r. m. VINEKf 2« AUGUST. ANUL II. - 1877. BONAMENTELE IN TOATA R0MAN1A : . . . , uni , , ■ • # îî . . GO IN STRA1NATATI: INSXHTIUNI SI RACI-A*1* : i d« SO litPrK petit. PW» * AR.BA III, 80 b4D'> P* Pl8’nA "■ 2 ®nl-rmIaiua 8 lei noi lini». TIMPUL ESF, IN TOATE ZILELE DE LIICBO. In număr tn Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei şi A d min ist ri\ ţiel: Prinţul „Dacia". ANTTIsr OIURI 8« priim*«c tn itrlinlt&te: Lft D-niî Baatm itmn d VogUr In 7i«nnn, WnlfltohfţMie 10 A.. Opptlik In Vîflnna, BtubenbuUi lj &*dol Mo—t In Viennn , 8®il«ritltt« S ; Fmmm Hrdicka In Vieana, Tflinfnltatnuis« 17; Philipp LS6 In Vîenna, E«chenba©hgaj»« 11 j L. LemB <+ Comp. In Peşta |i Hooas LafJUo BulUor & Comp. In Pari*. Scrlior! ««francate no ae primeac. Articolele nepoblicate ae Tor arde. Un număr In Districte 16 bani. '«real «le Uuenroacl, 25 Au«unt Rurale.......... 82','» Doraeniale . . » 7®'/2 76a/i it funciar rural . . 71'/;> — , urban . F4 — r. municipal al Capit. 74 — ţf. Pi*n«it......120 : Dacia..........200 fio mani a .... 40 \ municipal cu premii — a Români . . . , , — — a 3 luni........9925 — Ira » ...... 25«>2'/2 a * .... — — i» • . . . . my« Cartul de Vlen», 5 Septemhre. Metalioe . . N - 4 n»l® • RcnU In »ur Acţiunile bincel .... Credituri • * ......... London ........ Obligaţiuni rurale notare 9 temeşvar . . , transilvane . Argint in mftrfurl . . . Ducatul ............... Napoleonul............. Marc 100............... . 64 . 67 05 e 74 60 . 112 — . 851 -. 200 25 .119 20 . 75 75 . 75 -. 74 — . 104 5G . 5 68 . 9 55 . 58 55 Cnrsnl de Berlin, 5 Septembre. Acţiun. Cftilor ferate române . 15 10 Obligaţiunile române 6%. . 51 25 Priorităţile C. fer. rom. 8% 53 — împrumutul Oppcnheim . . 18 — Napoleonul.....................16 25 Viena, termen lung..............— — Parii 9 scurt .... — — Calendarnl ijllel Vineri 26 Aoţuat (7 Septembre). Patronul gitel: Mart. Adrian şi Natbalia. Râa&ritul i6rolul: 5 ore 81 min. Apoenl i6relul : 6 ore 27 min. Faaele lunel : Ultim Quart PLECAREA TRENURILOR BncureicI . Ploeicl . . Br&ila . , Teoucia . . Roman . . Suouva. aoaire Bn core aci — Sno^Tft 8.15 b 10.— 9.50o 12.06 . 1.58 n 5 . 4.38 n 11.40 . 9.05 d 4.54 . 12.03 d 9.55 n o.-l 2.05] 5.46 ij 7.15 BncnreecI Verclorora Bjcsreicl Piteşti .......... Slatina........... Craiova........... I Vârciorova, aoaire 8. 6.05 n 11.21 10.15o 2.4.17 e.oi n 8 oodra—BncnreecI Sucdva ..... 5.11 (J 6.46 d Rom&D ..... 8.45 n 12-10 a Tecncifi.........12.80 n 5.10 q Briila ..... 3X>8 n 8.10 n 8.58 Ploeacl............7.12 d 2.45 Bucureiol, aoaire 8.30 rtllcial* dopro a .•a u se vor răni In rom,,,.. HCIHl TELEGRAFICE din ■'OILE STRĂINE St. Peterabourg, 2 S“pterabre Se comunică oficial din Gommtadeni la 1 Septemvrie: In flancul drept al co~ .n«I de la Unaciac, pe şoseana despre inan-Btzar şi in trecătoare de la Şipca mneşte linişte. La ,‘t! Angast dimineaţa, t batalioane, eşind M\n Hneciuc, au goi avant-poatnrile rnaeacl din Kadikioî. ţn urmă roşu aii primit ajutor şi afl ipina pe turc». Lupta , ce a avut la 31 jgust loc lingă Plevna, e’a petrecut preia urmearA : Pe la d ceasuri dimineaţa, ant-postnrile niswtcî aQ fost respinse de tre cavaleria turcească. Pe ta opt cea-iri, inimicul şi-a desfăşurat atât infan-ria, cât şi artileria şi a deschis focul. In •mă el a făcut mal multe ataourl între ţalenţa şi Owrng şi între Sgaleviţa şi alişat. Cel din nnnă sat a fost ocupat reocupat in mai multe rendurî. După ce S respins toate atacările, roşii ati lnat feneiva şi atf gonit pe turci la posiţin-Ue lor. Numărul turcilor era de 25,000. ’e la 4 eeaaurî dupe amiazî, lupta era jrrumata. Perderile noaetre sunt d0 G00 anienl. Constantin op ol, 2 Septembre. (Oficial) Osman-Paşa comunică ormă-uarele : In urma unei recunoaşteri, ce s’a acut eri spre satul Pelişat, a avut loc O aptă înverşunata. După 0 luptă de done eaanrî, ruşii aă foit bătuţi şi b’hG retras d dosul fortificaţinnilor lor. Trupele noas-re insa, îil ciuda focurilor inamicului, afl At năvală asnpra şinţnrilor inimice şi afl nat trei dintre ele. Inimicul, intr’un uu-a3r de 30,00') oimenT s’a retras cu mari >erderi, lăsând pe câmpul de luptă nn tun ;n carul de ranniţiam, trei cai şi un mare lumer do pusei şi de alt) nrme. Constantlnepel. 2 Septembre. Dapă ştirile soiite din Ciiro, guvernul egiptiau a lnat măsiurl pentru ca în casai când ar trebui eă aibă loc o ft doua campanie turco-rusă, r„70ftce 0 ^r{e din trapele de pe c&mpul d, ,5,boia, inlocu-indn-Ie co altele. Chedienl a Comanic«t Porţ.l ca este (ţ»ta a da emigraţilor tnrei din Uolgana j- Cancas pSmSntnrl in E-gipet. CnmUntlnopol, 2 H»pt,ra>lr0 (OScial) Mehemed Aii p.^s comunic* următoarele • °rma op«r»ţiunilor ofensive )>e care le-ntf făcut trapele din Has-grad şi din Sar Naaanhlar, a avnt loc la 30 August lingă satul Karahawankiol o luptă sângeroasă- După ce acest sat a fost loat şi reloat, armata imperială a rămas îu superioritate pe câmpul dc luptă. Inimicul, bătut p3 deplin, a fost gonit de către trupele noastre, causâadnT prin aceasta noi perderl. Dopă ce, în spre seară deruta era deplină, două colonne detaşate ati eşit din lagărul de la Sar Nasanhlar, ati trecut Lomul şi printr'an foc da artilerie şi de pusei aft silit pe enimic a părăsi satule Baldar şi Ayar şl a se retrage U satul Pop. Trupele noastre afl lnat de la inamic un tan, patru care de mnniţinnî, 2000 pusei şi tot atâtia tuuice şi alte efecte militare. Da asemenea ara laat câteva care încărcate cu pesmeţl. Perderile ruşilor trebuiesc să fi trecut peste 4000 morţi şi răniţi. Ale noastre de asemenea sunt relativ însemnate. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Agenţia Bavas). — Serviciul de la 5 Septembre, 9 ore seara — Constantloopol 4 Septembre. Poarta nn are intenţiunea d« a adresa Serbiei o somaţinne satt un nltimatmn. Dacă prinţul Milan va intra în acţiona, va fi simpln destituit printr'an firman şi trupele turcesc! vor ocupa Serbia. Gornlâtmleni, 4 Beptflmbre. Prinţul JeTemetinski raportează că la 3 Septembre, după 12 ore de luptă, Lov-cea a fost luată cu toată forţa naturală a posiţieî şi cn toată rfiiistenţa înverşunată a Turcilor. Eroul zile! este generalul Sko-bileff, fiul. Perderile Ruşilor nn s’aă constatat încă. Din nefericire, în nnmărul răniţilor, se află şi generalul Bozgiedejeff. Ultime sciri pe pagina ITI-a BOCURESCI t Publicarftm eri decretele domnesc! prin care s’a prefăcut Cabinetul; aceasta prefacere se resuma ast-fel : D. Brâtianu. bărbatul universal al |(erel RomAnescI ne-mulţumit a fi numai preşedintele de consiliu, ministru de interne şi ministru de fi-nance, iea asupra’! şi ministerul de reabel; prin urmare trei ministere, cele mal importante, plus presiden-ţia consiliului; tot acelaşi decret numeşte pe general Cernat, pe fostul ministru de resboiO, comandant al armatei Itnmftnp de operaţiune şi In fine un alt decret Împlineşte lacuna M. de lucrări publice, vSduv de mal bine de dofi luni de titular, prin numirea d-lul Aurelian(l).—Mărturisim, câ daca timpurile n'ar fi aşa de triste, ar fi trebuit sa rldem şi sa ere-dem ca poate redactorul .Monitorului oficinl* şi-a permis o gluma spirituală (după d. Kiţu) crezftndu-se Încă redactor la Nichipercea. Şi in adev6r, »a analisâm cu sânge rece şi cu deainenuntul acest replatragift al cabinetului actual şi vom fi nevoiţi a mărturisi ca d. Brâtianu In juvenilul d-sale elan, a Început a trece şi limitele unei a doa tinereţe. Nenorocita aceasta ţarâ se află tn cele mal triste condiţiunl, In cele mal grele vremuri ce aft avut a traversa vre odată şi viitorul el n’a fost nici odatâ mal ameninţat; toate resursele bâneştl sleite pentru un timp foarte Îndelungat, recolta anului compromisă, braţele de lucru distrase şi aflându-se tot odată tn un crâncen resboia cu Turcia, ceea ce nu a a mal Întâmplat de doS trei sute de ani şi In asemenea timpuri grele d. Brâtianu dirige tret ministere şi Întreaga politică a ţârei. Acestea Insă nu satisfâcea destul ambiţia d-lul ministru; d-sa Îşi aducea aminte câ acum patru-zecl şi mal bine de ani a fost ilincilr Şi aceasta fu destul ca sâ se facâ şi ministru de resboib. Nu ne-am mira a citi mâine un decret, prin care demonstrându-se că d. Brâtianu, fiind cel mal vechili ilincilr din armată, sâ'l numească generalissim saâ serdar ekrem al armatelor române. Dacă respectaţi aşa de puţin pe Domnitor, In cât ne permiteţi a't da asemenea consilii, dacă respectaţi atât de puţin ţara, căreia II daţi spectacolul cel mal Întristător, fie-v6 cel puţin ruşine de armatele streine, de guvernele streine, al că-căror ochi sunt aţintaţl cu mare băgare de seamă asupra a tot ce se petrece la noi, şi după purtarea noastră vor judeca ţara, cănd se vor strânge In maro aeropagă, şi vor hotărî despre destinele noastre. Ce opinie poate sâ’şl facă Europa de noi, când va auzi şi va vedea că In România nu se poate găsi un ministru de finance, câ Intre toţi militarii de grade superioare nu se poate gâsi un ministru de resboitlî Ce idee poate să'şl facă streinii de noi, v6zfind că lntr'o ţarâ de 5 milioane locuitori, nu se gâsesce de cât un singur Brâtianu, care după drumurile Nicopolil şi a Tfirnovel conduce patrn ministere 1 — Dar d. Brâtianu a decretat, câ este geniul României, şi că singur d-sa este capabil a face fericirea el, a asigura viitorul el. Suntem siguri că dacă d. Brâtianu ar fi să facâ vr’o transacţiune cu via d-sale de la Dealu-Mare , s'ar gândi matur, ar consulta advocaţii şi oamenii de legi şi In urmă s’ar hotărî a iscâli un act oare-care ; dar când este vorba nu de o vie, nu de o moşie, ci de moţia cea mare, când destinele unei ţâri întregi snnt In joc, d. Brâtianu se mulţumesc» a nu consult» pe nimeni şi atat este de mare presumţia acestui om, In cât ia asu- prâ’l a hotărî singur despre viitorul el. Nemulţumit pe atâta, d. Brâtianu consiliază Tronului, consiliază şefului suprem al oştirilor noastre, a încredinţa comandamentul Intregel armate d-lul general Cernat, generalul cel mai.....pacinic ; d. Brâtiano gâsesce câ d. general Cernat este incapabil a dirige un minister, pe care i-’l retrage şi spre a T consola, II dă comanda bravei noastre armate In aceste momente decisive. Nu scil, d-le Brâtiene, câ mal ântfeifi de toate soldatul, ca să se bată trebuie sâ aibă încredere, şi o încredere oarbă In şeful sfiâ şi cănd această Încredere lipsesce, armatele se demoraliseazâî Luaţi exemplul micului principat vecin, şi vedeţi cu cât patriotism , cu câtă cumpănire a lucrat, când a fost vorba de a intra In luptă. — Fiţi serioşi, pentru Dumnezeii, cel puţin In aceste momente solemne ; snnt greşeli care se pot repara, care costă pe ţară căte-va milioane şi ţara le plăteşte; dar in aceste momente, greşelele snnt crime, căci peclitaţl viaţa a zecimi de mii de oameni, căci peclitaţl ec-sistenţa chiar a statulu Român.— Nu scrim aceste rftndurl din spirit de oposiţie, nici pentru avă descre-dita. nici pentru a vă lua locurile ; le scrim numai spre a vă dpştepta, dacă va mal fi timp, din vărtejul care v’a coprins, le scrim pentru câ ne este jale de a vedea floarea ţărel, o generaţiune întreagă, espusă a fi nimicită. — Ce se mal zicem de d. Aurelian? — D. Aurelian este un bărbat care din tinereţe nu s’a ocupat de cât cn theoria agriculturii şi care de vr’o doâ-zecl de ani. conduce prima şi unica noastră scoală de agricultură, a căreia rezultate practice, trebue sâ o mărturisim, n'ad prea corespuns cu aşteptările publice.—0 vie discuţie ce s’a nrmat In vara aceasta In Senat asupra direcţii scoalel de agricultură de la Herăstrâfi şi asupra directorulnf el, d. Aurelian, n au făcut de cât să ne Întărească In aceste credinţe. Afară de aceasta, d. Aurelian n'a ocupat nici odată funcţiuni publice şi ne îndoim câ va putea conduce cu succes lucrările ministerului ce i s’a încredinţat. Dar fie d. Aurelian chiar un bun administrator, era oare timpul a se numi ministru; In aceste vremi, nu este vorba numai de un ministru care să conducă lucrările corente din departamentul săâ, In aceste vremi de mare cumpănă, un ministru trebue să fie consilierul tronului, trebue să fie bărbat cu greutate, cunoscut prin antecedenţele sale politice care să inspire încredere naţiunii, In aceste vremi un ministru trebue sâ poarte partea sa de re-spundere, şi d. Aurelian nu are nici una din aceste cualitâţl; d-sa până acum n'a avut nid un rol politic In ţară; greutatea d-sale ca bărbat politic este nulă şi este prea puţin cunoscut In ţarâ spre a insufla acea încredere, de care trebue sâ se bucure un ministru, mal ales tn timpuri de turburărl şi de resboift. D. Brâtianu a adus un răă serviciu amicului d-sale, şi încă un mal răfl serviciu ţărel. In resumatd. Brâtianu este încăpui unul cabinet lipsit de doul membri şi compus de consilieri cari nu văd de cât cu ochii d-lul Brâtianu şi nu aud de cât cu urechile d-sale. Consiliul de miniştri se compune din : D. Brâtianu, preşedinte al consiliului. D. Brâtianu, ministru de Interne. D. Brâtianu, ministru de finance. D. Brâtianu, ministru de resboifi. Prin urmare d. Brâtianu are deja majoritatea In consilia. Dar d. Cogâlniceanu, ni se va zice, d-sa este o individualitate marcantă, un personagiă public însemnat. — La aceasta vom respunde : d. Co- gălniceanu este ministru de externe şi nimic mal mult, — căuşele care reduc pe d. Cogâlniceanu la un rol atât de secundar, atât de şters, sunt multiple : recunoscutul d-sale patriotism mal ântâifi şi pe urmă, — pe urmă..........tăcerea eBte de aur*. Sflrşind, aicem : d-le Brâtiene! Pentru Dumnezeă, fie-'ţl milă de această ţarâ I Mulţumim P. S. S. Părintelui Mitropolit Primat, care a ordonat a se face privigherl şi rugăciuni In toate serile, In toate bisericele Capitalei pentru a implora bine-cuvăntari-a oerească asupra oştirilor noastre şi a oştirilor aliate. Sperăm câ această măsură bine-fâcătoare se va Întinde In ţara întreagă. Este o mare con-solaţiune pentru sufletele întristate a se putea întări prin rugăciune In aceste momente de grele Încercări. Durerile vor fi mari şi trebuie să ne pregătim prin rugăciuni spre a le putea suferi. încă o-dată dar, aducem respectuoasele noastre mulţumiri Înaltului Prelat. DIN AFARA. Francia este In dolifl ; cel mal mare bărbat politic al el, Thiers, este mort. Şi nici o dată Francia nu a avut mal multă trebuinţa de acest om, de cât acum, când el moare. Acum cftţl-vaani, când Francia, mândra naţiune francesâ, popo- T I M P D L porul, ce se simţea podoaba ome nirel, era Înjosit $i călcat In pi cionre de către oştirile Împăraţilor biruitori şi cftnd, dună Htâfcea ne norociri, lepădăturile societăţel eu ropene mal stăruiseră răsboinl civil In inima ţărel, In aceste zile atăt de grele Pruncia era mare, fiind-eă găsise un om, împrejurul căruia să se arate unită. Astăzi acest om nu mal este. îmbogăţit şi stăruitor, Întinerit prin lucrarea sa, dar despărţit in două cete vrăjmaşe, poporul frances pare a fi astăzigata, să săvărşească munca, pe care inamicii săi seculari nu afi putut-o săvărji. In secolul XIX, nici o naţiune nu a produs atătea stărpiturl ca cea francesă, nici o ţară nu a suferit atăt de mult. de destrămarea capetelor ca Francia, nici o societate nu risipit atătea puteri preţioase în zadar ca cea francesă; astăzi Francia e ameninţată de a cădea, cel puţin pe un timp mal îndelungat, pradă stărpiturelor şi capetelor destrămate. | pe care le-a produs. In o parte şi In alta, sufletele sunt înverşunate, iar oamenii cumpătaţi, care ar sta în mijloc şi ar putea să lnpace pe unii cu alţii, sunt puţini şi lipsiţi de înrlurire în viaţa publică. Singur Tiers era omul, cure nu era prea depărtat nici de unii. nici de alţii, Tiers, istoricul frances, de care se leagă o mare parte din istoria Franciel, omul, al cărui nume a putut o dată să unească partidele. Şi în crisa de astăzi, el era speranţa doritorilor de bine, de oare-ce biruinţa lui Cassagnac e pentru Francia deopotrivă cu biruinţa lui Gam-betta. Această speranţă nu mal este. Dea cerul, ca republicanii fran-cesl, simţind ce afi perdut, să moştenească o parte din bunul cumpăt al celui mal mare republican. avut loc la Gabrova şi despre faptul, că turcii ar fi dat foc satului Babova. Credem că aceste ştiri sunt inesacte, de oare-ce în lată ce în adevăr trupele lui Soleiman Paşa ar fi în intat pe căi lăturalnice pănă la Gabrova, posiţiunile ruseşti din trecătoarea de la Şipca ar fi cu do-săvărşire expuse. Despre întrevederea, ce se anunţase că va avea loc Intre principele Bismarck şi corniţele Andrassy, nu se mal vorbesce. Ori această scire era scornită din senin, ori, fiind atenţiunea Europei Îndreptată asupra cămpulul de răsbnifi, diplomaţii pot să’şl facă pregătirile de Întrevedere fără a fi snpăraţl de către raportorii ziarelor. De o cam-nată se urmează In Viena negociările relative la tractatul comercial de Încheiat Intre Germania şi Austro-Ungaria. După informaţiunile ziarelor din Viena, lucrările sunt foarte înaintate şi se crede Încă In cursul lunel Septem-bre, ele vor fi terminate. De asemenea s’afi Început nego-ciărl privitoare la lnoheiarea unul tractat comercial Intre Austro-Ungaria şi Italia. Pănă acum Insă, nu s’afi luat de căt nisce înţelegeri preliminare iar transacţiunile formale se vor Începe, poate pe la finele lunel curente tot In Viena. ,Times” comunică din Ostrog de Iu 30 August următoarele : Astăzi cartierul general muntenegrean a fost mutat Ia Gorniepage, pe şesul dintre Nicsicl şi trecătoarea de la Duca. Se crede că turcii lnaintănd de la Gntzko, vor face o în eroare pentru deblocarea fortăreţel Nicsicl. Trupele muntenegrene sunt bine dispuse şi se crede, că ele vor Învinge, dacă ar găsi pe turdln posiţiunile de la Krstaţ şi dacă VucoticI nu ar primi comanda. E Insă probabil că VucoticI nu va primi comanda, de oare-Principele Nichita ia comanda supremă. Căldurile sunt groz.-.e. Muntenegrenii zic că de 30 ani nu afi mal fost aşa călduri. BISERICA Pe cămpul de resbol în cele din urmă doe zile pare a fi fost o pa-usă de incordare. Lupta de la Lov-cea, care s'a terminat precum ni se anunţă, cu luarea acestui punct de către ruşi, pare a gignala reînceperea atacurilor atăt din o parte căt şi din ceea-l-altă. Pănă astă-zl nu se scie Insă, care eBte adevăratul obiect al operaţiunilor turcescl care e direcţiunea, In care vor să Înainteze. Intru căt Insă el ar voi să Înainteze spre Tfirnova, ocuparea Lovcel de către ruşi a fost o mare perdere. In ştirile, care ni-afi sosit astăzi vorba despre o Încăierare, ce ar Biserica mal în toţi timpii a jucat un mare rol în tonte societăţile şi în toate statele; — dânsa chiar a dat nascere la multe evenimente, cari au fost tot atăt de mari şi săngeroase ca şi rtsbelul;— densa n’a lipsit să nu ia parte in orl-ce împrejurări, de acea biserica a fost In tot d’a una susţinută şi prelaţii el respectaţi. Constantin cel mare, Imperatorole Bizanţiulul dede cel mai mare respect feţelor bisericesc! şi primea cu Încredere consiliul lor, cum şi alţi imperatorî. Chiar Atila al Ungurilor, care devenise spaima Italiei, numin-du-se şi biciul iul D-zefi, venind asupra Romei şi fiind Intămpinat de Papa Leon, însoţit şi de alţi preoţi Îmbrăcaţi în sacrele vesminte, a rămas Înspăimântat văzând pe papa, căci vedea în facia acelui prelat ceea ce el nu putea vedea In facia altora nici în a sa care era destul de mare nici în a altora mal mari de căt densul şi umilindu-se de pre-senţa lui, a ordonat ca Roma să râ-măie ne-atacată. Frideric al Germaniei a susţinut şi cu cuvântul şi cu fapta gloria bisericii şi puterea prelaţilor. împăraţii Franţei afi apărat biserica In toate circumstanţele şi afi respectat pe prelaţii el, pentru puterea cu care lucrafi In Împrejurări grele. Nu mal puţin şi astă-zl încă se găsesc domni şi Împăraţi cari sus-n şi proteg biserica lor, şi nu numai In stat, ci merg mal departe chiar când biserica lor trece marginile statului lor. Aşia, biserica creştină ortodoxă care de şi persecutată din timpii primitivi, dar s’a răspândit pe tot universul şi acum voesce să se reunească şi să formeze un corp compact şi ne-destructibil la ori ce evenimente, care ar tinde la desu-nirea sa. Pentru acest scop, capii bisericilor creştine, spre a scăpa de perse-cuţiunea bărbaţilor, de profanaţiu-nile lor, de nelegiuirile lor, se rog lui Dumnezefi. nu cu aceleaşi rugăciuni cu care se rugau până acum ci cu altele acum inventate, cari cred că vor fi mal bine primite şi va Îmblânzi pe D zefi, care acum privesce numai, ear nu şi ajută Aşia înalt Prea Sfinţitul Mitro polit al insulei Creta, d. Sofronie, îndată ce Rusia a declarat resbel Turciei pentru eliberarea creştinilor de sub jugul musulman; a compus rugăciune specială lui D zefi. care rngâc iune cu o scrisoare enciclică, a fost trimisă fie cărui preot din E-parchia sa, cu ordin special, ca după terminarea sf. leturghil, să se citească şi acea rugăciune. Asemenea rugăciuni s’afi compus şi de alţi capi al bis"ricelor de sub dorainaţiunea musulmanilor, care se roagă pentru Sultanul lor Abdul Cha-mid şi pentru armata lui. însuşi patriarhul de Constantinopole a emis o noă rugăciune care să se citeas -A in fie care biserică şi eparhie, pendinte de patriarchie. Vedeţi dar cum cai'' ni bisericel creştine, se roacră pentru păgâni contra creştinilor. Pentru ce oare a-ceastaî Pentru că se vede în mijlocul lor î Afi nu afi arme puternice cu care să resiste în contra impunerilor ce li s'ar fi făcut? Nn! nu; afi trecut timpii când creştinii 'şt apăra biserica şi religiunea lorfi , cu sânge şi cu moarte, afi trecut timpii de martirisare ; astă zi preferă mal bine a-şl vedea biserica şi lucrurile sacre violate şi profanate) de cât a o apăra cn sacrificii şi viaţa lor, ca prim virtute şi cnragifi să dobîndeascâ gloria nemuririi, ci chiar el concură la nelegiuirile păgânilor. Cum ar fi preferat patriarhul din Constantinopole să sufere torturi safi să moară pentru apărarea bise-sicel creştine, când cu condiuita ce ţine In faţa Sultanului duce o viaţă plină de fericire şi nemuritoare, încărcat de glorie şi mărire şi cu toate decoraţiele imperiului Otoman. Cum se vede. mal toţi capii bisericilor din statele ce acum se răs-boesc, ajut pe ori ce cale pot, patria lor şi susţinerea bisericel şi a religiunel lor. Dar la noi ce s’a făcut şi ce se face din partea clerului pentru apărarea patriei şi a bisericel de in-vaziunea barbarilor, care caută In tot d’auna momentul poprice, ca să ne distrugă după faţa pământului ? S’a făcut ce-va, ba < hiar şi mal mult de cât a făcut toţi cel-l-alţl capi al bisericilor, fie creştine ortodoxe, fie de ori ce alt rit... Clerul Înalt cum şi cel alt afi deschis liste de subscripţiunl şi prin influenţa lor morală afi atras mila tutulor de patrie, de biserică şi de fraţii lor, cari se luptă pentru in-dependinţă. şi fie-cnre afi ajutat In raport cu meziile de cari dispun. înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Primat al României, n’a căutat ca cu ocasiunea gravelor Împrejurări In care se găseşte ţara, să alcătuiască ca cel-l'alţl o nouă rugăciune către a-tot-putintelef pentru ca suveranul nostru Domnitor să se Întoarcă victorios şi să supue pe inimic sub picioarele sale, ci a dat numai ordin către toate bisericele laice şi mo-nastirl ca să citească la Serviciul divin şi rugăciunile destinate pen tru asemenea Împrejurări; acum a dat un alt ordin ca cu Începere de Miercuri 24 August curent, să se facă In timp de o săptămână privegheri In toate serii-' şi a doua zi leturghie, pentru ca u-tot-putintele D-zefi, să proteagă pe domnitor şi să poată conduce armia sa cu biruinţă In contra vrăjmaşului. Tot odată mal invită pe preoţi ca să consilieze pe popor şi să Îndemne ca pe lângă numeroasele sacrificii ce afi adus ţării, prin pro curara de diferite ajutoare, să pos teascâ de două ori la cursul săptă- mâni I privegherilor, mergând şi la biserică In acele seri. Pentru ce oare n’a căutat şi înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Primat să inventeze o nouă rugăciune? Cuvântul este prea simplu şi lesne de ’n ţeles, căci înalt Prea Sfinţia Sa, Iu ordinul de mal sus către protoerel zice : .Istoria patriei ne dovedesce In toate veacurile că Românit şi Domnitorii lor la invaziunl de barbari safi ori ce împrejurări grele, mal ânl.ftl de toate alergafi cu umilinţă şi cu credinţă şi cereafi ajutorul celui Prea înalt, şi rugăciunea lor alcsea a fost bine primită şi nici odată neauzită”. Iată dar că ar fi fost de prisos o altă rugăciune, când rugăciunile noastre sunt bine priimite înaintea Dumnezeului nostru; remâne numai ca dânsa să fie cu atenţiune, stăruinţă şi Însoţită de credinţă, fiind că credinţa este mântuirea, fără de dânsa nu putem scăpa de ce fugim, şi nu putem obţine ceea ce dorim. înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Primat mal recomandă poporului pos tui, fiind că şi postul este un element puternic pentru mântuirea noastră, căci postul şi rugăciunea afi mântuit pe mulţi, poate şi pe noi, ce ne aşteptăm libertatea absolută a ţârii noastre. Rugaţi-vă dar creştini, fie la biserică, fie In orl-ce Ioc şi ln ori ce timp, numai să vâ rugaţi cu ânimă ferbinte şi să vâ puneţi credinţa In a-Tot-Putintele. care tot d’auna a ascultat vocea credincioşilor săi. Aşa dar patria şi biserica noastră se apără pe două căi, una este prin sfaturi şi rngâcinnl de către Înalt Prea Sf. Sa Mitropolitul Primat, iar alta cu sabia prin Domnitorul nostru Carol I. M. Marele dace de Saxa-Altenbnrg, n tal M. S. Ţarului, n'a plecat vinerea cntă, precum am fost annnţat erl, nţ cnartiernl general rn« de la Donîre. teţa Sa, dnpS ce a vizitat lafal, e’a tors vineri înapoi la Scalen!, epre a acolo comanda anul regiment de huse care face parte din gardă, şi care are sosit mâne marţi in oraşul nostrn. D. D. Âl. Vartoloneil fi Ştefan Voiu elevi al fcoalel comnnale de meserii Iaşi, înt jrc endn-an ca maiştri din F nude a3 fost trimişi pe socoteala d-lnî w lftt Pustia, afi fost numiţi prim-urnistri pm feeorî cel ânteifl la Atnlieral de cismSrifc earu al doilea la cel de oroitorie. Infortnaţiunile foarte favorabile ce ait căpătat despre aceşti doi tineri maiştri roi mâni, ne îndrituesc a spera că şcoala na** stru de meserii do va avea de cât a cU şti cn * ceşti noî profesori şi că în scor timp va face simţitoare progrese. Citim în *Steaua României : Alaltăerî doă vagoane pline cn prizonieri tnrcl nil sosit la gara oraşnlnl do-atro nnde afi stat numai câte-va ore şi afi plecat apoi în Rusia. Toţi aceşti prisonierl erafi din trupele egiptene şi ceea cea surprins mai mult pe lumea care merse să ’i vazS, afi fost, îmbrăcămintea lor cea bună, lncrn cam rar de văznt printre soldaţii fostnlnl nostru suzeran.. CRONICA Citim în .Monitorul* de erl: ln ziarul *Telegrafalt de la 14 Augoi curent, No. 1,003, sa zice că ‘mal mul săteni din Ilfov, plasa Snagovnluî, ni s’ai plâns că Bnbprefectnl acelei plăşl, în loc da le da câta 0 franci de poştă pentra carul de transport pns /a disposiţinnea Ra şi lor până la Zimnicea, cntn s'a stabili şi cum s’a plătit şi în cele-l’altc plfişi, le-l dnt nnmaî cinci franci. .Noî ’î-am consiliat să reclame pentri aceasta la prefect safi la minister. Aceasta ni s’a spus că s’a şi făcut-, afi reclamat la minister; d. director Mihălesco a pus o resolnţinne foarte severă pe petiţinnea Iot* şi a trămis’o Ia prefectură, ÎgbS aci înomolit, nn s’a luat nici o dieposiţiunl spre a se satisface reclamanţii.* Ministerul, pentru a restabili adevăral asnpra celor de mai sus, pnblicS că plata acelor transporturi s’a făcut la gară, mal înainte de a porni carele, io faţa delegatului prefecturei, a primarului care înso^ ţia carele, şi a comisarului d-lnl ministru de esterne, şi b’a aşternut în tablouri n regnln, BubscrLe de comisinnea notată mal sas. La minister nu s’a primit nici o reclamare, şi prin urmare no s'a pntat da ordin sever, la o reclamare ce nu a esUtatj Representaţiunea dată erl în Grădina ‘Chateau-aox-Fleors, de ilustrul nostrn artist Millo, în folosul răniţilor armatei române, a avut unul din cele mai strălucite şi neaşteptate succese. Malţnmită stăruinţelor onorabilelor doamne din comitet precum şi d-loi prefect de poliţie, spaţioasă gradina foarte frnmoB decorată, era plină de o mulţime de lume din toate clasele societăţei. Intre spectatori figura un număr foarte însemnat de ofiţeri roşi, între cari se aflafi şi din garda imperială. Această serata afi fost o adevărată ser-bătoare pentru concetăţenii noştri. Este de regretat însă că nn s’aîl găsit în repertoriul marelui nostru artist o altă bucată mai acomodată circumstanţei de cât * Furiile gelosieî,. aceea care s’afi jucat aseară. Neajunsul aci sta însă a fost reparat prin cuvintele bine simţite rostite la sfâr-şital reprezentaţiauel de d. Millo, în care mulţumit numerosului public pentrn că s’a grăbit a lua parte la o serată dată in folosul oştenilor Tomâni cari pentrn prima oară după atâtea veacuri, sunt chemaţi a-şî apăra patris. D-lnl a adus tocmai ştirea că româuii de la Plevna s’afi şi botezat deja în sânge ! ProduBul representaţinneî, după cât am putut afla, se ridică peste 2000 franci. Mulţumind d-nolul Millo pentru că a bine-voit a pune talentul şefi în serviciul nneî opere atât de generoase, nn putem trece cu vederea nici dărnicia laşanilor, cari nu lipsesc nic! o ocaziune de a contribui toţi fără deosebire, fie-care în mg sura mijloacelor sale, la toate faptele ca ritabile şi umanitare. Ziarul ,România liberă* cu No. 80, din 19 August, in primnl sgfi Bacurescî, lasă, a se înţelege că, cn ocasia arendărel mo-şielor statului, s’ar fi comis ,traficuri revolta toaie,* Administraţiunea domenielor face cunoscut că va primi cu plăcere ori-ce de-nunciare făcută prin presă, într'nn mod categoric, pentru ca să poată constata faptul şi, dovedind ca denunciările sunt adevărate, să chiime la răspundere pe culpabili. După aceasta ziarul zice; ,ABtă-zî ne vom mârgini la un fapt: ,D. Sihleanu, unul din eforii domenielor, ar fi tăiat maî multe parchete din pădurea Statului de la Epureşcl, într’un mod neregulat, pentru propriul sSfi câştig. Este aci vorba de zecimi de mii de franci, care n’ar fi mal intrat în casa statului. ,Ni se spune că d. inginer Cotrnciu a cercetat afacerea şi ar fi făcut au raport guvernului, care da pe faciă acele abusurl. ^întrebăm : Ce s'a făcut cu acel raport.* In privinţa acestei denunciărl, admini-straţinnea afirmă că este cu totul oefan-dată şi ar fi fost mal corect din partea acestui ziar să se asicure, mal înainte d publica, dacă faptele ce dennncia afi cel puţin o umbră de adev?r. Ori-cine poate constata următoarele : I. Că pădurea Epuresci , din judeţul Vlaşca. na este parchetată şi nici se fac într’eosa esploatărî, fie regulate, fie neregulate. II. Raportul d-lul inginer Cotrnciu, pe care *1 invoacă acel ziar, este relativ la o esecutare de hotărnicie, şi, îu mod incidental, d-lui face cunoscut administraţiei că a găsit tăiaţi ln pădurea de pe acea po-prietate ca la 7000 arbori de dimensionl mari, pentrn trebuinţa ©caretelor de pe dânsa, arătând că cătimea de arbori tăiaţi, Şi aeeea care i s’a spus că ar fi a se mal băi a, este prea mare pentrn acea lucrare. Tăierea acestor arbori s’a făcut în urma autorisaţiel, după încheerea din 14 Martie 1877, pe temeiul devisulul întocmit, şi după cererea arendaşului, care, prin art. 30 din oontract, este tn drept a oere de la admi- os î{ I i TIMPUL nietraţie şi aceasta obligaţii a ’i da lemnăria necesarii la reparaţinnea şi constrnc-ţinnea ecaretalor. In arma dennnciSreî fîicutS de d. inginer Cotrucin prin raportai menţionat, ad-ministraţiune» a îneSrcinat pe d. inspector silvic S& faci o constatare in facia locului. Îndată dnpS sceaste, d-si& a şi mers la acea pădnre, şi » cernt de la d. guard general silvic să numere arborii tăiaţi şi să calculeze ce piese se pot fasona cn denşii conform devisulnl ce se alcâtnise mai ’na-inte d’a «« antorisa tăiarea, pentru reconstruirea morei şi ev. tmî, reparaţia casei de locuitori, a unul grajd, a nnni şopron a nnei magaz I de grane, inprejmuirea locuinţei şi a ariei. La 12 lulifl, cn raportul No. 133, D. guard general arată că s'a tăiat OS 1 arbori de diferite dimensiuni, şi că ei nu sunt suficienţi pentru a complecta piesele coprinse in devia. Acest raport a’a supus la cunoscinţa administraţiei de d. inspector cn raportul No. 108. (Comunuat). IHALT* curte de justiţia 9» CASAŢIA Discursul pronunţat d® d. procuror G. Fihti, In calitatea sa de locţiitor de procuror general, in aioa de l6 August, dinaintea secţiunilor unite ale înaltei Curţi de casiţiuaft ji justiţiă, cu ocasiunea redeschidere! curţel pe anul judeci tor esc 1877 1878 : Dom nule prim-preţtdinte, Domnilor judecător/, Cred că esprim gândirea unanimă ft cur-ţel inaugnîând această îutronire prin aducerea tribntnlui nostru de profund ra-gret şi de respect către memoria repansa-tnlui Scarlat Falcoianu, fostul prim-pre-şedinte. Durerea ce a prodns în mijlocnl nostru această prematură perdere, nn a putut, în adevăr, fi cumpătată, de cit prin înlocuirea acelui bărbat cn demnul şi respectatul actualul seG succesoriu, despre a căruia titluri, la suprema posiţie ce ocupă astă/.», am avut f »ici(a ocasiuDQ a vorbi la instalarea sa ca cap al acestei curţi în Septembre trecut. S’a zis dfja în 1871 de la înălţimea a-cestul fotolii! şi vom repeta şi noi astăzi, că este bine pentrn mândria naţionala, este util pentru emulaţiunoa oamenilor de bine, ca biografia unor bărbaţi, ce prin serviciele lor aG bine-meritat de la patrie ţi pe care curtea cu profundă mâhnire îî vede dispărând din sânul său, să facă ob-jectal unul discurs de deschidere, această sarcină naturalmenle va incumba acelora oe va avea onoarea a ocupa în mod definitiv fotoliu! procurorului general dupe lângă această supremă curte. Domnilor magistraţi, Datina a se inangura tot-d’aun& anul judecătoresc prin o Rerbătoare ca aceea ce ne întrunesc© astăzi, şi la care procurorul general este chemat a ţine nn discurs, e*te frumoasă, utilă, căci ne dS fericita ocasiune a ne pune cn toţii într’o intimă comunicare de idei şi de simţimânte. Această datină a fost introdusă şi la noi după e-semplul acelor ţări, centru de sciinţă şi de civilisaţiune, de unde am primit toate principiele sciinţel dreptului modern, copiind chiar sistemurl întregi de legisla-ţiune. Dacă însă această zi este scumpă inimeî noastre tuturor, această sărbătoare, zic, numai atunci ar bueora pe acela ce este chemat a îndeplini disposiţiile art. 52 din legea noastră organică, când dânsul s’ar îndeletnici a’şl împlini cn sncces înalta sa misiune; dar pentrn nn asemenea succes cată §ă mărturisesc că pe lângă talentul c® ’raî lipseace, se cere mal cu seamă timpul material absolut necesariO în aleg,-rea fi studiarea subiectaluî. In ţării® acelea de nude nm lnat şi noi această tradiţiune, procurorul general dispune de tot timpul necesarii! întră prepararea materiei, pentrn că nefiind silita lua parte la toate lucrările zilnice alo diferitelor sictiunî ale curţeî, ^ prin armare putând a se ţine strict în sfera înaltă a atribnţianilor sale, poate din vrem© şi cn spiritul liniscit (tete reposee, cnm zice fran-cesul) rtV prepar# studiul egfl. Nn tot aşa însă se petrece fi Ia noi, unde parchetul nn are nnmărnl suficient de membri in raport cn atribnţiuniie sale. Mal cn seamă in timpii aceştia din urmă, căci precum cunoasce înalta carte, de un an fi jumătate aproape sunt însărci- nat cu atribnţinirile procurorului general, acest post fiind vacant, lufttid insa parte in acest interval la toate lucrările zilnice ale ambelor secţiuni; ©ară de aproape şease luni râraâind singurul procuror la parchetul aceste» curţi, neputând prin urmnro a dispune ni>I chiar de timpul vacanţelor, ’iuî-aG lipsit cu desăvârşire nu numai timpul material riguros necesarii! spre a întreprinde un stndiG serios, dar chiar şi liniştea spiritului ce trebue să domine la o atare lucrare, obosit fiind atât de starea precari* în care mă aflu de 18 lnnîa-proape, cât şi de o'.upiţiunile ce am avut in acest interval în dubla mea calitate de procuror general şi de procuror de secţiune. Rog dară ca suprema curte să bine-vomscă a aprecia aceste cirennist mţ*, şi prin nr-niare a scusa insuficienţa studiului ce am onoare a I prea nta, şi pe care mal ueme-rit 1-eş nnmi o improvisaţinne a acelor din urmă câte-va zile libere de care am putut dispune înaintea deschidere!, de şi bolnav, noma» şl numai spre a un lipsi datinei frumoase introduse şi la noi, precum mal sus am spus, prin art. 82 al le-gel noastre. Materia asupra caria voii! spune câteva cuvinte este rolol procurorului in materie civilă. In anul acesta, pentru motive de o ordine superioară, făcându-se reduceri de funcţiuni iu toite serviciile publice, era usturai ca şi ju-tiţia să *ş» plătească tri-bntul sed. Itedacerile făcute în ramura judecătorească aG agitat mult ctstiunea de a se RCi care cute importanţa ministemlnî public îu materie civilă, şi daca nu ar fi mal bine a se suprima asistenţa sa în această materie. Să esaminăm dar şi noi din ambe aceste puncte de vedere, uceahtă materie de alt-miutrelea foarte delicata. Cadrul unui disenr* de deschidere nn no permite a intra întru desfăşurarea istorică a institnţinueî ministerului public, e destul a ne aminti în treacăt că g. rmenii el datează din timpii vi ac uri lor trecute, şi că ac-astă institnţinne în Franţa apare într’nn mod stabil în secolul XIV, căpro-cnroril pe atancî se namîafl oamenii regelui (geus du roi) pentru că’l reprezentat nn numai ci snvenn (materie dome-nială safl politică) ci iu«Icn seamă ca proprietar, obligaţi fiind a susţine interesele safe private iuaintea diferitelor jnrisdicţi-nnî. De aci cu încetul li s’a atribuit dreptul de a interveni şi îu alte materii civile, ca de esemplu succesiunile vacante eto. Mal în nrmS procurorii s’aG numit şi agenţî aî guvernului. Starea legislaţiunel în Francia, de unde am adoptat şi noi instituţiun©a ministerului public, o vom împărţi deci Iu trei perioade ; Perioada I-ia : legialaţianea înaintea re-voluţiunul celei mari; Perioada Il-a; legtslaţiunea revoluţionară; fi Perioada IlI-a; legislaţinnea contimporană. Lngislaţiunea anterioara murei revoluţiona din 1789 nn da ministerului public dreptul de iniţiativă în materie civilă dar ii recnnoscea dreptul de apel în toate casările In contra sentinţelor pronunţate U« tribunal*, ca cu modul acesta societatea să poată fi salvată contra relei aplicaţionl a lege!. Legislaţii) nea revoluţionară însă a restrâns aceete pnterT ale ministernluT pnblic atât în materie penală cât şi în materie civilă ; în adevăr art. 2 titlul VIII legea din 1G (21) August 1790 zice; «An civil, Ies commîssaires dn Roi exerceront lenr ministere non par voie d’action maia seu-lement par celle de reqnisiîion, dans Ies procâ* dont Ies jnges anront 6\e saisis.» Plecând legiuitorul din 1790 din pnnctnl de vedere, că dacă în procesele civile interesul societăţii poate fi uneori pus în joc, interesul privat predomină tot-d’anna, că prin nrmare părţile private snnt cei raaî bun» judecători al intereselor lor; deci aG dat comisarului gnvernnlnT (procnrorul) numai dreptul de rechisiţiune, eară nu şi de acţinne. Practica însă a dovedit cât de pernici-oas a fost inspirat legiuitorul din 1790, şi eată cansa pentrn care a venit legiuitorul codnlnl civil cu procedura sa şi a a-mendftt acea lege fără a se depărta de In principiale el generale; aşa în c&t leşini-torni modern dând mia infern lui public dreptul de acţiue în caşurile grave cari interesează direct ordinea publică, a împăcat acele principii, de ftlt-mintrelea foarte salutarii, cn exigenţele gocietăţel. 8nb codul dar civil şi procedura sa, sfera acţionel ministerului public a luat o in- tindere dM«tul de mare. De aci iusă uu re-snltă că procnrorul are această putere în toate caşurile cari iuteresesză ordinea pu-bli-ă. Pentrn că a nu pnne ni. î o limita aceste» pnterT, e^tea ajunge la efecte contrari» cn totnl de acelea la care a ţinut legini-tornl; cu alte cuvinte de multe ori ordinea publică s’ar turbura sub pretextul salvărrî sale. 1 Aşa dar este mal bine ase tr^ce ca vederea nnele violaţiunl ale lege» civile de cât n interveni, sub pretextul ordinel publice, în afucerilo private ale cetăţenilor. Leginitorul nostru modern în prudenţa sa, prevăzând prin disposiţinne espresă caşurile în care ministerul public poate urmări din oficiu , a dat ordinel pnblice toate garanţiele njc*sure întru conservarea echilibrului r?G fără a inspira veri o temere serioasa cetăţenilor, şi fără a turbura interesele lor private. Caşurile pe cari le-a prevăzut Dgislaţi-umm modernă, şi căre» legislaţiun» vonj da toată atenţiunea, ca aflându-ue sub imperiul el, sunt raaî cu seamă cele următoare : 1. Actele stăreî civile ; 2. Absenţa ; 3. Căsătoria; 4. Interdicţiunea ; 5. Succesiunile vacanţe» ; G. Esprop.ierea pentru causă de utilitate publică : 7. Recursul in interesul lege! şi anularea pentru esces de putere. Sa esaminăm pe rând acţiunea ministerului p bl ic in fie-care din aceste caşuri. I. Despre actele stăref civile. Art, 35 zice ; *In toate casările, când nrmo'tzS a se face menţinne despre nn act privitor la starea ci vi ă, pe marginea unu» alt act deja înscris în registre, ac*-a menţiune ie va face, după cererea părţeî interesate, de către oficernl stăreî civile pe registrele silnice, stra pe acelea cari vor fi fost depuse la archivele comunei, şi de către grefieral tribunalului de ăntâia instanţă pe registrele depnze la grefă. Spre acest sfârşit oficerul stăreî civile va vesti, în termen de tre» zile, despre meuţinnea de el făcută, pe procurorul tribunalului respectiv, care va priveghia ca menţiunea să se facă într'nn mod uniform la ambele registre.* Art. 36 asemenea zice ; «Orl-care abatere din articolele precedente din partea funcţionarilor în ele arătaţi, va fi urmărită înaintea tribunalului de ânteia instanţă şi pedepsită cn o amendă care nu va putea trece peste una suta )e».« Iar art. 38 adaugă : «Procurorul tribn-nalulu» de ântâia instanţă va fi dator a verifica starea registrelor, când ele se vor depune la grefa; el va încheia proces-ver-bal sumar despre a sa verificare, va arăta abaterile sati vinele comise de ofiţerul stă-ral civile fi va cere osândirea sa la amenzi?# prevăzute de lege.* Dispoaiţiile aoeetor articole ne arată importanţa ce legiuitorul a dat netelor stă-rel civile, şi prin urmare esactitatea cn care trebnesc ţinute registrele în cari se inscriO ele. Art. 35 şi 39 obligă pe procuror a verifica actele stăreî civile spre a nu se trece in ele de către oficerii stăreî ci file, lucruri prohibite de lege, shQ a omite pe cele necesari». Când dur din esn-minarea registrelor procurorul se va convinge că a comis coutraveuţiuni penale de lege, el trebue să le denunţe tribunalului şi să ceară iu contra autorului penalitatea cuvenită; de natura aceasta Runt dispoziţiile art. 21, 22, 21, 25, 20, 27, 28 29 şi 35 din codul civil. Aceste contravenţiunl însă Re aduc de procuror însutea instanţelor civile, din causă că se presupune că antorul a lucrat cu nebăgare de seamă, cu negligenţă; dec» şi toate dificultăţile ce s’ar ivi în urmărirea de către procuror a oficerilor stăreî civile, pentrn caşurile prevăzute in citatele articole, trebue deslegate dnpă regulele stabilite în materie civilă; şi prin urmare şi ptescripţiunea ce curge în contra urmărire! de către procuror a esecuţiuneî, în cas de condamnare, este ac*a civilă de^O ani, iar nu scea ce se aplică în materie corec-ţiouală. Nici o difloultate dar în cât privesc© disposiţiile art. 35 şi 39, cS procurorul poate lucra din oficii!. Dificultate s’a ivit numai asupra art. 84 care pruvode rectificarea acestor acte. La Francesî art. 99 cod. civil, din care s’n „tras art. nostrn 84, aG dat loc la mari disenţinuî şi controverse, atut în doctrină cât şi în jnrisprudenţă,şi aceasta din cansa aviselor consiliului de Stat din 13 Nivose anul X şi 12 Brtimaire nuni XI. Cel ce susţineai! că ministerul public nu poate diu oficii! provoca rectificarea actelor, pretindeaQ că starea civilă a persoanelor era proprietatea lor, şi aceasta pro* prietate, inviolabilă ca toate cele alte, trebue să fie supusă la aceleaşi reguli, la a-celeaşî formalităţi, că, prin nrmare, registrele ce conţin această proprietate a cetăţenilor sunt un deposit sacru ce ’l-ar viola cine-va, făcând cea mal mică alteraţicne; că ceea ce este scris în ele este scris. Că, prin urmare, numai tribunalele, şi nuraaî după cererea părţilor, ascultând şi con-clusiunile comisarului guvernului (procurorului), pot, in deplină cunoscinţa de causă, ordona rectificarea. In urmă insă, atât doctrina cât şi ju-rispradenţa, afl convenit că, de câte ori ordinea publică este inseresată, ministerul public in limitele art. 99 cod, civil. 84 al nostru, are drept de acţiune din oficii!, argomentând că acele avisurî ale consiliului de stat uu numai că nu sunt în contra acestei din urmă doctrine, dar încă c5 ele b’hG dat iu uisce timpuri şi circumstanţe po.itice cu totul opuse stăreî de mal din urmă. şi atunci pe când se propunea rectificarea acestor acte pe calea administrativă, ca această rectificare administrativă a voit a combate acele avi-snrl, precum şi cea-altă propunere de a se provoca rectificarea de pro'înror, dar a se ordona numai prin o simplă apostilă a preşedintelui tribunalului. Că prin nrmare, rectificarea cerata de procuror şi ordonată de tribunal, după îndeplinirea formalităţilor neceBire, nu a înţeles nici o dată a o atinge consiliul de stat; că, din contra avisul din 12 Brumariii, anul XI (3 Nov. !80fj), încuviinţează această rectificare din urmă când ordin* a publică est) atinsă. Şi în adevăr, eată cnm se esprimă acest avis asupra cestiunilor ce s’aG aduR in diacu-ţionea consiliului dj stat, şi anume asupra ceştioneî a don, care era aceea de a se sci dacă nu era mal biue, spre a scuti de spesele procedare! pe părţile interesate intre rectificarea actelor, ca comisarul guvernului să provoace din oficii! sentinţa tribunalnlnl, şi consiliul a avisat ce urmează: ,Snr la seconde queetioo, qu’il est >plus convenable de laisser aux parties jinteressess â faire repirer l’omiasion des ,actes de l’etat civil le soin de provoqner »les jngements, sauf le droit qa’ont in-^coutestableTent Iescomissairee da goaver-,nemeat d’agir d’offce eu cette matiâre jdans Ies circonstauces qai interesseut tFord re public.* Câ. dacă uicî codul civil, nici procedura sa nn couţiae un articol expres în specie, aceasta provine din causă că avisul de mai sus era încă recent în spiritul legiuitorului, şi că, prin armare, aQ considerat Gestiunea c» tranşată deja. In sensul acesta eată fi doctrina ce zice Marcade asupra art. 99 (84 al nostru No. 2): jMais il nons parait ne poovoir pas ^en principe agir lui mâme (le procureur ,de la republique) pour reqaerir d’offce la ,rectification ; ansei notre article dit il ,simplement, qa’il donaera Ree conclusious. >Ce principe tonte foia souffre esception .dans deux oas ; 1) sila rectification a >faire >iuteressait l’ordre public;* car ii ,eat de principe qui le ministere peut ^agîr tontes Ies fois qne VintMt de la soviete le demande,* Idem Demolombv, code Napoleon V. III, No. 312. Idem jurispmdenc^ g^o^rale de MM. Dalloz, Ies codes ancotos, cod. ci vile, tome premier, pag. 65, No. 78. II. Despre absenţe Articolele 98, 100, 102, 104, 109 şi 111 din codai civil, despre absenţe, snnt acelea ce ne interesează mai mult în cansa ce arraărim. Din combinarea acestor articole resultă că procurorul în aceste materii are dreptul de a figora ca parte principală înaintea justiţiei; că, prin urmare, poate cere de la tribunal luarea măsurilor necesare spre conservarea avere! absinte-laî şi numirea unul curator; că , dacă în caşul când absiutele a lăsat un procurator, acesta nu ’şl îndeplinesc© mandatul cu sânţ^nie, saG nu’l stă prin putinţă a’l îndeplini, procurorul poate interveni din ofi-ciG. Asemenea el este dator a cere inventarierea avere! de succesiune a absiutelui şi cuvenită herezilor săi; a fi presiute la oerentarea prealabilă ce trebue să preceadă declararea de absenţă şi a se opune el când va crede de cuviinţă. El trebue să cobiră deschiderea testamentului absiutelui după ce se va declara absenţa în mod definitiv, în casai îu care herezii vor fi primit posesiunea provisorie. De asemenea al trebne să fie presinte la inventaria! ce urmează a face aceşti moştenitori saG social ce administreszB, preenm şi să pro- voace acest inventariO când persoanele de mal sns il vor negligea. Procurorul mal trebue să discute atât cauţiune# ce tre-bae să depne moscemtoru preaumptivl pentru buna administraţie a averel ce posedă în mod provisoriG art. 106, cât şi aceea ce trebue să depne aceea ce voeec a eser-cercita drepturile prevăzute la art. 109. In fine el trebne să fie faţă la revisuirea es-pertulol prevăzut de art. 111 cod. civil. Acestea fiind în resumat caşurile de absenţă pe care ministerul pnblic le nrmă-resce diu oficiG, cată să ved*m care este triuunalul competente de a declara absenţa. Această cestiune nn presintă nici o dificultate; tribunalul domiciliului este cel corapetinte de a pronuncia absenţa. Cercetarea însă, prevăzută de art. 102, trebne să se facă atât de tribunalul domiciliului cat şi de acela al reşedinţei, prin urmare, ambii procurori dup lângă aoeste doă tribunale sunt obligaţi a interveni în favoarea ab sin telul. Discuţinneft a armat numai asupra ces-tiunel de a se Rci care este procurorul corn-petinte de a provoca măsurile ce justiţia trebae să ia în virtutea art. 98 din cod.C. şi s’a stabilit că nnmal procurorul tribu-nalnlaî domicinlul, pentrn cuvântul simpla că numai în locul celui diu urmă domi-ciliO al absintelul se poate informa mal cu succes şi lumina justiţia asupra adevărate» posiţiunî a persoanei dispărute. (Va urma). ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agtatia Hitm). — Serviciul di li 6 Septembre. 9 ere dietieeeţe.-. Perle. 5 Septembre. Consi.ial de minietri ţinat In dimineaţa seta sob prepedinţa marepalnlnl Mac-Mahon a lnat hotSrirea ca imormântarea lui Thier» e& ee fecS SâmbSti cn chiltniala Statnlnl ?i va area loc la Hotel des Invalidau. Conetantlnopol, 5 Septembre. Ahmed-Ehinb-paţn şi comandantnl Ras-cialulni a Ci atacat eri din nod pe Rnşi la Kadikeol şi i-afi bătnt. Turcii afi perdut 150 de tnnarl in această bStae. Soleiman-paşa continnS a bombarda fortificaţiile rnseecl de la Şipka. Iemail-paşa continnS a nelinişti pe Ruşi prin reen-noaecerl tu provincia Erivannlni. Roşii ennt concentraţi la Iffdir. Cenetentinopol. 5 Septembre. Lnpta s’a incSerat foarte tare la Şipka. Toate corpurile otomane şi urmeazS mi-şcSrile ofensive. Foştii comandanţi de la Şipka (în timpul espediţinnii generalnlni Gnrko) cari şi-ad pSrSsit poeiţiile fSrS o reeietenţS sa-tisfăcStoare, ad fost arestaţi. Ei vor treoe trece înaintea anul consilid de resboid. Oaral-Staden. 5 8eptembre. Eri, 17 batalioane eşind din Rnscinc şi din Ras^rad nd atacat Kadikeol şi l’ad o-cnpat momentan, dar ad fost gonite ou mari perderi. Din partea Ruşilor ad foat in lupfS 7 batalioane, 8 eotnii şi 21 tonuri. Ruşii ad perdut 30 morţi şi 150 rî-niţî. Printre aceşti din nrmS se afli şi comandantnl regimentului de Ukrania, colonelul Nemila, contuaîonat la cap. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe la lfl August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. Înscrierile se fac la Direcţiunea Institutului, strada Scaune No. 9, In toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. (605-11). De vAndare !UconditiunI 1T4n* V tJ tagi6ee, dou« locuri de cj-fl de diferite miri mi, strada Verde in feţe caselor D-lui Plagino şi ckţi-va paşi departe de Podul Mogoşdi. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui diar. TIMPUL CEL MAI LA-A-IR-E! MAn-A«TT\T Dl CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA HAINE 20, Colţul Bulevardului •' Stradel Mogoşdiel, Casele Grecdnu, 20 iuvit pe Onor. Public sâ bine-voiescâ a visita magasinul med, unde va găsi o Esposiţiune de haine oonfeo|ionate cum n’a fost incâ In Bucurescl. anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR | PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţa, şi croite dupfe jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse tn Galantarele Magasiel pe Strada Mogojdiel şi Bulevardului şi se pdte convinge orl-cine cft am remas fidel devisiel acestui magasin: COTSTE3XJTVI MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATE. JOSEF (>R ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului fi Stradel Mogoşoieî, Casele Grecenn 20. Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*. ANUNCIU IMPORTANT. NOIiil LA unim MAGASIN Sub firma SAL. WEISERMAHN St nula Ca rol I No. 0 Strada Car ol I No. 0 (curtea veche) (cartea veche) vis-A-vis de fnrmaria Risadorfer $ fel % b .H vis-â-vis de farmacia Kisadorfer. Aii sosit, pentra şoşonul do v^ră nn bogat asortiment do încălţăminte pentru B.iRBAŢl, DAME şi COPII. ij Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tote formele după cele ^ maî din nrmS fas6ne şi efectuate din primele fabrici din Enropa. Asemene» un mare transport de cUme lungi de Incht, de Lak r rusesc şidevacfl ca şi Mantale (cauciuc) de pl6ie prima qnalitate. UJ Sub-semnatnl mulţumind onor P. T. Public de încrederea co J ' aO dat sus^iRsei firme, care până acum »8 depus probe de fina r“| calitate a Mărfel cât şi de eftinătatea preţurilor, speră ca şi d’acum L înainte va bine voi a ’i da concursul sad, găsind in tot-d’a-nua atât mărfuri fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mal moderate. 1 Cu t6tă stima (588—0) SAL. WEISEIIMANN. ■t Librăria Socec & CnU' Are onore a annucia că priime-ce Abonamente la pnblicaţiunea literara illustrată „ALBINA DACIEI" pe precifl de lei n. 20 pe an, 11 pe "/* an şi 6 pe t.reî luuî. Abonamentul pe periodul de 41/, luni, adecă (lela 15 August pană la 31 Decembre 1877, este de leî n. 8. 600-0. LECŢIUNl PARTICOLARE de IN/L .A. T E JVT A. T I C I C. Brailoiu, fiul •17 Strada ScauntU 17. LA TYPOGR AFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.* şi la t<5te librăriile din ţerfi. ae afli de vOnijare : METODA DE CDRA NATDRALA drept oontrajt la VĂTĂSIĂRILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura pas! contra morţii premature şi lAngeiirel cronice de Aug. Wilh. Kflnig. PREŢUL 2 LKI NUOI. REGULILE CE TREBUE TApiTE pentru a AJUNGE LA D BATRANETA ÎNAINTATA PRKŢUL 50 CRNTIM. DKOnOJOWSKI profesor de limba FRANCESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ Teoria tot de o dată aplicată la practică, prin scris şi prin o conversaţinne gradata. Esrcliteră şi tot felul de compunere, tra-ducţitinî şi frumose prescrieri. Strada Şelari No. 9, alături cn hotel Fiescbi, în curte la mâna stingă în colţ. 008— 0. LES TENTES ET LES LITS fabriqijf. ÎMI. LITTMANN Itue DcnnniiiP No. ÎS PENTRU PĂRINŢI D-nn profesor Mlhalescu, la Liceul din Craiova luând un nod local, primeşte în familie câţi-va elevi dândn-lepe celelalte îngrijiri preparaţiunea din obiectele maî grele. cualitateaceamal bună numai tufan fi fag tfliat şi adus la domioilifl ou *76 FR. STETsTaTEISTTJX. a magasia de lemne a lui Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-a-vÎB de fabrica tutunurilor Comăn^ile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 1 simit do facultate, caro cnnosce bina şi a practicat mai mulţi ani stndiele programului liceal, doresce a preda lecţiunT particularei. A să adresa la admenistraţinnea acestui iar, Palatul ^Dacia*. A eşit dp sob prosA: NOUL METOD do (MLIGH APHIK EI.E «NT AHA pentru usul claselor IT, III şi IV primară de G. Al. Zamphirolu profesor de desemn şi caligrafie. PREŢUL 20 BANI. De vGndure la Wte Librăriele iară depositul «e află la Librăriele, L. Alcalai calea MofţoşOie! No. 18 şi L. Steinberg strada Carol I !Io. 40. Eforia Bisericel Creţuloscn. Ne oferindn-se de concurenţi preţul cuvenitul aremjii moşiei CR.EŢULESCI, lingă Buftea Judeţnl Ilfov, se va ţine o altă licitaţie Dumineca la 28 August curent. Doritorii vor veni la localul din curtea Biaericei Creţulesou. 606 — 1. Un profesor vat Academia se oferă a preda LECTIUTVI iu următ6rele sciinţe: Desemn şi pictură, geometria, matematica şi ingenere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra in şcdlele ■nperiore. Afară de aceste va putea da lec-ţiuni de piauo, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, sefl la Tipografia Thiel & Weisi. A eşit de sub Litografie ; CHARTA RESBELULUI în limba Romdnă lucrată in 6 culori, fie care sta in deosebită culOre cu deşluşirile lor de vfinţlare la tfite Librărills cu preţul de 60 BANI ESEMFLARFL D-nil Cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adreBa la Librăria Comercială a Iul ELIA GR ASSIANY C-nie 8trada Şelari No. 10 Bucurescl Înaintând şi costul pentru căte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus ad rabatai de 20 Ia sută. ANUNCIU Călătorii la Brnşov pot afla la institutul IMilor de aburi de acolo, în dosul gimnaaiulul român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum şi grajduri de caî şi şopron pentru trăsuri, cn preţuri forte moderate. Direcfiuma băilor it abur'l din Brajov, Din cansn apelor mici pe Dunăre, Societatea Vaporelor c. C. ft înfiinţat la V«r-ciorova o Agenţie unde sub-semuaţî ca Spotflterr menllenatel SocieWII afl deschis o Sucursală. Recomandăm dar Berviciurile no^tre onor. public Comercial, şi asigurăm 0 prOpmtâ expediţiune a mărfurilor cu preţurile cele mai moderate. Turnu-8everin, 1 Septembrie st, n. FruţI Strass, EcipeilitPrt a I priv. Societăţi c. c. Vapărelorpe Duo&re in Turno-Severin, Craiov i şi Verciorova. _____________________________(6le 8-_______ FORTE IMPORTANT pentrn POSESORII de maşine cu abur!. ULEI DE MAŞINE de calitatea cea maî bună fi cu preţr' forte eftin, se găsesce fu depou la mine, Strada Germană, Hotel Concordia Nouă. Philip Kirman. A EŞIT DE SUB TIPAR gi b6 află de vGn4are LI TIPOGRAFIA THIEL S WEISS 0 MORA TRANSPORTABILA £ tile, cu Tocomobilă şi cele-l-alte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de văn4are fabrica C. SIEBRECHT Bucurescî'Calea Moşilor No. 11. LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n >i mu ram de 8 cm este de vânzare cu preţul (Arte eftin prin Domnu C_ SIEBRECHT Bucurescî. fabrica CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LANGA braşov produce chârtiă de tipar in diverBe calităţi in formate de cele mal mari usitate pentru ijiare A se adreBa la direcţiunea numitei fabrice in Brajov, Strada Catarina No. 402. Harta Câmpului de Res-boiâ în Reliev da ROBERT MEINHARDT, 1877 mes. 1: 15,000. Preţul, 1 exemplar 50 Pfeuuig. •— 100 ex. 20 mărci imperiale germane.— 1000 ex. 150 m. — 5000 ex 600 m. — 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta hartă se pote recomanda ca una din cele mai exacte hărţi despre ţerile din Orient şi îndeosebi despre România. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon ee află intr’o vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea Beriâsă a Carpaţilor se uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aerul pnr şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari aii puţine rivale peste tot globul: F6n-tftna de iod, forte plăcută Ia bent; iavornl fontftneî Ini Ludovic, cât se pote de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 3o de ani ad dat cele mal nne merose resultate escelente de cură. F.le aii îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentru a priimi cn demnitate pe âspeţil seî! Atât la isvfirele de bănt cât şi la scaldele reci şi calde B'afl făcut din uo3 reparaţinnî, şi sub-semnatul are ondre a invita pe onor. public a cerceta aceBt folositor şi plăcut stabiliment, nnde de sigur vn fi întru tdte mnlţămit. — Informaţinnl mal de apr6po la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bacnrascî. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. desfacere totala Recomand bogatul meii asortiment de falnrite Piannrî şi Pianine din cele mal renumite Fabrici ale Enropeî cn preţnr fdrte scăijote. Wiihelmlne Sohreiber (613). Calea Mogoşdiei No. 28. LE PORTEFELLLLE DIPLOMATICE k POLITIQUE (B)ue-Boock Europeen). >Racneil de documsnts internationaux et des principaux travaux parus dan» la press^ pariodiqae europeane* a apărut şi se află deja cele d'intâia 4 Uvresone »» librăria nostrd spre probă. Onorabilii amatori de ştiri diplomatice şi politicp, eşite din sorginte sigura, le a-nnnţăra că numele redactorulni acestui uvragifl periodic, *1. E. Delannoy, destul de cuuoscnt în sf*ra <^ar'B^ce** ne garantez? un conţinut nn numai bazat pe documente oficiale dar şi ştirile neoficiale afl să fie bine opreţiate de opinianea publică, fiind ca redactorul este iu relaţiile cele mal întinse cn cercurile înalte. Acest uvragiB va eşi în 50 pflnă la 60 livresone pe an, şi se primesc abonamente în librăria ndstră cn preţul de fr. 31^25 pe termen de un nn, trămis aea«S direct— fără întârziere—prin poştă. Tot odată mai avisăm pe D-niî amatori de ştirile 4iln'oe ca 80 no‘ Z,îlrnl frances La France de vemj*™ cn 20 ban! nnmSrul. (615). E. Graeve Ar Comp. Podul Mogoş6ieI No. 4c. O prăvălie de circiumă cu cinci camere şi pivniţă mare pentiir 60 buţî, este de închiriat de la Sf. DimUrie viitor, Calea Văcăreşti No. 57 (Jicniţă). Doritorii se pot adresa la sub-semnatul proprietar acolo în ori-ce ora, 60*1—0. Gr. Gălăjflflcn.