Nr. 191. MARŢI 23 APQUST. ANDL II. — 1877. ABONAMENTELE IN TOATA kOMANIA >u.........................L. ». «• » 6 luni.................. . i ti 1 3 luni....................* *13 IN STKAlNATATi: ..............................«0 INSIUTHW SI inia Je SO litere petit, pagina IV, 50 bani. e pagina HI, 8® >»■'. P* II. 3 le\ noi. Kaclame J lat noi linia. Un număr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Riuroul Koilnnţiel şi Adminifilrn^iel: „Diaciiv A.7STTT) JCIUBI 8e priimesc la strhtD4t*t«: La D*nil Hau*» tlmn A Vo$lm la Vienna, WalfisehgMse 10 A. Opptlik la ViftBBB, Btubeabutei Sj Rmdot Mo*m 1b Viesna , BeilerstAttft 2 j Vmemu Hrdicka la Viesot, Teinfal tstrssse 17j PKUipp IM la Vienn», Eschenbacbgaaie 11 i L. La*£ A Comp. In PeşU (i Hamoi Lafflu Bmlliar A Comp. 1d Paria. Scrisori nefranoata dq *e primesc. Artioolele »epnblicatft •• vor ard*. Un numfir In Districte 15 bani. F3L.EOA.TIEA TRENURILOR Canal de liaoareaol, 5W Auga*t blig. Rurale..... 82'/i — , Do meni ale . . . 768/4 — rodit funrnar rural . . 723/4 — , * urban 65 _ npr. municipal al Capit. 74 — blig. Penei 1...........120 — felig. Dacia............2ndra » 2505 — ’iena 9 .... — — ferii» ................122'/t - Canal de Vie*», 1 SepUuuhre. Metalice ............ 64 20 Naţionale.......................67 — Renta in aur................. 74 75 Lmo............................112 25 Acţiunile bftncel............. 840 — CreJiturl................... 196 60 London.........................119 05 Obligaţiuni rurale angare . . 75 25 » teme|vnr .... 74 75 » transilvane ... 73 80 Argint In mirfurl............. 104 20 Duoatul......................... 5 67 Napoleonal...................... 9 55 Marc 100 .............. 58 50 Caroal de Berlin, 1 Septembre. Acţiuo. CAilor ferate romilne . 15 30 Obligaţiunile române 6%. . — Priorităţile C. fer. rom. 8°/o 50 — împrumutul Oppenbeim ... 82 25 Napoleonul.....................16 25 Viena, termen lung..............— — Pari» * sourt .... — — Calendarul «JlleJ Marţi 23 August (4 Septembre). Patronul jilel: Martirul Lupu R3a&ritul «drelul: 5 ore 27 min. Apusul sdrelul : 6 ore 32 min. Pasele lune! : Ultim Quart Răcoresc! — Mio4ti Bucurescl . . 8.15a 10.- 4 Plocscl .... 9.50 n 13.05 î Briiilft . . , 1.53 n 5.45 1 7'5 1 TecuciG . 4.38 n 11.40 Roman . . 9.05 4 4.54 ) 8ucr*. In lnpt* de vineri de In I'elinkat, Rnşi! »r fi i'erdnt 1901' oemenl. SB eocotoae 1» 100 oemenl, |>erderile ce nr fi «nferit In lnptn ce e’n dnt nceenşl 7.i IBngB Knacinc. O noB IncBerare se aţteaptB lângB Sa.j ■grad. Nimic noB de U Şipka. Gtral Stadeal, I Septembre. Erl dimineaţă, opt batalioane tarceeel eţirî din Rnscinc şi lovirS avant-poetnrile rnseBcI de la Kadikeoi; dar ajntoere sosind la timp, roşii gonirS la rBndnl lor pe Tare de la Kadikeoi. Total a remae liniştit in flancul drept al armatei din Rnscinc, preentn şi pe drn-mnl de la Oeman-Baiar, B.lcanI şiLorcia. La 31, la 6 ore dimineaţa, cavaleria tnrceascB Iovi avant-poetnrile rotesc! de dinaintea Plevne. Pe la 8 ore, infanteria tnrceascB se deifîşnrB enaţinntS fiind de artilerii; dnpB nn foc violent, ma! multe atacuri fnrS îndreptate de cBtre tnrcl aenpra Sgalinţe! şi pBrînlnl oeeB află între aceaetS localitate şi Peliahat. Acest din nrmB »at a fost lnat şi relnat de mal mnlte or!. Trapele raeeecl reepinserB toate atacările şi lnknd ofensiva, agvirlirS in efSrşit pe tnrcl in posiţinnile lor. NnmBrnl lor sB socoteece a fi in ace« ii ca la 25,000 oameni. Lnpta s’a efirşit la 4 ceasuri. Perderile din partea Ruşilor ee ridica cam la 1300 oameni. BOCDBESCI 3 Septembre. Mutismul .Monitorului oficial* devine din zi In zi mal pronunciat. Ascept&m cu nerăbdare apariţiunea foii oficiale apre a aci ce crezâmOnt sâ d&m ggomotelor contradictorii, alarmante mal tot-d’a-una, ce circuli prin public şi ae lip&resc In foile şi foeţile din capitalâ; dar .Monitorul* nucoprinde decftt rectificârr ale .Monitorului* de erl (cea ce demonstra Îngrijirea cu care ae ti pil reşce foaia oficiala) şi un şir nesfârşit de disol-varl de cona. comunale, de numiri, permutări de funţionarl şi atata tot. —Nu seim la ce să atribuim acest mutism obstinat al gazetei oficiale. Dml pretind că aceasta este spre a nu face concurenţa bunilor amici de la .Romanul* .Telegraful* şi .l'O-rient*; alţii zic ca d. Iirâtianu este de părere, ca tă-erea e de aur, ori cum o fi, şi ori care ar fi rezoanele de stat ale d-lul Brătianu, faptul po-sitiv este, ca despre faptele şi actele Domnitorului nostru, despre faptele şi actele armatei noastre nu seim nimic oficial şi cea ce aflam, o da-tarim bunel voinţe a d-lor Rosett.i-Eundescu şi Dnind. Toată lumea vorbesce de erl, că M. S. Domnitorul a luat comanda unul corp de armată rusă, care Împreună cu armata romăna , va opera In înţelegere cu cele l’nlte corpuri Imperiale In crâncenul reslml contra turcilor; — adevărntă este această acire, d-Ie llrâtienet Sa credem pe d. Fundescu, care ne da u- TIMPUL dată fără de importanţi cunoscută. Poate să fie un avantaja, dar tot atât de bine poate să fie şi un de-savantagiCi pentru fie-cnre din părţi. Importanţa posiţiunilor o ştia numai aceia, care comandenză, eară aceştia de sigur păstrează taina pentru dânşii. fîum lucrurile stafi acum, turcii nu vor putea să silească pe ruşi a primi o luptă decisivă mal nainte de a fi Inşi şl dispuşi a intra In luptă de căt In caşul, cănd, prin deosebitele atacuri, pe care le fac din toate părţile, ar isbuti să’I zăpăcească lntr'atâta, In căt să nu mal ştie de unde vine atacul principal şi sâ’şl dispuie trupele fără de Inşirare bine încheiată. Şi aceasta nu e cu putinţă, cel puţin ne vino greu a crede, că ar fi cu putinţă. Soleiman-Paşa pare a fi renuuţat la idea de a strebate de la Şipka la Gabrova. E Insă cu putinţă, că numai pare. Ni se anunţă, că In apropiarea posiţiunilor ruseşti nu se mal văd trupe turceşti, dar se bâ-nueşte că ele s’aă ascuns In dosul munţilor de la dreapta şi stănga. Se poate că această bănuială e neîntemeiată. Dar nu se ştie. Şi e foarte probabil, că deocamdată şirul atacurilor, pe care le fac Osman-Paşa şi Mehemed Aii are în special scopul de a sili pe ruşi să retragă cel puţin o parte din trupele de la Şipka şi a înlesni prin aceasta, trecerea corpului lui Soleiman-Paşa. E apoi tot atăt de probabil, că îndată ce Târ-nova ar fi ameninţată, Generalul Ra-deţky ar trebui să se retragă. Am dat insă In mal multe rânduri expresie părerii, că numai corpul lui Soleiman-Paşa poate să ameninţe destul de serios Târnova. Rămânem pe lângă această părere şi prin urmare credem, că încercarea, pe care o face Mehemet Aii şi Osman-Paşa, este zadarnică. întocmai precum a fost aceea a lui Soleiman-Paşa. Va curge numai sânge din o parte şi dintr’alta, dar treaba n’are să se facă de cât după ce Soleima-Paşa va isbuti să treacă In Bulgaria. Vorba e Insă, că nu isbutesce. In Europa nu mal se petrece aproape nimic. In Francia procesul intentat lui Gambetta pentru discursul pronunţat la Lille, iară In Germania şi Austria întrevederea intre principele Bismarck şi Corniţele Andrassy, care se asicură că In cu-rănd va trebui să aibă loc pe teritoriul austriac, două cestiunl. care in alte vremi de o potrivă ar fi agitat opinia publică, acum se discută ca nişte cestiunl de importanţă secundară. Toate privirile sunt în- dreptate asupra luptelor de la Şipka, pe ale cărora resultate le aşteaptă oprindu’şlresuflarea. Ziarul .Deutsche Zeitung* comunică din Constantino-pol textul depeşei, pe care Soleiman-Paşa a trimis o la 27 August seras-chieratului, o depeşă din care ne Încredinţăm, cu câtă bravură s’afl luptat arabele părţi. Lupta incepută pe Inălţimimile trecătoarei de la Şipka, s’a urmat de dimineaţa plnă seara pe întreaga linie şi cu de o potrivă Invierşiunare. .După ce noi am luat câte-va posiţiunl importante pe muntele Akiri-Djebel, la stânga forticaţiunilor din trecâtoarea de la Şipca, Inamicul se credea ameninţat in linia sa de retragere şi prin urmare şi-a desvoltat toate puterile spre a lua de la noi cu orl-ce preţ aceste posiţiunl importante. Zi pe zi şi cu o tot mal mare înverşunare, ruşii aă re'noit atacurile lor asupra acestor posiţiunl. Focul de artilerie din ce In ce era tot mal via. Dar mereu afl fost respinşi de către noi. La 26 August, ruşii ad deschis un grozav foc de artilerie pe întreaga linie şi aO făcut o eşire. In aceeaşi vreme aO făcut apoi un atac asupra posiţiunilor de pe Akiri-Djebel. N’a mal fost o luptă atât de îndârjită şi de sângeroasă ca aceasta. Fără a ţinea seamă de numeroasele perderl, pe care le ad avut, după asfinţitul soarelui ruşii aii reînceput atacul, aruncând merefl trupe nouă In luptă şi Indoind ast-fel lupta fără curmare. Inimicul a isbutit a ocupa cel mal înalt şi mal important punct al muntelui Akiri-Djebel. Dar batalioanele din ântăia şi a treia brigadă, sub comanda lui Weisel paşa, aă grăbit ca să adm â ajutor şi, după un atac briliant, afi isbutit a străbate până Iu centrul posiţiunilor inimicului silindu-1 a se retrage cu perderl mari. încă In aceea-şl noapte ruşii aO renoit atacul spre a-şl relua posiţiunile şi ad urmat lupta până dimineaţa. Toate aceste opintiri ad remas Insă zadarnice faţă cu resistenţa trupelor noastre: decimat şi obosit inimicul a trebuit să părăsească posiţiunile de pe A-kiri-Djehel. La 27 August, primind noue ajutoare, ruşii ad reînceput atacurile. Trupele noastre le-a opus Insă o resistenţă admirabilă. Renunţând la întreprinderea sa, inimicul s’a retras apoi In dosul fortifleaţiu-nilor sale. Tocmai am început a fortifica posiţiunile strategice, pe care le-am ocupat. Lupta se urmează. Pe câmpul de luptă sunt âncă mal mult de 1,000 morţi. Trupele noastre ad adunat mal mult de căt 2000 pusei, afară de aceasta muniţiunl şi altele.* ceastâ scire ca positivA, ca oficială, oare aţi făcut din „Telegralul* foaia oficială a guvernului 1 spuneţi’o, să scie lumea. Somăm pe preşedintele consiliului şi actualmente şi ministru de res-boid (?), a ne ţine In curent despre viaţa, sănătatea Domnitorului nostru. Ne aducem aminte că. în alte timpuri, când din Întâmplare M. S. era numai puţin bolnav sad indispus. guvernul prin buletine zilnice ţinea ţara In curent de starea sănătăţii M. Sale; şi astăzi când sănătatea M. Sale este espusă la toate ostenelile unei campanii aşa de grele, când chiar viaţa M. Sale este espusă, .Monitorul* stă mut şi ne întreţine de escursiunile resbelnice ale d-lul Brâtianu. ear despre viaţa, sănătatea Domnitorului, păstrează tăcerea cea mal profundă. — Domnitorul nu este numai al vostru, Domnitorul este al nostru, al tutulor, al ţării întregi şi ţara este în drept a vă cere sâ’l daţi zilnice sciinţe despte viaţa şi sănătatea Lui. Să nu sa creazâ că facem această somaţiune guvernului din un spirit de Înjosită adulaţiune către lJomnitor. Suntem din aceia care n’am linguşit nici odată pe Domnitor, dar nici l’am înjurat vre o-dată. Şi chiar dacă n’ar fi emiuen-tele Sale calităţi personale care ne face a’l iubi cu sinceritate, totuşi ca Român, ca bun patriot, seim că soarta ţârei este legată de soartn dinastiei noastre, de soarta lui Carol de Hohenzollern şi cerem guvernului să ne ţie in curent de faptele şi actele Măriei-Sale, de viaţa şi de sănătatea Sa. Tot aceiaşi somaţiune adresăm guvernului In privinţa armatei. Se vor-besce despre o luptă crâncenă ce s’a făcut acum trei zile la Plevna între armata otomană şi armata Română; jurnalele oficioase dad chiar detai-lurl asupra luptei, iar guvernul stă mut şi lasă o ţară întreagă In torturile Indouelel şi necunoscutului. Am zis’o şi o repetăm: 5 milioane de inimi bat pline de grijă de soarta iubitei noastre armate. Momentele sunt solemne, orl-ce ceas orl-ce minut ce trece, poate aduce cu sine doliul In sute de familii. Cu toţi ne-am oţelit inimile, ne-am ridicat sufletele, ne aşteptăm la nenorociri şi multe lacrâml afl să se verse asupra unor morminte depărtate şi necunoscute ; dar pentru D-zeft, nu vă jucaţi cu anxietatea mumelor, socielor, surorilor- nu vă cerem a ne arăta marşurile şi contra-marşurile oştirii noastre, nu vă cerem să ne desveliţl planurile de resboiă, dar vă cerem a ne da sciinţe positive şi PMVKA UWJtfJia. POVESTEA UI HARAP ALB') DE IOAN CREANGA. In sfârşit nu trece mult la mijloc, şi numai eacâ li se aduc 12 ha-rabale cu pâne, 12 ealoviţe fripte şi 12 buţl pline cu vin de cel hrănit, de care cum bel câte o leacâ, pe loc ţi se tae picioarele. Iţi sfecleşte ochi In cap. ţi se Inclee limba In gură, şi Începi a bolborosi turceşte, fără să ştii bechifi măcar. — Flămânzilă şi Setilâ ziseră atunci ce-lor-l’alţl : Măi, mâncaţi voi IntftiQ şi beţi cât veţi putea, dar nu cum va să vă puneţi mintea cu toată mâncarea şi băutura, c’apol al vostru e dracul! Atunci Harap Alb, Gerilă, Ochilâ şi Păsărl-Lâţl-Lungilâ se pun el de ospătează şi beaâ cât le trebue. Dar i) Din CoBTorbirţ. oficiale despre cele petrecute, vă cerem a ne da buletine oficiale despre starea sanitară a armatei de la Dunăre şi de peste Dunăre, vă cerem a ne da sciinţe positive şi oficiale despre morţi şi râniţr şi această cerere a noastră sunteţi datori a o satisface. Suntem siguri, că Întreaga presă se va uni cu noi şi că cu toţi vom sili pe guvern a eşi din mutismul sefl premeditat, căci toţi avem In rândurile armatei, fiinţe iubite, căci cu toţi suntem interesaţi a cunoaşte soarta bună şi soarta rea a armatei noastre. POSTA SI TKLEGRAFD1 SUB ROŞII. Ca pe toate cele-l’alte administraţii publice, roşii aâ parvenit a des-organisa cu desăvârşire şi serviciul poştelor şi telegrafelor, care pe timpul conservatorilor se făcea cu o exactitate şi regularitate exemplară. Iacă progresul radicalilor. El a ti ' -ceput prin a ridica taxele cu 50 Hi sută, şi pe urmă cu încetul sub pretext de economii, de reorganisare, ad ajuns a rivalisa, suntem siguri, cu serviciul postai şi telegrafic din Turcia. Nu ne vom plânge aici de scrisori şi jurncle predate la postă şi nesosite la destinaţie, nici de Întârzierile ce se Intlmplă in predarea telegramelor, trebue să fim juştl şi să facem parte resboiulul.— Dar sunt cazuri unde nu mai încape n’Cl o scuză şi care denotă încă odată fatala influenţă a radicalilor, incapacitatea şi incuria bărbaţilor chemaţi a dirige serviciurile publice.— Influenţa lor este molipsitoare. Spre a nu se crede că vrem numai a înegri pe guvernanţii de astăzi, dăm la cunoscinţa publică următoarele probe : 1. O telegramă dată In Turnu-Mâgurele sub No. 1084, n’a sosit în BucurescI, de cât după 6 sad 7 zile. 2. O scrisoare recomandată, predată la biuroul Glavacioc la 29 Iulie st. n., n’a sosit in BucurescI de cât la 1 Septembre st. n., adică peste 35 do zile. Am putea Immulţi exemplele, dar ne oprim aci şi rugăm pe guvernul nostru ca pe lângă Îmbunătăţirile ce are sâ aducă creştinilor din Turcia, să găsească timp a îmbunătăţi şi soarta creştinilor din România. Primim de la Corabia următoarea telegramă : ce are a face 1 par’câ nici nu se cunoştea de unde ad mâncat şi ad băut; că doar mâncare şi băutură era acolo, nu şagă ; de, ca la o Împărăţie. — Hal, ia daţi-vă de o parte, măi păcătoşilor, că numai aţi crâmpoţit mâncarea, ziseră atunci Flămânzilă şi Setilâ, care aşteptad cu neastâmpăr, fiind rupţi In coş de foame şi de sete. Şi atunci unde nu Începe Flămânzilă a cărâbăni deodată In gură câte o haraba de pâne şi câte o ealoviţâ întreagă, şi răpede mi ţi le-a infu-licat şi le-a forfâcat, de par’că n’ad mal fost. Eară Setilâ dând fundu-rilo afară la câte o bute, horp?ţi-o sugea dintr’o singură sorbitură ; şi râpede-răpede mi ţi le-n pus pe toate dearândul, n’a mal remas nici măcar picătură de vin pe doage. După aceea, Flămânzilă a Început a striga In gura mare, că moare de foame şi a asverli cu ciolane In -menii Impârâtejtl, care erad acolo de faţă. Eară Setilă striga şi el cât ce pu- D-lul redactor al .Timpului.* Bine-voiţi a insera aliltnratnl act în coloanele jurnalului d-voastre. Oarila. Sub-Remnaţii declaram pe onoare c& nu s’a lnat nici uu medicament de la ambulanţa ‘Crucea Roşie,, de către serviciul sanitar al armatei. Şeful ambulanţei, Dr. Stefănescn: şeful secţiune! I, Dr. Leoute; şeful secţiune! II, dr. Grigorescn; şeful secţiune! III, dr. Is-trati; farmacist şi intendent, D. Volf. DIN AFARA. Ne vine gred a crede, cu toate aceste, ţiind seamă de ştirile primite de pe câmpul de resbjl, nu ne mal putem îndoi, că turcii ad In ceput ofensiva mal nainte de a fi reuşit Suleiman-Paşa cu încercarea de a şl trece corpul in Bulgaria. Mal râd pentru dânşii şi mal bine pentru armata rusească nu putea d face. Dar vina nu este a lor. Nu mal putead să aştepte până ce va sosi întregul corp de gardă imperială ; nu le rc-mâne de cât să facă o încercare acum. Şi e foarte probabil, că această încercare va fi zadarnică. Trupele ruseşti ad avantagiul, pe care ’l avea la Şipca : de a fi aşezate la posiţiunl alese după plac şi scutite In dosul fortificaţiunilor. Pană acum ad avut loc încăierări de avantgarde atât In aripa dreaptă, cât şi In cea stângă. Trebue sâ recunoaştem, că In unele dintre aceste, turcii ad avut avantagie. Dar lucru e cu totul firesc. In luptele de avant-postul, agresorul îndeobşte dispune de mal multe puteri, câtă vreme defensorul mal de puţine, de oare ce îndeobşte nu ştie, unde va fi atacat, îndată insă ce turcii vor înainta şi vor da piept cu corpuri ruseşti mal mari, îşi vor simţi inferioritatea. Scopul luptelor pregătitoare din zilele trecute, este a sili pe ruşi să primească o luptă, unde turcilor le place şi în condiţiunl favoritoare pentru agresor. Cele mal multe Încăierări sunt digresiuni făcute spre acest scop şi nu In puţine părţi turcii se ivesc cu puteri însemnate spre a face pe ruşi sâ creazâ, că din acele părţi vor sâ atace. Atârnă acum de Ia comanda rusească, ca atât din disposiţi-unile generale ale trupelor, cât şi din recunoaşterile făcute sâ se Încredinţeze unde este grosul corpului şi în care direcţiune se mişcă, spre a părăsi chiar şi fără de luptă posiţiunile, ce cad prea de parte de presumptivul câmp de luptă. Ast*fel, faptul că una din părţile beligerante păstrează ori părăseşte o posiţiune, e de o cam- tea, că crapă de sete şi svârlea cu doage şi cu funduri de poloboc în toate părţile, ca un nebun. împăratul atunci auzind vuet tocmai din casă, ese afară şi când vede aceste, îşi pune mânile în cap de necaz. Mâl, măi, mal. Aceştia’s curat sărăcie trimisă de la Dumnezeii, pe capul rnetl 1 zise Împăratul In 9ine, plin de amărăciune. Mi se pare că ia acum mi-am dat şi eO peste oameni. Harap Alb ese atunci din mijlocul celorlalţi şi iar se Infăţişază înaintea Împăratului, zicând : — Sâ trăiţi luminate împărate! Deacum cred că mi-ţl da fata, ca să vă lăsăm In pace şi să ne ducem In treaba noastră, căci nepotul împăratului Verde, ne-a fi aşteptând cu nerăbdare. .A veni ea şi vremea aceea, voi nice, zise împăratul cam cu jumătate de gură. Dar ia mal aveţi puţină răbdare, căci fata nu-I de cele de pe drumuri, s’o luaţi numai aşa cum sar Întâmpla. Ia sâ mal vedem, cam cum ar veni trebşoara asta?— Nu-I vorbă, de mâncat, aţi mâncat şi de băut aţi băut fie care, cât şep-tesprezece. Insă deacum înainte mal aveţi şi ceva treabă de făcut : eaca vă dafl o mierţâ de sămânţă de mac, amestecată cu una de năsip mărunţel, şi până mâne dimineaţă, sâ-ml alegeţi macul de-o parte—fir de fir — şi nâsipul de altă parte; nu cumva sâ găsesc vre-un fir de mac printre năsip sad vre unul de năsip, printre mac, că atunci am stricat pacea. Şi dacâ-ţl putea scoate la capăt trebuşoara asta, atunci oiâ mal vedea e0.... Eară de nu,—veţi plăti cu capul obrăznicia ce aţi întrebuinţat faţă cu mine, ca sâ prindă şi alţii la minte, văzând de patima voastră. Şi apoi ducându-se Împăratul In treaba lui, i-a lăsat sâ-şl bată capul cum vor şti. Atunci Harnp Alb şi cu al săi aă început a strânge din umere, nepri-cepându-se ce-f de făcut. — El, apoi, şagă vă parei Cu chiţibuşuri de aceste să ne zăbovim noii Păclişit om e împăratul Roş, se vede el, zise atunci Ochilâ. Efl nu’I vorbă, măcar că e aşa de întuneric, deosebesc tare bine firele de mac, din cele de năsip. Dar numai iuţeală şi gură de furnică ar trebui sâ aibl ca sâ poţi apuca, alege şi culege nişte flecuşteţe ca aceste, in ®Şa scurtă vreme. Bine-a zis cine a zis, ca să te fereşti de omul roş : căci e liş-tal dracul In picioare, cum văd ed. Harap Alb îşi aduce atunci aminte de aripa cea de furnică, o scoate de unde-o avea strânsă, apoi scapără şi-I dă foc cu o bucăţică de iască aprinsă. — Şi atunci, minune mare! Numai eaca aâ şi început a curge furnicele cu droaia, câtă pulbere şi spuză, câtă frunză şi earbă : unele pe sub pământ, altele pe deasupra pământului şi altele In zbor de nu se mal curmal viind.—Şi într’un buc aâ şi ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte; să fi dat mii de mii de lei, nu găseai flr de mac printre năsip saă fir de năsip printre mac. — Şi apoi In zori de ziuă, când e somnul mal dulce, de doarme şi pământul sub om, o mulţime de furnici de cele mărunţele aă strâ- T I M P D L Precum vedem, din aceste să a-ieveresce tot o-datft, r& pană la 27, urcil nu luaseră nici una din for-.ificaţiunile rusesjT Posiţiunile de are vorbesce Soleiraan paşa sunt -ocmal posiţiunl, pe care ruşii nu le fortificaseră mal nainte, adică, afară de celea de pe Akiri-Djebel,—posi-ţiunl de importanta secundari. Anume, trecfttoarea de la Şipca nu este o „strimtoare* In adevăratul înţeles al cuvăntulul, precum e tre-■itoarea de la Predeal, de la Turnu doşu safl de la Bran, ci o vale lungi şi destul de largi, ce meretl se ridici şi apoi cade spre Uabrovn. Numai ast-fel poate fi vorba de un foc de artilerie „pe Întreaga linie* şi de un şir de atacuri, care se ur-meazi „pe lntreagi* linie şi numai ast-fel turcii puteai ocupa chiar In brecitoarea de la Şipca posiţiunl, care cu toate aceste, nu sunt In a-propiarea fortificaţiunilor rusescl. Dupi scirile mal noue, el par a fi pirisit şi aceste posiţiunl. RECH1ZIŢIELE P ABUZURILE SUB D-nul I. C. BRATIANU Citim In .Independinţa rominh.‘ Un sgomot scandalos circuli prin oraş In privinţa orzului rechisiţio-nat de la d. Dimitrie Angliei, deputat fraţionist şi creatura politici a onor. d-lul Mirzescu. adici : ci acest orz rechisiţionat ar fi fost preţelnit cu 22 franci chila de onor. Comi-mitet-Permanent local, pe cind alţi posesori s’ar fi simţit fericiţi si ’l cedeze cu 18 franci chila, şi tot cu condiţiunea favorabili a se scidea din cişturile arierate datorite statului. Prin urmare, rugim pe onor. Co-mitet-Permanent si dezminţi acest „se zice* ce compromite situaţiunea politică a unul deputat care, mat mult de cit ori cine, datorează a veghia ca finanţele statului se nu fie jignite. Nu bănuim onorabilitatea nimMuI, ţinem Insă a pune capăt unor sgo-mote care lovesc In prestigiul colegiului al III de lassy, şi prin urmare In acel al represenţiunel naţionale. Asceptâm un comunicat serioB, spre a se lămuri situaţiunea. * * * Confraţii noştril de la „Gazetta de Bacii* denuncia: Ci Senatorele d. Qheorghie Lecca, cu prefectul d. AlecuWillner ai făcut zilele trecute o afacere pe comptul „patrio tismulul lor luminat*. Senatorele d. Qheorghe Leca avea de mult timp In hambarele sale nişte grăi aprins pe care nici chiar fiinaril din ISotoşianI nu'I ofereai de cit 20 franci pe chila. 1). prefect Willner, patriot puritan, a re-chisionat o sută chile din acest grăi aprins, pentru hrana armatei romane, cu 52 franci chila, transpor-tindu'l la gară tot cu trăsuri re-cliisiţionate, pentru ca îndatorirea patriotici si fie complectă. Bravo patrioţi. * * Ni se comunică următoarele din Fălciă. pe care le supunem cunoscutei onor. ministru de Fin ince, ru-găndu-1 să bine voiască a cerceta pe lăngă casierul general din acel judeţ : dacă perceptorele comuner Mă-lâesci, d. Costache Corbu, senatorul Fălciulul, varsă regulat banii fiscului la casieria generală. Ce prestigii!! un senator perceptor comunal. ANALELE SOCIETĂŢII ACADEMICE ROMANE Ştdinfa din 17 August 1877. Mnmbri presenţî: N. Creţnlescn, G, Siou, A. Odobeecn, N. lonescn, I. Ghica, V. A. Urechia, A. Tieb. Liurian, V. Mania, Gr. Stefănescu, G Bsiritiu, P. S. Aurelian, D. Sturdza, I. Caragiani. Preşedinte : loan Gbika. Se dS lectură procesului verbale al şedinţei precedente şi se adopta. Se comnnică: 1. Adresa d-lni A. Treb. Lanrian prin care adoce bibliotecel Societăţii nn raa-nnscript, în doă volume legate, intitulat: jDicţionaru trn cinci limbi, ellinescu, gri-ceac, romanesc, nemceac schi madsaresc* offerite de d. Ioane Păşeam, membrn al supremei curţi do justiţie din Pesta. 2. O oferatS de 01 bucăţi cârti, din partea d-lui Thoodora Codrcscu din Iaşi 3. Idem do8 cârtii : , Dactylologie et lan-gage primitif; par Baroia* şi Glosarinm Sanscritum a Francisco Bopp* donate Societăţii de d. 1. Caragiani. 4. OfFerta d-lor P. 8. AureUnn şi Gr. Stefuruscu de colecţinnea ,Revistei acien-ţifice‘„ Societatea priiuesce cn mulţumire. D. Odobeacn, cerând cnvOutnl, propune ca Societatea să decidă o zi de săptămâna pentrn ţinere de şedinţ» deschise publico-1 ai In vedere că localul eate acum destul de bine acomodat spre a primi publicul ce sâ interesează de lucrările societăţii. D Lanriano, crede că ţinerea şedinţelor publice trebne aă fie reaervată şi preparată pentru lucrări iutereaante, în-grijindu-ae ca nn cum-va publicul aâ sim-ţă nrîtnl, ascultând diacasinnl de lucrări curente, care nu Par putea interesa ; că, prin urmare, e de prisos a li ae da o periodicitate determinată. D. Odobeacn, crede că într’o sesiune care nu ţine maî mnlt de 4—5 săptămâni nu sta prin putinţă ca Societatea academică să nn poată oferi subiecte de disco-cuaiune, care aă nu preainte interes pu- blicului, fie Ca materie acienţifică şi literară, fie ca administrare a avere! uneî societăţi ce are de scap a răspândi lamina în aennl naţinneî remâne. Anii precedinţi ue-aîi dat toţî d’arândol probă despre aae-raine disensiuni. Prin urnmre crede că ae vr afla nn pnblic cât de r*atrîns care să ae intereseze la ele. D. IUriţn, vede că D. Laurinn recu-noasce însuşi folosul şedinţelor publice ; crede că materiale programei de estimp annt destul de numeroase spre a pre-sintn măcar o-dată pe săptămână sn-snbiecte de un interes mal generale. Apoi încă pot sa se ivească şi tractate speciali în cursul aeaiunei din partea membrilor. Din toate aceste, presidinl va putea compune o programă bine combinată pentrn şedinţa deschisă publicului ic curau! săp-tămânel. D. Creţnlescu, recnnorsce oportunitatea propunere! d-lnl Odobeacn ; se teme însă că periodicitatea determinată a şedinţelor publice aă nn corespundă tot-iTa-una cn interesai materielor de pertraetat. D. loan Ghicii, referundu-se la nani tn-tnror Societăţilor academice din străină, tnte, crede că eate mai înlesnitor pentrn pnblic, şi chiar pentru societate, de r determina o anume zi pe săptămâna pentru desbaterea materielor, care anb un punct de vedere oare-care, nr ntrage publicul în şedinţele noastr-1. Fără de a pretinde că interesul acestor şedinţe pnblioe va fi ^tot dea-nna foarte VÎQ, nn este mal puciu o datoriă a noastră ca *ă iniţifim cât maî mnlt pe public la modul nostru de lucrare. Reanmândn-ae diacusinnea, D. Preşedinte pune la vot propunerea d-lnl Odobeacn de a ae ţine în sesiunea actuală câte o şedinţă publică pe fie-care săptămână, şi aă adoptă. Apoî propnnândo-ae că asemene şedinţe se ne ţină joia, de la 2 ore p. m. înainte, ae adoptă iarăşi cu majoritate, apecificân-dn-98 ca acestea sa înceapă de la 25 ale carenţei înainte. Membri trec la lucrările comisinnilor speciali, cn care ae ocnpă până la 5 ore p. m. Proşiniinte : Ion Ghic«. Secretar : ad-hoc G: Sion, CRONICA A pună măna pe dănsa, zbr ! şi de aculo se duce, de se ascunde tocmai după lună. „Măi Păsărilă, iacfttâ-oid ia ! colo după lună, zise Ochilă; căci nu pot efl s’o ajung, să ’l dafl o softrtnânâ-turfc bună. Atunci Păsărilă se deşiră o-dati şi se înălţă pănă la lună. Apoi cu-prinzănd luna In braţe, găbueşte pâ-serica, nu ţ’o inşfacă de coadă şi căt pe ce sâ’l sucească gătul! Ea atunci se preface Iu fată şi strigă tnspăi-măntată : — Dărueşte'ml viaţa Păsărilă, că te-oifl dărui şi etl cu milă şi cu daruri Împărătesei, aşia să trăieşti! „Ba că chiar că erai să ne dâ-rueştl eu milă şi cu daruri Împărăteşti, dacă nu te vedeam cănd al paşlit’o farmazoană, ce eşti! zice Ochilă. Scifl că am tras o durdură bună căutăndii-se. Ia mal bine bal la culcuş, că se face ziuă acuşi. Ş’a-pol cea mal fi a mal fi. Şi o dată mi ţ’o înşfacă el, unul de o tnănă şi altul de cea-l-altă şi bal! — hal! bal! In zori de ziuă, ajung la palat şi trecănd cu dănsa printre străjl, o silesc să intre In odaia el, tot cum a eşit. (Va urma) ■g w l^RiL vyviDWii ' £XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXQ rm ‘4{ijn)dJd îl»111 e»»PJ ""pw m« ie*;Jo wnuo aip yo eţeqneţio -aono ■eanilaevi ţ»ep-o-ep %K »o» i □ 8ţi»Y ’°»9 "°»a ®!Pld ®P **9* ®P eieJquin qjoţno il eauoj joa i*m eieo aj îemej jr 1* ifeqjqr -P ■»I»11’>P tuepoiq ‘e»»e»[u2 'eapiinro (p»mil ep ede-x>) »"I 8Ibt"B U 'eump it'ijuqj'q naţnad idBJop 'qt«»ţai ţl qpuiqo ‘oui] ap eţii»*q 'eieqontiui 'eJ»|«9 ‘anmp X »P >• jiiqiM «P VrU’11 na »“ţq »VPJ «an-sp-;oţ a| ţ„,jo.i pai inaimSam ypirumooaH Jţ jwbbdh lnî«inBU03 ap 8|i-g-s]A SI .0N J81980S0N inpoj saiaxuaa aa aniA «i * Cxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxj î s X -•/•gi op no pu^A oa o^pj .................... omnd J00^ ®u»1«a«q op 0H04ţjţ -g XHSIA * ou«td a nod not«i?oqofl 'lotoajoţ^ *1 »P ojody -gţ *do * ............... ................ nj;aod im°d*ţl5l « ..................cnrsid jnod qosy^oqog ‘o'juoasj «q 4 • ■ • ousid njţttld 9|tup«nb ‘iidao ep o0 iJn«ţA -6I do • • oQmd njiued qiJq »*I»A ‘aJ®m »1‘» 1“>. »8J0Jiia -8i -do * . . ..........o^jojotreid niţnod «JpiaYpj 'tuojj 'do * ............oţaojon^ţd Jood opn^g opmup \ do * • -qJdlAW|0 pnn ’V*a\$ («A0l>10n Oipy) IqOMoqoq *ţţ *dO “ «-«jorAuiO P«m i»«aig apj («ţuuoQ) qosan^ aog ‘01 #do *'T NH3IS ............. ra^aod loţanaao «[«ţnpaţy 4-0 OOSaOISQR . . • • oimid na^aod *at*QU0Q tp a(lîJP«nf) ‘«mţtnofl '*A\ ’f S303R .......... «j-jond joiu^mo^j «fyţ^ 4tuoh "S *Y TlMnOOIVHS ■ oa«id no ooda o naţaod '^[«aoţţYu aioj ‘oondg * . * ■ oattid ko oooa o njţaod ‘oioj 'oaidsnB jnoa *'HX H083D11030 • oasid ţl oooa o lu-ţaod ‘imjoţg jnţ vrnnfi '*y H3H0RN3J.H0313 ........o^JojoOTid inod ‘Baiţranoy mnooaoin 4'0 N0B1HV0 ' ‘ oţJ°Joa^id ^nod obj^a ‘ajajZ ®P iţa^Anog ‘*a 00S3NIXNVXSN00 » tijO«(i4 iO}«jţjd 'lavoBdiq «peJţS iijv'ii-ooci^-j: ‘ssis^y ^ nami ţiţspa «owu^ipo aţ oţ^rauclmi aavoisnK axiaado --- t 09 1 t n l z --- l rtt 1 (1 T X I f. 5 ,1A \ V? l OB î OB I oţ f. r. •0 'HJ a H 4 b W P i r7 (H H k N\YKHaSI3Al TVS «raţţB no •&ţ«j0pom jBca 0|9o ejun^ead no ;i ;bo 9^buobb; i4 cng pn^jţm Bnn~B,p-]oţ ni puiegS *588 [nsjnonoo «p \t « ţoA 0niq ba oţaiBui ranoBtp ii bo gaods ‘jo|ijn^0jd B^Bţgaiyo op ifi » ©^Bţj[BO Bag op eqojd Bndsp D® ranoi gnBd bjbo Siaug [M8if)8n* ţBp ţjB ©o B0i0p0ioni op oţiqD<î ‘X 'd -iono pmranijnni [nţBnai08-qng •eţBţijBnb Bmud9l9ld op (onionBo) 9i*ţaYn iâ bo op ii 38080J Hwrf ’op <ţqonj op jSan| oajgţo Op ^lOdgUBiJ OXBin nu BonoraoBy Bdo.ing mp ioiiqBf ojotnud nip oţen^oGjo 16 00980^ gaun uip iBm O[0O gdnp 9\9taiof nj JWYQ 3a I3(XUiYd oJfqesoop qq iidoo s1 awra ‘ilvaaya “•■înod B»nims4 -[eoni ep ţnaniiţjoBS ţuioq un jjba ep [qqobbb ojţned ‘ţisos ţjy j»jjppB«ia j»jJopBS!H Bjjvnjjvj ap g|i-ţ-Bji , BpunuBj ap sţi-ţ-su (aqaai sapna) m,3 (aqaai «apna) 9 »K I Io-Htf »P»Jls ^n3 9 «N I l0J*J ®P*Jî8 HflVHUSSim ,rIVS Bmjg qng r mm mmm n ivim 5 w fel o fei n V 0} $ •»B10BQ* lQţB[B,J *JBlf înţBBOB BBnniţBjţsinenipB «| Bssjps js y ■iBjB|aaiţj*d iunţioe[ Bpejd b 83B8jop,‘|B83r] jD[DtnBj2ojd Bisjpuţs ia« ţipcn ibih ţBDiţ -OBjd « lianiq ‘QipiTlinpT fjjl 1 oosoano rjbo 0|uj[UJuJ 0|i | BiaBinoy 0jd8op iqoeoepni ii }H0iJ() UÎP ejdtfepi^Jgq o^obxo iBcn 0[ao nip «na bo Bpneaioooj oţod ob fţJBq g^8?oy •iDJSin 0001 « 000*01 — '"J 000 îs 0009 — ‘UJ 0SI '3[9 0001 — •enBnuea **; uBdmi lajBiu oî ’XB 001 — '^!nOB;,j i . nqdraBxB x ‘ [n^Bij 000‘S1 :I '8e>n uşi ‘xavvBsisn xaaaoa »p Aoiţoa ni qioq -80}j op inţndm«3 'L\ Vnnv’S VPBJ>S ii |n;| ‘n;o|!Bjg -q IOIIVH3IVK 9P aHYTOOU/îiYd mmloaT •sen 'ofl sauBqBQ spBJţp ‘AOlBjg ni soijqB; iBţiman BBnaiţaeiip B| Bttejps bb y bjbi(i ojţnnd eţBţjBa UBm jblu b[so sp eţBauoj ni ţ)Bţ -IJB0 BSJBAip m jvdiţ sp jiţjnqa eonpojd AO^Vda V9NV1 ‘ I0S3NHyz B| ap V0INVH03W aiXHYHO ap y 3 i a a v i ’0 — 809 1|oo n; gSnyţB eniira «[ aqjnD ui ‘iqOBeijj [Bţoq naunţj|B ‘o 'o^j ijb] ' -bJ Bpujjg 'liBiiOBBid BFOiunjj ii înniţsnp -Bjţ ‘ajBnnduioo ap [n|fl; ţoţ ii gfiBţnoasg ■JţBpBJÎf BOQ I^BBiBAUOO O Uljd li 8U3B U|jd ‘BOlţDBjd B[ 51B31[dB BţBp O 8p ţOţ BIJOBJ^ yavrivii iâ yNVKaao ‘ysaoNvaa iqniij op joeojojd osAioronoaa ■TOBOinong IH03HH3IS 'O numoQ uud uji}8 ajjpj |njajd na BiB^lUJA sp BţBB m s m mid ar •j«||5 inţS9D« viţiuqBiuitnpK B88jp -u 88 y şuipuooa ijşs yqnnnjGA -tiâ eo oo[ nn yqmto ypijoB ţtn«Q 0 ’S? 0^1 IBipioXOJV n»|BO (pjp) Jaqjajqa^ auiiu[aq[|^ •eţnfijDB aqjpj inlajd ao jadoing 91, ,#uqilii e?1(nnnej i«m 9[bo nip aniunij ,* 6,1JU|bj op 'ţaoiuiţjoSB psrn [nţB«oq puomoo^ V1VI0X 3H33YiSaa cr> •gtjns BJ oz op înţţqu p« • ns ui 84Vidai08o Ol BI op luoiţaţdtnnQ *B9a« b o*ojop oj«idtno*o o^yo n-iţaad [nţiao ift payţaivaţ jOBOjnong oi °N «FBJY0 ®!«-0 ANYISSYH9 Yng inj y ţ|Bţojeoio') vuţjqiq «| ««oapţ oi v ijvijna ţani eiouiAO-jd aip l|Jo;ţjţdranD iţa-Q inHviawasa ikyh oo •p |nţojd no •||[J|jqn *191 *1 tp JOl 0l!Jiln[6op do 0Jp[no g^iqosoop nţ «I» sg 'iioina 9 aj gţBJonj ttaţrao^ «qtui| □; lainiiasiu V1UVH3 : vgijyc^iq qns op qifo y *0— 80S 1'ţioiao _nH OF ’°N i^!A°»Jţx «P'iJţS ‘SJwţeţJdoJd B| BB0JpB 08 B t0;jod UI ifl |B^O^ UI 0J«f> -UŞA op ţnnB 0^0 Iţ^ gnop ‘oijiqo no ijojv ‘nţ[Q ed PţediJOB ed poj lu«f4 ‘jibu^bj^ iA 081^ l0n9Sod 000S ‘l'ţAoagqj©^ bsbiiÎ nţiQ in^epnp aip 'oţe i^«diuiqt) ‘«^iniAgjj ‘iu^uioq biSo'k *0—100 •10196080^ ^91«0 ‘PS ’°K l^wA°q«T I *N UU_G «I w«»Jp8 joa 08 tţJO'ţţJOQ ‘0’lţA vnnAiîd ţod ejBO ui l0jnpgd ii Ji^uv/ ‘bju^bjb 0p 009^011 0U5‘Z o^B0d op ejepufţui no pBojuoag op ejo g op oaoidojdu ui " losaxoava ",Soiu 2 ap BioidoidB u. t^pU0j18 9Q (I—HO) •JBţf) înţBOOB UlţvjţBlUimpV B[ BHOjpB 0S y *OJ«fin0A op uţţj» ajwo0pl Qi)U0tl ţUQ< 0p 01iqoj\[ ■onnizaa 0—S09 •enira no ţoojip eSoţu^ni joa os iiJoţijoQ 'pigi JcvţiiA jnuB njţuod inuo« ep [nŢBiiuios-qne ep gfopuejB ob ‘înţjQ jnpu^sţQ nip l-f®'* ^ -'ŞţSjU^g BOţBţQudojj jnsop ui o;c[|q -oui ivpo •ţaoiJQ.P minjoţojj ‘8 '°N wpojl np«Jţs ‘ţţîlAlIT[0nT 0Q S 019 iDBBjnona ni 'Lf ’°N B|BnnBogBpB -Jţg ‘jB^Budojd B[ BflBSBjpB BB BB lUOţUOQ •jjBdgoui 9x[nm ibui na ‘ung BOjJBSig Bţq ‘fîpTţţţtoţ-,ţ q/t -jnqnB ui ijBm bbbo T*3. * '-'vj. 8 —609 -piajnip-iţiBAnona 8ţ«jB; iigo |nranjp ni ‘soiuij^ [nţDijţsip iBmSjujq n«B[d ‘sBBnţa |njBţoq ni ţr}[uq ii j(ibai[ ‘janntn Bp qnsmţd snpSod 00S‘l ‘®e|-j •gifl°Q inţoijţ6ip ‘jiASjqmnQ BB«|d ‘;iB[ng BÎna|Bg iBiiom [njBţoq ui bb|bi ii lf>0Ai[ ‘jonnm ap ‘ţnşnijd ţip r\/T n92od 006‘S *BI-| -ftîpUOJB •0—B09 •iiB| ni nţng ;}«!; !!n’Q ®I «SBjpu BB B JOBBOA-aniq JUOţljnp ‘ |3BA Bp pUBA gs 'pijj 008 9p Bispniţni ni gioqojioQ |n) -Bpnp nip nnBiq;ojo oiiojţ ii ‘io|ţ; 00D‘E BţSBd ap BiBpUaţU} UI piU|JQAOQ li pianOB^ pp !lS0Jţaqran bi&oh •DosaSjiy;) jg -0—109 ’gjo 0O-UO ui ojoob j«;oijdojd [nţBnrnos-qns «[ «eojpu ţod os iţjoţiiOQ (g^inOlp) iq *O^J IţieJBOgjY C0[«Q ‘jO'ţţlA oij^traiQ -jg nţ op ţvuiqoui op eţea ‘t^nq Qg jnţnod 9JUUI g^iUAid iA ejeniBO touio no ^ranioajo ep eip?A^jd q ■uoz;v2 n>P JOjigtţ [ninpnpjB ‘NIZXVI f 'Aoiajg jjSui| noziog •jOBBjnDng ni ognAiudi^ Bp iBţeijdojd ‘bbib^ -j -p n[ adpjdu sp jein înniţBmjojnj — 'linig^inm Bţ9ţ njţni g ba ju8ib ap apun lţnBmi[iqBţs ţnDg[d ii xoţia •°I°i 1890S BţBOJBO B 3l[qnd -JOnO sd BţtAUI b ajono bjb jnţBnniBB-qnB îi ‘jnni^BjBdBi Hon nip ţnoy qb,b ap[B0 jijDBj B[Bp[BDs b| ii ţşa ţngq sp 8IBJ9A81 B[ ţyţy [ijb jiţedsş ad BţBţinmBp no imiud b mţnBd Bţuem -in jBni bbd jo| Bţ8|B0ţ ifgţSB ţBOgjqm; gB *13 »jn3 »P »in»i»088 «îBîjnwj »sţu»oj sna i«ui «[to ţnp g« jub ap op ap jjbo ojnoqjBO pi»n j5 j»; »p B]*q j§ <#p»d -mu «p «J9d «8 ţfo ‘ofAopnrx jn] jsnţjnoj inJOisj! ţnaq «[ Jinogid sjjo; ‘poj 8p «ngţ *n?J :|nqoj8 ţoţ Bţaed bjbaij sn^nd gB pBo ‘8[BjBniai b[b8 S|inBţnoj no ii BoqgnBB ii and [qjbb ud iO[igA u equijqdtniB bbboi) •bj3 ud sţienn bb iO[i)BdjB^) b BspuaB BBţ ■BqirajiqnB Bpnn ‘jO[;innm b gţsn8ni b[«a °iJla! SH« »■ uozibz'bi sp igq 8|8ţnosi,j l nozrez mp 0[i?a •(919) Oţ’ <>n iaţţ)8a9ojţ (npoj dniOQ y 8iouj<) -jţ •[njgranu jnuq op no BJBfngA sp 07 bboubj; [DJBjfl ion B[ pgB 88 BD B0Jn[lfl BJUlţi Bp TjoţBUiB nn-Q sd mgsiAB ibui gţap o ţoj^ •gţiod n;jd—BjBifiajnj gjgj — ţDBJip gBBDB siragjţ 'UP Ut» 3p U3UU3) 3d SSllE\ V Bp [nţsjd no gjţeon 8ugjqţ[ ni BţnamBnoqB Dsaiuud esii'aB sd 0ii9sejAţ[ 09 Bţ gngd oţ ni ţia sa giSBJAn ţEBoy ■aţ]Bni b|ijudibd no ssniţni (sui BJBD B|Il)B|8i UI BţBB |ojoţospej ga puig gDţiqnd BBuninido ap 8ţnţ)sjdB sn;q sg gB gs B|Bi3goau S]ixiqi ţi zsp BţBţsgo aqnatnnD -op sd ţB'zsq isînnn nn ţnn;)no3 nn gzaţ ■ubabS an ‘isaiţBijBifi bjojb nj ţnsBonna sp ţnţBep 1 Aonaţ{[9(j g 'p ‘sipouad gţSsjAU înţBBSB in[njo)3Bpaj eţemnn rs ragţnnn -b aţ 'gjnSiB BţnţiljOB uip sţiia ‘83iţi[od ţi BDiţBtnoţdţp jiiţi sp iJOţBms n|iqB.ion0 ■pqoMi uds pj/spu vţjpuq -ţl UI 3UOS3Mrl f t>ipw,p 9/39 DO/) Pjjv 3S ii pupdv a ,ea3. ojdb snbipouBd sasand Bţ ensp snisd xobabjx xnsdţDnţjd sap ţa XUBUOIţBQlBţnţ BţUBtnnDOp Bp |I8n30ţj‘ •(uoodojng >|000g-en|g) aaî)i»r,riooq ‘»*!a*U“ in»«l®a IsigSoSoK »9i«3 •laouTiJj a»»i»BH B»aanq 1 '• isoajj OU—911 nJ»«anJ l '■ laaYjj ^ o||oţuon'dUlej0 TMDJi'AOpu ‘ţaiuţ) op ţnvAius 1 : yoawjj q oţvjpoJq ţ«J £ - iouyjj 4 ■ţmnp op ţouoo 1 :pavjj ţ oioţaTip no ţn«pOJq ag ţioouvjj ţn«ţ1*q l iioanij 5 •OţYpOJq ag ounuUoaora no o^si^Dq g :pa«jj 4 yţitpojq P9> ţ[denii ‘gaJopora yftrmiţo ţ : ioaT:jj nnaoj naţuoj naţaoj nJiaaj Bxţnoj njţnoj BJţaoj nJiaoj njţaoj njţue(j nJiaoj n-naej njţaoj nj^aoj Tuţao^ţ •pivoo op oqi« ojoajoI 1\ :;otiT]jj ţ ţlTijAopn ţxard op ţsDin Tip ojoajoS q ipmiJj q ţ^Tjjno ţaaţti op edpiojd 9 : puwjj 4 oţTi(ţdi il oţiAiţ oţ«40[00 oaţq 01«ţ^q Z\ ■■ţoacaj ţ 'ţHYJgAypi ţaaţd Op oq[D eiiţivq 31 *• iouyjj g oiiuo'cj iao8o[« ţdnp ‘oranp niţuod ouJopom oJojnH 9 : panjj 4 ■aiaoj 'oţ«iaoţi:d idTuoio iqoojţd 9 : pavaj 5 ni^aaj •ouiijţjui il noinj bjtio-ijo aţ ‘'[Suo oJOţnS ţî : pavaj 4 naiaoj ouiţp ap a)«J0|09 ajnjţujiB 3 : ţouuţ q nauaj |)«jno ţl* ap ‘eţiaoios ’ţieui ap a)a| 2 -l°UVJl 9 najuaj lleaţ|ţo naţuid au«ot«)Utd aqoojţd | : meq OS louuţ ţt na|uaj •|iq ap [ondid aqoajfd j : ioudjj g rjiubj ■ţjtA ap îogoid )oo [ : ju«q Qfi nijuaj „*p«(|u SJBţWJ I»|0§o80|ţ vna 1 a Nia vinaBNia vinvzNVd ni nnaunvmas mmm vi ISiyWHjl K nHXMad yiyjyo axYoa as ao *X**X***XX**XXX*XX***X**X****X '[«oipora [Dţjoiiaa aip opuDin -00 oo-iao T3D10BJ9 v ţ*pfD»ire oi Yoaouioiy — -0101BOX op Biooiţay onţoriYQ ep pţoeiqo ’3 S 3 O N V 8 d 8013AN3IMV0IQ3W in0d30 B8 'iSTOfiODOH Y3TTD *1Z vi viovpravHd K X M 5 „viiNivaaas1 kxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx ■HIXN30 09 qfltsad VIYiSlYHI V13I{^1Y9 0 Y1 mm Y na;uod axiftY3 anaaaxao airaiDUH ’ioon iau t qniaad Bîuo)| -miM Bnv op ooiaoao X0Jisd^ag[ 16 oan^moad loţaora YJ^aoo «angli il «angaig aivoiaaR iaoixov^j aaiKYKyiYA «ţ ţSTJJ^UOO ţdojp nmm yaoo m vmun oaTjfm^A ap ţgT! os yjţiţ nip eţţuţiqi] aţp') ■ej iS ••yiova' iQiYiYd SSELIi. 913IHI VI3V390JA1 Y1 isaavona A.i. ' 61 ’OK oiijviiuof) ana XTJSETM.ImI.I'T anOiaavji sin sai ia saiNai saa •lunq OS I8I £ I'<)9J,I IX31Y HYU303HI ap NVKoa-ONVwaao TJti ‘V ^310 ci avNOiJiOia :8J«{mBA sp gg« 98 «JBţ nip Bisţagjqţi 9ţpţ b[ ţi SS13M * 13IHX «giuSodţjL sq a I»! Z înţeaj vzaanis ‘v arnimia '01 '°K I 1OJ®0 «P®1»1 Sjaqnţaqg q ţl gi •ou leţpSoaojţ B0[«ro iup!0|y q ‘a|ai-iqjqiq al qga aa |ii»ţsodap ţjoi eiaţjţjqţq aţţ>» «1 eJBpujA aQ iKTa oz miaua 'ogvaJdiţ -«o 16 amosop ap aosajoad n|eJmdui«z ’|V ’g op gJVuiud i§ nj 'i] ao[08TJ[o [nsn na^aod yHviaKaia aiHjvaonYS ep croiaw ncnoii :gea»d qns ep »ţla V ep uţmoj |n|U9UiE|JBd ui 8)j)soj [jnsjnosio I3INY WOH Y VHVIONVNIJ V38V1S laniayaan aivoi vi ţi SSI3A * 13IHJ YIJYaDOJIJ, VI oa«f>a^A ap 5[j« os i| uvdii ans aa n§3 v •apfpjg uţp {Jnqp 3p z»7.tpp o?unţfj3Jţ(J •BţBJBp -om aţjoj jjnJajd uo qjnsgjţ nzţned nozdoi ii |«3 ep (anpruiSţi mnsazd ‘gnţpgiS ejdt uejiAud na ‘eţsiţqora snţq ţi eţB-inD B^ninao] ‘ubiiioj inpijsinuiţă piHop ui 0[(K)B9p ianq« »p aoţ|«a [nţnjţţsni Bţ sgs ţod oitug Bţ IţioţgţgQ aiONIlNV Ălvo&Yd n m-a r° 9i)ri}jo fwjmjuoo m ţi pjvţSyţp p?pwosp aţwodmoj 1HTIS19 îs mm înnoi a|oat)»aeda i{i azve-eg nj ţi ilx»iy aHVHOino Vfiiavaf) yiiYA aa lasivai 3 fl d w i x XXXXX