Nr. 195. sâmbătă 27 august. ANUL II. — 1877. abonamentele IN TOATA R0MAN1A î * an ...............L. n. 48 * 6 luni............. > 24 * â ................. ,12 IN STRAJNATATI: * an ................ i 60 ÎNSIRTIDVT SI RKCT.ASTI: .inia de 30 litere petit, pagina ÎVt 30 bani. ’e pagina III. 00 bani, pe pagina II, 2 lei noi. Reclame 2 lei aol linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. i'Un nuinftr In Capitalii 10 bani. Biuroul Redacţiei şi A.d m i n i st rn ţiei: Palatul „naoia" A.3srunsrciTTRi 8e prii mese tn atrfcialtate: La D-nil ffsntrr itmm A Voglar in Vienna, Walflschgasse 10 A. Oppttldt In Vienna, Stnbenbantei 2) Budol iios»9 In Vienna , Bei Ieri tltte 9 | Piaoms Hrdicka In Vienna, TeinfaJtstrasse 17; PhUipp LSb In Vienna, Escheabachgasse II) L. Ltmi A Comp. In Pefta (i Harm LafJUa BmUior A Comp. in Pari*. _____ Bcrlior I ni francate nu #« primesc. Artioolele lepnblioate m tot arde. Un număr In Dlatriote 15 bani. PLECAREA TRENURILOR Careul de llncaroscl, 26 August 'blig. Rurale..... 82 Vi 8li : * Domeniale . . . 751/, 75 ‘re«lit funciar rural . 711/, 71 p » urban . 63 mpr. municipal al Capit. 73 _ iblig. Pensii . . 115 'blig. Dacia . . 20v _ » Remania . 40 _ mpr. municipal cu premii _ lenta Homlnfc . . , _ aris 3 Iun! . „ . . 9926 _ ondra , . . 2502H --- icna > _ --- terlin , . . 1221/. -- Cursei de Vlena, 6 Septembre. Metalice..........................64 20 Naţionale........................ 67 20 Renta In aur . . . ............. 74 70 L^«e.........................112 60 Acţiunile b&ncel ...... 850 — Crediturl........................201 25 London...........................119 25 Obligaţiuni rurale ungare . . 75 75 » temerar .... 75 — » transilvane ... 74 — Argint In mlrfurl............... 104 45 Ducatul........................... 5 Q9 Napoleonul.............* ’ . e 56 Maro 100 58 60 Cursul de Berlin, 6 Septemhre. Acţiun. Cfcilor ferate romane . 15 10 Obligaţiunile române 6°/<>. . 53 25 Priorităţile C. fer. rom. 8e guvern ă publica liste otl-■iale ă bravilor ată presa şi a nu pune In discu. ţiune un act care nu poate fi discutat. Citim In Resboiul de azi : Am citit In ziarul frances L'Orien' din 18 August, pe cănd d. I. Brâ-tianu nu era încă spătar : ,In momentul când armata trecea pe , dinaintea Domnitorului. înconjurat ie ,statul stă major, d. Brătianu a t» tnaintat fi a ţinut trupelor un discurs .magnific...* Acest fapt este foarte caracteristic şi de un ridicul ne mal pomenit; d. Brătianu a făcut mal lnteifi o necuviinţă din cele mal neauzite barangănd trupele pe când Domnitorul era present la defilare. D-nu Brătianu caută a întuneca, a nimici pe Domnitor chiar In fnţa armatei al cărei cap suprem este Mftria-Sa Apoi d. Brătianu n arătat prin aceasta că chiar In momentele cele mal grave, domnia sa nu poate fi serios, căci ce însemnează ca d. Brâ-tianu, ministru de interne [< de finance să ţie discursuri patriotice (7) soldaţilor, pe când aceştia merg să .1 verse sângele pentru patrie? Pentru Dumnezeu, fiţi mal serioşi, şi în aceste momente solemne, lăsaţi gtu-mele la o parte. Găndiţi-vă că soarta acestei ţări este In mânele voastre, că răspmrderea ce nsnmaţl asuptâ-vă este imensă. Nu cu discursuri patriotice se câştigă biruinţele, şi dacă aveţi milă de tănăra noastră armată, Îngrijiţi mal bine să aibă cele necesare, să nu’l lipsească lucrurile cele mal no-apărate. Timpul discursurilor a trecut, acum este timpul faptelor. Când tunul începe n vorbi, este timpul cu d. Brătianu să tacă! In privinţa impntărel ce face Ro-mânu! ziarelor române că ar fi reprodus după el ordinul de zi al M. 8. Domnitorului către armată, iacă ce zice chiar L’Orient : Suntem acusaţl că ne-am însuşit binele altuia. .Românul* este acu-8atorul; binele ce ne-am Însuşit este. . ordinul de zi al M. S. Domnitorului către armată. Se pare că acest ordin de zi, Îndată ce s’a făcut, a deva-nit proprietatea acestui ziar. Ar fi bun .Românul* să ne spue căt l’a costat această proprietate ? Trebue sâ-şl facă despre proprietate o idee In adever ciudată, pentru a cuteza să numească al fiu, un document oficial, un document ce aparţine Statului ce este al tutulor prin urmare. .Romănul* se necâjesce că nu este citat. Are curat aerul—erte-ni-secom-paraţiunea — unul hoţ ce strigă : ,Pu-neţr mâna pe hoţr* pentru a Înşela urmărirea justiţiei. Apoi atunci toate ziarele din capitală ah dreptul de a se supăra, şi toate ar trebui să se supere că văd documentele oficiale venind publicului prin organul unul jurnal privilegiat. Un asemenea lucru nu esistâ In nici o ţară. In Franţa, unde ordinea morală nu este In adever prea iubitoare de ziarele republicane, toţi redartoril —fără deosebire— şl aă intrarea liberă ia ministerul din Intru, unde un biuroă funcţionează şi comunică tot ce este. oficial ori cărui jurnalist ce i se presintâ. In Serbia, anul trecut, un biuroâ al presei să înfiinţase spre a da fără părtinire lnsriinţârl ziariştilor din Belgrad şi corespondenţilor. In România numai, se vede privilegiul dominând şi oameni politici — pe cari nminter! II respectăm şi pe cari II vom respecta tot d’a-nna pentru opiniunile lor — coborăndu-se de pe treapta unde II pun princi-piele lor pentru a nu se ocupa de Cât de ordinare interese de speculă. Toate Rcestea sunt desgnstătoare .Pressa* in numărul săfl de Joi se plânge cum că noi ara fi reprodus un articol fără a arăta că este luat din .Pressa* — .Pressa* ne-a mal făcut .asemenea imputare nu Seim In care ocaziune, acuzându ne Că ne Împodobim cu pene străine, că căutăm a ne folosi de munca altora etc. etc. etc.—Asemenea ftrase le am fi priceput In jurnalele ca : alde .Românul*, .Telegraful* şi altele, dar mărturisim că de la .Pressa* nu ne aşteptam la asemenea imputări. Cu toate aces(ei chestia fiind pusă de a doi oară pe tapet, vom respunde astăzi o-dată pentru tot-d’a-una. Am pricepe o asemenea acuzare cănd un jurnal ar reproduce după altul un articol de fond, im studii7 oare care, o idee noi, In fine ceva original, dar când se reproduce nn articol copiat safl tradus după un iarna? strfin. dar cănd se reproduce o fapti diversă, pe care toate jurnalele o reproduc, nu Înţelegem a se face un ra-w belii. Ast-fel, In cazul care ne ocupi .Pressa* pretinde că am fl reprodus după dănsa un articol tradus de dănsa din .Fremdenblatt.* Nu credem că articolul din .Fremdenblat* să fi fost reprodus din .Pressa. şi dacă traducţiunea dată de .Timpul* n'a fost corectă precum n’a fost nici cea de la .Pressa,* aceasta dove-desce că braductoril de la ambele jurnale nu sunt destul de forţl In limba lui Găthe. Terminănd, asigurăm pe .Pressa* că nu noi vom fi aceia care să nu facem distincţiune Intre al meii şi dl tiit şi chiar dacă g’ar Intămpla, cea ce nu credem a reproduce dnpă .Pressa* vre nn articol original, fâ-A a indica şi isvorul de unde l'am luat, aceasta ar fi o scăpare de vedere regretabilă şi involuntară pe care ne-am grăbi a o îndrepta imediat; nn noi vrem a ne folosi de munca altuia safl a ne Împodobi cu pene streine. Credem că prin această francă espe-diţie, va fi satisfăcută .Pressa.* DIN AFARA După zvonul, pre care l'afl făcut cu succesele lor din săptămâna trecută , turcii ar fi trebuit să dea până a^nm, dacă nu o luptă decisivă, cel puţin căte-va lupte de oare-şl care importanţă. Din ce In o» Insă ne Încredinţăm, că succesele lor nu 8unt de vre-o deosebită importanţă şi că adevăratul lor resultat este mal mult ori mal puţin convingerea, pe care trebue să şi-o fi câştigat generalii din aceste lupte, că ofensiva contra posiţiunilor rnseştl este o ln-drâsneaţâ Încercare. El trebuesc să simţă, că făcând un p's înainte, pot să puie In joc soarta ţârei lor şi to-tu-şl fie-care zi perdiitâ II duce mal aproape de catastrofă. înţelegem dar, că înainte de a cutesa să facă pasul, stafl pe gânduri ş- ee perd In nedtimirire. ţii cine ştie, dacă nu curn-va această nedumirire va dura până atunci, când ruşii, primindu-şl toate ajutoarele, vor începe din partea lor ofensiva. TIMPDL M.ireş*tlu Muc-Mahon se pregfttea pentru o nonâ cAI&torie, pe care ar fi avut să o înceapă de la Bordeax. Credem că moartea neaşteptată a Ini Thiers va amăna această călătorie. In tot caşul ea va avea Insă loc. După .Soleil* Mareşalul va ţinea ia Bordeaux un discurs politic. Dnele ziare susţin, că acest discurs ar avea importanţa unul manifest. Se asigură insă că mareşalul va publica un manifest In Monitorul oficial al Franţei cu căte-va zile înainte de alegeri. Relativ la terminul fixat pentru alegeri, nici plnă acum nu se ştie nimic. positiv. Se crede Insă că ele vor avea loc la 14 Octomvrie. După ştirile, ce ziarul .Times* primesce din Caşmir, lacub - Chan stăpânitorul Caşgarulul, ar fi fost ucis de cătră Kakin • Chan - Torah, fiiul fostului Chan din Sarcand, 13u-zung. Comunicasem In zilele aceste ştirea, că Sultanul a dat un prânz. la care afi luat parte şi ambasadorii Layard şi Zkhy. .Times* comunică din C-onstanti-nopol ştirea, că tot la acest prânz ar fi luat parte şi soţia ambasadorului Layard. Intru cât această ştire ar fi adevărată, D-na Layard ar fi cea d'ântfiifl femeie europeană, care a şezut la masă cu Padişahul. Ziarele din Viena primesc din Belgrad nişte ştiri, din care s’ar putea conchide, că acţiunea Sftrbiei a fost de o cam-dată amănată. Causa a-cestel emanări ar fi. că guvernul sârbesc s’a încredinţat, că înainte de lupta decisivă, ce pare apropiată, nu va putea să înceapă acţiunea. După informaţiunile ziarelor din Viena, luând marele Duce ereditar comanda gardel imperiale, marele duce Vladimir va comanda ântâia divisiune de infanterie, corniţele P. Şuvaloflf a dona, iar baronul Saco-melski a treia divisiune a gardel. Fie-care regiment de infanterie e compas din 4100 oameni şi toate trei divisiunile represintă la un loc un efectiv de 48,000 oameni. Generalul Gurko va comanda cavaleria de gardă, compusă din 5000 călăreţi. Artileria Gardel este de 168 tunuri. Patru divisiunl de reservă din nofl formate vor ocupa posiţiunile de pe ţermuril Mării Negre, Înlocuind pe al zecelea corp de armată care a plecat la Dunăre. Fortificaţinnile, ce se fâc împrejurul Romei, ar avea să coste peste 5,00,000 lire (italiano). Ele vor fi armate cn 240 tunuri, care afi şi fost transportate la Roma. După .Standard* s’ar fi adeverit că Abdul Kerim Paşa, In înţelegere cn Redif şi Mahmud Damad Paşa ar fi vfindut pe turci. S’ar şti chiar suma ce a primit, şi persoanele ce ar fi mijlocit această vănzare. RKCH1ZIŢIELE ş« ABU7URILE SUB D-nul I. C BRATIANU Ni se comunică următoarea peti-ţiune ce i s’a dat primului ministru de către văduva unul nenorocit, o- morăt de vătăşeil prefectului din Te-cucifi. Daca şi acest fapt este adevărat, apoi teroarea regimului cabinetului radical este ajunsă la culme. Să veghiăm dar cu toţii, răci grele sunt luipregiurârile de astă zi. Do mnule m inistr u~f>re şedinţe, Sub-seranata, Sifta lui Dobrea E-nachi, ce II zic şi C .ramalău, domiciliată In BuceştI, viu plecată cu a-ceastâ jalbă să mă plâng măriilor voastre, oameni rnail şi luminaţi, împotriva d-lul procuror şi a d-lul prefect al judeţului Tecucid din pricina cărora, ucigaşii bărbatului meO, stropiţi de sângele Ini, simt slobozi, spre dispreţul legilor ţării : In Mercurea Pascilor, anul acesta, vătăşeil d-lul Taclie Anastasia, nâ venit de a luat pe bărbatul meO la muncă la prefect. Acolo, fără de nici o vină, aO Început a'l bate şi trftn-tindu l jos, an început a’l călca cu picioarele, lovindu'l In cap ; de acolo, II puseră lanţuri In picioare, 11 siliră, flămând şi pe arşiţă, să muncească «âtezioade mare, iar noaptea 11 închidea şi Îl bătea. Aşa aă schiujuit pe iubitul nu fi bărbat 6 zile, până ce a murit. Nici jidanii n’afi schinjuitaşa pe Domnul Christos. Când 'l-a adus acasă, de ţipetele mele şi ale copiilor mei, s’a seu lat satul In picioare ; efi plângeam şi arătam ce ne fac vâtaşil prefectului. Te lua jalea când vedeai 6 copilaşi plângănd In jurul tatălui lor ucis de vătăşeil prefectului. Iar efi măhnită,’l-am lăsat mort In casă şi am plecat prin sat răcnind şi ble-ste ând pe cuconu Tache. Şi primarul satului, auzindu-mă, a alergat la sub-prefectură şi de acolo la Te-cucifi şi aduseră procuror şi doctorul. cumnatul celui d’ântăifi. Aceştia spre mal mare dispreţ al omenirel şi spre a'şl bate joc de mine şi de mort, spuseră că a murit .gâftuit de mâncare*, măcar că trupul s60 era peste tot vSnSt. Iată dar, măriile voastre, că dreptatea din judeţul nostru face glume cu noi, şi'şl arată duhul. Luminările voastre! Dar vă veţi milostivi, dacă nn asupra mea, care d'lmpreună cu răposatul mefl soţ, am purtat o parte din p ira ţărel, şi cart ne-am supus la tot ce ni s’ati cerut : şi la biruri grele, şi copil la oaste am dat, şi la podvezl, şi la şosele, şi la beilicurl. şi la câte alte angarale. Dumnezeu mal scie ce, cel puţin milostiviţi-vă asupra celor 6 copilaşi cari aii rămas sărmani de tată. înălţimile voastre! Oamenii aceştia n'afi nici frică de Dumnezeii, nici teamă de legi, nici bagă In seamă dispreţul lumel, ci caută să facă schingiuiri spre a’şl potoli setea de sânge. Şi dacă legile ţărel nu'I vor pedepsi, mustrarea de cuget II va face să umble ca Cain cu capul sblr-lit, rătăcind prin păduri şi pustiind. Prefectul m'a chemat la el, şi ’ml-a făgăduit mult.... numai să tac. Dar .sângele nevinovat*, al prea iubitului meii soţ, .striga dreptate.* La mormăntul lui, pâru că aud acest glas jalnic şi singuratic : .Copilaşii mei!* am reclamat la Tecucifi şi directorului de minister. PriimiţI, etc. etc, — Efi, Safta Iul Dobre Enachi. — Srisâ de mine, Ri-pan. — Martor. — C. G. Robeacu. {Pressa) ASINUS A SI NUM FRICAT. Citim următoarele In Pressa : C&mpu-LunK. 18 Auguitt, 1817. Domnule redactare, O întâmplare neaşteptată ’ml-a procurat ocasiunca de a poseda o copiâ fidelă după o adresă oficială a directorului .Monitorului* către un jude de pace din acest district. Acest act curios merită a fi publicat, căci ne arată încă o-dată modul de a vedea al d-lul Orăjianu. Atest act ar fi mal uemerit de ar fi figurat In vre un număr din ziarul umoristic . Nichipercea* de cât In archivele direcţiuni! .Monitorului*. L>. prim-miuistru, prin numirea unul asemenea bftrbat ca d. Orâ-şianu Intr'un post înalt iar d. Chiţu prin medaliarea neiueritatâ a directorului .Mouitorulul*, ambii consi-liarl al tronului afi comis o adencâ eroare. Iată acea piesă caractt risticâ : Buourejtl, 7 Iulifl, 1877. Direcţiunea Monitorului oficial, No. 1174. Domnule Jude, Estractul de sentinţă Înaintat cu adresa d-voastră, nu se poate Insera In .Monitor* nefiind adevărat estraet. Daca nu ştiţi carto, în cât să înţelegeţi cuvăntul de estraet atunci nu ne mal trimeteţl asemenea tartine, ci ar fi mal bine să răsfoiţi .Monitorul*, unde o să găsiţi estrade făcute de alte autorităţi, şi de acolo veţi lua lecţii, ca apoi să faceţi estracte adevărate. Vă Ina-poiez estractul In cestiune. Primiţi, d-le Jude, asigurarea consideraţiei mele. Director, N. T. Ordftanu. Tonul acestei adrese este caras-teristic. El dovedesce lipsa celei mal elementare noţiuni de bună-cuviinţă. Un vechili ispravnic de sub regulament, nu 'şi-ar fi permis a scrie ast-fel, nici chiar unul pârcălab de sat. Astăzi, sud regimul egalităţel, cum il numesce d. Orăşanu, vedem dispreţul aruncat cir cutezare asupra unul judecător de pace. de fostul redactor al unei gazete umoristice; astăzi ajuns In capul foiel oficiale. Să nu uităm, că judecătorul de pace este un magistrat, nvănd putere şi atribuţiunl mult mal Însemnate de cât directorele de .Monitor*; eâ el este, tot de-o-datâ, sub-prefec-tul unul plaifi, pe care’l administrâ ca representant al puterel centrale şi locale. El bine, ce prestigifi, ce respect, ce autoritate va mal avea un asemenea funcţiouar, când subalternii săi văd In archiva locală o asemenea insultătoare adresă! Din norocire, acest fapt nu se produce, Îndată ce vede cine-va jos semnătura d-lul N. T. Orăşanu : verl-ce om serios zâmbesce de milă la vederea unei asemenea adrese, şi plânge biata ţară, care a ajuns să aibă In funcţiuni Însemnate nisce asemenea oameni, cari calcă In picioare regulele ierarchiel şi ale bunel-cre-dinţe. D. Orăşanu, prin acest act, a arătat că bine-meriteazA de ziarul umoristic .Nichipercea*, şi că d. Bră-tianu nu s’a mal Îndreptat!. .. A. Societatea academică româna. Şedinţa din 19 August 1877. Membri presanţi: N. CretiuWn, G, Sion, N. Ionescn, A. Odobescu, V. A U-rechie, I. Ghics, V. Manin, A. Treb. Lna-rian, G. Baritin, Gr. Stefăneson, D. Sturza, I. Caravani, Vi ce-praf ed in te ; G. Baritin. La lectora şi verificarea procesului verbale al şedinţei precedente, fiind presanţi nnmal 10 membri, şi făcftndu-se obaerva-ţlunea sa na este indeetal de fidelă, fi nn coprinde toate detaiele şedinţei, iTa rădicat cestiunea dacă proefsul-verbal se poate verifica nefiind in şedinţa namăral rega-lamenttr al membrilor. S’a oprit pentru câte-va momente verificarea ; dar venind doi din membrii întârziaţi, dnpă verificarea şi aprobarea procesalui-verb *1, preşedinţii cere să se pronnnţe so:ietitea în planul s&ă aaapra procedural acestea : dacă adică procesul-verbal treboe să se verifice nntnui de membrii prezenţi la deschiderea şedinţei, saC de maiorititea regulamentară. D. 1. Ghica, vorbind iu thesă generale, zice că nn numai verificarea proceselor-v» rbale, dar ori şi ce alta lucrări s’ar cuveni să se eşecute de membrii presenţl ; căci ar fi o pagubă şi morale şi materiale pentru societate de a paralisa din cansa absenţei uuniu saQ doi men bri. D. Lînrian, observa că statutele prescrie şi cer o majoritate anume determinată pentru ci sa ge ţiaă şedinţe şi mal ale» ca să se ia decişi ani. Cât pentru verificarea proceselor-verbalî mărturiaesce că in adevăr aşa a fost nani până acuma : că adecă aă se veaifice de către membrii presenţl la deschiderea şdiaţeî. Reca-uoasce cu toate acestea că procedura nu ente stabi'ită prin statutele societăţel nici prevăzută prin vre nn regulament speciale: ea insă se poite justifica cn e.iempln tuturor corpurilor legiuitoare, cari iu ooa-si nî analoge nn cer ds cât nomărnl membrilor presenţl. înarma mal multor disensiuni, societatea se prjnnnţa a stabili că verificarea proceselor-verbale se poate face da către membri presenţl la deschiderea şedinţei, rămânând în drept cel absenţi a reclama şi a cere rectificări, care să ge Însereze în procesele-verbali posterioare. Se comunică o scrisoare a d-luî Dr. Vasile Gîodaru din Braşov, cu cn Vocabulare lucrat pentru operilelui CaicI.Ce-sare, prin care cere protecţiunea societăţii spre a se putea iatroduce in scoalele publice.— Se recomandă secţiune! philolo-gice. D. Creţnlescn, cerând cuveutul, arată că în annl 1875 admiţând ca membri onorari pe d-niî Mhx Muller, Tobler, Lepaius fi Mac DuflT, aşteaptă să vază în analele societăţii respunsnrile acelor domni, după cnm s’a mal făcut în caşuri analoge. D’ Laorian crede că în Bdevăr aceasta a fost o scăpare din vedere din partea De-legaţinueî şt că bine e«te să se îndrepteze pnblicândn-se acele respunsnrî prin analele anului curent. Membrii delegaţiunel întîmpină că aceasta n’o pot admite nici ca scăpare din vedere, nici ca eroare. D-lor n’uti crezu că Bimplnl us al delegaţiunilor precedenţi Constituia o lege sad o procedară indispensabile; că urmarea aceasta no e prevăzută nică-ierl nici în statute nici în regulamente ; pe de altă parte nu socotesc că epistolele cari u’at! nici nn interes sci-inţifie, safi cel pnţin administrativ pentrn societate, ar merita să figureze în anale, chiar când ar fi subscrise de nume mal mult gafi mal puţin ilustre. După mal multe disensiuni, se admite ca ori ce corespondenţa din partea membrilor onorari satl corespondenţi, care va citită, nn va fi tipărită în anale de cât dnpă o specială decisinne a societăţii. D. Laurian observă că tn analele anului precedente nn s’a trecut in lista membrilor onorari nnmele distinsului profesore din Oxfort, Ma* Muller, şl că priotre membrii donatori cu nedrept s’aă înscris numele reps. Archimândritn Radian şi V. Mateescu, cari nu ge află in condiţinnile art. 9, lit. c. din Statute. Membrii trec în lucrările comisinnilor speciali, cu cari se ocopă până la 5 ore p. ni. Vice-Preşedinţe: G. Baritin. Secretar ad-hoc : Sion. înalta curte de justiţia «< CASAŢIA Diicuraut pronunţat de d. procuror Q- Finti, in calitatea na do looo-ţiitor de procuror general, in aioa de 16 August, dinaintea secţiunilor unite ale Inaltol Curţi de casvţiune şi juetiţiâ, ou ocoiiunea redeschidere! curţel pe anul judecătoresc 1877 1878 : (Urmare.) III. Despre căsătorie. Codul civil, prin capitolele lt 2, 3 şi 4 de sub titlul V, Cartea I, a prescris calităţile de însuşit şi formalităţile de înde- plinit Bpre a se contracta o căsătorie în mod valabil, arătând tot-d’odată care este consecinţa vio!ăr«î regalelor acolo stabilite. Ca să iutrăm îndată în materia ce ne preocupă, vom aminti că acţiunea ministrului public nn privosce de cât nulităţile absolut**, creat« io interesul societăţii in-tregl şi al ordine! publice. AceHte nulităţi *0nt pr0vjcznte in art. 27 130, 113 şi 141, combinate cn art. 00 codul civil. De câte ori o căsătorie este a-fectatî de nna din nulităţile coprinse in aceste articole, de atâtea ori procurorul are dreptul a cere din oficiA diBoluţianea el. Aceasta resultă, intr’un raod clar şi categoric, din dispoziţiile art. 172. La această regulă generală, art. 167 ft-duce o escepţiune care constă într’aceaata oă nulitatee ce isvorance din art. 127, de şi absolută, se poate acoperi dnpă o trecere de ti oi p oare-care; cS, prin urmare, procnrorul nn poate cere nulitatea de cât nainte de a se îndeplini cele dou? cazuri prevăzute de art. 107, şi fără a pntea distinge în caşul al doilea dacă sarcina fe-meeî este anterioară sati posterioară introducere! acţiunel în nulitate. Această regulă generală mal sufere o a doua es-oepţinne în privinţa prohibiţinnel ce conţine ânsnşi art. 172, şi care este acea că prucurornl nn poate eaercita acţiunea sa dnpă moartea nnuia din soci. Cesiunea care a dut I03 la multe şi serioase discuţiuni «ste aceea c»ro reanUă din diferinţi textelor art. 172 şi 173. Căci art. 172, vorbind de acţinneA ministerului public, zice că procnrornl poate şi « dator de vreme ce art. 173 lasă acţiunea la facultatea procurorului. Majoritatea autorilor însă şi jnrisprudecţa a admis că cuvântul >o dator* se rapoartă nnmal la timpul in intervalul căruia procnrornl tre-baie să urmărească. Că, prin armare, oportunitatea de a intenta safl no acţiune, în ambele casnrî prevăzute de aceafce articole este lâBată la facultatea procurorului, găsind legiuitorul că este mal bine a se referi la prudenţa acestnî magistrat, de a vedea dacă adevăratal interes al soci tăţel reclamă acţiunea sa, sail dacă nn este mal bine a trece on vederea infracţiunea. Aceasta resultă, în mod manifest, din următoarele CQvinte ale d-lul Port'itis, căci iată, în adevăr, cnm se esprimă el In 1802 prin espnnerea sa de motive : ^Comisarii guvernului (procurorii) se pot rădica din oficifi contra unei căsătorii infectate din vre-nna din nulităţile ce am enuuciat ca aparţinând dreptulnl public..,..* Dară să ne ferim de a da acestei censnri, confiată ministerului public, în interesul moravurilor şi al societăţel, o întindere ce ar face gfi degenereze in inchisiţione.... Adese ori scandalul devine mal mare prin urmărirea anul delict obscur, vechid, ignorat de cât prin perpetrarea lui ehiar (Aubry et Ran, cnrs de drept civil. voi. 5, pag. 91, nota 23, ediţia 4 din 1872). Art. 153, 154 fi 155 din cod, a dat na-scere la o noă dificultate ; s’a discutat mult cestinnea de ase sci dacă şi ministerul public are dreptul a se opnne la celebrarea anei căsătorii? la cât pentrn noi nn vom hesita un minut a ne pnne alături de autorii aceia ce susţin că, de oare-ce procurorul poate cere şi obţine disolaţinuea unei căsătorii infectată de nulitate, a forţiori poate să se opne la celebrarea anei asemenea căsătorii, atât după prinoipinl că «cine poate mnlt poate şi puţin,, căt şi dnpă maxima *melius este cansam intac-tam servare qnam vulnerata causa quae-rere.» Şi, în adevăr, prejudiciul ce s’ar adnee Bocilor prin o întârziere oare-care, na este de comparat cn imensul prejudicii ce s ar aduce atât socilor chiar, cât şi societăţel în celebrarea unei căsătorii ce ar trebui in urmă să se disolve (Aubry et Ran Ibid. pag. 34 nota 27). Ne mal remâne a aminti şi disposiţiile art. 282 spre a încheia titlul căsătoriilor. Acest articol, nepreaentând nici o dificultate, nn intrăm în nici odesvoltare. IV. Despre interdicUune. Art. 437 zice că procnrornl poate cere dîn oficii! interdicţinnea, dar acţiunea a-cestnî magistrat numai în donă caşuri se poate pune în mişcare, când interdicţio-nea unul fnrios nn este cerută nici de radele sale, nici de soţul seă, şi când o persoană atinsă de imbecilitate saH de de-raenţiă nn are soţ satt rade cunoscute oare să o poată provoca. In primul cas procurorul este chiar obligat după art. 437 citat mal sna a armări interdicţia nea. (Anrbry et Ran voi. I pag. 513.) La aceste observaţinnl mal adăogăm eă TIMPUL inontatea persoanei de interzis nn ponte npedica acţiunea ministerului public ; şi i respingerea cererel de iut.-r«licţiuue for-îată de o rudă nu poate să fie opusă mi-isternlni public. Despre succesiunile racanţl, precum şl despre împărţire» succesiunilor In Konerc (art 725 Şi <30 rodul clrll şl «7(1 procedura clTllă), Dup* »rt. "25 din codul civil procurorul dreptul a cere numirea unul cu-■stor in caşul in care se va deschide o nccesiune vacantă. Trei sunt condiţinnile le îndeplinit spre a se declnra o succesiune vacantă conform art.'724 : 1) de a aspira termenile pentru facerea inventa-riulul şi pentrn delib(raţiune fără a re-dama cineva succesiunea ; 2) a nn esinta nici un erede cunoscut; 3) a se lepăda de succesiune h'reziî cunoscuţi. Odată impli-nite aceste trei condiţiuni, procurorul!! poate interveni spre a cere numire» de cnrator. Art. 730 dă drept procurorului a cere punerea pcceţilor pe efectele succesiunwl tu cal mai scurt termen in caşul in oare sar afla printre moştenitori, miuorî sad interzişi. Dreptul aceeta însă de a cere punerea poeeţilor este redus de art. 65 ( din procedura civilă numai la caşul când persoanele indicate in art. 730 din cod nn a0 tntore în regnlă. (Vezi Boitard leţons de procedura cirile voi. 2 pag. 539). Art. 670, procedura civilă, arată care ■unt persoanele in drept a cere rădicarea peceţilor; lotre aceste persoane trebue să figurese şi procurornl. (Boitard ibid. pag. 547 asnpra art. 930 proc. franceză din care este reprodus art. nostru 670). ,YI. Acţiunea iniuisterulnT public tn materie de eaprnplaţiune pentru cuuaă de utilitate publică. Art. 20 din legea de espropriare din 1861 zice că procnrornl va cere în termen de 3 zile de la primirea actelor de la primar safl prefect, ca tribunalul să hotărască esproprierea. Disposiţiunea acestui articol fiind o escepţinne In regala comună că procnrornl in Tiiaterie civilă este parte alăturată, ca ori-ce escepţinne această dii posiţinne trebue să fie limitată; prin urmare procurornl nu are şi dreptul de apel in contra acestor sentinţe; acest drept aparţinând esclnsiv persoanelor ce legal-mente vor sta in justiţie; in specie aceste persoane snnt primarul şi prefectul. VII. Despre recursul tn Interosul legel despre cererile de anul re pentru esces de putere. Această materie fiind tratată cu toată claritatea ce merită de onorabilul d. Di-mitrie Vioreanu, fostul piocuror general nn ne remftue de cât a ne referi cu totul la remarcabilul s?B discurs de deschidere din anul 1871. CONCLU3IUNE. Iu faţa textelor precise de lege sus indicate asupra acţiune! ministerului public in materie civile precum şi a diecnţiuuei la oare a dat loc acele texte in doctrina şi in jurisprudenţă in ţară de unde am adoptat noi această ligi laţiuue, ne punem întrebarea ducă pnterile ministerului public in materia ce ne preocnpă trebneec restrânse, sal! din contra întinse; prin urmare dacă şi nnmărnl membrilor parchetului de astăzi trebue să sufere v«r-o ra-riaţinne. Nu esităm a declara că nu credem nici că se pot restrânge acele puteri fără a se aduce o gravă perturbaţiane in ordinea socială ; dară nici întinde, deci nici suprimare în numărul acestor magistraţi nu poate incape, precum imediat ne vom convinge. Nu ne este, d-lor, cn putinţă de o c am dată cel puţin, a vă afirma ducă acţiunea de care este vorba, se urmăresce cu sfinţenie de către magistraţii diferitelor parchete din ţară. Ne indoim înnă foarte; şi cuvântul principal este că numărul membrilor ce coui-pan întregul minister poblic abia este suficient spre a se ocupa de atribuţiile •»!« în materii penale. Practica de toate zilele înaintea acaetel curţi ne arata că in materie civilă *n cele mal multe caşuri fotoliul ministerului public după lângă diferitei instanţe judecătoreşti din ţară se ocupă de către un membru al biuroulnl, carele fiind luat tot-d’auna de ocasiune nici poate să >1 dea seama bine de importanţa atribnţiunilor ce1/ incumbă după lege. Măsura de a ae inlocoi fotoliul ministe- rului public in lipsă de procaror, cu un judncător, şi iu lipsa acestuia cu un advocat, în legn ente o escepţinne, «ară în practică escepţiunea a devenit regulă, tocmai din causa insnficienţel numărnluî membrilor parchstulnî. Evident dar că o măsură trebue luată; că preseuţa raiuistara-luî public îu materie civilă aşa cura se practică astăzi la noi mai bine este să dispară ; căci na numai nu se aduce ver-un serviciă eficace, ci încă slRbesce prestigiul yi autoritatea ce trebuo să inspire glasul ce se rădică după acel fotoliG. Prin urmare, să se suprime asistenţa ministerului public în materie civilă, cu escepţiunea caşurilor ce am desvoltat şi în care proeurorul este parte principală. Dar menţină idu-se numai în caşul acesta, să se găsească cel puţin mijlocul eficace on glasul procurorului când legea ’î impune a vorbi, să aibă toată autoritatea, tot prestigiul ce are iu ţările în care acel glas a resunat pentru prima-oară (a vedea pe lângă condiţiuuile de admisibilitate şi rangul ce ocupă procurori în Franci» şi Belgia). Atunci dar, numai atunci, legea ia privinţa materiei lu c^stiune va înceta de a mai fi o literă moartă. VoiQ termina, d-lor, disertaţiunea m*a prin presantarea ce am onoare a vă face a tabloului sumar de toate lucrurile cur-ţei pe autll încetat. Lista de procesele intrate lu curte de la 16 August 1876 ţji pOnd la 16 August 1877. Secţiunea I. Procese intrate.....................533 Din acest-a s'a caRat 52 S1» respinR . . . 201 S’a primit, ... 15 S’a retras . . . . 105 Total . . • 373 373 Rămase în lucrare..................160 Secţiunea II. Procese intrate.....................761 Resolvate.......................... 556 Rămase în lucrare . . , . . 235 Cele resolvate se împart după materii in modul următor : Criminale intrate 193, din acestea »*» casat 24, s’a respins 145. Corecţionate intrate 183 id id id 24 idem 156, retrase 4. Contravenţiunî intrat* 59, din acestea s’a casat 8, respins 30. RegalărI de oompetinţă intrate 13, admisa 10. Cereri de strămutare intrate 30, admise 11, respinse 18- De la camera de acn«nţ'*e intrate 6, casate 2, respinse 4. Vânzări intrate 169 casate 15, respinse 41, retrase Îl. Esproprieri intrate 11, casate 3, respinse 6. Comerciale intrate 19, casate 2, respinse o. DivorciurI intrate 7, respinse 2. SeparaţioDÎ de patrimonii intrată 1, respinsă. De la cnrtea de compturl intrate 21, casate 3, respinse 3. Electorala intrate 74, casate 16, respinse 9, retrase 1. Procese militare intrate 5, respinse 3, retroae 1. Secţiuruie unite. 7 procese intrate, resolvate din care 3 civile, 1 contra decisiunei onrţeî de compturl, 1 espropriatic şi 2 regulărl de competinţă. CRONICA Noi ziare. AH eşit doă ziare ,Naţinnea română şi drapelul român, amftndoă redi-giate de d. Friderio Dame. A calculat d. Chiţu, ministrul învământnluî publio, să v»ză dacă acest profesor de liceti îl mai rămâne timp pentrn a se ocnpa şi de catedra oe’î a încredinţat? Al doilea omorâtor al doamnei Alfc-nandrina Nlcolaidi-Orteru. — ţ)iarol jSie-benburgiscb-Deotsches Tsgeblatt* din Si-biH, de la 21 ale curentei, ne aduce următoare» scire : Omora torul doamnei Alesandrina Nico-laidi din Bucurase! fi »1 fiicei sale a fost arestat la GyergyO-Ditro. El «ste din Esa-tossHg, Se nniuesce Ştefan Fazakaş yi venise de câte-va zile din România. Fiind bănuit d’aceastl crimâ, a foit »-restat de sub-prefectul Iosif Nagy din E-EHÎksered». Mulţămită energiei acestuia, s’a constatat că este adevăratul omorîtor, şi ast-fel l'afi înaintat justiţiei din Braşov. Inima ne sângeră şl totnşl trebue hS ridam — Uq ziar din capitală ne anunţă ,că d-nn Faudescu » plecat lu cuartirul general de lu Plevnat, — Cn un ministru de re*boifl ca d. Brătiunn, şi cn strate-giştî încercaţi ca d-nil Carada şi Fnndescu, de ne ne*-»ui mal pute» oare teme? — Prin urmare, Româui, fiţi liniştiţi. (Resboxul). Citim În «Steaua României* : Consiliul comunal In şedinţa din 22 August, aprobă procesele verbale comunicate de şeful serviciului de percepţii; hotărăşte a se intenta proces antreprizei vidanjelor pentru re/.iliarea contractului ; şi decide a se publica nn noO termin pentru întreprinderea ridicăreî gunoa*1or de pe strada. Se Admite a ae du israiliţilor locul ce’l vor cere pentru cimitir, sub condiţie ca el să plătească aceleaşi preţuri pentru locul de îngrop\re, dupe cum ae plăteşte]» cimitirele comunale, şi primăria să iea măsuri pentru garantarea preţurilor. Apoi votează regulamentul pentru mărginirea animalelor care vagabondează pe strade, pe pieţe şi pe locnrile libere din orsş. In şedinţa din 23 August la care a luat parte numai 4 membrii, din 17, B’ati hotărât ca să se înfiinţeze un al doilea »d-jator la hală cn aeelaş salar ce’l prira^Rce adjutorul de astă zL De ademenea s’aiî votat io unanimitate propunerea d-lnl Primar de a se înfiinţa o piaţă in Păcurari pe cui bisericei Toma Cozma, dându-se o couceaiune pe 2 —3 ani aceluia care se va însărcin» cu facerea es-proprierilor, precum şi facerea unei fântâni, să paveze piaţa de se va pntea şi la expirarea termenului acea piaţă să rămâe proprietate» bisericei, cn toate îmbunătăţirile ce s’a făcut. S’a votat de asemenea e iberarea de certificate conform art. 8 C. C. d-lor Sache-laridi şi Gnstav Dreeer. Epuisându-fle paragraful prevăzut în buget pentru repararea stradelor, consiliul a votat deschiderea unnl credit suplimentar de */§ din § reparărel stradelor. Alaltă-iarI afl treout prin oraşul nostru, generalul Dragomiroff, rănit la un picior în memorabilele bătălii de la Şipca. El merge în Roşi» spre » se cnrarisi de glorioasa rană de care anferă. Regimentul de lăncierî din garda impe-perială a căruia sosire îo Iaşi o anunţasem erl, a plecat B9tă-zl dimineaţă, stră-bătînd oraşul cu music» în frunte şi Iu-iad drumul Bârladului. Acest regiment a fost înlocuit cu un alt regiment de nsarl care a venit şi, ni se spune că în toate zilele detaşamente din gardă, mal mult trupe de cavalerie, vor trece un timp prin Iaşi, îndreptftndu-se spre teatrul luptei. ^Tot astăzi mercurî. 50 de pompieri, recruţi din oraşul nostru destinaţi pentru armata de la Dunăre a plecat către corpul lor respectiv. Ţara noastrăeîn resbel cu turcii, bravii noştri pompieri ştia că merg în foc, dar eî în loc de a se întrista, intona cântece patriotice de vitejie şi ’şî lna zioa bonă de la soţiile, surorile şi mumele lor cu acea siguranţă pe sine, inherentă rasei latine şi mângâind pe fiinţele cari le erafl scumpe cn cuvintele de: «n’aveţi grijă că românul nu piere!. Citim la ,Curierul Balasna* : Şcoala fiilor do militari. — Concursurile pentru această scoală fixate mal întfiitt pentru zioa de I Augnst, amânate apoi pentrn 15 a aceleiaşi luni, Aflăm că acum s’aîî reamânat pentrn 15 Septembre, iar cât pentrn deschiderea cursurilor niol se pomenence măcar ceva. Am dori să Rcim ce gândesc* guvernul cn această scoală pentru ca părinţii se scie ce afi de făcut. Recruţii. —* Ca câţl-v» ani în urmă când se adaceafl recruţii trebuia o escortă aproape tot atât de nnmeroaeă cât şi numărul lor, pe lângă acestea t] vedeai trişti, abătuţi şi pe nnil chiar plângând, cu toate acestea sciad că nu merg in resbel. Astăzi din contra, când recruţii acid că sunt laaţl pentru a fi trămişi să’şl verse sângele in apărarea ţării, îl vezi venind cântând şi jucând, şi abia dacă la un nnmţr de 50 se zăreşce şi vr’un gendarm sad dorobanţ. Cei mal mulţi insă viu singuri; destul numai ca primarul să le facă cunoscut că sunt chemaţi. SOCIETATEA ACŢIONARILOR (Ailor ferate romane. Onorabilul public se insciln-ţeuzrt prin aceasta, cil cil începere (le lu 2(» Alllţlist (7 Septem-bre) a. c., truilcul intre* al mflr-ftirilor pe toate liniile noastre, se suspemlA pitii A la o alt A dispoziţie. BncurescI, 5 Septembre 1877. Directiv Uenerala. RECTIFICARE. — In revista noastră de erl am zis, că pe Ia anul 1835 d. Rr&tianu era IUNCAR; ni se afirma de contimporani vrednici de toată credinţa, că d. Brătianu a fost pe acele timpuri Înaintat pănă la gradul de i’RAPORCIC. Fncem dar cu plăcere această rectificare. PENTRU RĂNIŢI In privinţa seratei literare anunţată In folosul răniţilor, priimim următoarea scrisoare : Domnule reiactore, Din causa timpului, temăndu-mft că onorabilul public nu va veni astă-seară la conferenţa ce s’a publicat prin stimabilul d-voastră ziar, mă rog cu respect a da publicităţii, ci. această conferenţă va avea loc tot la Atheneul romăn. duminică seara la 28 ale corentel, şi toţi domnii cari aă luat bilete pentrn intrare sunt rugaţi a le conserva pentru zioa arâtată, care, atuucl sunt valabile. Priimiţr v6 rog, încredinţarea distinsei mele consideraţii ce m6 găsesc obligată a vfi conserva. Eli&bda Strtanu ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (A|«n|la Havat). — Ssrvlolul <• la 6 Svptembre, 9 ire ălminiaţa.— Paris, 0 Septembrs, In urma pretanţiunilor doamnei Thiers de a voi însă-şl să hotărască ordinul cortegiului, s’a decis ca îoraormfiatarea foi-v^diute al Republicet să va face chieltniala Statului. Belgrad, b Septembre. Toţi membrii corpului diplRmatio afară de representauţil Austriei şi Rusiei — afl făcut reprasentaţiei separate prinţului Mi-lau relativ la preparativele de resboiti ele Serbiei. Prinţul a răspuns evasiv. Berlin, 6 Septembre. Dnpă nisce opiniunl semi-oficiale, Austria şi Germania aQ declarat că ele nu consideră situaţia actuală ca preseutând 0 ocHsinne favorabilă pentru o mijlocire din partea lor intre beligeranţi. Totuşi acesta două imperii ar aproba ori-ce oferire de mijlocire a căreia iniţiativă a’ar lua de alte puteri. Lsndra, 6 Septembre. Ziarele engleze soooteac căderea Lov*>‘I ca o lovitură foarte seroasă dată armatei turcescl. •Times» cere de la Anglia de a se pune intre beligeranţi şi a face cu concursul ce-lor-l’alte puteri neutre, oferiri de mijlocire ce ar putea fi bazate pe recomanda-ţiuuile conferinţei din Constantiiiopol. SAMHATA , Ti AUGUST, 1877. ŞAUA THENEQLUl BOMAH. CONCERT (lat de «uroriie SABINA şi IULIA SCHMITZER cu bioevoitorul ooucurs sl d-lor C. OIMITRESCU şi F. LORENTZO. PROGRAMA PABTEA I 1) Bolero, pentru riosrS aniBono, eşecutut de ambele coneertante. 2) Meudlsaohn. Concert, partea Antii» pentrn vioarS, eeee. de Sabina Schmitter. 3) Mryerbeer. C.rutina din opera ,Ro-bert Disrolo* pentrn roce, esecntS de Ju-lia Schmiker. Ck. de Ueriot. Fantaisie de Balet pentrn riosrS, eseentată de Julia Schmitzer. PARTEA II. 5) Rorer. Serenade des Ssroysrds pen-tra rioloncello, eseentati de d no C. Du- mitretev. 6) a) Arie naţională rusească (Sarafsn Roşin). b) ‘Eşti departe., Romanţă naţională română pentrn roce eseentată de lu/ia Sehmtize* 7) Ldonard. Fantasie militară pentrn rioară, eseentată de Sabina Schmitter. Maurer. *La sonree, pentrn rioară nni-sono, eseentată de Ambele Concertante. Preciurile loenrilor : Stal 110 fr. Stal II 5 fr. Galerie 1 fr. Incepnl la 8 ore seara precis. A eşit de sub tipar şi se află de vOnzare la magasiuele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROS'ORILOR IDE Li .A. VELE. Dedicat Măriel-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CABOL L Poesia de Loeeteaest d. «Ut a^Jor ■. C. MAIftH LE8CO PENTRU VOCE SI PLANO de CAROL PASILL jnn. Preţnl 1 lefi fi 50 bani. GEOGRAFIA ROMÂNIEI TERILOR ÎNVECINATE p«otru aiul Claselor primare urbane fi rurale de ambe-sexe prelucrată DUPE NOUL METOD de Z1HARIA AimXBSCC Vechii! institutor in Ploeicl, director fi profesor al scoale! normale a «ocieUpI pentru invâţ&tara poporului rom&n, seaţiunea de Prahova. S« află depusă spre vânzare în Bucuresel la librăriile: Sooec, loaniţiii, Groeve şi Szdll&fi, iar în Ploesci la librăria Kârjan şi la antor. Preţul anul ci.mplsr as de bani. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare diu acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea institutului, strada Scaune No. 9.In toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. «dS-m TIMPUL CEL 2s/LAT Mare DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. JL.A BELL.E TARDDn^RB" «* o « d mp «- ■« u r^i IB ym. ■ ; *■ 20, Colţul Bulevardului Şl Stradal Mngoşâlel, Casai a Grecdnn, 20 ESPOSITIUNEA djs haine invit pe Onor. P'ublic sh hine-voiescâ a visita marasmul meG, unDacia<. A eşit de sub prusii: NOUL ID/CET OD tic CA LIG RAF li IE ELE M KT A11A pentru u»ul claselor II, III şi IV primarii de G. Al. Zamphirolu profesor de desemn şi caligrafie. PREŢUL 20 BANI. De vidare la tdte Libr&riele iară depORÎtul se afla la Lihr&riele, L. Alealai calea Mogoşdiel No. 18 şi L. 8teinberg strada Carol I fio. 40. Eforia Bisericel Creţulescu. Ne oferindu-se de concurenţi preţul cuvenit al aren^iî moşiei CREŢULESCI, lingă Buftea Jadeţul Ilfov, se va ţine o altă licitaţie Duminecă la 28 August curent. Doritorii vor veni la localul din curtea Bisericel Creţulescu. 606— 1. A eşit de aab Litografie ; CHARTA RESBELULUI îa limba Români lucraţi In 6 culori, fie care a ta în deosebită cuîdre ca deşluşirtle lor dl vSsţlare la tote Librârilli cu preţul de OO BANI E8EMPLARLL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rigaţl a se adresa la Librăria Comercială a Iul ELIA GRASSIANY C-nie 8trada Şelari No. 10 Bncuresol înaintâid şi oostul pentru eftte osemplarC doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus ad rabatul de 20 la sută. ANUNCIU Călătorii 1b Braşov pot aflu la institutul Bftllor de aburi de acolo, în dosul gimnaziului român, locuinţa curate şi bine mobilate, cn privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsnrl, cu preţuri forte moderate. ffirbofiunoa băilor de aburi din Brajov. A EŞIT DE SUB TIPAR |i .6 află de vdnŞare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS 9Î LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. IILOODHOHLR! PLTRRR DE 8 CM este de vSnijare cu preţul târle eftin prin Domnu C- SIEBREC tX T Bncurescl. Harta Câmpului de Res-boiu în Reliev de ROBERT MEINHARDT, 1877 mes. 1: 15,000. Preţul, I exemplar 50 Pfennig. — 100 ex. 20 mărci imperiale germane. — 1000 ex. 150 m. — 5000 ex 000 m.— 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta hartă se p6te recomanda ca nna din cele mai exacte hărţi despre ţările din Orient şi îndeosebi despre România. AYIS Dm cauBft apelor mici pe Dunăre, Societatea Vap6relor c. c. a infiinţat la Ver-ciorova o Agenţie nnde snb-cemnaţl ca Spedlterl menţionatei Societăţi afl deschis o Sucursală. Recomandăm dar serviciurile n6stre onor. public Comercial, şi asigurăm o propmtă expediţiune a mărfurilor cu preţurile cele mal moderate. Turnu-Severin, 1 Septembrie «t. n. Fraţi Strnss, Ecspediterl a I priv. 8oci«»tăţI c. c. Vapdrelcrpe Dunăre in Tarnn-8everin, Craiovi si Verciorova. _______________________________(616-3'- FABRICA CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lAnga braşov prodoce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari usitate pentru (jiare A se adresa la direcţiunea nnmiteî fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon se află într'o vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea seridsă a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cu fântânile şale minerale, cari afl puţine rivale peste tot globul: Fântâna de iod, fdrte plăcută la beut; isvorul fântânei Iul Ludovic, c&t se pote de limpede, şi bala de fer şl acid carbonic, cari de 35 de ani afl dat cele mal nus merâse resultate escelente de cură. Ele afl îmbrăcat astăzi toaleta lor aea mal nimerită pentru a primii cn demnitate pe âspeţil eăîl Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’afi făcut din noB reparaţinnl, şi enb-semnatnl are onâre a invit, pe onor. pnblic a curcota acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru tâte mulţăniit. — Informnţinnl mal de aprâpe la d. I. Weiss, proprietar da Tipografie in Bncuresci. Zaizon lîngă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. desfacere totala Recomand bogatul meii asortiment de felurite Piannri şi Pianine din cele maţ renumite Fabrici ale Europei cn preţnr fdrte Bcăijnte. Wilhelmine Schreiber (513). Calea Mogoş6ieî No. 23 LE PORTEFEUILLE DIPLOMATIQUE & POLfTIQUE (Blue-Boock European). jRecueil de documenta înternationaux et des principanx travanx paras dans 1 a presse periodiqne europeane* a apărut §i se află deja \ceh d'intâiă 4 livrcsonc in librăria nostră spre probă. Onorabilii amatori de ştiri diplomatice şi politice, eşite din sorginte sigură, le a-nnnţăm că nnmele redactorului acestui nvragiă periodic, J. E. Delannoy, destul de cunoscut în sLtra «ntrn sesonTil de veră nn bogat asortiment de incăl-tfmmtH r«nlrn BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cu deosebire PANTOFI DE DAME In t6te forrnole dnpă cele mal din armă fasdne fi efectuate din primele fabrici din Europa. Asemenea nn mare transport, de clsme lungt de lucht, de Lak roarac fi de vaca ca şi Mantale (cauciuc) de pl6le prima qaalitate. Sub-semnatul mulţumind onor P. T. Public de încrederea ce afl dat inscjissei firme, care pană acnm afl depus probe de fina calitate a Mlrfel cât şi de eftinfitatoa preţurilor, speră ca şi d’acnm înainte va bine voi a ’i da concarsal sefl, găsind in tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi cu preţurile cele mal moderate. (588-0) Cu t6tă stima SAL. WEISEKMANN. 5 SI % d > H i DROIIOJOWSKI profesor de limba FRANCEZI, GERMANĂ Şl ITALIANĂ Teoria tot de o dată aplicata la practică, prin scris şi prin o conversaţiune gradată. Esf-cnteiJS şi tot felul de compunere, tra-ducţinnî şi frumose prescrieri. Strada Şelari No. 0, alături cn hotel Fiosohî, în curte la mâua stângă în colţ. 608— 0. Librăria Socec & Cnir Are onore a annncia că priime^ce Abonamente la pnblicaţinuea literară illostrată „ALBINA DACIE 1“ pe precifl de lei n. 20 pe an, 11 pe */t an şi 0 pe trei lnnî. Abonamentul pe pe-riodnl de 4*/t lnnî, adecă de la 15 AngnRt până la 31 Decembre 1877, este de lei n. 8. 600—0. LKOŢIUNI PAUTIOOLARE de IVI A. T E IVI A T I C X C. Brailoiu, fiul 17 Strada**ScauneU 47. LES TENTES ET LES LITS FABRIQIJE 3VE- LITTIgT TT N" Huo Oorimiine No. 1!> LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS palatul .dacia.* şi la tâte librftriile din ţârii •# aflft de yflnijare : MKTODâ DE CUBA NATURALA REGULILE drept contrast 1» VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE CE TREBUEPÂpi^ Singur» fi sigur» p»*» «intra , mortsl pruraatur» ji 14ntf<’*lr«I oronio» ie p * Aug. Wiib. Ksnig. iJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PRF. ŢOL t LEI NOOI. PRKţDL 50 CENTIM- Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*