*. Ia care Turcii ad răspuns c'o salvă de pusei.
   Patrula a început şi ea să tragă: sgomo-tul oe s'a »cut fu luptă a atras atenţiunea tntregului post; dorobanţii cari 'J compuneafl s’afl concentrat şi ad susţinut atacul.
   S'ad schimbat vre 140 focuri.
   Turcii, văzând atâta resistiuţă, s'afl retraa.
   N'avem să regretăm nici o perdere.
                                                                                                         INSTITUTUL
   O. TROTEANU
  Cursurile primure din acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la I Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea nstitutulul, strada Scaune No. 9, nl toate zilele de la orele 8—12 dimi-ueaţa.         (SjS-m
TIMPUL
ANUNCLU IMPORTANT
A VIS P RE 4L ABLE
Pentru Părinţi
   Pensionatul Leo Rosenthal
rENTRU ELEVII SCOALELOR PUBLICE
                                                                      SAI,LE BOSSEL
th£Atre de OPERE I'TE
                                                                               Pt
                                                                      VAUOEVILLE FRANQAIS
                                                                 Direction "F.TVTTT ,~R KELLER Saiaon Th«Atr*le (1877—7â). Coramencement lc Ier Octobre 1877
   Sentimentele de recuuoştinţii ale naţinne! Române sunt cnnoecute de totă lnmea cî-vilisată prin darea din parte-i a OBpitalitSţi la toţi străin! oe ii visitii^ft. Cu atât mai mnlt fiind datori a arăta acel sentiment către Prea înalta familie a Imperatalni tutulor Ruşilor pe caro am avat fericirea a o priimi în afinul nostru şi a coopera în reabel cu bravele eî armate, am litografiat un tablou mare cu 10 portrete ale a-ceatei înalte şi gloridse familii. Românilor le vor place negreşit a avea în pereţii locuinţelor lor acest tablou frumos, care aă a1l gSsî tot-d’a-una la mine, Calea Văcăresc! No. 151, cn preţul numai de duoî lei noi. Iar prin districte se vor trimite fâra plata de transport. A 3-ea parte din fondul strâns este destiuot pentru ajutorul crace! roşie.
   Editor: Loct.-Colonel D. Pappazoglu.
   B. profesor Strnjnn, de liceul MateiO Bassarab, primeşte 4 elevi In familie, dăndu-la şi preparnţiunea necesrră. Adresa strada ’l’eilor, No. 28.
                           C18-3.
                                                                                                                  REPERTOIRE DE LA SAISON
                                                                                                                        OPKKA HOUMK CT OPKRKTTE
                                                                                                                    X C « 1Q U K DE CH. L E C O f <)
                                                                                                               Im Marjoiaine, 3 actca ; La Petite Mărite, 3 actflfl. Qirofit, Oiro/la, 3 actca ; Le» Cent Vifo-ge» 3 actea. Le» Cloche» de Cometnlle, S actes.
                                                                                                                            Mosique d'Offenbach :
La Bovlangbre o de* ecus, 4 acte! , La jolie Par-fewmeute, 3 ac te a; La Perichole (nonvelle), 3 actoa ; Mme L’Arehidme, S setea; La Vie Paririenne, 5 actca ; La Belle Helbte (nouV'*lle), 8 actca ; Orpkte □ip: Bnfert, 3 actca; La Boite au La»t, 3 actea { La CrMe, 3 aetes; Le» Brigand», 3 actea; Barbe :                Bleu, 4 actca.
                                                                                                               Muaique d« Lacome : Jeaune, Jeannetie et Jeannetton, 4 actea.
Muaiqae de Litolff: Heloiae et Abailorl, 3 actea.
                                                                                                                Muaiqae de Hervi : La Belle Paule, 3 actea. Mnsiqae de Grisart: Le» Troi» Margol, 3 actca.
                                                                                                               O O M E X? I EI Les Oominos roies, Le leveillon, Le proces Vaura-dieu, Tricoche et Cacolet, La petite marquise.
                                                                                                                  En oauderiPe toute» le» nowooutfe» de f annte.
                                                                                                               Le tableta du peraonuel de la troupe sera publio d’ici h quelquea joura avec le programmme gdneral.
AVIS
   Din cftusa apelor micî po Dunăre, Societatea Vapdrelor c. c. a înfiinţat la Ver-ciorova o Agenţie unde snb-semnaţi (“ft Spedfterf nienHenateî Societitţî aii deschis o Sucursală.
   Recomandăm dar serviciurile noitre onor public Comercial, şi asigurăm o propmtă expediţiune a mărfurilor cn preţurile cele maî moderate.
                                                                                                              Turna-Sevoriu, 1 Septembrie st. n.
                                                                                                                     Fraţi Stniss,
Ecapediterl a I priv. Societăţi c. c. Vapdrelorpo Dua&re in Turna-Severin, Craiova şi Verciorova.
                               (610 *J.
CE SE POATE CAPATA
                                  PKMTRU « PBAIUCI
 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA
                                            |i
                                  LINGBRIA DIN VIENA
ANUNCIU
Călători! la Braşov pot afla la institutul
                                                                                             Băilor de aburi de acolo, în dosul glmnasiulul român,
locuinţe cnrate şi bine mobilate, cn privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsuri, cn preţuri f6rte moderato.
                                                                                                Direcţiunea băilor de abur} din Braşov.
DESFACERE TOTALA
                    Calea Mogoşoiel Palala
Pentru 50 bani: 1 cot Pichet de vară.
Pentru 5 franci : 0 cămaşă de Oxford englez Pentru 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru călăreţi.
Pentru & franci: 6 perechi manchete ori ce fason.
Pentru 5 franci: 2 garnitura colorate de dame.
Pentru 5 franci: 12 gulere fingl., in orl-care faaon şi mărime.
Pentru 5  franci:   6 părechl ciorapi patentate.
Pentra 5  franci:   6 gulere moderne pentru danie, după   alegere
Pentru 5  franci:  12 batiste albe de pânză adevărată.
Pentru 5 franci: 12 batiste bine oolorate tivite şi spălate.
Pentru 5  franci:   6 proa6pe de pânză curată.
Pentru 5  franci:    6 şervete da masă de pânză adevărată.
Pentru 5  franci: 12 şervete albe de oeaiCL
Pentru 5  franci : 1 cămaşă  modernă, simplă a6ti brodată.
Pentru &  franci:  2 batiste ou monograme fin brodate.
Pentru 5  franci:  1 batistă franceaâ fin brodată cu dantele.
Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru Atya franci: 0 cămaşă de nopte.
Pentru 5 franci:   3 popturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
Pentru 5 franci:   2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete).
Pentru 5  franci:  1 camiaon modern brodat.
Pentru 5  franci:   1 faţă de masă colorată ca ciucuri, pentru cafti,
Pentru 5  franci:   1 cămaşă a6u o pereche de îamene de damă, bogat brodate.
Pentru 5  franci:   1 cravată de damă, adevărată Crâme-Dentelle.
Pentru 5 franol :  1 fustă costum pliaaă.
Pentru 5 franci; 1 bucată Tulpan.
Pentru 25 franci: 42 de coţi — 1 bucali Chifon frenţuzeic Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfantş de toile.
Pentru 16—24 franci: l bucată Tartan engles de 5 coţi.
Pentru 20 franci: 24 coţi Pichet.
Pentru 20 franci: I bucată Manta de bale.
Pentru     18— 25 franci: 1 bucată   pânză de Rumburg,   de  36—45 coţi.
Pentru     55— 68 franci ; 1 bucată  pânză de Belgia de  6o ooţî.
Pentru     75—108 franci : I bucată  pânză Corona de 58  coţi.
Pentru    115—210 franci: 1 bucată  Toile Batiste frances.
     Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusourl complecte.
                   Calea Mogoşbiel Palatul „Dacla“.
Cominţfile din districte Însoţite ou praful respectiv se vor efectua foarte grabnic oonsciinoios.
Dacia“
Ies abonnăs et habituds, que l’abonnement pour la sonsdite saiaon est ouvert au bureau du Thc.ltrC Bosse!, tous les jours de 12â3beures de 1 apres mid’.— Labon Dement sera de 60 rdpr^sentations obligatoires et divis^ en deux seriea de 30 rdpre-sentationa. — L'abonnemedt devra 6tre pa>d en deux foia: le moitid on souscrivant et la seconde
   Recomand bogatul meii asortiment felurite Piannrî şi Pianine din cele nml renumite Fabric! ale Europei cu preţur forte scăpate.
                                                                                                                                                                                                   Wilhelmine Schreiber
   (613).      Calea Mogoş6ieî No. 23.
de
                                                                                                                                                                                                                                                       Prix de l’abonnement pour 60 răprăsentatlons
                                                                                                                                                                                                                                                                                             1800 Fr.
Logea . . Fauteui]* Stal . .
Prii des Placei â la soirăe
SA Fr.
Logea Fauteuils Stal II . Galerie
     A eşit de sub presă:
                                                                               NOUL 2s& ie T O XD
                                                                                            do
  CALIQllAPHIE ELE MNTARA
                                                                            pentru asul claselor II, III şi IV primară de G. Al. Zamphirolu profesor de desemn şi caligrafie.
                                                                                      PRFJ’UL 20 BANI.
  De vflndare la tdte Libr&riele iară depositul se află la Librăriele, L. Alcalai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. Steinberg strada Carol I Ho. 40.
La Dlroctrice, EMILIE KELLER.
De închiriat.
conţinând 4 odăi de locnit cn antren, 1 pentrn »logi, bucătărie, spălătorie, dependinţe, curte fi grădină , sunt de închiriat de la Sf. Dumitru. Doritorii snnt rngaţi a se adresa la proprietarul D-nn Ioau Spi-resen, oare fade in dosnl gradinei acestor case.
ANUNCIU IMPORTANT
                                                               NUMAI LÂ RENUMITUL MâG-ASIN
LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
PENTRU PĂRINŢI
                                                                                                                       PALATUL .DACIA.-
şi la t<5te librăriile din ţărâ
                                                                                                                        se află de vânzare :
Sub firma
SAL. WEISERMAIT1T
   D-nn profesor Mihalescn, la Liceul din Craiova luând nn nofl local, primeşte în familie câţî-va elevi dându-le pe lângă celelalte îngrijiri ;i preparaţinnea din obiectele maî grele.
  METUDA DE CURA NATURALA
                                                                                          drept contrast la
VĂTĂMlRILEPRACTICEI MEDICALE
                                                                                 Singura |i sigura pază contra morţel premature şi lângezirel cronice de
                                                                                         Aug. Wilh. Konig.
                                                                                     PREŢUL 2 LEI NUOI.
                                                                                                                              REGULILE
  CE TREBUEPĂŞITE
                                                                    pentru a
AJUNGE LA 0 BATEA NETA ÎNAINTATA
    PREfCL S0 CENTBf.
Strada Carol I No. 6                      Strada Carol I No. 6
     (curtea veche)             jf'V          (curtea veche)
Tis-ă-Tis de farmacia                 1 vls-â-vts de farmacia
      Ris8dorfer.                               Rissdorfer.
AQ sosit, pentrn sesonnl de veră nn bogat asortiment de incăt Sminte pentru BĂRBAŢI, DAME şi COPIL
Moşia Sărata,
de BnzSH, pa calea ferată între staţiile Cl-meniişi Monteornl, având ca la 1000 po-gone arabile, vie de vre o 40 pogâne, vii ca otaştină, de la care să ia p.ste 500 galbeni annal, ban, cârciumă şi a.te mai raniţe calităţi, se dă în arendă de la Sf. Gheorghe viitor. Doritorii se pot adresa în Bncurescî la D-nu N. I. Lnhovary şi la Craiova la D-nn Costică Beugescn, proprietarul.            (617—3).
Mobile de casă plecare eftin
de vânzare. A se adresa la administraţia acestui tjiar.                (611—1).
MAT IMI-A:R,:E ^^A.C3--A.SHsT
                                          de ARTICOLE DE MODA
HAINE CONFECŢIONATE şi
                                      „A. LA BELLE TA
                                 <SOHEF tm ■>
■40, Colţul Bulevardului Ş* Stradel Mogoşdlei, Casele Grecdnu, 20
 ŞFMT ESPOSITIUNEA DE HAINE 1P^
invit pe Onor. Public să bine-voiescâ a visita magasinul mefi, unde va găsi o Esposiţiune de haine oonfecţionate cum n’a Fost incâ In Bururescl. şi anume
            COSTUME COMPLECTE
RED1NGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE
din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţă, şi croite după jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului
                                              şi se p<5te convinge orl-eine că am rem&s fidel devisiel acestui m&gasin:
                                  OOISreTTTS/r MARE SI PRETITJBI FOARTE MODERATE.
                                                                            JONYHKF («RCIIVBA.CJM
                                                                                    ,A LA BELLE JAIlDINliKE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogof6iei, Cinele Grecenn 20.
Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia

I
i