MARŢI 2f> IANUARIE. B ON AMBNTBLE IN TOATA R0MAN1A: . I,. n. 48 P- .................. S4 f* 6 lun\.................. r# 8 Innl.......• ' - ' IN TOATA KUROPA: „ ....................... » 80 No. 19. ANUL II. — 1877 n INSKKTIUNI SI RF.l'LARK. • t.Mfc«» ' !,r' !' ,b“': ... pagina IU, 80 hani, pe pa«ina II, 11*1 nou\ Reclame 1 1.1 noul linia. Un număr In Capitali 13 bani. TIMPU ,J ţ>IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. ESSE IN TOATE D1LELE DE LUCRU glUBOUL REDACŢIEI SI A^ID^ITSTISTBljfATIEX: PALATUL „DACIA* .a. îşi xjisraixjBix Se prii înece in itrâinltatt: La D-nil Uaaitti-itein A VogJer in Vienna, Wftlfiichgiicce lt. A. OppelQc in Vienna, Stuhenbaitei * ; Hudol' Mo$se in Vienna, S^ileriUitle 2; Viruxni llrdicka *n Vienna, Tei nfaltc trame 17 ; J'HUipp L6b In Vienna, Kiehenbachgaiiie 11; L. Ising A Comp. In Pcţtu ţi Havat-IsoffiU-hullier A Comp. in Pari*. Berilor! nefrancate nu te priimeic. Articolele nepublicate no m vor Înapoia. Un număr In Districte 15 bani. LISTlil ELSCTOKiLS Legoa electorala hotărasce că, de la 1 — 15 Ianuarie î» fie'car,e an. Consiliul Comunal oraşului de residenţa, în înţelegere cu cele alte conslliurl, revi^nieace listele electorale şi le publica negreşit in cea d’Anteifl dumineca care urmează după lo Ianuarie, adică, umil acesta, duminecă 16 Ianuarie. De la data aceea curge termenul de trei septămânl pentru reclamaţii la acest consilia, termen care se eferşesce anul acesta, duminecă 6 Fevruarie san cel mult 7 Fevruarie. Trei ţlile după acesta, adica Joi 10 Fevruarie, consiliul comunal trebue sa publice listele difinitive cari se pot ataca ’naintea tribunalului în alt termen al celor trei septamAnl urmaţi >re, adica pAna Joi 3 Martie satl după interpretata cea mal fa vorabila Vineri 4 Martie. Punem aceste term< ne in vederea tutulor membrilor partidului conservator, mal cu sema de prin districte, îl rugăm sa faca la timp a-tAt naintea consiliilor comunale cAt şi naintea tribunalelor t6te contestaţiile necesare şi, mal cu s£mâ, sa ne denuncie pe tdte acele con-siliurl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile legel, publicând la timp atAt lista provisorie cAt şi cea definitiva. Sa nu uite câ falsificarea listelor este una din temeliele guvernului d-nulul Brătianu şi câ în 1868 acest guvern a comis cele mal flagrante ilegalităţi în alcătuirea acestor liste. Tot de o data prevestim ca un grup de advocaţi şi jurisconsulţi eminenţi, se ţine la disposiţia tutulor reclamanţilor spre a sprijini, fără nici o remunerare, drepturile lor la Curtea de Casaţie. Toţi d-nil reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru acesta la biu-roul de redacţie al Timpului. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI." (.Agenţia Havas). Paris. 3 Februarie, mniaŞI. Circulara principelui (inrciacoff a fost trimisă Joi şi nu se va comunica diferitelor cabinete de căt Linii. Nezociaţiunile începute în privinţa păcii Intre Turcia, Serbia şi Muntenegru tntămpiuă o Întârziere ure-care. Midhat-Paşa a declarat că reformele promise vor fi aplicate imediat tit Bulgaria; a mal a-dăogat că el doresce pacea insă eă era gata a începe şi resbelul. Paris, 3 Februarie, 8 ore idra. Intre-Torbirî active att avut loc între ca-biuetele de St. Petersburg şi Berlin. Resulta-tul este aşteptat cu temero. F.ste inesact că Rusia vrea sS contracte un împrumut. Acostă scire este desminţită. D. Pereire refusă a da satisfacţiune d-lul do Soubejran Iu urma nnul articol ce jurnalul »La Libertd* a publicat In contra celui din urmă. Agenţia Havaa, 4 Fevruarie. Primim asupra circulăril principelui Gorcia-coff următdrele douâ depeşl, venind d’a dreptul; una din Paris şi cea-l-altă din St. Petersburg. Parii, 4 Fevruarie. Circularii Principelui Gorciacoff constatA a cordul ce s'a stabilit Intre diferitele puteri ale căror dorinţl unanime Porta le-a respins. Acest acord şi dorinţele cari au fost resulta tul lui arătă că Europa să interesâză forte de menţinerea păcii in Orient şi că credo că are dreptul de a interveni tu numele intereselor generale. Prin urmare mal nainte de a lua vre-o soluţiune şi tu dorinţa el de a menţine acordul Intre marile puteri, Rusia Insărcinâză pe repre-sentanţil sâl de a armări pe lăngă diversele cabinete ceea ce dânşii cred că este de făcut tn faţa refusuhil Porţii. Sant-Peteriburg, 4 Fevrurie 11 6re iliminjţa Iu circulara ce a adresat ambasadorilor ruşi pe lângă marile puteri, GorciakofT constată inu tilitatea sforţurilor şi Înţelegerii »*rcpil. Bl (Jice că Porta nesocotesce şi angajamiutele el interiore şi datoriele el ca membru al concertului European. Adaogă că Rusia In dorinţa el de a contribui la menţineroa acordului intre marile puteri, voesce să cundscă, înainte de a’şl regula conduita, cooa ce socotesc că e de făcut, diversele oahinete. FOIT IA „TIMPULUI" B E X» Xj -A- '•rORlA circasianA din lekmontok (Urmare şi fine.) N/iptea veni. Am stat lăngă ea film *** închidem ochii. Suferea cumplit, gemea şi îndată ce durerea i ne mal alina ee gra bia si «Jicn luţ pecjorjn cg es^ bine, 11 îndemna ai .e culce, ii sărata manele şi nn-şl nmi lua ochii de la el. Spre dină apn-cănd'o iar nu delir, ţi.a 8n)u|g IeKSturiIe şi sângele a ţâşnit din rană’I. îndată ce ’î-ain pna legăturile, ea a’a «imţit bre-cum uşurată şi n rn(ţftt pe pp ciorin a’o părute. El era in genuebie lângă «a, i-n ridicat încet capul cn perina şi a aă-rutat-o pe buzele el palide. In aoelaşţ n,o-ment ea il strânse în braţe, ca şi cnm ar fi vrut să'şl daa ’-fletnl in acestă imhrsţi-Ma *^A4tb meijul «Jilet să linişti, deveni ti- BUCURESCI. 24 IANUARIE. Nu s'afl vârjut p6te esemple In istoria ţârei ndstre şi p6te a nici unei ţâri de ceea ce se petrece astăzi. lată un minister venit la putere In condiţiunl de durată, care a rare ori Inconjdrâ un guvern par lamentar. Sprijinit cu ardflre deşe ful Statului, având majoritatea In Senat, unanimitatea In Camera deputaţilor, având In presă la ordinul sâu vre-o tjece organe, având jos drept complice masele ignorente fi pasionate, având sus sprijinul unul numâr însemnat de ambiţioşi deser-torl din partidul conservator, iată'l după tjece luni de putere discreţionară şi de guvern absolut, desfâ-cându-3e prin incapacitatea dinenilor cari ’1 compun. Rar şi instructiv spectacul! Eată d. I. Brătianu omul fericit dintre toţi, republicanul monarhist, mazzi-nistul decorat, omul anarhiei şi al despotismului, omul curţel şi al u-liţel, la care toţi s’afl prosternat afară de câte-va caractere mal nobil*, pe care toţi l'afl tâmăiat, l’afl linguşit, l’afl pus In capul lor, l’afl servit cu votul şi cu cuvântul, la care roşii s’ufl Închinat, mulţi conservatori s’afl supus, comitetele internaţionale l'afl felicitat, monarhii cel mal absoluţi l’afl decorat, şi care cu tdte acestea după tjece luni măr-turisesce că tdte acestea, laudă, putere şi glorie, nu servă la nimic, şi după douâ combinnţiunl ministeriale, In aşa scurt timp, se svârcolesce In ne-putincidse Încercări pentru a alcătui o a treia. Şi cu tdto acestea ce ’l-a lipsit? Senatul compus de atătea in dividualităţl Însemnate, sunt abia nouă luni, il proclama ca omulsitua-ţiunel. CcgâlnicenI, EpurenI, Ghici. 1) Bosieul, VernescI, închinaţi Înaintea Iul unii fala trecutului lor politic, alţii pretenţiunele măreţului viitor ce şi 1 socoteafl. Domnitorul ţerel, care Înainte chiar de alegeri sub ministerul Catargi Îl chemase la Palat şi tratase cu dânsul ca o putere faţă cu altă putere, II da loc In acel minister pestriţ. Iu care alţii puteau să fie poddba, iar d-lul temelia. Puţin după aedsta, asvârba afară pe un Epurânu şi un Cogălnicânu, ca cum ar fi fost nisce simpli Chiţi» şi luă şi numele de president al Consiliului, căci funcţiunea o avusese de la Început. Camera conservatdre fusese disolvată Intr'o clipă. Comitetele electorale ajutate de colegii sâl de la interne şi justiţie II formafl, fără chiar ca d-lul să se cobdre la asemenea trâbă infimă şi desgus-tătdro, o cameră cum n'ar fi lndrăs- cută, cu tute că medical o turmenta me reil cu remediele luî. Intorcându-me către el cu impacienţă ’î-am i)'8 : — Ne-aî spus că nu p6te să scape. Pen tru ce o mal turmentezi ? — Pentru împăcarea conştiinţei mele, îmi respnnsu el. Ce conştiinţă ! Ea se plânse îndată că o înecă căldura Am deşchis ferestra, dar aerul era maî cald de cât cel din intru. Sciam că acea căldură estraordinară era nn pronostic că i *e apropie m6rtea, şi am spns-o luî 1’eoiorin. — Apă, apă, strigă ea cn vocea tremn rândă, ridicându-se pe căpătâifl. Peciorin îngălbenise ca cera. Luă un pa har şi il duso la buse. ’Ml-am acuperit o chil cu mftnele şi am recitat o ragă, nu sciii care. Da, am vîijut de mal multe ori mortea In spitalurl şi bătdli , dar nici o dată n'um atât de fiordsă. iji apoi trebue să’ţi spuu, am maî avut 1). Se înţelege D. I. Ohica. o durere. In orele el din urmă u’a cugetat o dată măcar la mine ... la mine care o iubeam ca un părinte ! ... Dumnezeii să o erte. Dar adevărul vorbiud ce eram eh pentru dânsa ca să se ocupe de mine în faţa morţeî ? In dată ce a băut s’a alinat. Câte-va minute în urmă s’-a stins. l-am pus o oglindă po buze, nici un semn că mnl resufla. Am luat pe Peciorin de braţ şi l’am târit afară. Ne-am preumblat mult cu braţele încruţişate, fără să scotem un cuvânt. Figura luî Peciorin era ca in tote (jilele şi acesta mă întrista. Iu locul lut aşi fi murit de durere. Se reijiniă de uu zid şi începu să scrie pe nisip cu o nuia. Puni înşirat câte-va cuvinte de mân-gâere. El ridică cnpnl şi surise. La acel suris am simţit nn fior de ghiaţă in tot corpul, şi m'am dus ca să prepar îmor-■nântarea. Aveam o stofă preciosă din Canea®, am pus'o iiuprajurul cosciugului adau- nit p6te s'o formeze chiar D-lul. 1) Acea CamerA da guvernului unanimitatea şi D lui personal o imensă fi supusă majoritate. Triumful chiar era prea complect; căci nepotriviţii oratori ce se socotesc In ea, sunt I)-niI I. Brâtianu şi N. lonescu, cari n’aveau în faţa D-lor câţl-va oposanţl ca sâ T contraijicâ, n’aveafl nici plAcerea d’a strivi prin elocinţâ o oposiţiune care nu esista, şi şedinţele Camerei semânafl a acla-maţiunl mal mult de cAt a discu-ţiunl. TâcuserA gurile elocinte cari In ijece ani de olitice, oondiţitinl de permanenţă şi de stabilitate pentru ordinea socială: cele l'alte doă puteri sunt mal agitate şi prin aedsta nfi chiar tendinţe de cotropire. Controlul lor activ şi reciproc la care sunt chemate, dă in tot dd-una oca-siune de lupte care pot ameninţa equilibrul puterilor, şi ele afi necesi- tate de multă moderaţiune şi de simţii de responsabilitate şi de devotament forte mare ca să nu caZă In ispita usnrpaţiunel. Cu părere de răii, o Zicem, că şi devotamentul, şi simţul de responsabilitate şi modera ţiunea ne lipsesc. Aedsta nu de si:iZf numai ci (h* când am intrat în regimul constituţional. Am observat cn întristare câ şi puterea esecutivâ şi puterea legislativă In diferitele fase politice prin caie am trecut in curs de doă Zeci de ani, afi căutat în tot-dd-una uneori fie care în parte, alte ori în comun, a se pune în rivalitate cu puterea judiciară, şi a o ataca, a o combate în tdte chipurile cu o persistenţă estraordinară. Nu este în adevăr un ministru, fie de orl-ce regim, care să nu fi remaniat personalul tribunalelor şi curţilor, mal mult sdă mal puţin, sub diferite motive, în aparenţă tot-dd-una plausi-bile, der în realitate politice. Efectul neapărat al acestor remanieri ar fi fost o cumplită desconsiderare a magistraturii, ddcă din fericire n’am fi avut pe Curtea do Casaţiune inamovibilă. Singură Curtea de Casaţiune cu inamovibilitatea el a scăpat încă pe magistratura inferidră de o totală desconsiderare. Aedstă permanenţă de rivalitate dovedesce pe de o parte tdtă importanţa şi vitalitatea întrensecă a puterii judiciare; iar pe de alta tot pericolul la care suntem espnşi şi grava necesitate ce este de a ne sili cu toţii să facem să dispară cu totul; şi să stăruim a se pune afară din orl-ce disenţiune pentru viitor indipendenţa magistraturel. In viaţa nostră constituţională, începănd’-o de la convenţiunea de Ia Paris şi până astâZb trei epoce dificile s'afi presentat pentru magistratură. Antăia epocă a regimului dictatorial din 1864. vom continua studiul nostru în merile viitdre. nu C- N. Brăiloiu. din intru Jom, 20 Ianuarie, Măria Sa Dom-mtorul, a priimit la orele 11a. m deputaţiunea înaltei Curţi de Casa-ţiune şi de justiţie, în conformitate cu art. 81 din 1-gea sa organică, care dispune ast-fel : Art. 81. Curtea de casaţiune, la finei* 8 cărnia an, va comunica niinisternluîjus-tiţieî viciuriJe saO observat ic esisteuta, î, neajunsurile ce vn fi in cursul anului, Ia legislnţiunea _ i supunând tot-d’o-dată şi Domnului, printr’o deputaţiune din sânul eî, c relnţinno motivatS şi desluşită, în care se vor însemna reformele ce esperienţa ar fi dovedit necesare a Re introduce parte a legislaţiuneî. «Aedstă relaţinne seva publica şi seva comunica de către Domn, comigiuneî centrale., in vre-o Vodă Cuza violând instituţiunile politice, nu putea, ca consecuinţă logică şi fatală să nn violese instituţiunea Curţii de Casaţiune, inamovibilitatea el; şi acesta a fă cnt’o prin suprimarea unei secţiuni şi eliminarea a şdpte membri pe care T-a depărtat anume când a reconstituit Curtea... A duoa epocă este anul 1868 când pe de o parte guvernul se constituise cen sorul judecătoriloră distribuindu-le brevete de incapacitate şi de imoralitate ; şi când Adunarea deputaţilor de atunci In complicitate cu guvernul, cânta să arunce discreditul şi asupra Curţii de Casaţiune prin şicane de disciplină, prin un scandal juridic şi prin proiectul de lege care schimbă inamovibilitatea In funcţiune timporalâ mărginită. A treia epocă este cea de astăZL când se propune reducerea personalului tribunalelor şi curţilor fără escepţiune de Curtea de Casaţiune. Precum vedem Curtea de Casaţiune, eordna puterii judiciare, este aceea la care visdsâ şi puterea esecutivă şi puterea legislativă. Decapitarea institu-ijiunel este principiul reformei precum decapitarea partidelor In lupta politică, este ţinta tutulor sforţelor. Deputaţiunea înaltei Curţi era compusă de d. Alexandru Creţescu, primul săă preşedinte şi de cel doul preşedinţi de secţiune d. Eust. B. Caligari şi d. Constantin E. Sehina. D. ministru al justiţiei a fost pre-sent la aedstă audienţă solemn.ă D. prim-preşedinte a remis. în mâ-nele Domnului, relaţiunea prescrisă la art. 81 de mal sus, adresând Măriei Sdle nrmătorele vorbe : „Prea Înălţate Domne, ,înalta Curte de Casaţiune şi de justiţie este datdre, după lege, sâ supună Măriei Tăie o relaţie despre reformele de introdus In legislaţiunea ndstrâ. «Avem ondre, noi, preşedinţii înaltei Curţi, să fim delegaţi de dânsa a remite In mâneie Măriei-Tăle a-căstă lucrare a sa pe anul IS76. La acestea, Măria Sa a respuns : l^omnule prim-preşedinte şi D ior preşedinţi, Primesc cu o deosebită plăcere lucrarea ce’ml supuneţi, şi felicit atât pe Curte cât şi pe Domnia-vdstrăde ideia ce aţi avut. de a pune în lucrare anul acesta disposiţiunea art. 81 din legea organică a Curţii de Casaţiune. Cu modul acesta cred câ vom putea ndjunge treptat a aduce în legile ndstre îmbunătăţirile de care ele sunt susceptibile, şi a face să îneetese multe îndoell şi nedo-mirirl în aplicarea lor. Ddrâ fiind-că comisiunea centrală numai esistă In ineean'smul nostru constituţional, voiă înainta aedstă luernre guvernului meă. recomandând a o avea în vedere la facerea projcetelor de lege trebuincidse spre a preîntâmpina în viitor dificultăţile la cari legile ndstre afl dat loc la aplicarea lor. Iată textul rclaţiunel înaltei Curţi: Prea Jnttlfate DAmnt, După legea sea organică art. înalta Curte de Casaţie şi de justiţie, este datdre » presanta înălţime! Vostre, la finele fie cărui an, prin o deputaţiune din sinul sga relaţinne motivată şi desluşită de reformele ce esperienţ» a putut dovedi necesarii! a se introduce în vre o parte a legislaţiuneî, fi “ceft r0Minne legiuitorul a dis-U9 a fi dată publicităţel. *’ Importanţa acestei diaposiţiunî, în ceea privesce progresul normal al instituţm- Reducerea ddrâ, a personalului Cur-lnilor ndstre, nu are trebuinţă a fi tlemon-ţil de Casaţiune şi a eelor-alte curţr|«trat», «Ut este de evidente. Projectele de mnl ’nainte de a fi supuse Corpnrilou şi tribunale, este o mesură incon- c . 1 Legioitdra, I trebuinţă a fi îndelung f stituţională, un atac violent şi pic- j 1 şl a unei puteri a Statului. CHre nu pdte produce de cât consequenţe leplorabile pentru regimul nostru constituţional, şi uă adevărată per-turbaţiune In economia organisaţiu-nil ndstre politice; ea nu pdte fi justificată cu nici un cuvânt, nici măcar cu pretecstul de economii. Materia este fdrte importantă, şi matnr studiate în linisce cn adjutorul datelor esperienţei ndstre proprie, al eeem-plelor altor naţiuni şi al progreselor sci-inţeî. In lipsă de nn corp, specialmente însărcinat cn acest stndifl. legiuitorul a chemat acostă înaltă Curte la însemnata sarcină, de a se ocupa de ameliorarea legislaţiuneî ndstre, cu ocasinnen fie-cănn proces şi de n da sdmă la an de resnltatele stu- dielor sele. _ _ Decă până acum nn s’a făcut încă acestă lucrare, cuvântul este că nu treouse mult de la introducerea in ţera ndstrn a unei complecte sisteme de leffislnţiune, şi a trebuit câţî-va ani pentru ca «ii se |<6ţS semnala primele învăţăminte ale esien enţeî. ... . Prea înălţat0 D6mne, o bunii justiţie este justiţia care nu se laşii a ti surprinsa prin nici on incidinte neprevg a ce privesce orgunisu(imita c trebae dată \ i'aeti lor sdu guvi rmânfelor generali, despre care este cistinne in cea-l’altă partea lucrării, Plenipotenţiarii Otta-jiiaiu regretă că se află in necesitatea de » presenta obServiiţimri analoge. Alături cu aceste disposiţiunl cari ţintesc drept la scopul ce s'i avut iu vedere disposiţiunl a cărora admisinne să face on atât mal facilă pentru Înalta Portă de oro ce să unesc perfect cu ideile liberale ale Guver. luip. şi cari român chiar în afară de concesiunile la earî tote Bopnlaţiunile Imperiului sunt chemate ii beneficia, se găsosc din nefericire altele cari nil nnma) n’uă nin ica comun cil programul hutărit, dur că ar fi de ustură a dejuca tuto sforţurile ce guvernul Imp. ar putea face pentru n le contopi iiitr’un tot urrgonio cu exigenţele morale şi uiHtcrinle alo noul Coiistiliiţinnl precum şi cu acelea ale sistemului întreg guvernamental ceri ii r voi să ’şî conserve şanse de durată şi de progres. Printre disposiţinnile la c rî fac nhisiu-ne, Plenipotenţiarii Ottomanî vor cita instituirea comisiunii internaţionale; introducerea unul corp de gtudarmeriă streină; modul de numire privitor la guvernatori; divisiunea administrativă propusă: dispo-siţiunile privitdre la finaiice şîjnstiţie. strămutarea în Asia a «oloaielor cerehese eto. Dorinţa ardentă a Guvernului Imp. pentru tot ce pate asigura pacea şi prosperitatea provincielor sele, l'ar f; ce să accepte cu grabă ori ce propunere Care ar fi de natura a contribui la un asemenea resul-tat. Dar va putea evident a să lăsa la nisce combinaţinnl cari, este tare convins, că tind n aduce o stare de lucruri cu totul nouă n’ar putea lipsi de a aţiţu spiritele în tot Imperiul, a alarma populaţiunile, a turbura mecanismul administrativ, a provoca şi n perpetua luptele şi conflicte pa-sionute. ta facia reflecrianilor ce preced şi pe cari lucrarea în cestiune e de natură a le provoca, chiar la primn lectură, Plenipotenţiarii Ottomanî socotesc de datoria lor do n chema atenţiunea Conferinţei asupra punctelor ce mi semnalat şi cari să resu-mă iu total de a să sci dacă in opininnea D-lor Plenipotenţiari nn mnl este loc de uţiue socotelă de limitele determinate prin-tr’un accord nnanim in scopul co trebuia să fie urmărit în comun., Generata! IgnatielT dorcsce a presenta o’-e-carî observaţiuiii. El reaiuintesco că in ceea co privesce po S’-rbia, Purta, tot făcând cunoscute părerile sele Marilor Puteri, să lăsase cn totul la apreciarea acestora. Menţinerea integrităţii Imperiului esta afară din emisă. Gândul Plenipotenţiarilor C'dor ştîsd Puteri a fost niiimiî şi numai de a proveni reîntorcerea dificultăţilor, de cnri adesea aii avut a să preocupa. In ceea co privesce Muntanegrol, iu momentul când ultimele evenimente să produceaţi, o comisinno specială fusese trimisă la facia loculni pentru n stabili frontiera. E. 8. Savfet-Paşa să grăbesce îndată a ob>-erva că atunci ora vorba numai simpla de a rectifica fruntaria asistentă. Generalul IgnatielT, continuând observa-ţ’unilo sele, convine că nu era vorba do • numai pentru o rectificare, ilar adaugă că s’ar părea forte natural, ca Conferinţa să se li preocupat do «ituaţiunoa câ-tor-va districte vecine cn Muntenegrnl, şi cari in anuarul chiar oti'ial al Imperiului figtireză sub designaţiunoa do ‘diatricte insurgente. Principele Munteiiegruliri eser-sâ/.ă asupra acestor district de fai-tu, o putere reală pentru care ar fi avant gios al f.ico responsabil. Sub inflninţa aceleaşi iib I, Conferinţa, to! restabilind st tu quo pentru Serbia, a voit să slabilescă nn principiu do solnţiilno pentru dificultăţile cari •;’u năs,uţ in ori ce timp în privinţa po-siţinnil insulelor formate de Drina. E. S. Edbem Peşa ob.seivă că decă să ie st-fol cliii este indicată in lucrarea ce i s’a dat, că liniă do dem'.rcaţiune thal-ivegnl Drineî, Serbiu va fi in posesiuuoa mir ului Zvofnik. Generalul Igr itieff nu avea intentinnea de a pune actualmente acrită cestinno. D *r decă ar fi fost pusă, ee ar reaminti că în urma tratatului de la \ drianopole, un calni-ar Rus fii-pse însărcinat (le n tr ige linia de demarcaţiunu ca e ccutarc a nrt. VI din tratat şi că, după ("harta ridicată de el insu-şT, thalwegul DrineT trebuia să fio adoptat ca linia de douiarcaţinne. El ci-teză Hatli-Sc'berifpl din 18 13, iu care, tot acestăi fruntaria fusese indicată prin cnu-măraro» di' trictelor cari să cădeaţi Serbiei. E. S. Edbem Paşa nn ar putea spune cari snnt stipuluţiunilo tratitnhiî de la Adrianopol la cari generalul IgnatielT a făcut nlusiune. E. S. Savfel-Paşa sfimă că ar pnten să spună tot atât şi despre Uatti-Scberiifurile invocate de Amb scdornl Rndiel şi dacă r,ine-va eiamine/.ă in fund cestiunea va vede din contră, că în urma miel pure erori n aterialo localităţile necuprinse în cele şese districte s’a ii găsit făcând part" din Principatul Serbiei. E. S. Edbem P» şa, pentru cn să facă să se bage mal bine de semn importanţa observaţiunilor sele, constată cn s’ar găsi afară din programul tras, îndată re ciue-va s’ar încerca a atinge cestiuuî cari nu intră într’ensnl. Ambasadorul Angliei ar voi cu tote a-easten cu Plenipotenţiarii Ottomanî să nu perlă din vedeie că cestiunea Micului Zvornik este din acelea asupra cărora defunctul Aarifi Paşa să arătase dispus a intra în discuţiiiiie. Marcliisul Snlisbnry crede că propunerile relative la frontariele Serbiei şi Munteue-grulul ast-fel precum sunt formulata în lucrarea CouferiuţiI, nu snnt din acelea des-j re care să pute (jice că aduc în realitate vătămare principiului integrităţii tarito-rului Imperiului, cu atât mal mult, că decă Porta ar esprima dorinţa, s’ar putea j une acesta teritorii sub Snzernnitaten el. Primul Plenipotenţiar al Turciei dice că na ar putea regăsi principiul propunerii făcută relativ la fruntaria Serbiei, nici în coniuiiicaţiuuile nngleze nici in uatura-ehinr a lucrurilor. Este evident că nn posesiunea Micului Zvornik a împins pe Serbia la rebeliune. Căuşele ncstcl răsc61e aii fost cu total altele. Si numai cu acâstă cugetare înalta Portă chemase solicitudinea Puterilor asupra uiijlocelor mal potrivite pentru prevenire intoreere» nnor asemenea calamităţi. (Va urma). Domnule redactor, 1) Mi se spune că un individ N. Scur-tescn. într'un ijinr pe cure nu’l citesc nici o daţii, se lnccrciV n ataca In modul cel mal necuviincios pe Ducele de Madrid. Nu me cobor a caracterisa mal pe larg acestii faptiV insolentă, ni-I modul cuui acel demagog înţelege ospitalitatea. Ceea ce ţin insă a spune acidul matamor în frasdologie, esteeti libe-lul sCd d( notă cea mal maro lipsă de conveninţă şi educnţiuno. Der In line, la ee,_ţ(j p6te aştepta vcrl-cine din partea unul om care, cred&ydu-se sigur de iiu|mnitate, a avut IndrAsniMa d’a întrebuinţa es-|ires:unile cele mal vulgare? SA scie Insă acel numit mnl sus că, pentru a 1116 cobora la mvtdul scul. 'ml am pus mănuşi. că sunt gata a ’l respunde eu argumente şi mal potrivite şi cil în 019 de reoi- I) Iniprţuinp intinjiatft Credit fonc Rur. '•0 * Credit fonc. Urban Impr. Muu. Cap. 80®o 1875 Pensii (300) dobândă fr. lO AcţilCâile fer.rom. 5°0 1863 , priorităţi 6°'0 1868 Dacia C-*« de Assig. Act. (fr. 500) 8°,o l87l Roraania C*,# de Assig. Act. (fr. 200) 8% 1873 Mandate................ Impr. Municipale fr. 20 Act. fimfticiare Române 8*!0 Căile ferate Oltomane Act (fr. 400) 3% Renta Română ...... CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. , Domeniul* .... , Fondare rurale . . , Comunale .... DEVISE Paris.................. Marseille.............. Br » - ................ .................. Londra ......... : !'>m:cil......... fi ara burg............ A tu* te r l»nj........ VifBA.................. Berlin................. Liptcft................ Bteomnt................ Vt% QMattL............. Galbenu austr. . . . • • Agi a c. Argint........ — ; 8O1/1 74,/, 70 60 69 120 250 60 9950 2510 m*/4 80% 91 7-4 69 166 £%(*) 97 9946 8509 122,. U RSUL YIENEI Viena, 3 Februarie (st. n.) Kftilin...................... Naţionale . . .............. Renta in anr . ......... Lom........................... Acţiunile bănce!.............. Creditur!..................... Loodon ....................... Obligaţiuni rurale ungare . . . , temeşvar........... , transilvane . . . . Argint în mărfuri............. Ducatul....................... Napoleonul.................... Marc 100...................... 1877. 63 55 68 95 74 75 111 50 846 -149 80 122 20 73 50 72 — 71 75 114 80 5 79 9 76 ■ « 60 05 SALA CIRCULUI Mercurf, 26 Ianuarie 1877 BALU MASCAT Musica Militară a Regimentului l-iu sul) conducerea Maestrului de Capela d-nul 8CHOLTISCH şi plăcută banda de lăutari, a d-lul Niţă tolţatu vor esecuta, alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. Începutul la 8Va ore stîra ADM1NISTRAŢIUNE A seminarului NIFON MITROPOLITUL No. 15. A N U N C I tT La 20 ale corenteî ne presentândn-se a-mavoriî spre a concura la licitaţia pentrn antrepriza îndestulării cn carnea şi pâinea necesnră elevilor şi personalului de serviciO a seminarnlnî pe anul corent , se publică din non (jiua de 1 Februarie când D-niî concurenţi vor bine-vol a se presenta la cancelaria Epitropieî, Strada Filaretnl No. 2 de la orele 12 — 4 p. m. -----;--------;— li ^DE ÎNCHIRIAT— cu preţnrl moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU OCCUPÂ BANCA DE BUCURESCl PALATULt „DACIA precum şi un APARTAMENT IN FOSTA CASA RESC1I în faţ» teatrului naţional In/or»ia(ium la Direcţiunea Societăţii „DACIA" r»1» 9. ■■■■■■■■■ m wvnrwTvww w mi f U © DAT.A.a-^VSXlT'CJXj SF. AFLA IN CALEA M0G0SI0FI N° 20 V!S-A-V]S DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU !! CĂTRE CQIiîENTII NOŞTRI!! nr EucuEEsci si din districte rnm co-oraş încă Spre a evita spesele coje mari du transport a mărfel nostre, iuapoiudn-o in străinătate si in u mănijilor făcute de comitenţi, cari a ti sosit acuma, uc-aiu hotărât a mal lăsa fili«]a ndstră iii acest oi pentrn nn scurt timp. Luând cont cicumstanţcle cele grele ale sitnaţinneî actuale, «in făcut incă o reducere însemnată a nre-ţurilor curente mal jos notate. Representantul Societăţe' fabricel de Olandă şi Albituri PREŢUL CURENT DUPfi SC\ţ)KMKNTUL DE 15 CU PREŢUL FlCSAT 1 Ratiste a V3 duzină Batiste de copil a....................fr. 1 10 y y O’umlă a.................. , 1 80 . y Lino » • ■ ..............> 7 — y y bord use color, şi cusute ... , 2 50 y (suie ecrue)...................... , 2 25 Probdpe şi Şervete a '/. duzină Prosope de aţă curată................. fr. 5 y , damasc............................ > 7 Şervete de masă (aţă)................... , 4 y y y damasc..................... ,7 y y frnete....................... , 2 Feţe de mese a 1 bucată Pentru 6 persdne de aţă curată albă . . fr. 50 6 6 12 12 12 damasc qnal. I. aţă cur. albă 4 — 6 8 — 18 14 9 50 Pân^ărie şi garnituri de masă fr. 18 fr. 25 , 30 , 60 , G4 , 84 , 100 » 40 36 de coţi Pânijă de cosă .. . . . 39 » y » > copii . . . . 45 » > Olandă de munte . . . . 58 y y , Belgică...... 60 y y Pâmjă de Olandă . . . . 60 y > , y Ramb..... 60 y > Toile batiste fine..... 7 buc. Ciarcef. 3 coţi de lat . Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de hi 9 p»na la 15 fr. cele mai » 12 > % > 24 _ » 58 » * * Rufe de Dame Pantaloni i şnur de chiff. d« fr. 3 --- rod. de chiff. de fr. 3 50 P- la 6 5 ) f. ud. de olandă , » 5 p. la s f. n6pte . 6 50 12 brodate . • ■) 7 _ * • y de luv • • 7 --- • 15 _ i cn gnrniture ,i 6 . broderie a 0 5o 10 __ le copil » i 75 , dame • • 2 _ c.>stm. simp. fr . 5 60 P- fr. * şlepS y • « , Li 50 , brod. . » 9 15 Rufe pentru Cavaleri CăniRşe din oxford veritable . . y Olanda colorată . y de Chiffon alb. simplă y y y , brodată » > Olandă fină . . . Pantaloni de pichet de drnă y . olandă .... u fr. fine 1 Diverse , Du Ciorapi de Dama................... fr. ■ . , , y de lină . . . , , > y y de fildecosse . > y , y bărbaţi de lină . . i » > > y y fildecosse . Gulere de Dame.................. , , , Bărbaţi................ , Pepturî brodate................... Buc. Flanele........................... 5 G 50 4 50 6 50 11 — 3 75 4 5» 3 50 9 50 15 9 — 12 50 4 50 3 -9 — 50 Dati.te fine francese de Lino cu brodărie adevgrate. On mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi gulere cu preţuri de lot reduse. Batiste dc Lino eu marcine lato cu nume, brodate. Cbache-nez de m&tase şi pfin<}&, in tdtc culorile, Shwnlurl lungi de Inlia şi Japonia. Goinandele de prin provincii vor fi CHCcutale cu cea mal mare prompt;tudinr. I La Tipografia THIEL & WEISS şi la toto librăriele din ţeră se află do vfiuijnre . DICŢIONAR CALATORI A jpOBTATIY DOMNITORULUI CAROLI germano-roman IX STKUXĂTATE j de Cu portretul M. M. L. L. Domne! şi thkociiar alexi Domnitorului Preţul 3 lei 20 bani. PREŢUL 5 LEI NU0I cnalitatea cea mal bună numai tufun şi fag tăiat şi adus la domiciliu ou 75 FB. STEN JENUL la magasia de lemne a lui Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Coniăuijile se priimesc şi la Topografia Tliiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0. > » Berger & Reinhorn Succesorii d-lui JAQUES HERDAN Podul Mogoş6el, Palatul Daoia vis-a-vis de Polifiă MARE MAGAZIE d. Bijuterie si Argintărie fine precum şi de CfeORNICE DE BXltBAŢIŞI DAME TntorcAndu-ne dintr'un voiagid din itrSinâtate, am fo«t in atare d a îmbogftţi asortimentul noatru cu lucruri!- cile mal alea-; şi a«t-fel suntem in plk-•uta poaiţiune d a ne recomanda onor. public, rugând u 1 sa bine-TOtiscft a ne visita, spre a *e con-tu*** atât d»1 «oditatea, cât ţi de preţurile cel* îngl moderat* iile tutulor mărfurilor 357.-12 1 A0 apfirut In Iaşi ALMANAH MUSiCAL de TEODOR T. BURADA pe 1-77 (anul sl IH-lea), cuprinzând mal multe figuri do diferite instrumente do mu sică sfinte in us la poporal român, pre cum şi diferite arii de (lanţ naţionale, a ranjate pentru piano. La finele almanahului se află ,Elena horn pentru piano de autore. 0e vfenţlare la Iote librăriele. LEOŢ'IUNI PARTICOLARP; d* 3VT A. T E TsZE A T I C I C. Brailoiu, fiul I 7 Strada Suit: ne Ir 17. MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANI V Bucure9cT-BârboşT-Ronian-Suc6va i Viena-Lemberg-Iţcani-Suc^va Bncureacl Chitila Plocencl Misii Buznii Brâila Bărboşi Tecuci ii Adj ud Bacii CI Ro man Paşcani Verescl Suceava Plec. 808. plec. Tren ncceî. 8.2 5 n 8.29n 9.35n l0.39n 11.24n 1.43n 2.25n 4.28n 5.58n 7.26a 9.05a 0 26a 1.38a 2.03p Trenuri de persane 10.00a 10.18a 11.45a 1.5p 2. 5p 5.30p 7.25 6.20p 8 00 Îl.15 1 10 3.00 4.54 6.58 9.57 9.55 Tren ac cel. Tren de pers6ne Viena Plec. Lomberg «os. a doua t]j Sucova-Tţcanl Sea. 8.08 a 10 53a 8.38 n. 12.20 p 6.25 al 11.25 n j 6.46 a 5.11 pj Vereşli-Boloşani Tren. mixte — Vereştl Botoşani Plec. S04. 9.32 n 11.20n Bucuresoî Verciorova (Orşova)i — 11.48 w • 1.30 p ~ Sucâva-Roman-Barboşl-Bucuresci Tr. ac. Tr. deper«6ne Suciiva Verescl Pâşcanl Roman BacâO A d j ud L'ecucl Bărboşi Chjtila Plec. S«»«. 5.11 p 5.41 p 7.07 n 8.45 n 9.43 n 1 1.12 n 12.20 n 2.06 n 6.46a 7.44 a 10.07 a ll.lOp I 17,, 3,22 p 4.45 p 7.20 n Bucure «cl Chitila Titu G ieşti Goleşti Piteşti Slatina Balţ Craiova Fileaşl T.-Severin Verciorova (Orşova) Plec. So«. Tren de per. 8.00 a 8.18a 9.22a 9.56 a Tren mixt 6.05n 6.36 n 8.09 r 8 56 10.44a 10.01 1 12.56a 10.15 n 1.50 p — 3.00 p 8 57p — 6-24 p 7.68 n 9.01 nl — Botoşam-Vereşti __ I Tren. mixte Botoşani Vereştl Plec. Sos. Varciorova (Orşova) Bucure9cl Verciorova (Orşova) Plec. T.-Severi* Sos. FiliaşT ■ Craiova » Bal ş » Slatina , Piteşti * Goleşti , Gaeştl , Titu , Chitila , Bucurescl , 5.20 n 3.30 p' 7.14 a 5 24 p| Tren t Tren de j»*r. oiit — 6.45a — ! 7.20a — U0.17s — 11.19* — 1.20J» — 1.41 p _ 4.22 p _ 4.55 p _ ! 5.45 p — 6.23 n — I 7.26 n — I 7.40i) 7.15 a 7.2 8.33 9.20 10 54 11.20 BucurescI-Giurfliu-(Sinârda) şi vice-versa j'r*n mixte 9,16 dl 5. Î0 s lO. 17 d 10JT4 , lo t.SOd 19.—a 6.13 s 6 .23 s 7.38 « Tren. Smârda Giurgiu Coiuana Bu - Flec-iSos. \Plec. iSos. \Plec. 10.26 d S*. 11.27 d o 10.l6d xlxt* 4.37 a 4.47 s 4.57 a, 6.13 s 6.23 Hi 7.25 • ~\7ersu/U vaporelorii pe Dunăre coincident —*= e„jr.,iu.Or*ovaBaziaş-Pe3ta-Viena VAPOAliE DE PASAOItltl Jhn Gi»rgi* la Orşora: Marţi, Vinrrl şi Dumi-nucâ la 2 ore p. coincidendu cu trenulu mixtiî care aos-ace in Giurgiu da la Bucurescl, U 4.20 «. . Din Orşova Vesta: Joi şi Duuiinecfc dim. p Vesta la Viena: Tn t6ie filele la 6 or* 3* VAPOARK ACCELERATE Giurgiu la Vesta: Mere uri la 51/* °r# . ■. Vajtas • KâmHlUă 1 ■ b*h ^ mî*t Ambf acest care «os. -Hojiaş: SâmbâtA 1* 6 7» ^ ■st* curse ooincidejâ cu tr<,n" *# în Giurgiu din Bucurescl 1» ■ 1 b-' ■ Cititorii venind • #e*!*rat apr* B d* «oreapondinţl V;'B* fiu ljV.."» în'jiT.U • rev pentru înleti . *!AMri»nr, trenuri!* *** * *" Tap0Ml t, lângft Agenţia vnpdrclor. Sos. vaporului la llatiaş; Vrinerl Ş‘ » • » Vesta: Dumineci d. T.! . * bl'"'1.'- U 11, VincrT. neca dtn Giurgiu la Calafat* A |ţ , Duimn.ca ş. Jouia^ la * lr^lllfl , coincidendu prima cur. DuCUI<,,^ ,a 4.î0 g, care .... la Omrg.u • rtjn Bu(.ur„t., de cilitorl care so«- ln u * la 11.50 d.____________________ tă cu trenurile căieloru ferate Viena-Pasta-Baziaş-Urşova-Giurgiu VAPOARE DK PASAGERI ■ Viena la 1‘etta: in t6io .Jilele la S'/t Ore dimineţii. Din Pffta la Orşova Marţi şi Vineri la II ore »• Din Orşova la Giurgiu: Joi, Duminecă şi Marţi Ia V ore dim. rnincidţndil cu trenuld nmtrt care p]#c& din Giurgiu I» llu.are..! la 11.40 a. VAPOARE ACCELERATE Din Vieţi a ■ Dumineca la fl'/t or* ' > Ptsta : Luni la 7 or. d. . Baiiaş: Marţi şi Vineri la • or. d. Sotesce la Giurgiu: Me.rurl Sămbită 1» 11 or. d„ eoincidtndd eu tre.ulil rnivlfl eăre pieră din Giurgiu Im Bucure,ci 1» 11.40 m. TipoţţrafU Thi«*l A Wsias l’alatul .!)»»■.«