Nr. m. JUOI 25 AUGUST. ANUL II. - 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANIA : *• U».......................... *e 6 luni.............. * '♦ 3 luni .................. • IN STRĂINĂTAT*: le Ml.......................... L. a. . • *© INSIRTIUNI SI MCLAMIÎ l.ini» df SO littre pMi», P»K'»» ’Y"5? *>aBl-l’p rm,nn III, 80 buil, P* PMP”» II. 8 IM noi. Reclam* 8 IM noi linia. Un numfir In Capitali 10 bani. IMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LCCRD. Biuroul Redno^iel şi Ad m i i» i« t rn ţ iei: F’^liatul „Daoia". AKTTTISTGIT7RI S« prii mese tn str&infctate: La D-nil Haamm ftmm A Voflw In 7ienna, WalBschgasse 10 A. Oppolik In Vieonn, Btubsnbastei Jj Rmdoi Mo«m In Virana , SeilersUtte 2 j Faum SrdiaJuM In Virana, Teinfaltstrasse 17» Philipp Lio Ln Virana, Kachrabachgaaae 11» L. f t~i* A Comp. In Peşta fi Boom Laffiu-B*lli*r ă Comp. [n Paria. BcrUorl ie francate di a* primato. ▲ rtioolele nap oblicate te vor arde. Un Dumtr In Oiitriota 15 bani. Caranl de Hacnrosei, 24 August )1>lig. Rurale..... 837. 821/, • DomraiftJe . . . 7 «7. 7 #'•/• Credit funciar rural . . 72 71*/. * , urban 64 Irapr. municipal al Capit. 74 --- Obli*. Pennl..... 150 --- Oblig. Dacia..... 200 --- * Romania .... 40 --- Impr. municipal cu premii l --- --- Renta Kominft..... _ --- Parii 3 Iun!..... 9925 --- Londra * ..... 2515 --- V^îraa » ..... --- --- Herlin * . . f . . 1231/. --- Canal de Tlena, 4 Soptembre. Metalice........................ 15 Naţionale..................... 66 90 Renta In aur.................. 74 50 Urne..........................112 — Acţiunile b&uoel .....# 854 — Creditări .....................197 — London.........................119 55 Obligaţiuni rurale augare . . 75 50 » temeşrar .... 75 — » transilvane ... 79 80 Argint In mârfurl............. 104 8C Ducatul......................... 5 G® Napoleonul...................... 9 5G'J* 100.......................58 65 CarsBl de Berlin, 4 8eptembre. Acţiun. Ctilor ferate române . 15 2o Obligaţiunile române 6%. . 52 80 Priorităţile C. fer. rom. 8% 60 50 Imprumutil Oppenbeim ... 81 75 Napoleonul....................16 28 Viena, termen lung ..... — — Parii * icurt .... 81 85 Calendar ni (Jllel Juol 25 Aagukt (6 Septerabre). Patronul idilei: Ap. Bartbolomeu şi Titu. Răniri tul idrtlul : 5 ore 60 min. Apuiul aârelul : 6 ore 27 min. Fotele lunel : Ultim Quart ^LEGAREA TRENURILOR Bncnreicl—SaoAra Bucureac! . . . 8.15 b 10.-< i Ploracl .... 12.06 < Briila . . . . 1.45 5 7.15 Tecuci 8 . . . . . 4.38 n 11.40 Roman . . . . 4.54 Buot'va, sosire . . 12 03 3 9.55 8aeAva Bncnreael 8uc^ra...........5.11 4 8-46 d Roman.............8.45 n 12.10 d TecuciO...........11A0 n 5.10 { Briila ..... 3.08 n 8.10 ■ 6.68 Ploetol..........7.12 d 2-45 Bucurate!, totira 8.30 I 4-80 ş Bicoreiol—Verelor#?» Bucurate! .... Pite*t!.......... Slatina.......... Craiova ..... Vâroiorova, totira Terclirm-BieveMl . . 8. - . 8.03 d VfirciorOTa . . . . . . 6.45 < . . 11.21 c 10.16 b Craiora .... . . . 11.44 Slatina..... Piteşti..... . . 9.01 Bucarescl, sosire . . . 7.40 7.15 i Bicirwel-fllirjli Bucnreae! ....... 9.15 d 6.05 o Giurgiu, totira........11.35 g 8.27 a «largii—Bieareael GiurgiQ..................1.16ci 4.55 Buoaretcl, aotire . . . . 9.48 g ofensivă din partea turcilor. 8’ati primit ştire despre o concentrare de trape turceşti la Nevesinie. Se crede, că snnt aici () — 8000 ^amenî. In orrn,t acestora, Muntenegrenii ad întărit garnisoana din trecătoare» de la Dngnl R*gusa. 1 Kepteruhre, Poarta adnnâ atât in Ianni», cât şi în Larikoa nutri cantităţi de mnniţinnl şi mare, pentrn ca în tot momentul ea poată pune miliţiile din Thessalia şi Epir pe picior de răsboi. Toate trecătorile despre €recia urmează a se fortifica şi a fi apărate de garniBoane îndestulătoare. — In Herzn ovina s’ad format zece batalioane de gardă naţională, care ad şi foBt deprinse la arm#*. Nt-Pctersbnrg, 1 Septembre. Generalul Leonoff a comunicat cartiem-lui general la 31 Angnst, 3 ore d. a. că mal multe atacuri turceşti ad fost respinse cn vitejie. Dnpă o a dona depeşă, lnpta de la Kn-rahassankdi a fost foarte înverşunată. Generalul Leonoff s’a ţinut în posiţinnile sale cnrs de 12 ceasuri, cn puţine trnpp, contra a 12,000 turci. Satul a fost luat şi relnat în şase rânduri. In sfârşit Leo-noff a fost silit a se retrage pas cn pas, şi la 8 ore a sosit la posiţinnea principala, Inând cn sine şi toţi cel 400 răniţi. A stă-zi dimineaţă tnrcil concentrează puteri însemnate la Gadova şi Popkdi. De asemenea pe soşeaua între Rn seine şi Raegrad s’ad concentrat opt batalioane tnrcescî cn cavalerie, şt ad început a înainta spre Kadikoi. Alte detaiarl lipsesc. St.»Petersbnrş, 1 Reptembre. 3e comunică din Gornistndeui, de la 31 AugnBt : Erl tnrcil ad atacat avantgarda coloanei de la Rusciuc, care s’a retras de la Sadina, Karahassankoi şi Haidarkoi spre posiţiune,* principală. Alte ştiri lipsesc. Afltă-zî la 9 ceasuri dimineaţa, tnrcil, eşind din Plevna, ad atacat posiţinnile noagtre de la Pelişat şi Sgaliţa, desvol-tând puteri foarte însemnate.— Dapă ştirile sosite până la 10 ceasuri, focul de artilerie şi pnscî era foarte vid. In trecătoare» de la Şipka domnesco cea raal mare linişte. Se pare, că dnpă Inptele zadarnice de şase zile, armata lnî Snleiman-Paşa e foarte desorganisată. Ca mal na-inte, toate trecătorile din Balcani snnt în manile roşilor. Conutantlnopol, 1 Sept#*mbre. Fortificaţiunile de la Adrianopol se urmează cn înoită energie, de oare-ce guvernai vueşte cv ele b3 fie gata mal na-înte de iarnă. Dnpă nonele hotărîrl ale consiliului de resboT, se vor conatrni 21 fortnri detaşate, împărţite prin Mariţa în două. Armarea lor nn a fost hotărită. — Gnvernnl a mal înrolat in Asia G000 voluntari zeibegi. ConsUn ti napol. 1 Septcmbrf. O depeşă a lnî Osman P.tşa face arătare despre o luptă, care a avnt erî loc la Peliihaţ, nn departe de Plevna. Trapele tarceştl do recunoaştere ad luat şanţurile ruseşti. Rnşiî ad foşt siliţi a se retrage, lăsând în urma lor un tun. I lliinc Hclrî pe paginii III-a PublicAml mul joa decretata pentru transformarea cabinetului, promitem a trata mâne pre larg atât deBpre aceste mutaţinnl lu minister şi despre Însemnătatea lor în cir- cumstanţele actuale, cât şi despre diversele schimbări ce s’a făcut In comandele supreme alo armatei, tocmai în ajunul unor lupte decisive. Ne mulţumiţi pentru astA-dată a constata, că .Monitorul oficial- vine în fine, a publica aceste schimbări, cari de altminterea figuraţi deja de câte-va zile îu toate ziarele oficioase: Prezidenţia consiliului de miniştri. CAROL I. Prin graţia lnî Dumnezeii şi voinţa naţională, Domn al Românilor. La toţi de faţa şi viitori, sănătate. Văzând raportul ministrului Nostrn preşedinte al consilinlnl, sub No. 528. Am decretat şi decretăm. Genetal Cernat, ministrn de resbel, este numit comandant al armatei române de operaţiune, pe timpul Cât Void comanda ambele armate în faci» Plevnei. Pe timpnl cât d. general Cernat va lipsi peste frontieră, d. preşedinte al consilinlnl de miniştri va face interironl ministerului de reebol. Ministrul nostrn preşedinte al consilinlnl este însărcinat cn eseentarea acestui decret. Dat în Corabia, la 20 August 1877. CAROL. Preşedintele cont iii ului miniştrilor, I. C. BrăUanu. No. 1,772. CAROL I, Prin graţia lui Dtimuezed şi voinţa naţională, Domn al Românilor, La toţi de faţă şi viitor sănătate-, Văzând demisinnea ce Ne-a îufăţişit d. Ioan Docan, din postul de ministru al lucrărilor publice, Am decretat şi decretăm ce urmează : Art. I. Deraisianea d-lul Docvn este primită de Noî. Art. II. D. P. S. Anrelian este numit ministra Nostru secretar de Stat la departamentul agricultura!, comercialul şi lucrărilor publice. Art. III. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este însărcinat cn aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Turnn-Mtgarele, la 21 Angnst 1877. CAROL. Preşedintele consiliului miniştrilor, I. C. Rrătiiinn. No. 1,709. BDCDRSSCI 1 MaJ multe ziare comunica din Con-stantinopol ştirea, cA ambasadorul Germaniei, Principale Reusz, ar fi sondat pe marele Vizir relativ la idea unul armistiţift de mal multe luni. De asemenea ambasadorul Au-stro-Unfţariel, Corniţele Zichy, ar fi dat marelui vizir o visitA, urmArind aoela-şl scop. In sflrşit. ambasadorul En^literel, Layard. ar fi sfAtuit pe Edhem Paşa a nu refusa bunele oficii, pe care i le-ar oferi vre-una dintre puteri. îndeobşte ziarele europene pun la IndoialA aceste ştiri; se prevede tnsA, cA, dacA nu acum, mal curAnd ori mat tArzifi. poate chiar peste cAte-va zile, idea unei mediaţiunl la PoartA poate sA devie potrivită cu şituaţia, ce tocmai ur-mp;yA a se crea pe cAmpul de ros-boifi. DupA raporturile mal detaiate, ce afi sosit de pe cArnpul de resboid, nu mal remAne IndoialA. cA ln luptele din urinA turcii aft avut succese positive atAt morale cAt şi strategice. Nu putem şti, Intru cAt aceste succese le vor fi de folos : ele sunt InsA un lucru, pe care trebue sA-1 ţinem ln vedere tn toate combina-ţiunile noastre politice. E cu putinţă, că ln urma luptelor din urmă, cartierul general rusesc ar fi Intru cAt-va dispus a admite idea unul armistiţiu şi Intru cAt nu ar fi IncA dispus, poate să ajungă a fi prin luptele, la care ne aşteptăm. Ast-fel unele din ziare discută cestiunea me-diaţiunel, ca pe o eventualitate, ce nu mal se poate lncungiura. De şi nu se crede, cA tnrcil vor putea să bată pe ruşi, se crede că după cum stafi lucrurile, ltuşil, In anul acesta, nu vor putea să dea turcilor o bătaie decisivă. Nu remAne dar de cAt un armistiţiu. Se asigură, că Edhem Paşa ar fi declarat, că după ce ruşi afl Început resboiul, nici un bărbat turcesc nu poate lua asupra sa respunderea de a primi propuneri de armistiţiu, cAtA vreme oştirile ruseşti nu vor fi respinse de pe teritoriul turcesc. Această declaraţiune, chiar dacă nu ar fi adevărată, e foarte firească. De la fire, Turcii sunt mAndri şi cu atAt mal mAndri trebuesc să fie acum, după ce aft avut nişte succese, prin care afl pus lumea In uimire, îndată Insă, ce vor fi bătuţi pe cAmpul de resbol şi vor trebui să se Încredinţeze, că In anul acesta nu vor mal putea respinge oştirile ruseşti de pe teritoriul turcesc, buna chibzuială II va îndemna să şl calce pe mAndne şi să primească, ori chiar să ceară un armistiţiu. Dacă Insă In luptele, ce vor urma, el vor avea succese, atunci nici vorbă nu mal poate fi de armistiţiu. Turcii şti A prea bine, că lntr'o luptă cu imperiul otoman, ruşii nu pot găsi Intre puterile europene nici un aliat. Fireasca rivalitate, ce are loc Intre puteri, face ca toat să se bucure, cel puţin tn taină, de succesele armelor turcesc!, de oarece toate se pot teme de Rusia, dar nici una nu se teme de Turcia. De aici urmează inderătnicia lor. De sigur stăruinţele Germaniei şi cu a-tAt mal nuilt. stăruinţele Austro-Dn- gariel pentru lnchearea unul armistiţiu sunt In adevăr zeloase numai ln casai cAnd acest armistiţifl e In folosul turcilor; Intru-cAt el ar fi ln folosul ruşilor, el Inttmpină resis-tenţă la Poartă şi Incăpăţlnarea turcească II scusă pentru eşecul diplomatic. Pentru că să nu mal ne Îndoim, cAt de străns sunt legate interesele austriace de soarta armelor rnsescI, e destul să ţinem In vedere că înainte de lupta de la Plevna cursul napoleonului era de 10 fi. 16 creiţarl, eară astă-zl e de 9 fi. 54 creiţarl. Şi negreşit, daca turcii vor putea să urmeze a secera succese, Austro-Ungaria nu va stărui din tot adinsul pentru lnchearea linul armistiţifl. Bătuţi trebuiesc turcii şi apoi poate fi vorba de armistiţifl; mal nainte nu. Francia a suferit o mare perdere. Thiers, fostul president al Repu-hlicel, a murit răpede la Saint-Geriuain en Laye. DIN AFARA. Atitudinea Sărbiel urmează a fi indecisă. Nimeni nu se mal Indoiesce Insă că, la un moment oportun, ea va intra ln acţiune. Austria, care pAnă acum ameninţa pe Serbia cu ocupaţiune, nu pare a mal fi dispusă să Impedece intrarea el în acţiune. Se asigură că Corniţele An-drassy s’ar fi angagiat faţă cu ambasadorul otoman Aleeo Paşa, că Austria va ocupa Serbia, cAnd ea va intra ln acţiune. Acum acest an-gagiament s'ar reduce, remAind ca Austria să ocupe Serbia, numai dacă ea ar coopera cu trupele rusescl, ori dacă ruşii ar opera pe teritoriul săr-besc. „Frern lemhlatt* caracterisează această ştire de o fantasmagorie. Astfel e probabil, că Austria In deobşte nu tnal pune pedecl acţiunel săr-beştl şi atărnâ numai de la Sărbia. dacă vrea ori nu vrea să intre In luptă contra turcilor. După ştirile sosite din Viena, Es-sad-Bey, a fost numit ambasador al Porţii otomane la Viena, ln locul lut Aleco-Paşa. Essad-Bey a fost pAnă acum ambasador la Roma, eară mal 'naiute ambasador la Athena şi Consul general la Pesta. — Se crede că numirea lui a făcut o bună impre-sinne ln cercurile diplomatice din Viena. TIMPUL Corespondentul ziarului Le Tcmps serie următoarele din Igdyr (Asia) : Situaţiunea nu s'a schimbat; fiecare dimineaţa, deşteptându-ne, vedem A rara tul tot In aceeaşi parte. Sunt două lucruri cari nu se schimbă şi nu sper să se schimbe la Igdir : ăraratul cu diadema lui de ghiaţâ, şi obiceiul ospătarii noastre. Iu acest Orient unde nimic nu se schimbă, unde Kurzii nu păstrat până acum obiceiul şi armamentul strămoşilor lor 'Iezi, bag de seamă cu durere, că ceea-ce se schimbă mal puţin este : bucătăria. Suntem trei soţi de nenorocire; a-celaşl geamăt rse din trei piepturi, c&nd Elii ful, neîmpăcatul Elief. pune In centrul triumghinlul format de farfuriele noastre, pilaful cu puid, al căruia frat» Vara mănent eri. pe al căruia văr 11 vom mftnca mâine, fericit strămoşul dacă va scăpa. Căldura, apa clocotitoare, hrana rea, toate acestea nu ar fi nimic, dacă am avea de lucru. Ceea ce ne omoară, este nemişcarea. Resboiul este tot c^ poate fi mal impresionâtor, sad tot ce poate fi mal plihticos. Ori eşti, ori nu eşti corespondent. Ne trebuie obuse, n’ar mal fi pe lume. Eatâ doă-spre-zece zile de când fac beligeranţilor credit de timp, ceea ce represintâ un număr oare-care de linii. Acest capital trebuie să aducă — negreşit — interese. Dar. pe calea ce ad apucat, rai se pare că o să lase cu buzele umflate pe bieţii corespondenţi, cari ad crezut Că a Început resbelul Caucasulul. In sfărşit, ajutoarele ne-au sosit; asta e ce-va. Mi-se pare că la Ale-xandropol ne socotead deja In hâtae cu inimicul. Oficeril din cavaleriă ne povestesc că dânşii 3’ad pus In grabă pe drum, ca să vie să ne aducă a jutor, şi că n'ad avut vreme nici sâ'şl ia cămăşile trebuincioase. Au fost foarte surprinşi că ne-ad găsit ocupaţi numai de a ne aerisi ; dacă s'ar fi putut aştepta la aceasta, nu ar fi venit aşa de grabă. Cât despre turci, perduţl fiind In tocmai ca acel nori ce'l ridică zorile, şi pe cari II vezi dispărând cu rouă, sunt ettte-va zile, tot s'a mal prins cât un kurd pe ici pe colea; acum Insă 3’a sferşit, numai avem nimic de înhăţat. Nici cel mal mic başi-buzuc la orizont. Unde sunt? întreabă servitorul, când latră vreun câne dimineaţa. Nu se mal văd Înaintea noastră; i-avea-vnm în coastei Faptul e câ se aratâ In drumul nostru din partea despre Kulp. In locul lor, e mult timp de când eh aşi fi cercat a mă vlrl ca un’colţ Intre noi şi corpul lui Loris Melikofl... dar nu Încape strategie... E o căldură groasnică. Scrisori particulare ne Insciin-ţeazâ că trebue să ne asceptăra la o mişcare Înainte generală. Îndată ce trupele trimise din Rusia vor ajunge la corpurile lor respective. Dea D-zed ca să se facă mal iute. Nu adecă, câ viaţa socială la Ig-dyr este lipsită de petreceri. Nu pot trece cu vederea de a vă pre-senta pe I. S. R. prinţul Persiel, Riza-Kuli Mirza, unul din cel mal amabili tovarăşi al noştri de arme şi de miseriă. A vă povesti prin ce şir de revoluţiunt dinastice şi in-intrigl de palat, Prinţul Rina, al căruia tată a fost fratele mal mare al Shahuln! de astă zi, s'a văzut de-pârtat de treptele tronului şi silit a-şi căuta adăpost In Rusia, ar fi prea lung. Şi-apol nu trebue sâ ne certăm cu niminea ; Nasir-Eddin. .este sad nu este usurpator de tron, pe noi nu ne privesce. Nu scid şi nici nu vot să aflu. Dar ceea ce scid, e că nepotul săd, care mi a promis o visitâ la Paris, este un tăuăr foarte garant, ajutor de câmp al M. S. împăratul tutulor Rusielor, colonel In garda imperială, scie de minune franţu-zesce, e vesel, băiat bun , cu un cu-vant tocmai potrivit a avea succtse In saloanele oraşelor civilisate, gra-lă calităţilor sale personale, şi mal cu seamă mustăţii sale curat persană. El residă la Chucha, In Transcau-casia, şi comandă doă regimente de cavalerie iregularâ, dar nu prea pune preţ pe această comandă. Mal deu-nă zi II ceream scirl despre regimentele sale. — „Oh! respunse el surlzănd, oamenii mei toţi ati deşertat; de a-tuncl sunt puţin mal liniştit*. Ca toţi prinţii ce caută adăpost la ghiaurl, el este conspirator şi po-vestesee despre unchiul săd istorii, istorii de mare haz ; dar nu le repetă pentru câ ed ţid grozav ca sâ nu mă cert cu nimenea, nici chiar cu şahul Persiel. De şi bun patriot, el este plin de scepticism In ceea ce privesce armata persană, aşa cum se află sub guvernul unchiului săd şahul. Nu e multă vreme — povestesoe prinţul Riza — un ofiţer din flot a rusă de pe marea Caspicâ visita cu bastimentul săd portul persan Ao-terabad. Densul merse să'şi arate hârtiele sale la comandantul locului, un vechid sub-oficer italian : „Nai putea organiaa In onoarea mra o mică revistă? li Întrebă el. Aşi fi curios să constat ed insu’ral condiţiunea materială a oştirilord voastre — Cu multă plăcere, scumpul med căpitan; pe poimăne. — Dar poimăne tocmai plac. Ar fi cu putinţă deci a hotărî mica serbare pe mâine? — Cu părere de râd, căpitane ; mâine nu se poate. — Ce păcat! Şi pentru ce? — Pentru câ vezi d-ta, soldaţii n are fie care de cât câte o pereche de culioţl. Ad să le sp le mâine pentru revisie; Înţelegi prea bine că trebue să le lăsăm timp de a şi-t usca !* Prinţul Riza-luili-Mirza a luat parte la lucrările espediţiunil sciin-ţifice ruse [ie Arau-Daria şi şt a Însemnat suv. nirile sale de călătorie într’o broşură In franţuzesce din care mi-a făcut şi mie una present. Ne-a povestit o h-gendă cindată ca circulă prin libian tul Kivel, asupre originel cailor turcomanl. ce se numesc prin partea locului Bedos sad Arabis. Sciţi că un armăsar de a-ceastâ rasă celebră, adusă In Europa de ambasadorul din Teheran, al reginei Ana şi cunoscut sub numele de Godolfin-Arabia, a devenit tată) rasei engleze. „Pe vremea lui Solomon-lnţeleptul la care musulmanii se închină so-cotindu-1 ca un profet de al lor), se afla, ca la şapte verste de la luva, în partea despre răsărit, un isvor ale căruia urme 3ă ved şi a-fcuma. Mii de cal cu aripr venead de bea apă de acolo. Intr’o zi, Solomon avu ideea de a pune mâna pe aceşti cal şi ordonă deci de a vărsa un narcotic in isvor ; când caii, cari beuserâ din a-ceastâ apă, şi perdurâ simţirile, i-au prins şi le-ad tăiat aripei»... IsvDrul ge chiamă asta zl Hazarab. ceea ce lnsemma2â în limba persRnâ. Mii de cal. Prinţul ne-a arătat azemenea un firman foarte estraordinar al Kha-nulul din Kiva, care Începe ast-fel: „In virtutea pietril filosofale limpede şi solară a inimel noastre...* Dar mă opresc. Sâ-mt fie permis a esprima aci I. S. R. recunoscinţa mea pentru escelentele nerghilele ce am fumat la dfinsul şi pentru legumele ce ne-a trimes cu graţiositate. „Daily-Telepraph* publică următoarea telegramă ce i s'a trimis de către corespondentul săd din cuar-tierul turcesc „Soldaţii armatei regulare ad pe-tiţionat la Salih-Paşa, cerând ca sâ nu mal dea voe başi-buzucilor şi cerchezilor de a da târcoale prin câmpurile de luptă şi a omori pe răniţi după bătae. In consecinţa acestui apel, başi-buzucil s'ad Împărţit tn cadrele armatei regulate. Circasianil Insă ad refusat a se supune disciplinei militare.* Sâ sperăm câ vor primi, cu toate că tn rândurile armat1'! regulate nu fac de cât a produce confusil şi a lmpedica mersul tactic In bâtae, de oare ce lăcomia de jafuri şi setea de sânge sunt doă lucruri necompatibile cu regula şi disciplina. Corespondentul lui „Times*, vorbind de trecerea armatei noastre pe la Corabia peste Dunăre, dupe ce constată câ punctul trecătoarei a fost bine ales şi pontoanele noastre bine construite, raportează despre o versiune după care, 6000 Turci ar fi venit din Vidin spre a se opune trupelor noastre. După ce insă dovedeşte câ acest număr de Turci nu avea de unde veni, de oare-ce Osman-Raşa curâ-ţise şi luase cu siue toate oştirile ce se aflad pe lângă marginea Dunării, face următoarele apreciârl asupra oştirii române : ,Ori ce s’ar putea zice despre armata română, — că nu este dedată cu resboiul—aretarea a vre-o 25,000 oameni, bine echipaţi şi dispuşi la luptă, pe flancul şi la spatele posi-ţiunil de la Plevna trebue să pară foarte superâtoare Turcilor, mal presus de toate câ aceşti din urmă trebue sâ se aştepte a fi atacaţi In dată şi din faţă, de o forţă mare. Românii ad ales de trecătoare, un drum destul de bun în acest timp al anului, care se întinde de-a lungul rîpel drepte a Iskerulul şi dă, prin dosul Plevnel, lângă Aizir, In drumul mare prin Arhanic la Sofia, care este actualmente linia de comunicaţie a lui Osman-paşa.* Citim In „România LiDeră* : Sperăm câ de acum Înainte „Monitorul oficial al României* va începe sâ vorbiaacă. Naţiunea trebue Înştiinţată exact şi la timp despre tot ce se petrece pe câmpul de resbel. Majoritatea armatei este compusă din copiii ţăranului. „Monitorul*, mergend în toate comunele, este dator să ducă săteanului ştiri despre copiii săi din resboid. Noi vom căuta să ne Împlinim Cât mal bine datoria de ziarişti către public, dar ori cât de multe ar fi mijloacele noastre de informaţi- une, ele sunt inferioare mijloacelor „Monitorului statului*. Adresăm dar din nod o respec-t.uuasâ rugăciune guvernului, de a nu neglige acest servicid necesar In împrejurările actuali. Este nemulţumitor pentru noi de a afla, după trel-patru zile, cele ce se petrec la noi In ţară, din ziarele străine, şi de a alerga să citim „Pohtische Correspondenz* ca sâ ştim unde ne aflăm cu situaţiunea politică şi militară a României. Se confirmă ştirea dată In penultimul nostru număr, cum că generalul Cernat este numit comandante generalul al armatei române. M. S. Domnitorul are comândul superior al Intregel armate romftnoruse, care formează aripa dreaptă a forţelor ce operează contra turcilor. In acelaş timp aflăm că, generalul rus Zatof fiind numit cap al stat-mnjorulul general al aripei drepte, colonelul Slâniceanu a trecut ca comandant al corpului ântăl al armatei române, In loculd generalului Lupu, care a fost transferat In capul corpului al doilea, In locul generalului Iîadovicl. Locot. colonel Pilat este numit a-diutante al capului stat-majorulul general. „Românul* ne afirmă că In curând garda civică din Bucurescl va fi pusă sub legile militare, conform legii respective, pentru cazurile de rt-abel. Ar fi de dorit ca această dispo-siţiune să se iea mal repede pentru oraşele de pe cordonul Dunării. BESBELUL Oornl-Stnden, 30 Aoguit. Inform and Q-nrâ la Nicopoli c& se începuse lnpta prin Balcani, efl doream să me îndreptez efitre Şipca, trecând prin Selrl; dar dromnl era )nng, incomod fi periculos. Ast-fel a trebnit să m5 dac în cnar-tiernl gineral al armatei rnseştl ca pă ca-pSt scirl, şi apoi, daca lnpta ar fi început, i5 m? îndreptez către Balcani. Dar m’am încredinţat că, pentrn moment, s’a amânat. Eaca informaţinnile precise fi depline ce v8 pot comnnica : Se răspândise vorba, că Soleiman-paşa ar fi treent Balcanii, pe la Demir-Kapi sad ainreo, la apes de Şipca, fi că s’ar afla pe lângă Elena, spre a se pnne In mişcare contra Târnovel. Poate că numai o parte din infanteriă fi cavaleriă turcească trecuse dincolo. Adevăral însă e, că, in zioa de 19, Soleiman-paşa înconjură Ka-zanlik cn 40 batalioane. Mica garnisonă mită UKMM. POVESTEA LUI HARAP ALB1) DE 10ăN CREANGA. (Urmare şi fine) Dar turturica fiind mal uşoară, ajunge mal înainte; şi pândind tocmai când era soarele In cruce, de se odihneai! munţii numai pentru o clipita, se repede ca prin foc şi iea trei amicele de măr dulce şi apă vie şi apă moartă; şi apoi ca fulgerul se lntoarcelnapol. Şi Când pe la poarta, munţilor, calul II ese Înainte, o popreşte In cale şi o ie cu măgulele zi-cându’l : „Turturirâ-rică, dragă păsărică, a lâ la miDe cele trei snucele de măr dulce, apa cea vie şi apa cea moartă, 1) Din .Convorbiri Li Urare*. şi tu du-te Înapoi de-ţl ia altele şi mă i ajunge pe drum, căci eşti mal sprintenă de cat mine.—Hal, nu mal sta la Îndoială şi dă-mi-le : căci a-tuncl are să fie bine şi de stăpânu-med şi de stăpână-ta; şi de mine şi de tine; earâ de nu mi le-I da, stâ-pânu-med Harap Alb este In primejdie, şi de noi încă n’are sâ fie bine. Turturica par’câ n’ar fi voit. Dar calul no mal întreabă de ce ’I e cojocul; se repede şi’I ia apa şi smi-celele cu hapcaşi apoi fuge cu dănsele la fata Împăratului şi i le dft de faţă cu Harap Alb. Atunci lui Harap Alb î s’a umplut inima de bucurie. Vine ea şi turturica mal pe urmă dar ce ’ţl e bună ? — Alei, ţolinâ ce-mi eşti, zise fata Împăratului ; da bine ra’al văndut.— Dacă e aşa, hai, porneşte chiar acum la Împăratul Vei de şi vesteşt.e-1 că venim şi noi şi urmă. Atunci turturica porneşte.—Eară fata împăratului ingenughe dinaintea tâtănâ-seu şi zice : — Bine-cuvânteazâ-mă tată, şi re-mâl sănătos! Se vede câ aşa mi-a fost sortit şi n’am ce face: trebue să merg cu Harap Alb şi pace bună. După aceasta, ’şl ea cele trebuitoare la drum, apoi încalecă şi ea pe un cal năzdrăvan şi stă gata de pornire. — Earâ Harap Alb luân-du-şr oamenii săi, Încalecă şi el şi pornesc spre Împărăţie, 1) zed sâ ne ţie, ca cuvăntul din poveste, Înainte mult mal este. Mers’ad el şi zi şi noapte, nu se ştie cât ad mers ; şi de la un loc, Gerilâ, Flămânzilă şi Setilâ, Pâsftn-Lâţl-Lungilă şi năzdrăvanul Ocliilă se opresc cu toţi In oale, se opresc şi zic cu jale : „Harap Alb, mergi sănătos! De-am fost răi, tu ne-ol erta, căci şi râul câte-odat.ă prinde bine la ceva. Harap Aln le mulţumesce, ş’apol pleacă liniştit. Fata vesel ir zâmbeşte, luna ’n cer a asfinţit. Dar In pieptul lor răsare... — Ce răsare — Ia un dor ; soare mândru, luminos şi In sine arzător, ce se naşte din scânteea unul ochid fermecători Şi mal merg el, cât mat merg, şi de ce mergeai! înainte, de ce lui Harap Alb i se tulburaţi minţile, ui-tându-se la fată şi văzând o cât era de tânără, de frumoasă şi plină de vină ’ncoace. Sâlâţile din grădina ursului, pe-lea şi capul cerbului le-a dus la stăpânii-săi! cu toată inima. Dar pe fata împăratului roş mal nu ’l venea s’o ducă, fiind nebun de dragostea el. Căci era boboc de trandafir din luna lui Maiil, scăldat In rouă dinii neţii, desmerdat de cele ântăl raze ale soarelui, legănat de adierea vântului şi neatins de ochii fluturilor. S’ati cum s’ar mal zice la noi In ţărăneşte, era frumoasă de mama focului ; la soare te puteai uita, ear la dânsa ba. Şi de aceea Harap Alb o prăpădea clin ochi, de dragă ce ’l era — Nu e vorbă, şi ea fura cu ochii din când în când pe Harrp Alb, şi în inima el par’că se petrecea, nu ştid ce . . , poate vre un dor aBcuns, care nu ’l venea a ’l spune. Vorba cântecului : „Fagi de-aco!o, vini ’ncoace ! 1 „Şezi binişor, na-mi da pace.‘ s’ad mal ştid ed cum sâ zic, ca să nu greşesc ? Dar ştid atât», câ el mergead, fără a simţi că merg, pâ-rându-li-se calea scurtă şi vremea şi mal scurtă; zioa ceas şi ceasul clipă; de, cum e omul, cftnd merge la drum cu dragostea alăturea. Nu ştia sărmanul Harap Alb ce ’1 aşteaptă acasă, căci nu s’a fi mal gândit Ia d’al de acestea. Insă vorba cântecului : „De-ar şti omul ce-ar p&ţi, „Dinainte s’ar păzi. Dar eacă ce rn’am apucat de spus. —Mal bine vă spuneam, că turturica ajunsese la Împăratul Verde şi ’l înştiinţase câ vine şi Harap Alb cu fata Împăratului Roş. Atunci Împăratul Verde a şi început a face pregătire, ca pentru o fată de împărat, dând şi poruncă, să TIMPUL asească, care o ocupa, se retrase iu Mălini. Scopul lui Soleiman-pag \ »ru sâ si-nască Btrimtoarea Şi pori foarte întărită iu natură ţi priu artă. Alungând pe KuţI e la Gabrova şi de la Târnova, el b ar fi nit cu tel doi Paşi, Osman de la Plevna i Mehemtt-Ali de la Rasgrad. Pe lângă posiţiunile turceşti de care Iuţii se imposes' seră, îu 19 InliG, mal lobândiră încă şi altele pe platoul, care •ate lângă dealul Bile anului Şipcel. Ei a* ^ezară trd baterii de constrncţiune noă, prouuwite: battria San-NicoaJG, rotunda ţi turcească. Aceasta a? zice ftst-fd, fiind jl era înarmată cu tunuri luate de la furci. Ruşii ftveaQ forţe cu mult nmt mici de ât inemicul : trei batalioane rozeţti ţi >fttru bulgare, pe lângă o artilerie nece-ţariă. Io ziua de 20, cavaleria turcă dete foc «tulul Şipka, care eate situat la poalele Calcanului, ţi care se numeşte tot ast-feh Oe acolo, o stradă foarte îngustă ae rădică povârniş răpede până la vârf, adică până n creştetul muntelui. In 2i, Turcii se mişcară contra Ruşilor, formând o coloană strânsă de atac. In loc se Împrăştie ca vânătorii prin munte, fi apoi să se întoarcă către punctul pe care pnteaG să *1 ocupe, dânşii se urcaft moreG n deplină ordine pe calea rapidă. Indesuiţî de strâmtorile munţilor, eî uft suferit mari perderl până aO ajuns pe un mic platod, de unde artileria rusă trăsnin o ploae de obnse compacte. Tonurile, cari aG făcut Turcilor maî mult r5G, fură tocmai acele ale bateriei din artileria rusă, ze m zicea, după cum am spus, bateria turcă. Respinşi de m d multe orî, răspunseră tot-d’auna cu mal multă vigoare a-taculuî, zece bhG şi doS-z- ci ori ; dar tot-l'auna afi fost respinşi cu foarte mari per-derî. In timpul nopţii încercară o întreprindere foarte primejdioasă. Acaţându-se sus prin munţi, şi înşelând privigherea sentinelelor roşeşti, un număr foarte curugioa de Turci a isbntit să se apropie de una din bateriele rnse, chiar a pune mâna pe parapet; dar, Ruşii deşteptaţi la timp, se a-svârliră cu repeziciune contra acestor in-drăsneţî, că puţini safl poate nici unul n’a scăpat. Intre alţi turci ucişi iu ziua de 24, a fost şi un mnşir, adică general de divisi-one; se crede că era Reof paşa, ministre] de marină. 1q acea rA, care a fost fatală Turcilor, bG avut mal cu seama daune mari, din causA unor instrumente de resbel aşezate de ruşi in lungul saG pe lângă calea pe unde trebniaQ sfi se suie în vârful muntelui, şi care instrumente se numesc în limba fraccesă •fougâsse,. Ele consistă in o cantitate de pulbere de tonuri pus sub pământ, avend d’asnpra şi in lături petre. Când priu mijlocul unui fir electric se dă foc acelor «fougasse», praful aprinzându-se, aaverlă in toate părţile derâniatnri. Ruşî!, in dimineaţa de 22, primi-eră întăriri, dar încă un de ajuns, fiind-ca trupele otomane eraG cu mult superioare in număr. In dimineaţa de 22, Turcii, în loc să se suie, cum făcuseră puţin mal înainte, în ziua precedentă, prin Btradă de căruţe, merseră prin tufişe şi cioate, înconjurară stânga Ruşilor, şi ’l atacară de acolo, de unde nici se aşteptaG. Unele posiţiunî aO le easă întru întâmpinare. Earft Spânul icnea în sine şi se gândea numai la resbunare. In sfârşit mal merge Harap Alb cu fata Împăratului, cât mar merge şi de la o vreme ajung şi eî la lm-pferâ^ie. Şi când colo, numai eacA ce le eae înainte împăratul Verde cu fetele Bale. 8pânul şi toată curtea împărătească, ca sft ’i primeaacft. Şi văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului l{0ş, 0datA se repede, şi 0 ia în braţe de pe cal. Dar fata II pnne atunci mâna în piept, îl brân-ceşte cât colo şi zice : — Lipseşti dinaintea mea Spânule! Doar n am venit pentru tine, şam venit pentrn Harap Alb, c&cl el este adevăratul nepotal împăratului verde. Atunci Împăratul Verde şi fetele sale aft remas încremeniţi, de ceea ce aG auzit. Earâ Spânul văzând cft 1 sa dat vicleşugul pe fnţâ, se repede ca un câne turbat la Harad Alb şi ’l sboarâ capul dintr'o măgură loviturâ de paloş, zicând: fost pe râ.id per date de Ruşi şi reluate. Turcii primiseră muri întăriri de la Lucia şi do la Şunila. La 2d, începură atacul cu mal nmre vigoare şi cu trupe maî numeroase- Bătălia a fjst mal mult de cât crâncenă. Roşii, îu un loc, după ce sfirşueră auiuuiţiunile lor, începură ea rostogolească şi să asvîrle cu pietre. Biruinţa părea decisă in favorul Turcilor, cAri se imposeea^rît â» fanriel posiţiunî nle Ruşilor. Comanda uleie rus, Derujinsiţ vesti pe generalul Ridefeky să vină în ajutorul ţi nu ja-urda timp; ult-fel s’nr vede» coastrias ft părăsi Balcauul, şi a Aduna pe aT s?I spre a începe retragerea. Acesta a fost momentul critic a giganticei lapte, unde ambele părţi aG combătut cu egală valoare fi partinacie. Radetsky ajunsese la po.ilele Bilcannluî, dar trupele sale eraG obosite de de mare căldnră şi de drumul greG. Atunci, el a avut o idee f-ricită; una din acele idei, cari, tocmai iu morminte de crisâ pot să salveze o armată şi să o facă biruitoare. Li spatele muntelnl eraG patru Rotnii de ca saci (400). I dete joa de pe cal, pe cari suî v eu h tor îl, urcândn-î pe munte. Aseşti vânători sunt cei nini bravi soldaţi, floarea armatei rusescî. Când turcii, cari acum ernG obosiţi şi sa credeaG a fi birnitorî, văzură pe acel cavaleri, ce ’î credea0 apăraţi de trupe numeroase ce le venind în urmă, aft per-dut curagift şi începură a da îndărăt. Roşii luară posiţiunile lor pe la 4 ore post-meridiana, şi cazacii goniră pe inimici până la Kuzanlik. Iu dimineaţa de la 24, Ruşi! aft primit ajutoare înseninate: pe lângă patru regimente , Tarei?, înconjurând muntele pe la dreapta Ruşilor, aft ocupat o pooiţiuue foarte tare, care domineuza calea ce conduce de la Bilcan la Gabrova. Aft făcot ca un IhI de meterez.*, ţi, de ţi nu isbntiră a nţ'za o baterie, cel puţin, eraG apăraţi Îq un loc sigur de împnşcă-trul. Ruşii, de altă parte, primeiG de la Gabrova tot felul de provisiuul, pâuâ şi apă. Nu cred de prisos a nota ftcî, cum, iu timpnHnptHT, o mîe de ţeranl balgarl, pouti tot aceiaşi cari, din satele vecine, fusese trimiţi In Gnbrova ca să arate drumul ca să suie pe Balcani, sa întraceafl, care maî de care, îu timpul tnptei, a procura, suind şi scoborând, luptătorilor Ruşi toate provisiuuile uecbsare, ţi mal cu seama apă. Ei nu încetau cu concursul lor de şi strada devenise precum am spus, nrnî periculoasă. Şi voluntarii bulgari făcură datoria lor ca soldaţi, nşa că , maî toţi oficierii lor aft murit in bătălia. In 2fi—17, focul ruaî slabi. In 2d, artileria rusă trase, fără ca Turcii să ră*- puuză. „Na ! aşa trebue s& păţească, cine calcA jurământul. Dar calul Iul Harap Albîndatâ se repede şi el la spân şi ’l zice : — Până aici, Spânule!—$>i odată mi ţi ’l înşfacă cu dinţii de cap, sboarâ cu dânsul in înaltul cerului şi apof dându ’f drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere. Earâ fata Împăratului Boş, tn vălmăşagul acesta, repede puue capul Iul Harap Alb la loc, 11 Înconjură de trei ori cu cele trei amicele de m£r dulce, toarnă apă moartă, să stea sângele şi să Be prindă pelea. apoi îl stropeşte cu apă vie şi atunci Harap Alb îndată învie ; şi ştergându-se cu mâna de la ochi, zice suspinând : „El, dar din greG maî adormisem! .— Dormeai tu mult şi bine, Harap Alb, de nu eram eG, zise fata Împăratului Boş. sârufcându 1 cu drag şi dându ’f ear paloşul In stăpânire. Şi apoi lngenuchind amândoi dinaintea împăratului Verde, îşi jură credinţă unul altuia, primind bine- Ultîmele sciri sânt acum, că Turcii uft început să «e retragă. No Ae scîe în«ă daca dânşii aft părăsit posiţiunile ce le ocupaft in lungul stradel Gabrova. Perderile 'furcilor «unt nemărginit*», nmî multe de cât ale Bufilor, c*ri asemenea «ft perilut cu la 5Q0<) soldaţi. Ruşii uft nvot nn general nci?, pe Do-rojmski ; ţi unul rănit, pe DragomirofT. Şi Tnrcil uft pprdut un paşă, al cărui nume ’inî »c:ipă din memoria. Eî aft fiicat aceleaşi cruzimi infricoş ite. Câţi-va oficieri ruşi, că/end in nmuile 'furcilor, şi scriind soarta ce *î nţtepti, s’aG ncis trăgânda’şi cu revolverul în cap. Mi h\i spus, că, astăzi, principele Garol h! României era aci la cuartierul general lângă ImpSrâinl. Nu am avut timp «& coudtit, daca iu adevăr se gă«*ia aci. (Pretsa). V*' RECIUZIŢIELfi ABUZURILE SUB 0-nul I. C BRATIANU Citim In .Aurora din Tecncifi : La TeuuciO s’a numit prefect d. Anastasie; In privinţa vieţi i sale anterioare nu )>ot spune nimic, cAcI pe atuncea nu eram la Tecuciu; de cAnd lnsft a ajuns prefect eatA ce a fâcut : A strAmutat, pentru pofta de bani, şcoala care era In centrul oraşului, In nişte case veeht, odinioarA locaşul cueuveicilor la estremitate, !n mijlocul noroiului. Cu toţii seim cu e&iA prije şi lasA mumele pe copil la şcoalA, chiar cAnd localul este In apropiere. Cum ir vor lAsa ele sA per. urpA nn chilometru şi 2 prin noror şi iarna prin viscol şi omAt. El a strămutat şeoalele pentru de 3 ori 30 de ori mal scump de cAt cum.... a vendut pe.... •Pftnea şi carnea, elementele nutritive sunt scumpe şi rele, oausele s'au arătate 1). prefect care are moşia sa prin locuri nftsipoase şi. a făcut şosea seoţfmd pe oameni In timpul secerişului Ear şoseaoa de la Nicoreştl In lunpime do lf> chilometre, stă ln părăsire, macar că pe acolo se face mare gloJărie. In oeea ce privesce justiţia, n'are de căt -gă. vină cine-va şi să cerceteze dosarele corecţionale ale tribunalului. ducâ-se la arhiva ministrului şi a procurorului general şi va privi ca in o oplindâ faptele lor. Uitasem a menţiune şi următorul fapt care ne aminteşte timpurile de annrchie şi do nm'dinţa alp ţărel uoa-stre: Sub prefectul plăşel Bftrlad, n dat ordine tuturor primarilor cft unde vor vedea pe d. Arion sft'l lege, sâ’l ducâ pe jos din sat ln sat, cot la cot, spre a arăta şi lumei, cum pre- cuvfintare de la dansul şi tmpfirPţie tot-odatft. Dupft aceasta, se începe nunta, ş’a-pol dâ doamne bine! Lumea de pe lume a'a str&ns de privea. Soarele şi lnna din cer le rldea. Ş apoi fosfaţi, fost poftiţi la nuntă, Crfteasa furnicilor, Crâeasa albinelor şi Crfteasa ztnelor, minunea minunilor din ostrovul florilor. Crai, crftese şi ’mpSraţl. oameni ln seamft bftgaţl, ş'un pfteat de pove-starifl, fftrft bani ln buzunar. Veselie mare Intre toţi era, chiar şi sărăcimea ospăta şi bea. Şi n ţinut veselia ani Întregi, şi acum mal ţine Incit ; cine se duce acolo, bea şi mftnftnc&, earft cine nu, se uitft şi rabdă. fectul jitie sft pedepsească pe aceia cari lndrăsnesc contra lui ori cu găn-dul, ori cu fapta. ’Ml-e şi ruşine să mal vorbesc de cuvintele ce es din gura prefectului. EI se laudă că şl vu răsbuna şi că va întemniţa pe toţi aceia cari nu’I dau pace saşi caute interesele salo private, cu paguba generali; el spune că Curtea din Focşani este a sa; că procurorul g- neral II eete la ordine şi că dacă nu i se va supune, va face un raport contra sa (dacă nu l'a şi făcut) şi îl va sdruncina fotoliull. Nu e de mirare, căci cu vorbe de a d-sale. am văzut că un preşedinte de Curte, a fost insultat de Ioan Cuza ln grădină pentru cft ’l-ar fi corupt. Jl 1MEC iTA TURCEAM Ci Citim In turcofilul .Koelnische Zei-tung* următoarele din Adriauopol : „Nici odată n’itşl fi crezut cft proverbul nevinovat .pofta vine mftn cftnd, ar putea sft se aplice la supliciul spănzurâtoarel şi cu toate aceste, este ast-Wl. căci, Incepănd mai ftntăiii a proceda cu oare care temere la spănzurarea a patru . apoi a opt Bulgari pe zi, Turcii se pare cft s’aQ dedulcit şi nu mal depart e de căt erl, aft spftnzurat trel-zbcl din aceşti nenorociţi in deosebite părţi ale oraşului. Nici nu e vorbă, această pedeapsă este preceJată de o anchetă şi de o sentinţă judecătorească, dar această anchetă sft face foarte iute şi fiindcă este destul doi martori musulmani pentru a convinge ori ce individ nemusulman de o cnmă, sft poate întâmpla cft sunt acusate du crimă, persoane ce niol nu s'aft gftndit a le făptui, dacă cum-va din ăntăia safi > doua causă, nu ş'aft atras irra a cfttor-va Turei. Tocmai aşa un neguţător însemnat din satul Semenii a fost condamnat şi dus la osftndă erl pentru-că ar fi luat parte la mă-oelul din Eski-Zagra şi cu toate acestea amploiaţii de pe la drumul de fer rn’aft asigurat cft acest comerciant nu pftrftsise Semenii de o lună de zile. O altă causă care dft ioc la condamnări nedrepte, resultâ din împrejurarea cft se iartft pedeapsa celor cari denunţa complici. Frica morţii foarte lesne poate sft smulgă acu-s&rl mincinoase. I’e lftngft acestea, umfttoarul răspuns dat de un Turc, unul comer-s&nt din acest oraş. este caracteristic, şi fain căpătat de la acest comersant, care m’a încredinţat de esactitatea lui. Se scie, cft se atftrnft pe pieptul orl-cftrul condamnat o paneartft, în care se spune crima ce a comis şi testul sentinţil. Această pancartă, remăne acolo, pftnft ce cadavrul osftnditulul se ridieft de pe sp&nzurfttoare. Erl, cftnd s'aft luat corpurile celor spftnzuraţl, zeptielele strftnserft cu multă băgare de seamă foile de hftrtie ln cestiune. Comersantul, ce ’in! servă de garant, Întrebă, pentru ce mai străng acele hftrtil de care nu se mal pu-teafi servi? — „Şi pentru ce nu ? respunse Turcul; o să spftnznre pe alţii şi o să li se atărne aceste hftrtil ; şi pentru care folos, sft relnoin pnncartele? Bulgarul este Bulgar şi ori cft a slt-vftrşit crima aceasta ori cft a săvârşit cea l’altft. merită spânzurătoare». “ Aceasta e, din nefericire, opiniu-nea unul mare număr de Turci.* ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Ageofla Havsa). — Serviciul de la I Septembre, 9 ore eeara (J omleta de ui, 4 8**ptemljr*. Erî, priaţnl In)eritinnki ţi general Sko-belew fia), aG luat cn asalt Lovcia. Arae-nnnte lipseac. Constantlnopol, 8S eptembre. O depeşS a Ini Solfainjftn-poţft cu data de Sâmbâtfi unnnţfi, c8 o rec un o nţ te re tri-rai«R spre Gibrova a bătut |hj Huşii, ce se găseaG în satnl Jrkilogftliteh. O altă depeţă a luî Soleiman-pitţH cn data de Duminecă zic«, că lupta de artilerie continnă la Şipka. Soirile din Mnntenegrn sunt satinfăcă-toare. Redif-paţa nu s’a presentat încă înaintea consiliatul de reaboiG. Parii, 8 8eptembrc. Mareşalul Mac-Mahon va pleca astă-seară spre a fi faţă la manevrele militare din departamental de Loire. El va reni la Paris la 7 alecoreutel ţi seva duce apoi în Gironda. Constantlnopol, 8 Septembre. Trupele turcesc! aG părăsit Sukam-Kale de onde 2,000 emigranţi aG foBt transportaţi in Tarcia. In urma isbândeî de la KarahassankooT, Turcii aG ocupat PopkeoT. Victoria (?) de la Pelishat se pare că are de o potrivă o îuBemnătate strategică. Vlena, 4 Septembre. Ziarele tnreofile găsesc de cuviinţă in interesul Turcilor de a grăbi o deciuione înainte de sorirea gardei rnfeştl, al căria efectiv întreg nu poate intra în linie înainte de Bferşital la! lai Septembre. Deci Mehemet-Ali ar avea destol timp pentra a nepinge pe Ruţi peste Donare (?) Intâr-ziarea Turcilor s’ar esplica saG din causa ploilor mari saG prin faptul că concentrarea grosului trupelor lor nu g’a fâcnt cn desăverţire ţi că puterea de căpeteniS a Ini Soleiman-psţA nu a trecut incă strâmtoarea de la Ferdiakiehi. Tot aceste ziare nu consideră ca avan-tagios pentru Rnţî un aUo asupra Lovcel tmG întYe T.Ovcia ţi Plevna. Boogratf. 2 Septembre. Egiptianiî, apropiindu-se de Popkeol, Ku-ţiî evacuară acest sat în grabă mare după ce i-aft dat foc. Egiptianiî şi Tarcil ocnpară Popkeol ţi urmăriră pe Ruşi până la Poloinarka. Constant Înapoi. 3 Septembre. Din 70,000 mustehafizt ce se vor ridica, perte va rămânea in Constantlnopol, o altă parte se va duce la Vama ţi restul va fi îndreptat spre leni-Zagra. SoDt deja 10,000 iregulnrî prin prejurnl acestui din urmă oraţ. Paris. 4 8eptembre. D. Thiers a murit subit erî seaiă, la orele 6 ţi 10 minute, la St,-Germaiu-en-Laya. Chiar în dimineaţa acestei zile el se preumbla ln grădina luî, vorbind despre viitoarele alegeri ţi părea a fi în prea bană sănătate. Dnpă dejun, simţi o indisposiţie, care crescn necontenit până la ţease ore seara. A mărit dintr’an atae de apopleiiă grabnică. — Sorvfelul 4s k 5 Septembre, 9 ere dlmini*|a.— Paria 4 Septembre. Măreţului Mac-Mabon a trimes o telegramă de condeleanţă doamnei Thiers. Imormfintarea iluetrulnî repoeat, se va face cu cheltuiala statului. Ziarele sunt unanime întru a esprima regretele lor. ConaUntlnopoI, 4 Septembre. Jamalele aG pnbicat din eroare, ca oficială numirea Iul Aarifii-paţa în calitate de ambasador al Porţii la Paris. O circulară învită pe guvernatorii de provincii a proceda la alegerile de deputaţi. Cam ora s5 va deschide la 1 Noem-bre. Provinciele vor ava» să aleagă 00 musulmani ţi 47 creţtiul. Iklrrad, 4 8ept«mbre. Consiliele de resbol ţinute snb preţedinţa prinţului ţi privitoare la plauul de companie, continuă. norvatovicl ar fi destinat a opera contra Vidinulnl, Lesjanin contra Niţulul, Ni-colid contra Stenicei. Corpul aşezat pe mâini Drinel va ocupa o posiţiune defensi vă Toţi oficeril aG fost insciiuţaţl pentru r.ioa de 13 Ssptemrbe. timpul & A. VIS Din cauaa apelor mici pe Dunăre, Societatea Vapdrelor c. c. a înfiinţat Ia Ver-ciorova o Agenţie nnde «nb-semn&ţî ca Sppililerl menţionatei Societilţl afl deschis o SncnrRalâ. Recomandăm dar serviciurile n6*tre onor. public Comercial, fi asigurăm o propmtft expediţinne a mărfurilor cu preţurile cele mal moderate. Turna-Seve rin, 1 Septembrie st. n. Fraţi Sfrass, Ecipediterl a I priv. Societăţi o. c. Vapdrelorpe Dunăre m Turnn-8everin, Craiovs fi Verciorova. ____________________________(fll6-S>. CC O • J! a depărta sigur pete de s6re, coloritul . ' sbrelul, roşeţa, pete galbene, precum J. . §i tbte necurlţeniele pelel. RAVIS- Ir j SÂNTE dă pelel o frlgeţlime a tine-3 .rcţel forte frumosă rosa-deschisă şi ea de catife, face pelea şi mănile alb-lucitor si delicat, este recoritdre şi pelea fragedă pănâ in virata cea mal Isilititl NEFALSIFICAT se găsesce In Bucurescl numai la d-nu BRUS, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL: I flacon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Depăşit general la H. SCHWARZ, Budapest Marie Va criegaase No. 9. 595. „ROMAN1SAREA" Membrii acestei secieiiţl sunt rugaţi a asista negreşit la şedinţa ce va avea loc Joi 26/6 Septembrie orele 8 sora In localnl societăţii fiind a se discuta o cestinne (le cea mal înalţii importanţii. DROIIOJOWSKI profesor de limba FRANCESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ Teoria tot de o dată Aplicaţii la practică, prin scrie şi prin o conversaţinno gradaţii. EeccuteijS şi tot felnl de compunere, tra-dncţinni şi frumose prescrieri. Strada Şelari No. 9, alStnri cn hotel Fieschi, în cnrte la mâna stângă în colţ. 608— 0. ' Vloşia U mbrâr eşti a“ţ TecnciQ şi CovnrlniQ în întendere da peste !,600 fălci, şi Moşia Oroftiana din Judeţul DorohoiQ în întindere de 800 fălci, să end de veci, doritorii bine-voescă a se adresa la D-niî fraţi Snţn în Iaşi. 603—0. TEATRDL DE VARĂ Q-RADINA O-CriOUA-RD AstăŞl fi In fie-caro Şi spectacole ROMANE. FRÂNCESE SI GERMANE Compania dramatici dirigiali fi cu amcurmi artutic al D-lui M. PASCAL 7 LE PORTEFEU1LLK DIPLOMATigUE & POL1TIQUE (Blue-Boock Europâen). ,Itecueil de documente internatioiiftnx et des principani travaox parus dane la preRse periodique enropeene* a apărut fi se află deja cele d’tn/âi{J 4 Uvresone in librăria nostră spre probă. Onorabilii amatori de ştiri diplomatice şi politice, fcşite din sorginte aigorfi, le a-nanţftrn că nomele redactorului acestui uvngifi periodic, J. E. Delannoy, destul de cunoscut In sf ra 4iaristicei1 ne garan-twl nn conţinut nn nnmal baiat pe do-cnmeute oficiale dar şi ştirile neoficiale afi să fie bine apreţiate de opiniunea pnblică, fiind că redactorul este in relaţiile cele mal întinse cn cercurile înalte. Acest nvragiă va eşi în 50 pănă la 60 livresâne pe an, şi se primesc abonamente in librăria n6stră cn preţnl de fr. 31,25 pe termen de un an, trămie acasă direct— fără întârziere—prin poştă. Tot o dată mai avisam pe D-nii amatori de ştirile Zilnice ca se află la noi Z'ornl frances La France de venZare cn 20 banî numărul. E. Graev* & Comp. (615). Podul Mogoş6ie! No. 40. FORTE IMPORTANT pentru POSESORII DE MAŞINE CU ABURI. ULEI DE MAŞINE de calitatea cea mai bnnă şi cn preţnl forte eftin, se găxesce în depon la mine. Strada Germană, Hotel Concordia Nonă. Philip Hirniaii. Harta Câmpului de Res-boiu în Reliev de ROBERT MEINHARDT, 1877 mes. 1: 15,000. Preţul , 1 exemplar 50 Pfennig. — 100 ei. 20 mărci imperiale germane. — 1000 ex. 150 m. — 5000 ex 600 m. — 10,000 ei. 1000 mărci. Aceată hartă se p6te recomanda ca nea din cele mai exacte hărţi despre ţările din Orient şi îndeosebi despre România. ANUNClt Călătorii la Braşov pot afla la institntul Hăllor de aburi de acolo, în dosul glmnaslnlnl român, locuinţe curate şi bine mobilate, cn privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn trăsuri, cu preţnri forte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din flraftrr. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon se află intr’o vale îngustă a munţilor, nnde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor ee nunşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aerul pur şi sănătos şi cu fântânile sale minerale, cari a3 puţine rivale poşte tot globnl: Fântâna le iod, forte plăcută la bent; isTOrnl fântânei lui Ludovic, cât se p6te de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani ad dat cele mal nua merose reunita te escelente de cară. Ele aB îmbrăcat astăZI toaleta lor cea mal nimerită pentrn a priimi cn demnitate pe âspeţii s*i! Atât la isv6r--le de băut cât şi la scaldele reci şi calde s'hQ făcut din uoă reparaţinni, şi sub-semnatnl are onore a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, nnde de sigur Va fi întrn t6te mnlţămit. — Informaţinni mai de aprâpe la d. I. Weisa, proprietar de Tipografie în Bucurescl. Zaizon iingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.€ şi Ia t6te librăriile din ţ^rft sf* află vânzare : METODA DE CURA NATURALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura pază contra morţe! premature şi lângezire! oronice de Aug. Wilh. KBnig. PREŢUL a LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE PĂŞITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. Librăria Socec & C"ie Are onore a annncia că priimedce Abonamente la pnbHcaţiunea literară illnstrata „ALBINA D A C I E 1“ po precitt de lei n. 20 ţ>e an, 11 pe ,;t an şi G pe trei luni. Abonamentul pe periodul de 4*/t 1^'jl, adecă dala 15 An^nst pană la 31 Decembre 1877, este de leî n. 8. 600 -0. >©< No. 4 E8POSIT STRADA EPI8COPIEI LA .8TRUQURILE NEQRU* OCAS IU NE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI X IST FLACOANE SX CU OCAUA cu preţur! f6rte reduse şi neauzite pOnd acum INDIGENE ALBE SI NEGRE S Os Cotnari De DSIu Maro , Orăgişonl Mischot , Odobeştl RaŞochi* VINURI S T R B I N L eu gro» şi en detail . Do Rhin li Malaga I || , Ungaria | Madora De Champagne > Bordeaux Băşicată Negru Vârtos TămâlAsă Cherry Muscat Lunet LECŢIUN! P ARTICOL ARE de Is/L ATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Strada ScauntU 47. 1 Damă solidă, caută un loc ca guvernantă scO econdtnă. A se adresa la administraţia acestui ^,ar. Iţfl QTepTKÎAt" 2,300 pogone DC dl cllllcll'. pamgnti de muncă, liveZI şi islas în hoturnl moşiei Sălcnţa-Snlarî, plasa Dumbrăvii, districtul Do'jiH. 2-le«, 1,200 pogâne pământ de muncă, liveZI şi baltă în hotarnl Bănesa, plasn Margineî districtul Vlaşca, în drumul căii ferate Bucnreştî-Giurgiâ. 609—8. rin cowmariînsnbnr- lUl-UiridL,bin Biserica Enii, cn mai multe încăperi. Doritorii aă se adreseZe la proprietar, Strada Scannele No. 47, în Bucnrescî. 610 S. Mu pdte concura nimeni ou mine nici in privinţa oalit&ţil vinurilor şi nici In ceea ce privooce preţul lor. NB. Liqueururl, Diferita Cognacurl vioui şl lin Champagno. Ţuioi viohe naturală şl Unt-do-lomn de Toeoana. JVT. THEODORESCU. «••I 0PERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea ndstră THIEL <5c WEISS, TYPOG-RAFJ Strada Lipscan!, palatul »Daoi&.4 FR. O. CONSTANŢI NEBCO D.r 8oavenir de Zixîn, Valse pour pianoforte.. 1 — CARLSON O., Quatre morceaut Roumaina, pour pianuforte......... , a — FLECHTENMCUER A-, Muma lu! Ştefan, pentru o voce şi piano..... 1 50 GEOROE8CU TU., Doue suspine, roma pentru o voce oe piano...... . 1 40 „ 9 Spune, rom. naţională, pentru o vi.oe cu piano ...... 1 40 KRATOCHWIL A. K... Hora, VitSţa Românie! piatia piano. ......... 1 40 MttDEK J. VV., România, Quadrille Conoort pentru piano......... 4 — M091CESC0 Q., Rând ui ala cunoniel pentru ...................... 5 — SlhRN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fâr dingst. undClavierb. “ » . op. ii. Lobewohl (Adio MoMova) Singst. und Clavierb..... • • » op. 4. Urande Etude pour pianoforte..................... 1 5- • ■ op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte ................ I • * op. 18. Durerea m! este mare, Valao brii. pentru piano.. * » m op. i9. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano..* • ? *4 > » La Favorite, Schottisch puur piano ..................... 1 » > Îţ'k-Polka pentru piano.............................. J ~ Apele de la Văcăresc!, 8chottsioh pour piano... ; >1» • n r... marcho de Cavalerie pour piano ................... * l6te aceste se vflnd ou rabat de i5«y*. De închiriat, odăi mobilate Strada Model No. 8, în dosul Hotelului d'Orient. Proprietatea St&nislâ- —.-*4 - din Districtul Oltul, se areudeZă vLC^Ll de sub-senmatul de acum pvntru anul viitor 1878. Doritorii se vor inţălege direct cu mine. , 602—0. Cezianâ. Mobile de casă plecare eftin de vâuZsre. A se adresa la admini.traţia acestui Z'*r‘ (Gl-I—1). De arendat, ore de BucureRcî cu întindere de peste 2,500 poR6ne de arătară, fTtneţă şi pădure, iu care pot păşuna vite. Doritorii se vor adresa la D-nu N. I. Lahovary, No. 28, Calea Mo^oşdiet. GOI O. Moşia Comani, Ruşiuiţa, Ghimpaţi etc. din «indeţnl Oltu plasa Şerbăneşt», ca 2000 pogdne, Case şi Magasii, Han, Pod pe scripote pe Olta, Mori cn chirie, donă Vil etc. snnt de ven-<}are în total şi în parte; a «e adresa la proprietară. Strada TârgovişH No. 49. Iln- cnreştî. 598—C. Tipografia Thiel & Wiess, Palatul . Dacia*.