Nr. 182 MERCURI 24 AUGUST. ANUL II. - 1877. A BONAMENTELB IN TOATA HOMANIA : V* AD , . L. » 48 r» i> IN STRAINATATZ: insxrtutni si riclam*: Uni» J« 30 lilere petit, pa*ina IV, 30 bani. I‘e p»«'«» IU» *° b“'» P* V»*'®* 11, 8 lei tel. Reclame 9 lei noi lini». IMPXJL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCBU. Un număr In Capitali 10 bani. Biuroul Reilncţiel îşi Administraţiei: Hali\tul ..I)»»oin". AisrxjisraixJR.1 8« priim«M în •trliaiUt» : La D-ail Baatm $tmm A VofUr la Viftnna, WaifaohgaMA 10 A Oppttik In Vjflnna, 8tub«Bbut«i Jj Rttdc Mmm la Viânna , BoilenUtte 2 j Vmomt Hrdieka ia Vienna, TeiafalUtraMA 171 Phtiipp VBh la Vîadba, Kacheabaohgaâte 11; L. hmS A Comp. In P^fta fi Haoa* Ixiffite A Comp. la Pari». Soriaorl na Traficate an m primase. Artieolala ««publicate •• vor ard». Un număr In Distriote 15 bani. Carsal /» PrioritAţile C. fer. rom. 8«/0 60 75 împrumuta) Oppeabeim ... 82 25 Napoleonul....................16 29 Viena, termen lung.......... Paris » scurt .... — Calendar! 1 $11 el Merrurl 24 Augukt (5 Septembre). Patronul $ilei: Martirul Eutiohie Rdsfcritul sârelul : 5 ore 39 min. Apusul sârelal : 6 ore 29 min. Faeele luael j Ultim Quart PLEC -A-RE A. TRENURILOR B ne arenei—Snedn urescl . . . . 8.15 n 10.— .1 ►•ol...........9.50 a 13-05 j ila . . . 1.53 n 6.45 -J 7.16 Bucuresol . Ploesel Brăila ... 1.53 Tecuoifi ... 4.38 □ ”11.40 Roman . . . 9.05 d 4.54 { Sucdva, sosire , , 19.03 d 9.65 a Hncnreacl VerclomvB Bncnrescl ....... 8.—< 6.05 1 Piteşti.................11*21 c 10.15i Slatina.................2.— Craiova...................4.17 Vârciorova, sosire . . . 9.01 n Snedra Bneureael 5.11 d 6.46 d 8.45 n 12.10 d Sucdva Roman........................... Teoucid...........11-30 ■ 5.10 4 Brăila ............ SDB n 8.10 n 8.68 Ploesel .......... 7.12 d 2.46 Bucur osci, sosire 8.30 d 4.30 VerclereTa- Bnenreael Vârciorova...............6.45 < Craiova.................11.44 ţ Slatina..................1.61 Piteşti .................4.42 Bucnrescl, sosire . . . 7.40 7.15 d 11.20 3 Bncnreecl—Glnrgli Bucuresol...............9.16 d 6.05 a Giurgiu, sovire ..... 11.35 4 8.27 n Qlarfli—Baenreacl Qiurgifl................. T.I6d A66 $ Buoarescl, sosire .... 9.48 1] 7.17 a Galaţi Barfcttl Galaţi............1.20 a 8.25 d 7-30$ Barbofl^ sosire . , 1.55 n 9.— q 8.05 n Bartofl —Galaţi Bărboşi............2.55 a 6.25 a 7.25 a Galaţi, sosire . . . 3.30 a 7.— a A— $ SCIRI TELEGRAFICE din FOILE STRA.INE. Londra, 30 A.ga.t, .Oficinl Beuler* comunic!! din Constanti-□opole următoarele ştiri ale guvernului. Soleim»n-Paşa anunţi : Noi arrailm meretl . bloca pe inimic, aniinţenda’l în linia en de retragere. Focurile de artilerie se urmează lari de cnrmare. De asemenea avant-posturile meretl schimbi focnrî. O recunoaştere ne-a inuredinţat, c5 turcii ocnpll Chil-Agnts, la depSrtare de S ceaenrî de la Gabrove. — Comandantal din Nevesinie araţi că rauntenetrenil 11 lăsnt de la Nio-sicl, lisând in corp de ob-srTâtinn lângă această torturaţi. St. Peteraliourţ, 31 August. Se comnnioă oficial din Knrnkdara de la HO Angost : La 21 Angnst coloana eo-mandată de colonelnl Samoiloff şi aşezată la Igdyr a fost atacată de către Tarei oe se aflaii în proponderanţî numerică. Atacai a fost respins ca sacces şi tnrciî ad lăsat 80 morţi pe câmpnl de Inptă. La 27, trei coloane tnrceacl afi re’noit stacnl asupra froatnlnl şi flancurilor raseecl de la Chalfoly şi TsemchtşL Ca toate cft turoil erafi în preponderenţă numerică extraordinară, dnpă o Inptă 'de eincl oare, care In cele din nrmă s'a nrmat ca baioneta, ai fost siliţi a se retrage ca o perdere de (00 oameni. Perderile roşilor snnt neînsemnate. La 24 Angast, tnrciî ai mal atacat apoi şi o sită coloană a eorpnlnl de Eriwan lângă trecătoarele de la Abae-gel : dar şi Miă-detă ei e'ad retras dnpă câte-ra încăierări fără de a ne cansa per-deri. Ţot. la 24, el ad făcnl nn atac pe toată linia de ia Mobeeftate, dar dnpă căte-ya incăirărl parţiale şi de aici s’ed retrat. Ruşii ad perdnt 21 morţi, 21 răniţi şi nn medic yeterinarjlTenpel^AaseşcI îndreptate spre Suchnm nrmează a inaanta. Inimicnl a fortificat posiţinnile, ce ocnpă pe înălţimile dimpreginr de Snchnm, fiind tot-o-dată spriginit şi de către trapele din liatum. Tari» 30 Aokui t. It.lţrsd, 31 August. Ordinal de bătaie tocmai Ta publicat. Intre comandanţi e şi Generalul CernaiefT. Principele Tşereteleff, care a adns o sumă însemnată spre a cumpere grad şi yite pentrn armata rusească, a format aici o staţiune compusă din 12 funcţionari si intendsntnrei ruseşti. Generalul PadeiefT. tot aici; gayernnl n refusat a se pune în relaţionî cn diisnl Constantlnopol, Al Augn't. Ruşi' zare tot mal ocnpă Chiostendje, “ ră-şi ad sistat transportarea de proyi-liunl, ce se făcea din acest oraş. Se asi-«gnră că yor »ă adune aici mari cantităţi de prorieinni. De asemenea el a armat colinele, ce snnt dealnngnl liniei Chistendjs-Cernaroda, cn tnnnrl Krnpp. Censtantlnepel. 31 A^tust. ,Agenţia Haraa« enunţă' AHcurileasn-pra Irecătoreî delaŞipka se urmea»j. S0-leiman-PepR '1^ dă silinţă a tăia roşilor eomnnicaţinnen cn Gabroya. Intre Djnma şi Rasgrnd ad aynt loc none lupte Ruşii ad fost rospirşl cti mart perderi. La llas- grad el ad lăsat două tunari pe câmpnl de Inptă. Paris, 31 August. Astă-?.I Gambetta s'a înfăţişat înaintea judecătorului de instrneţie Itagon. Intero-gatorinl a dnrat 20 minate. Judecătorul de instrucţiune a dat citire pasagelor incriminate. Gambetta a respans că el s'a dos la Lille cn hotărârea de a ţinea nn disenru politic potririt cn situaţia actuală ; dar proteetea/.ă contra acnsării, că ar fi aynt ocaainnea de a ofensa ori biţjocori pe cine-va. Constantlnopol, 31 August. Redif Paşa a fost dna oo forţa înaintea tribunalului marţial. 8oltanul a dat o masă, la care ad lnat parte Intre alte persoane, Comiţ. Zichv şi Layard. SCIRI TELEGRAFICE ALB «TIMPULUI» (Agenţia Haras). — Serviciul d« la 3 Septsmbra, 9 or» avara — Gornl-Stndenl, 3 Septembre. Perderile Roşilor in Inptă de la 31 Angast la Kadikeol, ad (ost : un mort şi 30 răniţi. In aceeaşi zi, înaintea Plernel, Roşii ad arat 40 ofioerl şi 1,020 de soldaţi, perderî. Perderile Tarcilor ad trebuit să fie foarte mari; la Pelishst numai, se numără 300 cadavre torceecT. La 31 Angnst, mal mnlte monitoare tnr-cesci se apropiară de Kinstengia şi apoi plecară spre Vama, fără a săvârşi vre-o faptă de cruzime. La 1 Septembre, dimineaţa, o bandă de başibnzucl şi cerchesî a străbătut in Balcani şi a intrat in satnl Seleno, pe care l’ad ars Numai arătarea trapelor ruseşti a foet destul a răaipi pe aceşti jefuitori. Pretntindenea liniştea este complectă. Ultime scirl pe patimi Ill-a BDCDRESCI 3 Se‘ptombre. In zilele trecute circulau doft ştiri de oare-şl care importanţi diplomatici. Una era, ci principele Oor-oiakoll ar fi adresat puterilor europene o notă circulari relativi la posiţiunea internaţionali a Serbiei. Âceasti ştire si desminte cu adaosul, ci principele GorciakofTnn mal are trebuinţi de a se informa despre pirerile puterilor relativ la ces-tiunea aceasta, de ore-ce e inci de mult bine informat. O altă ştire, ori mal bine o droae de ştiri, care de asemenea preocupau lumea, snnt privitoare la Grecia. Se asiguri ei Poarta a trimis o nofi la Londra, cabinetul din St.- James a trimis una la Athena, eari guvernul din Athena a Încheiat a-ceasti colindi diplomatici prin o noti adresaţi citre Poarti. Eati ce se scrie din Athena relativ la toate aceste ştiri: Relativ la cele din urmi turburirl din Thesalia cabinetului din Athena nu i-s’a făcut nici un fel de obser-virl din partea Engliterei. Tot a-tit de puţin adevărat este, ci guvernului din Athena i s'ar fi ficut tmpirtişirl oficiale despre unele pretinse demonstraţiunl pe cari Poarta le-ar fi ficut la Londra relativ la acele turburirl. Atita ca rectificare a ştirilor, ce sunt puse In circula-ţiune. Adevărul e ci Poarta a reclamat direct la guvernul din Athena contra turburirilor din Thesalia Intr'o noti adresaţi citri Photia-des Bey. Ministrul de externe al Greciei a respuns apoi imediat la aceasti noti, respingănd bănuiala pe care o arunca asupra Greciei, şi relevind ci aceste turburirr nu ai fost provocate de cit de greutatea sarcinilorl cu care administraţiunea provinciali le impune populaţiunel din Thesalia. In sfirşit, guvernul grecesc protesteazi contra invino-viţirel, ci ar avea vre-nn amestec In turburirile, ce se ivesc tn pro-cinciile mirginaşe ale Turciei.* DIN AFARA Dupi informaţiunile corespondentului de pe cimpul de resbel al ziarului .Pol. Corr.* tn cele d'ftntăifl zile luptai la Şipca 30,000 turci contra a cel mult 12.000 ruşi. In urmi, ruşii ai primit lntirirl însemnate, iari tnrciî ai suferit perderî Însemnate. Satul Şipca este la 1760 urme mai sus de nivelul mirii. In curs de cite va zile, Suleiman-Paşa a înaintat luptând inerei pini la o Inii-ţime de 4056 urme peste faţa mirii şi la o depirtarc de 15 chilo-rnetri de la satul Şipca. Aici s'a oprit apoi, ne mai fiind in stare a strebate printre gloanţele ruşilor. Acum el pare a ocnpă posiţiunl tot In trecitoarea de la Şipca, dar mal jos de cit rnşiL El ocupi tot-o-dnti şi unele dintre inilţimile de la dreapta şi stingă. Citim In .Gazeta Transilvaniei* urniitoarea dare de senmi, scrisi de nn .ostaş român" In privinţa manevrelor regimentului No. 50 din Transilvania, sivărşite In luna trecută la Eisentadt, In Austria; .Regimentul de infanterie No. 50 din Transilvania, compus numai din romftnl, a repurtat In timp de răs-boifi victorii strilncite, pentru cari steagul regimentului e decoratcu me- dalia de aur; iar In timp de pace a sciut si mulţumeasci la toate o-casiunile, pe superiorii săi. Daci predecesorii noştril a& sciut si cis-tige stima numelui rominesc, noi cari i-am Înlocuit asemenea ne-am silit si pistrim cu scumpătate moştenirea ce ne-aâ lăsat-o. Regimentul nostru, participând zilele trecute la manevrele de la Eisenstadt, a fost liudat ae toţi oflceril superiori, cari l’afi văzut. Ostaşii rominl din acest regiment, pe lingi iscusinţa lor In arta militari, afi ficut şi o surprindere foarte plicuti superiorilor lor. .La 10 Iulie, sosind comandantele de divisiune, 24 soldaţi rominl, sub conducerea unul sergent, tn costn-murl naţionale, ’1 surprinseri cu frumosul joc rominesc .Ciluşarul,* jucat In parcul casarmel. D. comandant a rămas lneintat şi chiar uimit, văzănd mişcirl atit de regulate şi esacte. Asemenea şi orişenil germani, cari a& participat la aceasti serbare, priveai cu satisfacţiune W soldaţii rominl, pe cari nu mal Încetai de a 'I aplauda. Dupi terminarea jocului, d. comndante a ordonat a se da fie-cirul soldat cite o jum. litri de vin. ,In ziua urmitoare, s'a ficut <> manevri, la care d. comandant a fost deplin satisfient. .La 12 Iulie, a sosit d. general P&ckeni, care inspectând batalioanele N. 2 şi 3, şi-a esprimat satis-facţiunea chiar In limba români, zicând .bine a fost.* Nesciind mal mnlt roinânesce a pus apoi pe un oficer român ca si spuni, ci a fost pe deplin mulţumit. .La 27 Iulie a sosit Alteţa Sa Ar-chiducele Albrecht care a ordonat zioa urmitoare o manevri In direcţiunea satului l’ranersdorf. Dupi terminarea manevrei, Alteţa Ra aduni In giurul săâ pe toţi oficeril şi le esprimi tn faţa regimentului ur uâ-toarele cuvinte de o mare insem nitate: .Precisiunea cn care aâ fost ese cutate manevrele de astăzi, conducerea soldaţilor, precum şi ţinuta lor, e o probi, ci, atât d-nil nficerl cât şi soldaţii aâ luvâţat cu multă bigare de seami arta militară, şi că fie-care ostaş ’şl cunoasce chemarea sa, In cât sunt foarte satisfâ-cut şi .trebne si laud bravul regiment, pe care am învăţat a’l cunoasce tn timp de răsboifl. Înainte dar de a vă întoarce la cilninele voastre In Transilvania, am venit si Îmi iafl un .rămas bun* de la voi, zicându-vă: .adio domnii mei.* .Daci generalisimul Austriei re-cunoasce bravura ostaşului romin. ce pot «A mal zici aceia, cari n'afi avut ocasiune a'l cimoaace saă cari, cu rea credinţi, nu vor gi'l cunoasci. * Un atUf raais. Generalul Klapka, având o lungi conversaţie cu unul din colaboratorii lut .Oaulois* la Paris, a esprimat urmitoarele pirerl, nu puţin interesante asupra cestiel resboiulul din Orient : .Campania de estimp, orl-ce s’ar Întâmpla, va trebui si se termine cel mult peste şease se p ti mâni. Dar fiind ci mă lndoesc ca Rusia si poată reîncepe ostilităţile In anul viitor, credinţa mea este că va urma o inter venire diplomatică, care va produce lntiifi un armistiţiu şi apoi pace. Aceasta şi trebue si fie astăzi stăruinţa tutulor oamenilor de stat al Europei. Turcia, daci va Învinge , nu pretinde nimic pentru sine; ea este gata pentru pace. Rusia este atât de sleiţi, In cit nu va putea realisa mari pretenţii, dar trebue cruţat orgoliul el. Ambele pirţl s'aâ luptat voiniceşte şi toate vor reminea .statu-quo ante bellum; s'ar putea zice ci nu va fi nici .Învins, nici lnvingitor*. .Deutsche Zeitung* primesce nr-mitoarea telegramă din Atena, 31 August ; .Astă-zl se va ţine un consilii de .miniştri decisiv, care va stabili a-.titudinaa definitivi ce Grecii tre-.bue si iea faţi cu nota Porţel des-.pre armările Greciei.* . Fremdenblatt* de la 1 Reptern-bre, denunţi soirea ce circuli prin cercurile diplomatice din Viena, ci Poarta ar fi dat ordin lui Soleimsn-paşa, si renunţe la forţarea strâui -torel Şipka. O telegramă Insă cu data din zioa urmitoare a .Agenţiei Havas* semnalează noul mişcări In această strâmtoare, ceea ce lasft a se bânui sgomotul denunţat de oficiosul .Eremdonhlatt.* Poarta a declarat, pe cale diplomatici, ci este gata a reda lui Doda Prenk pământul Miridiţilor, daci va recunoasce suveranitatea Porţii. Aleko-Paşia, împreună cu soţia sa, ad părăsit, In mod subit, Viena, şi afl plecat la Londra. Se atribue o misie politici importantă, călătoriei sale ca Însărcinat al Porţel. IN ILTU ORDIN DE DI . Oşteni, ,A trecut anul de când Inptă de peste S« asigura cli Gambstta se va infâţişu in sfiptamlna viitoare la tribunalul din Paris, tari nu la cel din Lille. Dnnftre, intre TurcT şi Creştini, pune in primejdia hotarele nbstre. „Pentrn a le apăra, ţara a făcut apel la rftl. La glasul el, r’aţl părăsit căminele, cu avântul 6 ’ienilor cari aâ consciinţă ca de la devotamentnl lor atârna fiinţa Statului romăn. „Pe cât timp oştirile operaţi In depărtare şi noi nn eram ameninţaţi de cât de năvălirile unor cete de jâfnitorT, ne puteam ţinea numai In apărarea ţărmurilor. Acum Insă, resbelul se apropia de hotarele n/latre şi, dfc.1 Turcii ar ti învingători, este învederat c ar năvăli cu toţiT asupra ţării, aducând cu dănjil mâ-celnl, prădarea şi pustiirea. ,In acesta posiţiune, ca să scăpăm ţdra de selbâtăciele năvălitorilor, este de datoria uâstră a merge să'I combatem pe chiar terârnnl lor ,Ostaşi Romani! voi sciţi cât de mult a se ferit patria văstrâ 'n timp de peste 200 do ani, In care vi se răpiseră mij-locele de a mal apăra bârbâtesce, pe câmpurile de bătaia, drepturile el. , Astă/Jl aveţi ocasinnead'a arăta din nod viteiia voştri. şi Europa întregă 6tă cn ochit ţintiţi spre voi. „Nainte dar, cu inimă românescă. şi lumea să ne judece după faptele ndstre. ,Re’ncepem astăqb luptele gloribse ale străbunilor, alătnrea cn numerdsele şi bravele armate ale uneia din cele d’ln-tăio pateri din lame. Armata romănă, de şi mică, se va distinge, sunt sicnr, prin bravnra şi disciplina el. Ea va reda ast-fel României rangul ce a avut altâ-dată şi care i se cuvine Intre naţiunile enropene. „Aceasta este şi credinţa Augustului Imperatore al tutor Rosielor. D'aceia nu numai Românii vor lnpta alături cn Ruşii, p acelaşi câmp şi pentrn acelaşi scop, dară iacă comanda superioră a ambelor armate despre Plevna Îmi este încredinţată Mie. „Acesta este o onăre care se restrânge asupra Ţării, asupra vbstră. „Faceţi dară să fâlfâe din nod cn glorie drapelul românesc pe câmpul de bătae. nnde strămoşii voştril ad fost, secoll întregi, apărătorii legii şi al libertăţii. „’Nainte daiă, ostaşi Români, ’na-inte cn bărbăţie, şi in cnrând Tă veţi intbrce in familieie vdstre, in ţâra v6-stră liberă prin voi Inşi-vă, acoperiţi de aplausele Intregel naţiuni. CAROL.* DE LA THEATRUL RESBELULUI i----- Îndată după plecarea trupelor române spre Vid, câte-va cete (le cerchezi s ad res, ândit pe mulul stâng al Ulcerului, prâdând şi aruncând spaima in populaţiune; el ah tncer- umu uitsiaim. POVESTEA IUI HARAP AIR') DE IOAN CREANGA. (Urmare) — El, Harap Alb, zice atunci 0-chiift, dacă nn eram eft şi cu Pftsâ-rilâ, ce făceaţi voi acum?—Iaca aşa, tot omul are un dar şi amar ; şi unde prisoseşte darul, nu se mal bagă In seama amarul. Amar era să fie de voi, de nu eram noi amândoi. Şi cu străjuirea voastră, era val de pielea noastră! Harap Alb şi cel-l'alţl. nemai având ce zice. pleacă capul ruşinaţi, mulţumind Iul Păsărilâ şi vestitului Ochilâ, căci li-iiă fust ea nişte fraţi. Şi atunci numci iacă şi împăratul vine ca un leu paraleu să 'şl ia fata pe seamă şi când o găseşte sub stri ,â, Jupă cum nu se aştepta el, numai scânteiad ochii In cap de ciudă, dar nu avu ce face. 1) Din .Convorbiri Litfrare*. cat chiar a trece pe ţărmul drept. Insă ad fost viguros întâmpinaţi de câteva detaşamente de călăraşi, din regimentul Grâdiştennu, şi respinşi pi ste rid inapol. Populaţiunile speriate ad venit din mari distanţe cu femei, copil, bagage şi vite, a se pune sub pro-t-cţiunea puţinelor trupe remân1'ce se mai aflad pe malul drept al Dunărei. Sad luat imediat măsuri spre a le proteg,'. IU gimentiil de călăraşi Grâdişteanu, cn trei companii din re-rigentul 6 dorobanţi Ilfov şi esca-droatil de roşiori Pandrav, cu doâ companii dorobanţi Ilfov, ad plecat să facă reciinoasctrl împr: jur pe un perimetru de 20—30 chilometre şi să alnnge pe prădători; In urma acestor măsuri poporul a început a se întoarce pe la locuinţele lor. Trupele plecate spre Plevna trecuseră încă de cri Vidul şi Înaintaseră până a posiţriuniTe ce le fuseseră desemnate de Măria Sa Domnitorul, co-mandnntul-ş f al armatelor ruso-ro-măne occid> ntale. Azi dimineaţă s'a auzit O canonadă din acea direcţiune, Insă care s’a depărtat din ce In ce şi a Încetat cu totul după vr'o oră. — Nil se scie încă ce a fost. (Menilmd.) NECFOLOGIE t Generalul Dnrojin.iki, care a căzut în bătălia de la Şipca. dnpă ce a dirigiat în ce’e a’înteiB trei zile împreună cn ge-ueralnl Stobeleff, eroicele trupe cari aă a-păr.it atrînitiarea Şipca contra numeroasei armate a lui Suleiman-Paf», s’a năsont la 15 Iuid 1826. Eşit dintr’o nobilă familie din gubernia Voronegid, — zice ziarul „Lumea rusă,* — generalul major Va'erian Doronjinschi, capul brigedel a 2-a din a 9-a divizie (a principelui Sviatopole Mir-achi), a luat interni grad da obcer in 1845. După ce 'şi a terminat stndinl, a lnat parte Ia rceboiul din Orient şi, cu bra-vurele lui din Crimeea, a câştigat gradul de căpitan. In 1857 1’aii nnmit loco-tenent-colonel şi cap al Btatului major din a 4-a divisie de cavalerie uşoară, înăiţat la gradul de colonel iu 1661, il alăturară in academia Nioolae a statnlni major, şi in 1872 cn gradul de general maior deveni adintantal divisiel a 5-a de infanterie. De la 1873, generalul DorUJ.n-schi comanda a 2-a brigadă din a 9-a divisie. Iacă nn episod din apnsnl ricţei sale militare de la Şipca: Generalul Stobeleff se lnpta ca cn desperat cn Soleiman-Paşa, car» neîncetat ii punea inainte trape odibnite. Dar ce păţea ea facă bravnra lui Stobeleff şi a puţinilor lui soldaţi contra ouai nnmSr de 50,000 oameni cari '1 atacau in faţă şi ’n lături? In momentul iasă cel ronl desperat, de o dată se văzu înaintând despre Selvi în fnga brigada comandată de generala! Dorojinschi. Bucuria fu mare in Atunci Harap Alb iar se Infâţi-şazâ înaintea Împăratului, zicănd : Luminate Împărate, de acum cred că mi ţi da fata, ca să vă lăsăm In pace şi să ne ducem Iu treaba noastră. — Bine, voinice, zise Împăratul posomorit; a veni ea şi vremea aceea. — Insa eâ mal am o fată, luată de suflet, tot de o vârstă cu fata mea; şi nu e deosebire Intre dânsele nici la frumuseţe, nici la stat, nici la purtat. Hal, şi dacă’I runonşte-o care e a mea adevărată, ia-ţ’o şi duceţi-vâ de pe capul meu, că mi-aţl scos peri albi, de când aţi venit. Iacă mâ duc să le pregătesc, zise Împăratul. Tu vină după mine şi dacâ’l ghici-o, ferice de tine a fi. — Iară de nu, luaţi-vâ catrafusele şi începeţi a vâ cârâbani de la casa mea. căci nu vâ mal pot suferi. ducându-se Împăratul, pune de peaptănâ şi îmbracă la fel pe amăn-două fetele şi apoi dă poruncă să vie Harap Alb, şi să găcească, care’l fata Împăratului? Harap Alb văzăndu-se pus In ln- remlurile rusesc!, văzând veuiren acestui ajutor. Lupta iucepn şi mai turbată şi ţinu toată ziua. Dapi apusul soarelui însă, erafi ameninţaţi d’a ’i învălui trupele inamice. Mu-mentnl era cumplit pentrn amândoi genr. ralii. Atunci trămiseră o telegramă Ţarn-Inî, prin care’i arătufi posiţia lor, dar că, cu ajutorul lui Dumnezeii, vor lupta penă la cel din urmă soldat, pentru a da timp altor trape Bă le vină in Bjutor. Ern şeass ore seara. Atacul din partea Turcilor începu să scadă, dar Cel doi generali nu putură profita, căci toate r. servele lor erafi in foc. Soldaţii plini de pulbere, arşi de soare, erafl abătuţi de căldură, foame şi sete. Nu iuâncaseră de trei zile şi apă nu ern in posiţiile lor. Bieţii soldaţi, anii zăceai! găfuind pe muntele stâucos, fără grijă de focnl carabinelor tnrceşti, alţii bb luptai! îndârjiţi, semănând cn cadavre fie-care pas ce câştiga trapele inamice. Stâncele şi văile remnaB de strigătul triumfător al Turcilor: „Alah, il Aluh! Dorojinschi ji Stobeleff turbai!. De o-dută insă cel din nrruă apucă pe braţ pe Dorojinschi şi’I arătă cn punt depărtat. Era fruntea unui coloane rnsesci care înainta spre dânşii. „Dumnezei! fie lăudat !* strigară ei, dea-coperindu'şi capul. Un alt strigăt isbncni din peptnl soldaţilor roşi. Ei salutai! p'aceia cari le ve-niui! în ajutor. Coloana se apropie de mantele Carnala. Era cavaleria sub comanda generalului Ci-vitiaschi, şi incepa să atace pe Tarei din dreapta celor doi generali. Apoi înaintă generalul Radesţchi cu tiralioriî, enb gloanţele tnrceşti, pe piscul unde erafl Dorojinschi şi Stobeleff Stobebff, cu dreptul vechimel, luă comanda, şi printr'an avânt eroic îmbrânci pe Turci. încetând lnpta, Doronjinschi zise celor alţi generali : „Cum aşi fi voit să mur azi în fruntea voinicilor mei.* Dorinţa Ini se împlini a treia-zi! (fi/s boiul) PENTRU RĂNIŢI Domnule redactore, In scrisoarea mea de la 28 Iulie, publicată In jurnalul d-voastrâ de la 5 curent, v’am arătat o mică parte din activitatea ce desfăşură bunul păstor al acestei eparchil, Prea - sânţitul episcoţâ Athanasie , pentru Incuragiarea şi îndemnarea creştinilor din eparchia Olteană, ca să vină în ajutorul bravei noastre armate, ce luptă pentru independenţa şi reînvierea gloriei noastre naţionale străbune. Cu aceasta, vâ anexez circulara eminenţei sale pâstorale, ce a adresat către tot clerul şi credincioşii epar-chiel sale, şi prin care II îndeamnă şi sfâtuesce din nou, pentru a veni In ajutorul armatei, şi mal In spe- curcalâ, nu mal ştia ce să facă şi Încotro s’o dea ca că nu greşească tocmai acum la adică. Şi mal stând el pe gânduri o leacâ, cum e omul turburat, Îşi aduce aminte de aripa ci a de albinâ şi scoţând’o de unde-o avea strânsă, scapără şi-I dă foc cu o bucăţică de ească aprinsă. — Şi atunci numai eaca se pomeneşte cu crâeasa albinelor. „Ce nevoe te-a ajuns de mine Harap Alb. zise ea, zburând pe umărul sâa? Spune-mi căci sunt gata să te slujesc. Atunci Harap Alb începe a-I spune toate cu deamânuntul şi o roagă pe toţi Dumnezeii, ca să i dea ajutor. — N'al grijă Harap Alb, zise crâ-easa albinelor; las că te fac eâ s’o cunoşti şi dintr’o mie. Hal intră In casă cu lndrăsneală, căci am să Ha şi ea pe acolo.—Şi cum II intra, stâl puţin şi te uită la fete; şi care’l vedea-o că se apără cu nâfrana, să ştii că aceea este futa împăratului. Atunci Harap Alb intră, cu albina pe umăr, In odaea unde era inipâ- cial al celor răniţi, prin susţinerea spitalului independenţei, înfiinţată In Craiova prin ofrandele orăşenilor şi cetăţenilor români. Singură această circulară este suficientă a demonstra semţimintele patriotice şi creştineşti, de caro este inspirat bunul şi nobilul nostru episcop, demn urinătoria al Filartţilor, Dositeilor, Grigoriilor etc. Prin urmare, un aşa păstoria se cuvine să aibă Oltenia, leagănul mal tutor faptelor de reînviere naţională. Ca Oltean, vesel iâ germenul de viaţă naţ.onalâ, şi de fapte mari creşte cu putere, In bâtrănl şi tineri, cler şi popor; şi prevăzând un viitor glorios ţârei mele, esclara cu putere din adâncul animel mele către toţi fraţii mei români din patru unghiuri ale ţârei: Români, fiţi mânlri de numele nostru, lăudat atât de mult prin eroicele fapte ale strămoşilor noştri, şi In frunte cu Domnitorul şi Păstorul, luptaţi pentru ţară şi independenţă, susţinând-o prin sângele şi averea voastră. Aceste pucine rânduri împreună cu circularea pastorală, bine-voiţl vă rog, domnule redactore, a le publica In stimabilul d-voastrâ jurnal. Bine-voiţl a primi şi cu această ocasiune vă rog, d-le redactore, distinsa stimă şi consideraţiune ce vă păstrez. G. ATHANASIE ]>in graţia lui D-zeu, Episcop al Râmnicului noului Severin. Prea. cucernicilor Proloereî, Cucernicilor Preoţi, şi In toi credinciosul popor al păzitei de D-zeu Eparchiel noastre.—Dar, Pace şi ÎBine-cu-vlnlare de la D-zeu Tatii nostru, şi Domnul fs. C/irislos. Dumnezeeasca pronie îngăduind ca această Ţară bine-cuvânlatâ de D-zea, să fie acum încercată prin grele nevoi, datoria fie-cârul din noi. este de a fi cu deosebită iubire şi Îngrijire pentru dânsa : aceasta fiind o datorie sacră impusă noă tuculor de Sânta noastră Biserică şi de datoria de cetăţeni. Fraţii şi Fii noştri astăzi sunt la hotarele ţârei, gata de a intra in luptă pentru patrie şi religiune, contra inimicilor seculari al Ţârei şi re-ligiunel noastre, Trebue dar a veni în ajutorul lor Incuragindu’l şi măn-găindu ’l prin ceea ce vom putea. Noi, cărui Dumnezea ne a Încredinţat păstoria acestei Eparchil, văzând aceasta,—acum ca şi In toate râtul şi cu fetele, pol stă puţin de-o parte şi Începe a se uita când la una, cănd la alta. Şi cum sta el drept ca luminarea şi le privea ou băgare de seamă, crâeasa albinelor zboară pe obrazul fetei Împăratului. Atunci ea tresărind, odată începe a ţipa şi a se apăra cu năfrana, ca de un duşman. Lui Harap Alb asta 'l-a trebuit: îndată face câţl-va paşi spre dânsa o apncă frumuşel de mână şi zice împăratului : „Luminarea Voastră, deacum cred că nu mi-ţl mai face nici o Împiedecare; pentru că am adus Intru îndeplinire tot o.eeea ce ne-aţl poruncit. — Din partea mea poţi s’o el de acum Harap Alb, zise Împăratul, ofilit şi sarbăd la faţă, de supărare şi ruşine ; dacă n’a fost ea vrednică să vă râpue capul, fii măcar tu vrednic s’o stăpâneşti, căci acum ţ-o daa cu toată inima. Harap Alb mulţâmeşte atunci Împăratului, şi apoi zice fetei : „Deacum putem să mergem, căci stâpânu-mea, Luminarea Sa, nepotul ocasiunile unde datoria către ţară şi religiune ne-a chemat,—am căutat ca împreună să unim voinţa noastră cu a voastră, rugându-vâ ca se nu cruţaţi nici un mijloc şi osteneală, de a veni spre uşurarea greutăţilor ţârei şi spre ajutorul bravei noastre armate. Aici În Craiova, prin iniţiativa privată, se înfiinţează un spital pentru soldaţii răniţi, întreţinut din pri-noasele pioşilor creştini, Cetăţeni Romani. Acest spital, ca să se poată întreţine. are trebuinţă de ajutorul şi sprijinul bine-voitor al tutor românilor, dar mal In special al nostru oltenilor unde se şi află. cari in tot-d’auna am dat probe de iubire de patrie şi de amoare creştină. Ca archierefi şi părinte, In numele prea iubitului nostru mântuitor lsus Christos care ’şl-a vărsat sângele pe cruce pentru mântuirea noastră, vă rog şi vâ Îndemn ca fiecare din voi. iubiţii mei fii duhovniceşti, să veniţi in ajutorul acestui spital, fie-care cu ce veţi putea; — şi prinoasele ce Vrţl face, Dumnezei! le va priimi ca unele ce sunt făcute pentru ţară şi religie. — Cel ce va putea mult, dea mult; cel ce va putea puţin, dea puţin; D-zefi priimind de opotrivâ şi banul văduvei ca şi multul bogatului. Având dar toată credinţa că şi voi, — fii al acelor părinţi, cari ah Înfrumuseţat această ţară cu atâtea aşezăminte de bino-facere, şi In care se prea măreşte numele Iul Dum-nezeb, Înzestrftndu-le bogat cu din avutnl lor; nu veţi fi mal prejos de el, cu toate greutăţile timpului, şi veţi veni cu bună-voinţă şi abon-denţâ In ajutorul susţinerel spitalului „Independiuţa din Craiova. — Ea rog pe bunul D-zeO ca să vâ binecuvint.rze pe voi Imuiţind avuţia şi lungind viaţa voastră. Şi pentru a Înlesni mijloace de a’şi putea fie-care creştin şi cetăţean realisa dorinţa sa caritabilă, am disposat înfiinţarea de cutii, In care să se adune ofrande pentru susţinerea spitalului, puse la uşa fle-eâril biserice sub sigiliul nostru şi privegherea preotului şi & unul fruntaş enoriaş, şi in care fie-care să depună aceea ce va voi, pentru susţinerea acestui spital. ţ A. Romnlcn. Creion, 1877 Iulie 97. ANALELE SOCIETĂŢII ACADEMICE ROMANE Şedinţa din 18 August, 1877. Membri pre«enţl: N. CreţnleecD, O. Sion, A. Odobescu, N. Ionescn, I. Qhica, V. A. Împăratului Verde, o fi îmbătrânit, aşteptându-mâ. — Ia mal Ingâdueşte puţin ne-râbdâtorule, luând o turturică In braţe, spunându-I nu ştifl ce 1» ureche şi sărutând-o cu drag; nu te grăbi aşa jjarap Alb, câ te-l pripi. Stâl că mal al şi cu mine o leacâ de vorbă ; înainta de pornire, trebue să meargă calul tâa şi cu turturica mea să ml aducă trei smicele de măr dulce şi apă vie şi spă moarta, de unde se bat munţii In capete. Şi de-a veni turturica mea Înainte cu smicelele şi apa, ie-ţl nădejdea despre mine, căci nu merg, ferescâ Dumnezeu. Eacâ de-I avea noroc şi-a veni calul tăa mal lntăib, şi mi-a aduce cele poruncite, să ştii că merg cu tine, ori unde mi-l duce; s’a mântuit socoteala. Şi atunci odată pornesce şi turturica şi calul, fugând pe întrecute, când pe sus, când pe jos, după cum cerea trebuinţa. (Va urma) TIMPUL Urechi», A. Tieb. L.urian, Qr. StefSnescn, O Baritiu, P. S. Aurelian, D. Stnrdz». Preşedinta: ljan Ghik». Se ase altă procesai verbal al şedinţei preced ate ţi se edopti-Se comunică: 1. Adresa d-lul I. Sbiera, ineoţită de un Oertificat medical prin care arată că din canea boala! de car» sufere, nu poate veni la şedinţele sesiunel in annl acesta. — Se iea act. 2. 0 cerere a d-luî G. Popescu de a i ae d* nn ajutor pentru tipărirea unul curg efementar de istoria literaturel romane, cu care ae ocupă de un timp îndelungat, alăturând ca specimen din operatul «88 câte-va bucăţi publicate în ziarul «Familia,. — 8e recomandă secţiunel istorice. 3. Uu opuscul intitulat : Doamna Stanca, socia Ini Mihal Viteazul, oferit biblio-teceî societăţii de autorul seti, d. Gr. To-cilescu. — Se primesoe cu mulţumire. 4. O adresă a d-lnl dr. 8otto, prin care supune societăţii mal multe opere compuse de d-si, asupra unor cestiunî din domeniul medicinel, cu oerere de a se cerceta de o comisinne specială Ş> a’I acorda recompensa cuvenită lubofilor sale, de tot merita. — Se recomandă comisiunel pre-mielor Năsturel. 5. Idem din parte» d-lnî B. Nanian, profesor de sciinţele natnralî în liceul din Craiova, care supune pentru concursul premielor Năsturel mal multe oparo didactice publicate de d-sa in cursul anilor 1874 — 75, 187o fi 1877.—Se rtcomandă comîsinnel respective. D. V. A. Urechiă, ca membru tn comi-siunea specială numită pentru cercetarea operelor ce se presintă premiului Năsturel, zice că obsdrvând regulamentul adoptat de societate in anul trecut pentru aceasta, vede că aliniatul ultim al art. 10 prescrie o formalitate precisă pentru propunerea cărţilor la acest concurs : deci fiind că astăzi este a treia fedinţă a societăţii, îti care o carte trebuia să fie propusă, întreabă dacă «omisiunea este jd drept a cerceta şi a propune la premiare, opere cari, in intervalul lucrării sale s’ar afla meritorie, —■ satt dacă este strîns legată a se pronunţa numai asupra celor ce afl venit la concura prin formalitatea citatului articol. D. Ionescn se arată uimit de asemenea preecripţiuni cari i se par contrarie voinţelor testat ralul; este de părere că Secări membru, atât din coraiaiune cât şi din societate, până în momentul ultim ests in drept a introduce la concurs orice opere tb afla demne de a căpăta premiul. Nu înţelege, prin urmare, ţermuri-rea ce se pune prin acest regulament. D. Laurian, dâud lectură textului regulamentului, zice că nici comisinne*, nici •ocietatea nu poate urma ast-fel fără a comite o curată călcare a regulamentului. Dacă astăzi rom recunoasce că acest re-gnlamei t este necomplect saS vicios, maî bine să se propună a se rerÎBni safl modifica, de cât gă se calce. Unii din membri propun a se recomanda unele din operile cunoicute publicităţii penă acum, precum : 1. «Ţara noastră» şi «Bucovina», de P. 8. Aurelian, introduse de d. Dirritrie Stnrdza. 2. «Istoria ArcheologîeT», da Al. Odo-bescu, introduse de d-nil Di mi trie Stnrdza şi V. Al. Urechia, cari afl ţi depus exemplarele reglementari*. 3. «Alienatul in faţa societăţii,, de dr. Sutzu, fi 4. «Revista Sciinţifică, snb redacţiunea d-lor P. S. Anrelian şi Gr. Stafănescu, in-trodnse de d. Al. Odobescn. 5- Operele didactica mal sub eitate ale d-lul profesor# Na®i#n» introduse de d. A. Treb. Laurian, care a şi depus exemplarele regulamentare. Observându-ss Insă că unele din aceste opere uu s'afl presentat comform cu pres-Cripţiunile stricte ale regulamentului, după mal multe diacuţiunl vine, la care ati luat parte toţi membri societăţii, unii «nsţi-n4nd regulamentul, alţii cerând modificarea Ini, Iar alţii emiţâad ideia de a propune chiar astăzi comisiunel cărţile ce trebuia să intre la concurs, m adoptează cu maioritate, următoarea propunere presen-tată de d. N. Creţulescu : «Propun ca comiBTOnea s* intre imediat in esaminaroa opurilor cari se află în con-«diţiunîle cerute de regulament, şi la Cas de a afla vre-on op care obţinând maio-«ritatea comi*>an0l despre meritul rifl •fără însă flâ’l poată propune Bociatăţil «sub cuvântul că nu se află presentate «după formei# regulamentari, comisinnea «U refere ac##»*4 împrejurare societăţii, ‘careva avea »&'şl dea atunci opiniunea ha., Şedinţa ie rădică In 5 ore p. tn. Preşedinte, I. (ihlea Secretarul ad-hoc. O- Suyn. O conferinţa in favorul răniţilor Domnul* redactare, Pentru conferenţa ce doresc sft ţin In ziua de 25 August corent pentru ajutorul soldaţilor rom&nl r&niţi pe cAmpul de re9bel, ia0 cu-ragiul a v6 ruga ca s& daţi publicităţii In stimabilul domnii-voastre ziar, cft acen,tA conferenţa va Începe la 8 ore seara In sala Ateneului roman gi voi trata subiectele următoare. I. Despre educaţiunea şi datoriile mumelor tn societate. II. Despre resbelelo şi victoriile oAştigate de armatele romAne sub domnii secolilor trecuţi. III. Căderea RomAniel sub domnii Fanarioţi. IV. Despre căderea domnilor fanarioţi sub conducerea lui Tudor Vladimireseu. V. Despre evenimentele amilul 1848 şi luptele bărbaţilor de atunci pentru desvoltarea drepturilor României, earl afl lucrat şi lucrează pftDâ tn present pentru asigurarea independenţei şi suveranitatea ţSrd. Biletele de intrare se vor găsi pentru vânzare la librăria E. Grae-ve şi Comp. podu Mogoşoi, No. 40 şi la Iosef Sandrovits & Coin. ma-gasin de musicA, podul Mogoşoai, vis-A-vis de consulul rusesc, şi la d. Ghebauer pianist vis-A-vis de pasagiul romfln, podu Mogoşoi. Eliaabata 8«r»»cu. CRONICA Primele coloane ale gardel imperiale aă început a trece pe la laşi, mergând spr« Dnnlr#. Această armată a Roşiei este compusă din cele maî aleee trape ale ei şi are cele mai frumoase şi mai luxoase uniforme. Trapele cari av! venit erî er»ii trnpe dt cavalerie, husari. Aflăm că Alteţa Sa, marele dace de Saxa-Altembnrg a trecut ieri pria Iaşi, mergând la marele cnartier general rus de peste Dunăre. Un îogrijitor de servicii! voind să de-sinfecteze un vagon de ambulanţe, a dat din eroare foc acelui vagon oare a ars cu desăvârşire. (Steaua Horn,inul). Comitetul oentral al doamnelor din I*şL Acest comitet pe lângă cele ce a făcut până acum şi face necontenit pentrn ostaşii români răniţi, a trimis încă şi ana mie cămăşi pentru cel sănătoşi, căci se informase că unii din dorobanţi docent! lipsă de albituri nesciind că vor face o campanie atât de Inngă când ş’afl părăsit căminele. Acnm comitetul se pregătesce a trimite un noi! transport de material atât pentrn ambulanţă cât şi pentrn Bpitalnl ca a organinat la Turna-Măgurele. D-na Boleain, care înlocceece pe d-na Liteann, de când d-sa a plecat la câmpul lnptei ■ pre a priveghia în persoană spitalul şi a îngriji de aproape pe răniţi, este intr’a-derăr neadormiţi. D# diminenţă şi până în seară d-n nu fac# de cât a primi ofrandele, a arangia şi împacheta obiectele necesare răniţilor, şi no seim dacă cineva o mal întâlnesc# la vr’un spectacol, căci f» concentrat toată diitracţiunea in sântă cansă. Fie sigură d-na Solescn că mnm#le, sociale, snrorila a celor răniţi ii vor păstra o eternă recnnoscinţă şi nu vor înceta de a o bine-cnvânta pentra silinţele ce’şl dă. Sinnddcr# Joi dimineaţa, s’a găsit, în-tr’o başcă din hanul turcesc, on Evreti on gâtul tiaat. Nenorocital era inoă jnne, el avea talentul de a cânta din gât ca dintr'o trompetă şi făcea din aceasta o meserie. In timpii prin care trecem, înţelege ciue-va lesua cât de pnein productivă putea fi o asemine meserie, ast-fel îşi va explica lesne când îl vom spune, că acest nofi fel de trompetist ajunsese la cea mal mare raiserie. Nedeprinn a munci şi nevoind să muncească, ca cea mal mure parte din coreligionarii săi, cari caută a trăi numai din lucrnrl uşoare şi gheşeftari, se decise a pnne CApât saferinţ*»! sale prin sinucidere, şi aceasta o facn cu nn curHgiil cum nu eram în drept a ue aştepta de la unul din fii lui Israel: el îşi tăi* gâtul ou un cuţit. {Cunerul Jialasan) Un scandal la Haşca. — A-seară in gră-diua Rişca, un chelner s'a îutâmplat să verse câte-va picături de vin pe rochia unei doamne. Un domn, care o însoţea, se scoală şi bate pe bietul chelner in modnl cel mal brutal. După aceasta a intervenit şi neadormita Poliţie, şi ce credeţi c’a făcut? A arestat pe chelner. De ce? Negreşit, ftind-că a mâncat bătue. Aşa merg lucrurile la noi ! Un recensământ confns. — Se scie, că acum ie face un recens mânt general în ţară, pentra a constata numărul contribuabililor şi maî cn seamă p’al patentărilor. Atât această lucrare se face după legea şi regulamentul respectiv, cât şi după diferite ordine ale Ministerolul de finance. H I bine, un recensământ atât de con-fns no i'a maî pomenit. D’o parte nesci-inţa, stângace şi nşurinţa consiliilor constatatoare,— d’altă parte ordine peste ordine de la direcţia contribuţiilor directe, unul mai contrazicător saQ mal confns de cât altul ! Oare fiBCul va putea ennoasce rasoltatul unei asemenea lucrări, venitul real constatat ? Ar fi bine să se ia mâsurl la timp pentrn a întâmpina nisce neajunsuri cari ar vătăma foarte mult casa Statului. Un concert.— Zilele acestea venind în capitală cunoscute artiste, in violină, domnişoarele Sabina şi Ialia Scbmitzer,—după rugăcioma celor cari ai! avat fericirea să le admire talentul,—e’ati decis a da nn concert Ia 27 Angnst st. v. in sala Ateneului român. Na ne îndoim că publicul iubitor de frumos să va grăbi să profite d’această ooaaie, mal cu scârnă că amintirea despre talentul acestor artiste este încă vitt tn Bufletul nostru. Nu putem uita concertul lor d'ncuni doi ani. Noul xlar elen «Istral,. - Salutăm cu o vină plăcere npariţiunea ziaroloî elen «Istru» din Galaţi. — Acest ziar are nepreţuita calitate a unul ziar, adică im-pafţtalTtatea. Dânsul va ft cn atât mal imparţial, credem, că nn represintă pici Rn ţ&rtfh pdlRid dfta ţarii Şi se ifmift noma! a rdtta fapte împlinite. Ineresnl lui este îndoit pentrn colonia gălăteană elenă avidă de nuvele; primo, fiind redactat în limba sa; şi al doilea, după cât putem sci relaţiunile sale îl permit să fie bine informat de tot ceea ce se petrece pe câmpul de resbel. ÎT urăm snoces? < RONI( A SfllNTIflCĂ (Urmare) S’a cheltuit mnlt, *#c! d# milioane, însă lucrai s’a făcut şi toată lumea bine cu-vintează pe acel ce ad adus apa de isvor iu capitala Austrie!. Parisul asemenea este inzeBtrat astă-zl ou un s«*rvioiu idraulic de ânteia ordine. Capitala Franeiel ae poate mândri cu distribuţinnea apeî. Cn toate acestea ţinând seamă de firea omului trebne nu numai să’şl aducă apă la în-de-m&na, darea să sioem aşa, să'l îndemn! indirect a o întrebuinţa in cătăţime cât de mare. Pentru acest sfârşit, dnpS ce s'a înzestrat nn oraş cu un servicii! complect de apă, Municipalitatea să îndatoreze pe locuitori a Be abona la «pa oraşului, după cum s’a făcut la New-York, unde, după ce ad trecut zece an! de la aducerea apel în oraş s’a creat *tacaa-apet« pa care o plfitasce fie-care proprietar şi dacă in şi daci nu ia apă ia casa sea. Alături cu înzestrarea nnol oraş cu apS, vine canalizarea8#a, adică constracţiunea de canalurî subterane prin care să se scurgă toate necurăţeniile şi chiar privatele. In maî multa oraşe precum ente Londra, Vi-enn, Milan, Brusoln, proprietarii afl voifi de a conduce toate lăturile şi necurăţeniile com şi escrementele din private in canalul ce trece pe strade. Ca modul acesta s’a acăpat lumea do ceata acelor lucrători de noapte care sunt nisce nenorociţi şi curl fără voia lor impnt oraşele în timpul nopţ'i. întrebare» este: unde să fie condnue materiile solide şi liquide c»re cnrg în canalurî? In apele cuigfito.ire, care trec prin oraşe nai! aiurea? Asta-zl toţi inginerii care se ocupă (ficestinnl de salubritate, toţi chimiştil, toţi igienişti! sunt do părere că metariele cari se scurg prin canalurî, nu treuue să se verse în rî-url cărora le otrăvesc* apa, ci coudaHe in aşa mod ca să servească pentru ingrăjarea pământului; cu chipul acesta apa riuril#r rămâne curată, numai ocnsionează atâtea boale şi tot-d’o-dată agricultura se folosesce Ue atâtea substanţe ingrăşito&re cari să perd fără nici nn folos. Municipalitatea PariBulnl, râmasS în urraă în a* ceastă ordine de ame’iornţiunî, a fâcnt o anchetă annpr;i curăţire! apelor de canalurî şi întrebuinţări! lor. Conolusiunea este, că sunt Domni tnî mijloace ce se pot întrebuinţa : I. Filtraţinnea şi curăţirea apelor prin mijloace chimice ; 2. Constrncţinne» nnul canal, cu alte vorbe prelungirea canalului colector până la mare spre Di^ppe; 3, Curăţirea şi întrebninţarea imediată a apelor ce se scurg’ din canalurî, îndrep-tându-l« pe terenurile arabile, folosindu-se de minunatul filtru natural, vechia albie a Seneî, compusă din raaî mulţi metri de pămlut nisipos. Din cele trei proiecte, cel din urmă se pare mal practic. Pentra a’l pnne in lucrare, este in destul de a conduce canalu-rile în care se scurg toate necurăţeniile oraşului, pe un câmp de natoră gilicioasă, adânc şi permeabil. Pfimentnl nisipos absoarbe apa ca un burete şi materiile în SQBpenginae să amestecă cn densnl. Apa itrfibătând stratul de nisip, se filtrează, ee onrSţa după cum se curăţă şi apa de ploaie până ce formează isvoare. Cu modnl acesta, apa din vătămătoare ce era, devine folositoare, e»r materiile aflate în sospen-aiune, se amestecă cn pământul şi’l ingraşe* Se află deja destnle eseinple despre resul-tatele folositoare oe poate produce nn sistem de felnl acesta chiar lângă Paria la Genevilier, unde se dobândesc cele maî frumoase recolte din câmpiile udate ca apă din canalurî. Capitala noastră având de abia nn în-eepat de canalizaţi ane, câte-va canalurî cari se varsă in Dâmboviţă, cred, că înainte de a se conţinea lucrarea ar fl bine să ne folosim de esperienţa altor staturi şi să căutăm dacă nVr fi cn putinţă, ca in Ioc să mal murdărim şi să otrăvim apa Dâmboviţeî, să întrebuinţăm ap# de canalurî pentru îngrăşarea unor pământuri oare-care din prejnrnl Bucureştilor. P S. âsrslisn. PriniAriti oraşului llucuresol Având în vedere că în sctnalnl consilii! comunal, ae aii£ 6 loourl vacante, adică o a treia parte din nnmâru! total al con-siliarilor; Având în vedere că, după art. 31 al. II din legea comunală, urmează a se face o nouă alegere pentru eomplectarea consiliului ; Primăria, in temeiul art. 32 din lege, convoacă printr’aceasta pe toţi d-nil alegători aî colegiului I, II şi UI, înscrişi în listele comunale definitive, pe annl curent 1877, să se întrnnenscă în localele însemnate mal jos, în zilele de 28, 29 şi 30 August curent, Bpre a alege 0 domni consilieri municipali în locurile aflate vacante în 3 colegii, pe restul timpului până 1» împlinirea celor I anT, pentru cât a fost ales şi actualul consiliQ comunal. Această alegere se va face pentru cele 3 eolegie însemnate mal sas, în modal a-r&tat mal jos, adică : I. D-nil alegători al colegialul I, vor vota la ospelnl comunal, în zina de 28 Augus curent, npre a al*ge 4 consiliarl. II. D-nil alegători al colegiului II, vor vota tot la ospelul comunal, ‘în ziua de 29 curent, spre a alege un consiliar. III. D-nil alegători al colegiului III vor vota în zina de 30 curent in 5 secţiuni pe colori, în următoarele locale : Secţia I, coloarea Roşie, la ospelul comunal, biuroul principal. Secţia II, coloareA Galbenă, în şcoala nouă comunală, din strada Clemenţei. Secţia III, coloarea Verde, la oficiul civil de Verde, din strada Bri-Vedere. Secţia IV, kcoloarea Albastră, la oficiul civil de Albastru, din strada Radn-Vodă. Secţia V, coloarea Neagră, h oficiul civil de Negru din strada Romnlas; spre a alege iarăşi un consiliar. Aceste alegeri se vor face conform art. 34, 38 până la 40 din actuala lege comunală, în cele 3 zile arâtftte mal sus, începândn-se în fie-care zi, de la 9 ore de dimineaţă şi scrutinal deucbizândn-se în aceeaşi zi, la 4 ore după amiazl. No. 12,194. 1777, August 10. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Ag»n|la Ha?as). — Sarvioiul »a la 4 Saptembra, 9 ara aiminaala.— Loadra. S Saptembra. Se anunţS cS ajutoare foarte mari |i mal multe mortiere ah sosit turcilor de la Şipks, unde o acţiune hotărîtoare Sn contra celor din urmă poaiţiunl ale roţilor, ta începe r&t mal cărând. Ştiri din Belgrad epnu cS ee aşteaptă la Tnrcn-Sererin o divizie rusească care ta trece Dunărea, ra intra in Serbia şi fa opera contra Vidiuulul şi So6e! cn doă divi/ii române şi corpul cârbesc de la Timuk. Athtna, 2 Scptembra. Dacele de Edinbarg a soiit aci erî. Guvernul engles, temâudu-se ca nn enm-va presenţa lai sfi pară că favorisează partidul resboinic, a telegrafist ducelui, annn-ţândn’l că trebne să pleoe imediat. Prin nrmare, ducele a plecat chiar aseară Batam, 8 Auguit. Turcii ai! inesput a evacua Sukam-Kiie la apropierea ruşilor. Bnknn-Kale, 2 Septembre. Erî Sukam-hale a fost atacat şi ocnpat de generalul Alkaşov. Tarciî, goniţi din posiţinnile cu şanţarî, s’ail retras, protagiaţl de focul nărilor lor cuirasate. In acest moment, nn se află nici nn soldat turc pe litoralol canoasian. Abkasieuil, ce maî remfiseeeră în răscoală, ’şî-ai! făcut supunerea. INSTITUTUL O. TROTEANU Cursurile primare «lin acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea Institutului, strada Scaune No. 9, In toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. (6 5- II). CIEOOR IFIA ROMÂNIEI TERILOR ÎNVECINATE pentrn u«qI datelor pnma*t urbane ■ rurale de ambcmSt.x< pr*l ucrată DUPE NOUL METOD de ZAHARIA ANTIXESCU Vechia institutor in Ploeiel, director şi profesor *1 ocoale! normale a societăţi! pentru invdţAtura poporului romAn, oeaţiunea de Prahova. Se află depusă spre vânzare in BacurescI la librăriile: Socec, locuiţii!, Grcpve şi Szdllâfi, iar in Ploescl 1» librăria Kârjan şi Ia autor. Preţul unul esemplar 65 de bani. Eforia Bisericel Creţulesca. Ne oferindu-se de concnrnnţl preţul cuvenit al arenei! moşiei CREŢULESCI,)îngă Buftea Judeţul Ilfov, se va ţine o altă licitaţie Dnminecă Ia 28 August curent. Doritorii vor veni la localul din curtea Bisericel Creţulescu. 808 — 1. TIMPUL FOKTE important pentru posesori! de maşine cu abur!. ULEI DE MAŞINE de calitate» cea urni bună şi ou preţul forte eftin, se găseace în depou la ruine, Strada Germană, Hotel Concordia Nouă. Philip Hirraau. 0 MORA TRANSPORTABILA £ tile, cu locomobilă şi cele-l-alte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de vânzare la fabrica C. SIEBRECHT BncureacI Calea Moşilor No. 11. li slnH J« fnllii, care cun6sce bine şi a practicat mal mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particularei. A aă adresa la adnienîsfcr aţi unea acestui Ziar, Palatul , Dacia*. Librăria Socec & Cni* Are on6re a anuncia că priimesce Abonamente la pnblicaţiunea literară illustrată „ALBINA DACIEI" pe preciil de lei n. 20 pe an, 11 pe '/* an şi 6 pe trei luni Abonamentul pe periodul de 4*/, luuî, adecă do la 15 August până la 31 Decembre 1877, eate de lei n. 8. 600-0. LECŢIUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Strada ScauiuU 47. Dam» solidă caută un loc ca guvernantă săâ econdmă. A se adresa la administraţia acestui $iar. TEATRUL DE VAR a RADINA aUIOHARD Ait& (cartea veche) gg (cartea veche) vis-i-vls de farmacia Rlssdorfer. vtg-â-rts de farmacia Rlssdorfer Afl sosit, pentrn sesonnl de vără nn bogat asortiment de incăl-ţăminte pentro BĂRBAŢI, DAME fi COPII. Ca deosebire PANTOFI BE DAME în tdte formele dnpi oale mai din nrmă fasâne şi efeatnste din primele fabrici din Europa. Asemenea nn mar* transport de cisme Inngl de Incht, de Lak răsese şidevacsca şi Mantale (cancinc) de p16Ie prima qnalitate. Snb-somnatnl mnlţomind onor P. T. Poblic de încrederea ce nil dat snsi)issei urme, "are pănă acim aii depus probe de fini. calitate a Mîrfel cât şi de eftinătatea preţurilor, speră ca şi d’acnra inaint j va bine voi a ’i da concursul ssă, găsind in tof.-d'a-nna atăt mărfar! tine şi fasonate c&t şi ca preţurile cele mai moderate. Cn tdtă stima (5*8-0) SAL. WEISERMANN. ţ W % b w 8 !> H ti i CEL LvdZ^-X MARE IMIA C3-^LSX3ST DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. T-tA. BBLiLE .T A RTVrNrŢT^,i:iE“ dOSEF ■« « ' MB ■ 20, Colţnl Bnlevardnlul 8* Stradel Mogoşdiel, Casele Grecdnn, 20 invit pe Onor. Puhlie să hine-voiesc.ft a visita magasinul moft, unde va gftsi o Esposiţlune da haine o o nf 80 ţ I o n a 16 cum n’a fost ineft in Bucurescl, fi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS si JAQUETE CU GILETCELE LOR || PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale 9esonuluî de faţă, şi croite dupfe jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse în Galantarele Magasieî pe Strada Mogofdiel şi Bulevardului şi se pdte convinge orî-cine că am remas fidel devisiel acestui magasin: C'OXSTSXJTS/C MABE SI PBE'i'iti _fc*I FOARTE MODERATE- •IOSCIF I;r( >*|AI]M* ,A LA BELLE JARDîNlStRE*, 20 Colţnl Bnlevardnlul Stradal Mogoşoiel, Casate Grecenn 30. Tipografia Thiel & Wiess, Palatul ,Dacia*.