Nr. 189. SAMBATA 20 AUGUST. ANUL II. - 1877; ABOT^TAMEN-TETiE IN rom bomania : Pe an...............................L. ». 48 I*® 8 luni . ..................... i 24 l’e 8 luni............................. . 18 IN STUAIIUTATI: le ui ................................ » 60 insibtipni si exclam*: Linia de 30 liMr» P»‘U, P*K*»» IV 30 bani. Pe panina H*. 80 b*»b P* P»IOO» H, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un numflr In Capitalii 10 bani. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LUOR0. Bluroul Kfidixoţiel şi A>1 m i n ist rn ţ iei: Palatul „Daciv. A.TsTTTINr CIIJRI 80 priimeac In •trlinkuts: La O-nil Boom lUin A Vogltr ln Pienna, 10 A. Oppelik ln Pienna, Btubenbaatei 1; Bmdcl Uout In Virana, SeileraUtte 2 [ Pi«au Brdioka In Virana, Teinfaltitraaae 17, Philipp Ui ln Vienna, Rachenbaobgaaae 11 j L. Imti A Comp. ln Peţta fi BavaiLnfJUa-BuUier A Comp. In Paria. Scriaorl nefranoate nn ae primean. Artioelele nepnblicate ae ror arde. Un numâr In Districte 15 bani. Cursul (le Bocarcscl, 18 Au^mt Oblig. Rurale.......... 83 82V* . DoraeiuaJe ... 76*4 7fli^ Credit funciar rural . . 73 72*4 » „ urban .65 Impr. municipal al Capit. 75 74 Oblig. Pentil...........IfcO — QWig. Dacia...............200 — 9 România .... 40 — Impr. maniei pal ou premii — — Renta Rom&nft............. — — Parii 8 luni............9985 9925 bondra * 2505 1505 riena » .... — — Berlin ................lttVf — CorsaJ de Ticna, 3o Auguat Molatice ............. . . 63 80 Naţionale..................66 80 Renta Ln aur............... 74 50 Lone...................... 111 50 Acţiunile bftnoel......... 830 — Crediturl................. 200 75 bondoc.................. . . 119 — Obligaţiuni rurale ungare. . 75 25 > temerar .... 74 75 » tranulrane ... 74 — Argint in m&rfurl......... 104 40 Ducatul.................... 5 68 Napoleonul................. 9 54 Maro 100 58 55 Cursul de Berlin, 29 Aagu^t Acţiun. Cailor ferate romAne . 15 — Obligaţiunile romine 6 % . . — — PrioriUţile C. fer. rom. 8% 50 50 împrumutai Oppenbeim ... 88 50 Napoleonul....................10 26 Viena, termen lung..........—. v Pari* » icnrt .... 81 35 Calendarnt «ţllel 8amb&U 20 Auga^t n Septembre). Patronul 4tlel: Profetul Samuil. Râs&ritul adrelul : 5 ore 24 min. Apusul sdrelul: 6 ore 35 min. Kaaele lunel : Luna Plini. PLECAREA TRENURILOR Răcoresc! —8do4ta Bueurescl .... 8.15 n 10.--- Ă Ploeicl . 4 . . . 9.50 n 13.05 ! Br&iU ..... 1.53 n 5.45 J 7.15 i Tecucifl..... 4.38 n 11.40 d Roman ..... 9.05 | 4.54 ^ 8uc«?a, lotire . . 12.03 ] 9.55 n Bdcarenei -Terclorof» Bacareacl . . . . ... 8. - . 0.05 n PiU)|tl..... . . . 11.91 10.15 n Slatina..... ... 2.--- . Craioza..... . . . 4.17 VflrcioroTa, eosire . . . 9.01 8 aed ? a—B n c ureac! Suciră...........5.11 ^ 0.46 d Roman.......8.45 n 12.10 d Tecucifl....12.30 n 6.10 d BrAila ..... 3J)0 n 8.10 n 8.58 «1 Ploescl............7.12 d 2.45 : Bucureacl, sosire 8.30 LVradia.« AceaiiU e a îndreptat apoî epre Seraetopol, epre a ee nfora, a aruncat o parte din cărbuni în mare şi, pe c&nd e’a făcut ziuă, a înaintat la depărtare d*j şapte mile. Pe la amieză-zi iachtul a soait in Savaetopole. Pe la 2 ceasuri după amiază-zi ambele monitoare a’aiî apropiat de port şi aii des-chie focul asupra bateriilor. Ghiulelo nu afl străbătut însă p5nă la ele. După ce bateriile noastre afl ripOAtat, monitoarele tar-c şti ftO plecut spro Sulins. O altă depsşă a Generalului Arcaş adresată ministrului de marină la 26 Augnst comunică următoarele : V’am făcnt comunicare despre ezpadiţinnea vaporului .Constantin*, pe oare l'um trimis Colonelului Şelkominkoff şi care a soeit la gară in cel mal critic moment, dând detaşamentului ajntornl dorit. Dapă aceasta .Constantin* a înaintat până la Njvorovsiisc, nnde a petr.-cut o zi, apoi a plecat spre Suchnm, nnde, In noaptea despre 23 Bpre 24 August a făcnt să eclateze nn mare monitor tnrcesc. Constantlnopol, 27 August. In strâmtorile de la Şipca luptele ae urmează fără de curmare şi perderile din ambele părţi snnt enorme. Spre a'şî împlini şirurile, Soleiman-Paşa a luat ajutoare din lagărnl de Eski-Saghra. In Eazanlic snnt mal mnlte baterii spre a fi transportate pe câmpul de resboiO din Bulgaria numai de cât după ce se va fi ocupat Şipka. — Se crede că Poarta va casa toate privilegiile privitoare la serviciul militar, de care se bnonraO până acnm creştinii. Censtantlnopol, 26 August. In arma unui ordin al ministralni de resbol, toţi prisonieril vor fi adaşl aici, nnde, snb ochii gnvernnlnl, se vor bnon-ra de nn mal bun tratament. — Guvernul face iu Mesopotamia mari cumpărători de cal — Patriarhal Maroniţilor din Liban a adresat credincioşilor săi o pastorală, prin care ii provoacă să adune bani pentrn armata tnrceaacă şi pentrn răniţii el. ConBtantlnopel, 87 August. Până acum nn a susit ştire despre luarea trecătoarei de la Şipca. SCIRI TELEGRAFICE A L K ‘TIMPCLUJ, (AffenţU Hurta). — Serviciul de la 30 August. 9 ore seara. — Gornl-Stodeni, 30 Aufţust De erî no mai sunt Tarei îa apropiere de poeiţinnile raneecl de la Şipka. Proiectele laî SoJeiman-paşa Rnnt necnnoBCute. Cifra totală a răniţilor rnşî in zina de 23 este de 2633, din cari 98 oficerî. La 2G, l&nfţă Rnscinc, nn corp de tarei de toate arnaele fîca o mişcare ofenaivă asupra Sadine! trimiţând înainte cavalerie şi doă tonuri. Primiţi de focal a doă companii din regimentul Haraiek, sprijinite de doă tannrf, munlcal ne strane lăsând pe câmpul de încăerare puţini morţi şi răniţi. Hnaaril de Linbinia 11 nrmăriră. La 27, nn batalion de infanteriă turcească eşî din Rnfcinc cn doă tnnnrî şi Gt000 corehezl, apncândn-o apre KadiVeoI. Trei compănil din regimentul de Ucrmnîa şi cinci «otnil de cazaci cn doă tonuri respinseră pe inimic în Honeinc. La 20, B*afi făcnt la Danărea de jos doă raicl inc&erărl de cavalerie, cari afl fost cn bon sfârşit. Generalul Ivanoff surprinse la Kuznm o parte de furagierl turci, omorî nn-epre-zece oameni, şi făcn şapte prisonierl. Colonelul Varlemoff prinse la Mamnali şi Az.*rlik un confoiti turcesc escortat de 400 cerchezi şi 80 caval* ri egiptianl. Acest transport se compunea din 90 caî, 237d boî şi 4000 ol. Trei cazaci noma! afl fost răniţi în aoeastă încăerare. Liniştea cea mai mare domneşte la Plevna şi Lovcia. CoDNtantlnopol, 29 August. Namyk-paŞ^ s'a numit pr**şedinte al consiliului care dirige operaţiunile militare. Soleimau-paşa continuă de a ataca fortificaţiile de la Şipca. Ultime scirl pe pa-inA III-» BUCDRESCI u AUGUST Din ne In ce tot mal mult ne Încredinţăm, că atacul, pe care l’a făr ut Soleiman paşa asupra posiţiu nilor rusesc! de la Şipca este parte dintr’un plan de agresiune generală. Ziarele din strCinătate comunică raporturi despre o mulţime de Incăe rări mal mici ori mal mari, care aruncă oareşl-care lumină asupra acestui plan şi înainte de toate nu ne mal lasă ln Îndoială asupra u-nităţel, care, cel puţin de o cam-dată, doinnesce ln operaţiunile tur-cesol. După ce şi-a concentrat corpul la Adrianopol, Soleiman paşa a înaintat spre nord ln trei coloane deosebite : una a înaintat prin trecă-toarea de la Hain Bugaz spre Be-brova, pentrn ca să opereze junc-ţiunea cu corpul Iul Osman paşa, iar grosul a Înaintat spre Şipca. Aat-fel s’a produs pansa atăt de ln-delimcată ln operaţiunile turcilor, de oare-ce el nu puteaâ face nici o mişcare mal Înainte de a fi sosit coloana, ce ocolise pe la Sofia, la avantposturile 'corpului lui Osman paşa. îndată Insă ce această coloană s'a pus ln contact cu corpul Iul Osman paşa, turcii afi Început a se mişca din toate părţile şi anume cu deosebită energie la Şipca, la Djuma şi la Selvi, adică la punctele principale, unde se pun ln contact cu armata rusească. Afară de aceasta afl avut Insă Ioc pe Întreaga linie lncăerărl ori cel puţin mişcări, despre care până acum nu avein de căt puţină cunoscinţă. Ast-fel avantgarda coloanei din aripa dreaptă a corpului lui Soleiman paşa a ocupat Ilebrova şi face recunoascerl spre Târnova; Rassim paşa şi-a operat joncţiunea cu Soleiman paşa. retrăgând de la Phili-popol divisiunea, ce sta ln ncest oraş ca corp de observaţiune ; lăngă fini Lom, nu departe de Kirivan, a avut loc o lncâerare Intre un detaşament rusesc compus de opt batalioane de infanterie, şase es adroane de cavalerie şi cincl-spre-zece tunuri şi un detaşament turcesc compus din şapte batalioane de infanterie, trer escadroane de cavalerie, dofi-spre-zeco tunuri şi mal multe cete de başi buzuel; la depărtare de şase mile de la Rusciuc a avut Ioc o Incăe-rare Intre trei batalioaue, patru escadroane şi o baterie din partea ruşilor şi o divisiune din partea turcilor ; la Azizie, nu departe de Ni-copoll, turcii afi făcut recunoascerl. Intre Plevna şi Archanicl cerchezii afi avut o Încăerare cu cazacii ; la Vidin turcii afi făcut o demonstra-ţiune. voiul să treacă Dunărea. Şi toate aceste mişcări ori lncăerărl afi avut loc ln cursul acelora-şl 24 ceasuri, tocmai căud coloana ce ocolise pe la Sofia, se apropia de lagărul de la Plevna şi Soleiman paşa Începea atacul asupra Şipcel. Scopul mişcărilor, pe care le-afi făcut turcii, nu era numai a ocupa posiţiuni favorituare pentru ofensivă, ci chiar mal mult de căt aceasta, a încerca resistenţa, pe care o ar putea Întâmpina ln o luptă decisivă. Dacă ef ar fi putut ocupa posiţiu-nile, de careaveafi trebuinţă şi dacă ar fi găsit, că resistenţa, pe care o Întâmpină, no este destul de mare, numai de căt după cele d’ânt£ifl Încercări ar fi năvălit Înainte spre a sili pe ruşi să primească lupta. Ef par Insă a se fi Încredinţat, că, mal nainte de a fi trecut corpul lui So leiman Paşa In Bulgaria, ofensiva ar fi din partea turcilor cel puţin o o-peraţinne lndrăsneaţă. iLdată dar, ce afi vâzut. vă Soleiman Paşa nu reuşeşte cu atacurile sale asupra po-siţiunilor ruseşti de la Şipca, aD încetat a se mişca. Chiar dacă Soleiman Paşa nu ar isbuti a străbate prin strfimtorl, el sileşte pe turci o aduna merefi trupe la Şipca şi prin aceasta a slăbi posiţinnile ruseşti mal apropiate de Balcani asupra cărora atât Osman Paşa cât şi Mehemed Aii par a voi să-şi lndrepteze atacul. Şi ln adevfir cu cât mal multe trupe se duc lnir'njntorul garnisoanel din Şipca, cu atât mal mică devine resistenţa. pe care o întâmpină cele doă corpuri turceşti la Târnova. Fără îndoială scopul stratagemelor turceşti este a isola trupele ce se adună la Şipca ; nu ne vine Insă a crede că vor isbuti Intru aceasta, de oarece abia mal este cu putinţă, ca Mehemed Aii să se depărteze de Osman Bazar fără a expune corpul Iul Ah-med Euib Paşa şi cu atăt mal mult Rusciticiil. De şi cele mal melte ziare din Austro-Ungaria şi Germania cred, că ofensiva turcească ar putea *a aibă loc mal Inaiute de a fi trecut cen trul corpului lui Soleiman-Paşa Balcanii, suntem mal dispuşi a admite opiniunea celor mal puţine, care cred că turcii nu vor putea sjli pe ruşi a primi o luptă decisivă de cât după ce Soleiman-Paşa trecând Balcanii, va face cu putinţă, ca corpul lui Mehemed Aii să ia parte la luptă fără de a se depărta de Osman Bazar şi Osman-Paşa fără de a se depărta de Plevna. îndată ce la 0-sman Bazar nu e un corp destul de puternic, corpul rusesc de sub comanda Iul Zimmerraann ar putea găsi o gaură, prin care să se strecoare spre a-şl oppra juncţiunea cu restul armatei ruseşti chiar In centrul cadrilaterulul. Dar vom vedea ce este şi ce nu este cu putinţă. DIN AFARA .Pol. Cor.* comunică de la 27 August din Belgrad următoarele : Erî a avut loc snb preşedinţa Principelui Milan un consilii) de miniştri, In care s’a hotărlt definitiv că armata sârbească va coopera cu cea rusească In luptele din Bulgaria. In aceiaşi vreme s'afi numit şi comandanţii corpului de armată şi a-nnme : Colonelul HorvatovicI a primit comanda de la Timoc; fostul ministru de râsboifi, Nicolicf a corpului de la Iavor; Colonelul Lesjanin e corpu-pulul de la Morava, Alimpicl a corpului de la Drina, Proticl comanda corpului de reservâ din Şumania iară Maiorul Vlaicovicl comanda corpului de voluntari. Depiitaţiunea insurgenţilor bosniaci, condnsâ de preotul Karan. ne-goţiazâ cu ministrul de rftsboio GruicI relativ la formarea unul corp de voluntari sub comanda oficerilor sârbesc!. Acest corp ar fi apoi trimis In ajutorul insurgenţilor. Bosniacii ofer tot o-dstă Sârbiet comanda supremă asupra tutulor cetelor bosniace. Până acum guvernul de loc nu s’a arâtat dispus a intra lu relaţiunl cil insurgenţii. Colonelul HorvatovicI a fost chiă-mat din Negotin, Colonelul L°sjanin din Alexinatz şi colonelul Orescovici din Lavaţ spre a lua parte la un consilia de râsboifi. El afi sosit erî nici. Consiliul de miniştri a hotărlt de a lua iniţiativa pentru înfrăţirea tutulor partidelor, spre a putea pune toate puterile ţârei ln lucrare ln acest râsboifi. Dacă ar reuşi Încercarea de Im-pâcăciune, se va compune un ruini.a-terifi de coaliţiune. Mal 'nainte de declararea râsboiulul se va convoca scupeina. Din cartierul general rusesc a sosit aici Principele Zeş^If şi confe-rcază merefi cu principele Milan, cu ministrul RisticI şi cu ministrul de răsboia.* Tot „Pol. Cor.* cominicft ştirea, rft Principele Gorciakotf ar fi adresat cabinetelor europene o notă, In care face întrebarea, dacă ele privesc pe Serbia ca parte integrantă a imperiului otoman, care are dreptul de Încheia convetţiunl şi tractate cu alte state. Făcându-se guvernului din Belgrad împărtăşire des pre această notă, el grăbeşte cu pregătirile de rfisboitl, începând cu mobilisarea celor d’ântâih doă corpuri. Viitorul ordin de bătaia nu este ftni'â cunoscut, dar toţi funcţionarii ori profesorii, care In rSsbo-iul trecut eraă la intendenţă, aă (ost IncunosciinţaţI, că In curând vor avea să plece. PETITIA AGRICULTORILOR DE PESTE MILCOV. D-sale d-lnî preşedinte r1 consiliului de miniştri al României. Domnule preşedinte, Sunt mal mnlţî ani de când Bituaţiu-nea noastră economică devine foarte îngrijitoare, pentrn că agricultura care e cea mai însemnată sorginte de prodneere a ţ?riî, depere isbită fiind de felurite şi continue calamităţi. De şi de maî multe or! cnltivaoriî flă adresat legitime plângeri guvernului şi voci autorisate s’aii ridicat din eînnl parlamentului cerând îm-bnnătăţire urgentă, cu toate acestea până astăzi reclftmaţionile ai5 fost zadarnice, iar răul a progresat repede în cât acum a devenit intolerabil. Este oare de nevoe, d-b preşedinte, să vS mai enumerăm aici suferinţele agricul-turel române? Sciţi că de trei ani trecuţi trăim aub povara unei mari erifle bRnescl, care cresce merett, in cât, calculând aproximativ, putem estima la V* perderea capitalului nos-tra circulant. Monopolurile, concesiunile de tot felul, imposite grele, anii răi cari s'afi succedat fără întrerupere, aii lovit producerea în toate modurile. In urmă a venit resbelul care a agravat aşa de tare lucrurile, în cât averile cele maî solide, aii resimţit ireparabile is-birî. Lucrătorii sustraşî de la munca câmpului, chemaţi fiind de oparte anb steaguri şi de alta întrebuinţaţi în transporturile de rechisiţiuni mititare, în fine porturile Galaţi şi Brăila s’aii blocat tocmai atunci când preţurile ce se ofereaţi pe productele române eraţi atât de avantagioase, în cât ar fi putut compensa în parte perderea anilor precedenţi. Căile noastre ferate şi ele s’aii întrebuinţat şi se întrebuinţează esclnsiv numai la transporturile militare; dar ceea ce e maî mult, este că B’a lăsat companielor libertatea să ne im-pue voinţa lor despotică. Aşa că astnzf, în starea cum funcţionează căile fBanca agricolă* privilegiată de etat oare eă /«că nvansurl de capitaluri cultivatorilor ca procente de 7 la sută. Avansurile acestea să se fac aBupra recoltelor în picioare şi magasie, pentru cumpărarea de maşini şi instrumente perfecţionate, de vite de jng, şi de îngrăşiat. Sa se deschidă credite pe garanţii colective şi pe amanet cultivatorilor şi să se ţie conturi curente cu el. In fine să împrumute capitaluri pentru irigaţiunî şi drenajuri, pentru crearea de industrii atârnate de agricultură, precom poverne, mori rurale, feresel, fabrici, de materii oleaginoase, etc. 10. Guvernul să bine-voească a recu-noaBce oficialmente ,Societatea agricultorilor României de sus* ca o persoana morală şi jnridică,acordândn-î toate privilegiile fără de care nu se poate desvolta să esiste şi să dea forţo de lege statutelor sale. DRUMUL DE FER GALATI-BOLGRAD Titlul cred că nu e9te strein publicului şi cu atât mal mult că jurnalul care este rugat a Insera acest articol, deja a vorbit asupra acestei materii. Scopul nostru este a atrage atenţiunea guvernului Român, a particularilor interesaţi cu formarea a-cestel linii şi chiar a antreprenorilor angajaţi cu guvernul imperial Rus asupra unor cestiunl ce pe toţi II privesc de o potrivi spre a nu da In viitor loc unor complicaţiunl. 1) . Drumul de fer ce guvernul Rus a concedat In partea Basarabiei, este o lucrare necesitată In condiţiunile convenţiunel din 4 (16) Aprilie 1877 şi care după terminarea resbelulul va remânea guvernului Romăn In condiţiunea de a se plăti 60 la sută imperiului Rus? 2) . Lucrările de terasament făcute pe terene mobile, umede şi cu In-cunjur afectănd diverse forme; podurile de lemn şi traverse de brad, pu-tea-vor resiste ploilor de toamnă, primăvară şi sporirel apelor ce se apropie ca de ordinar ? 3) . Exproprierile ce s’aa Început face, abuzive In majoritatea caşurilor, sad prin tocmeală cu proprietarii terenelor după legea din 1874 de Împroprietărire, nu sunt isbite de nulitate In facia art. 8 şi 14 din acea lege? Fie care din aceste cestiunl 'ml place a crede că stabilesce o unitate perfectă de interes pentru toţi, ca nimeni In urmă să nu avem dreptul a da alarmă, jaf, desbrăcătorie sad paftea leului, şi de aceea vom discuta Începând cu exproprierile a fiece punct, fârâane ocupa căt de puţin de incorectitudinile urmate In tot sensul şi care s'ad semnalat fără efect înefl. Partea Basarabiei anexată, fiind cea mal mare parte proprietatea Statului Rom&n, s a dispus prin legea de la 1874 Împroprietărirea locuitorilor In schimbul unei despăgubiri In maxim anual de disetină 6 lei 70 bani : această plată va continua timp de 15 ani, In care interval Statul proibă vânzarea sad hipotecarea acelui teren. Această proibiţiune fu comendată spre a se asigura despăgubirea şi a da impulsiune locuitorilor a nu vedea scăparea lor de căt In energia şi activitatea lor. Ce sens dar mal poate avea exproprierea pe acele terene de nu o con-venţiune ilicită şi nulă ca contrarie legilor ţărel pe care sunt datori a le respecta toţi şi chiar guvernul rus după convenţiunea făcută cu Remania. Faptul exproprierel, forsat, MRfiA yiftfiM. POVESTE* iu; harap alb DE IOAN CREANGA. (Urmare) Harap Alb atunci se bate cu mâna peste gură şi zice! — Doamne fereşte de om nebun, că tare’I de jelit, sermanul! Pe de-o parte Iţi vine a rlde şi pe de alta Iţi vine a-1 plânge. Dar se vede că aşa l’a lăsat Dumnezed. Poate că a-cesta'l vestitul Ochilâ, frate cu Or-bilâ, vâr primare cu Chiorilâ, nepot de soră lui Pâudilă, din sat de la Cbitilâ, peste drum de Nimerilâ. Ori din târg de la Să-l câţi, megieşi cu căutaţi şi de urmă nu’l mal daţi.— Me rog. unul Ochilâ pe faţa pământului, care vede toate şi pe toţi, altfel de cum vede lumea cea-l’altâ; numai de sine se vede căt e de frumuşel. Par’câ-I un boţ, chilimboţ— boţit, in frunte cu un ochid, numai să nu fie de diochiQ! .RlzI, tu rizl Harap Alb. zise a-tuncl Ochilâ uităndu-se Inchiorchio-şat, dar unde te duci. fără de mine râd are să’ţl cadă. Fata Împăratului roş nu se capătă aşa de lesne, cum crezi tu. Din gardul Oancel ţi-a da-o împăratul, dacă n’oift fi şi eh pe acolo. —Hal şi tu cu noi, dacă vrei, zise Harap Alb, că doar n'avem a te duce de mână, ca pe un orb. Ochilă atunci se iea şi el după Harap Alb şi pornesc tus-cincl înainte. Şi mal mergând el o bucată, numai iaca ce vede Harap Alb altă băzdăganie şi mal şi : o pocitanie de om umbla cu arcul, după vânat paseri. Ş’apol chitiţi că numai In arc se Încheia tot meşteşugul şi puterea omului aceluia?—Ţi-nl găsit! Avea un meşteşug mal drăcos şi o putere mal pe sus, de cât îşi poate dracul Închipui : când voia. aşa se lăţea de tare, de cuprind-a pământul din braţe. Şi altă dată, aşa se deşira şi se lungea de grozav, de ajungea cu mâna la lună, la aţele, la soare şi căt voen de sus. Şi dacă se întâmpla să nu nemerească paserile cu săgeata, ele tot nu scăpaţi de dânsul; şi le prindea cu mâna din zbor, la resucea gâtul cu ciudă şi apoi le mânca aşa crude cu pene cu tot. Chiar atunci avea un vrav de paseri dinainte şi ospăta dintr’ânsele cu lăcomie, ca un vultan hămisit. Harap Alb cuprins de mirare, zise: — Dar oare pe acesta cum mama dracului ’l-a fi mal chiâmând ? -Z l pe nume să ţi-1 spun, res-punse atunci Ochilâ, zlmiiind pe sub musteţe. — Dar te mal duce capul, ca sâ’l botezi ? Sâ-I zici Păsârilă.. nu gre- şeşti; sâ’l zici Lăţilă..., nici atăta; să’l zici Lungilâ... asemenea ; să’l zici: Pâsărl-Lăţl-Lungilâ, mi se pare că e mal potrivit cu năravul şi a-pucâturile lui, zise Harap Alb, înduioşat de mila bietelor paseri. Se vede că acesta I vestitul Păsărl-Laţi-Lungilâ, fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului; brftul pământului şi scara ceriului; ciuma sburătoarelor şi spaima oamenilor, că alt-fel nu te pricepi, cum sâ’l mal zici. „Rizl tu de mine, rizl Harap Alb, zise atunci PâsărI-LârţI-Lungilâ, dar mai bine ar fi să rizl de tine, căci nu ştii ce păcut te paşte. Chiteşti că fata împăratului roş numai aşa se capătă? Poate n’al ştiinţă, ce vidrnă de fată e aceea : cănd vrea , se face pasere măeastrâ, Iţi arată coada, şi ial urma dacă poţi. De n’o fi unul ca mine pe acolo, degeaba vă mal bateţi picioarele, du-cându-vă. — Hal şi tu cu noi, dacă vrei, zise atunci Harap Alb; d abia ml-al lua pe Gerilâ de ţuluc şi 1 ăl purta cn nasul pe la soare, doar s o încălzi câtuşi de cât şi n o mal clănţăni atâta din măsele, ca un cocostârc de cel bătrânicioşi, că par’câ mă strânge In spate când 11 văd aşa. Păsări-Lâţl-Lungilâ se iea atunci după Harap Alb şi pornesc el tus-şense înainte. Şi pe unde treceau, pârjol făceaţi : Gerilă potopia pădurile, prin ardere. Flămânzilă mânca lut şi pâmânt amestecat cu humâ, Şi tot striga, că moare de foame. Betilă sorbea apa de prin bălţi ţg eazurl, de se sbâteafi peştii pe uscat şi ţipa şarpele In gura broaştei de secetă mare ce era pe acolo. 0-chilâ vedea toate cele, ca dracul : C8 e lue, Ci’I bSlae; CS e ciută CS’I cornntl. Mă rog, nebunii de-a Iul, câte In lună şi In stele, de-ţl venea să fugi de ele. Sad să rizl ca un nebun, credeţi-mă, ce vă spun. Insflrşit Păsărl-Lăţl-Lungilă adi-menea sburâtoarele şi jumulite, nejumulite, ţi le pâpa pe rudă pe sămânţă, de nu se mal stăvea nimenea cu păsări pe lângă j^casă, de răul lui. Numai Harap Alb nu aducea nici o supărare. Insă ca tovarăş, era părtaş la toate; şi la pagubă şi la cftŞ-tig şi prietenos cu fie-c&re, pentru că avea nevoe de dânşii In călătoria sa la impăratul Roş, care zice ci-că era un om păchşit şi răutăcios la culme, nu avea milă de om nici cât de un câne. Dar vorba ceea : „La unul fără suflet, trebue unul fără de lege.* Şi gândesc efl că din cinci nespălaţi căţl merg cn Harap TIMPUI. m ademeniri şi din devotament re cause sacre, totuşi există; căci istrucţiunea liniei se face oferin-■ge cu topuzul sumei In fine, fără cel In drept să fi fost consultaţi, chiar In acest cas cine este In Jpt a percepe şi determina cuan-m desgâgubirel din expropriarea şi usufractuarâ , locuitorul pe a rul teren trece traseul câel ferate, muu»care este garantă pentru plata t«!ulul despftgubirel, sad Statul că-f nu i s'a achitat preţul vănză-1 A lăsa pe locuitor pe mânile treprenori'or ce tn abilitatea lor, ează şi abu9eazft, locuitorul va fi ipilat, comuna asemenea şi Sta-1, din goliciune, va percepe cenuşa I vatr&. Ni se va zice poate că te provisoritl acest drum, dar a-D ia nu expropriare ci închiriere un timp determinat şi In fine In mele cui să se facă acestea ca să . bleseze suveranitatea naţionala teritoriului. Să trecem la lucrări şi In scurt şi până aice, s3 examinăm direc-onala liniei Galatz la Prul ş> şeaua enl, marginea Dunării, din Reni Anadol, In jos de FrecăţO şi a->1 In sus la Hadji Abdula prin Taft Prutului, Volcftnesct, Tuduraehi urciG, CiumaiG şi Tabac; oare In-ingiurul făcut nu putea fi evitat >re a nu forma zigzaguri; materi-ul nu putea fi de o altă calitate, i cel puţin s& nu avem modelul al răG de căt căile noastre detes-itel OrI-cine cunoasce această par-L poate afirma că dacă autrepre->ril n’ar fi căutat a realisa un be-sficid enorm, s'ar fi putut găsi dru-ul cel mal scurt de la un punct la Itul, şi cu puţine spese peste mi-mele preţuri oferite de antreprenori vizionari s'ar fi evitat : tănguirea crătorilor expioataţr, Incungiurul sporesce numărul chilometrelor i plată, şi osebit s'ar fi putut pro-ira materialul de eaenţă mai tare cu egal preţ. ln-tă atunci spesele ) Întreţinerea liniei, nu presentad rantagiele ce aşteaptă antrepre-oril. Această concesiune Insă comandă de guvernul rus pentru noi şi 9 este şi Îngrijitoare, nu din punc-il de vedere a speselor ce se col-ortează de oameni ce nu'şl dad iarnă de convenţiunea ce avem, ci sntru motivul că acest trased forţează o cale de comunicaţiune pe iritoriul noBtru, şi interesul de si-nranţă publică ne impune a vedea la acele lucrări fie şi In mod rovisor, spre a avea soliditatea ceată; cu atăt mal mult Încă cănd vem o convenţiune ce ne obligă a plăti 60 la sută din valoarea con-strucţiunel, atunci 'ml place a ruga să se exercite chiar un control sever In tot ce se atinge de trased, lucrări şi material, căci nu ne place a plăti sume enorme In schimbul unor objecte şi lucruri efe mere. igniţil şi calculate In spiritul de speculaţiune. Bolgred, 12 Auguvt 1877 (OurterV din GaJap). Jacob PENTRU RĂNIŢI b SOCIETATEA din GOUG pentrn AJUTORAREA RĂNIŢILOR ROMANI. D-na Polina Bimboteann 6 fr. D-na Ana Urdăreann 5 fr. D-na Smaranda Săftoio 5 tr D-na Alexandrina Măcescn 5 fr. D-na Efima Pleşoiann 5 fr. d-na Panlina Cara-bate8cu 5 fr. d-na Sevastiţa Bălănescu 5 fr. d-na Ialin Constandinesca 5 fr. d-na Sevastiţa Vulturescu 5 fr. d-na Prafira Broşteann 5 fr. d-na Lnţa Măldăresco 5 fr. d-na Raluca Lascăr 5 fr. d-na Ana Mihale 5 fr. d-na Alexandrina Vlădoiano 5 fr d-na Panlina Vincler 6 fr. d-na Ana Costescu 5 fr. d-na Elena Cămărăşescu 5 fr. d-na Maria Laac&r 5 fr. d-na Joiţft Gheorghio 2 fr. d-nA Elena Economu 5 fr. d-na Sultana Rădulesco 5 fr. d-na Smaranda Bărbolescn 5 fr. d-na Ana Conhtan-diueaou 5 fr. d-na Ecaterina Cornoin 4 fr. d-na Maria Moscuna 5 fr. d-na Ecaterina Frumoşianu 2 fr. Listă de obitite donate. Doamna Alexandrina Măcescu 400 dr. scamă, Îl bandagiurl 7 triangule 15 comprese. Domnişoara Nathalia Mihnleţo (00 dr. scamă. D-na Panlina Simboteann 200 dr. scamă, 12 triangule, 9 bandagiurî. D-na Smărăndiţa Săftoin 200 dr. scamă, 12 trl-angnle 0 bandaje. D-na EcaWina Frumu-şiano 200 dr. scamă 12 trianenle, 9 bm-dage, D-na Maria Moscuna 200 dr. scamă. Nathalia Săftoio 200 dr. scamă. Panlina Săftoin 20^ dr. scamă. Speranţa Darayauo 200 dr. scamă. Niţa Darayano 200 dr. scamă. Alexandrina Vlădoiano 200 dramuri scamă. Arist^a Vlădoiano 200 dramuri scamă. Ana M'hail 200 dr. scamă şi 3 bandage. Frosa Căiinescu 400 dr. scamă. Panlina Vindem 300 dr. scamă. Sevastiţa BălSnescn 200 dr. scamă. Mariţa Petreecu 200 dr. scamă. Ana Poenarn 200 dr. scamă Luţă Cârtianu 200 dr. vată. Sovastiţa Val-tnrtscn 100 dr. scamă. Profira Broşteann 150 dr. scamă, 5 bandage, 7 comprese, Lnţa Măldărescn 140 dr. scamă. Nisifera Popeacu 9 coţi americă. Mihăiţa Dftnaricu 10 coţi amerimă. Antoinesa Vindem 100 dr. scamă Ana Stăncinlescu 100 dr. scamă. Matias Mareea 10 coţi americă. Mihaiţa Mihail 100 dr. scamă. Maria Moteanu 1(30 dr. scamă. Ioniţă Gheorghin 100 dr. scamă Măndiţa Bărbolescn 80 dr. scamă. Ana Con-stantineBcn 150 dr. scamă. Elena G. Po-pesen 100 dr. 9camă. Priimim din Corabia de la d. dr. Davila următoarea telegramă: D-luJ redactor şef al .Timpului,' Domnule redactore, Jurnalele Btreine aQ publicat că aşi fi Inat medicamentele Crnceî Roşii şi că din acestea B’ar fi ivit conflict cn d. L thoVari. Ca funcţionar şi particular daQ cea mal solemnă desminţire acestor aserţiuni, am cerut anchetă atăt preşedintelui Cruce! Roşii cât şi Ministernlui de Resbel. Dnclar sub a mea răspundere că aceste informa-ţinnî sont neadevărate şi calomnioase, rog bine-voiţi a insera această a mea declaraţie în jnrualnl dv. la-ândn-vă «predarea asupra oamenilor care pentrn patimi personale, fac aceste defăimării iu jurnalele străine. Davila. CRONICA Telegrama de mal jos publicăn-du-se inesnet erl, o reproducem astâ-zl : usi. 17 August. Colegiul I, înverşunat de repetatele lirvalidăr! ale aleşilor s£l pentru uonsl liul judcţiui), a ii reales peutru a patra oară pe d-nil lacob Negruzzi, Constantin Cerkez şl Constantin Constând! n Iu, de ahH dată cu unauimltatea voturilor Citim în «Steana României., l'ii gravor român. — Este vre-o jumătate de an de câud publicul iuşin n avut plăcerea de a redea expnsă în vitrinele librăriilor noastre o frumoasă gravură, care represiutft portretul Ini Philippe de Chanj-pagne, un însemnat pictor frnncrs din vea cnl Ini Ludovic al XIV. Această gravură, lucrata în oţel cu multă iscusinţă şi precisinne, se datoria scalpelului unui tânăr artist român fost elev al scoalel de frumoase arte din laşi, d. C Stahi, care de câţî-va ani se află stndiând cn mult zel, ca stipendist al Statului, U Academia regală de frnmoase arte din Munchen. Sunt (âte-va iile dd când întâmplarea ne-afl adns să avun sub ochi un testimoniu, care mărturiseşte ia chipul cel mal elogioB despre talentul fi progresul ce con tinuă a desfăşura d. StHhi in arta halco-grafică. Aoeastă atentaţiun**, dată din partea vestitnlnl d. Curol Piloty, direct rul zisei Academii de Muucher, şi a secretarului el, d. Carierre, profesor de istoria frn-moaBelor arte la acelaşi Institut, declară că *d. C. Stahi urmează studiul gravurei ^cu foarte mare sărguiuţă, că lncrează ta oate nu, dar acum deodată el se ot duc înainte, şi mai la urmă, cum e a fi norocul. Ce rni pasa miei EU unt dator să spun povestea şi vă 'og să ascultaţi: Amu Harap Alb şi cu al sei mal aerg el căt merg şi intr’o târzie reme ajung 1® împărăţie, Dumne-eO aă ne ţi-j ** cuvăntul din po-este, înainte mult mal este. — Şi nţn ajung, o dată intră buluc In gradă, tus-şese, Harap Alb Înainte i cel-alţl In urniA. care de care mal hipos şi mal îmbrăcat, de se tără- eaO aţele şi curgeaâ oghelele după dănşil: pare că era oastea lui Papuc Hogea Hogeagnrul. — Şi atunci Harap Alb se şi înfăţişează înaintea împăratului Roş, spunăndu'l de unde — cum — cine — şi pentru ce anume afl venit. împăratului ’l-a fost de-a mirarea, văzănd că nişte golani a& asemenea lndrăsnealâ, de vin cu neruşinare să’l ceară fata, fie din partea orl-cul a fi. Dar nevoind a le strica inima, nu le spune nici da, nici ba, ci le dă răspuns ca să re-măe peste noapte acolo şi până mâne dimineaţă s'a mal găndi el ce tre-bue să facă ... Şi pe altă parte Împăratul odată rhiamă In taină pe un credincios al sân, şi da poruncă sâ’l culce In casa cea de aramă înfocată, ca să doarmă pentru veşnicie, după cum păţise şi alţi peţitori poate mal ceva de cât aceştia. Atunci credinciosul impăratulul se duce repede şi dâ foc casei celei de aramâ pe dedesupt, cu 21 de stln-jini de lemne; de se face casa roşă cum e jăraticul. Apoi cum Inserează, vine şi pofteşte pe oaspeţi la culcare. -_ Ferilă atunci, — năzdrăvan cum era el, — ch'ăma tovarăşii săi de-o parte şi le zice încetişor : — Măi, nu cumva să vă împingă .mititelul* să intraţi înaintea mea, unde ne-a duce omul ţapului celui roş, că nu mal njuugeţl să vedeţi zioa de mâne. Doar unu-I împăratul Roş. vestit prin meleagurile acestea pentru bunătatea lui cea nepomenită şi milostivirea lui cea neauzită. 11 ştia eO cât e de primitor şi de darnic la spatele altora. Numai de nu i-ar muri mulţi Înainte; să trăiască trei ziln cu cea de alaltă-erl. D’apol feţişoara lui; a zis dracul şi s’a făcut : bucăţică ruptă tată-săâ Iu picioare, ba încă şi mal şi. Vorba ceea : .capra sare masa şi eada sare casa.* Dar las’ că ’şl-aă găsit el omul. De nu le-oiă veni eG de hac In astă noapte, nici mama dracului nu le mal vine. .Aşa gândesc şi eG, ziae Flămânzilă : ş’a pus el, Împăratul roş, boii In cârd cu dracul, dar are sâ’l scoată fără coarne. — Ha mi se pare, c’a da el şi teleagă şi plug şi otic şi tot, numai să scape de noi, zise Ochilă. .la ascultaţi mâi, zise Gerilâ : Vorba lungă sărăcia omului. Mal bine haideiu la culcare că ne aşteaptă omul împăratului cu masa Întinsă , cu fAci ii le aprinse şi cu braţele deschise. Hal! As uţiţi-vă dinţii şi porniţi după nune. Şi odată pornesc el, teleap, telsap, teleap! Şi cum ajung In dreptul u şei, se opresc puţin. Atunci (ferilă suflă de doă ori cu buzişoarele sale cele iscusite şi casa remftne nici fer-binte nici rece, cum e mnl bine de dorruitMntr'ânsa. Apoi intră cu toţii In lăuntru, sa tolngeşte care unde apucă, şi tac mă chianiâ. Earft credinciosul împăratului Inenind uşa pe dinafară, cu răpegiune — le zice cu răutate : — Las că v’am găsit eO ac de cojoc. Deacum dormiţi, dormire-aţl somnul cel de veci, că v'am aşteptat eO vine! Vă veţi face voi scrum, până mâne dimineaţâ. (V» arma). Nn seim, câţi pot fi la sot4 servitor fugiţi ie la stâpân!, csrl s'afl regâsit de către poliţie dnpă denunţaabafn 'ei lor de către stăpâul fi presentarea condicuţelor cari să afiaQ in posesiunea acestor din nrmă. Până aetă-zl n’sm avat ocasianea aă anzini pe nici nn cetăţ-an, care să ne epne că, având servitor cn condioaţă în regnl ă fi fngind din serviciS, cn obj ic te fnrate, a fost găsit de către Poliţie. Neîncrederea publicului in condicnţe este prin nrmare pa deplin jnstificată. Ea ti penlra ce samsarii de servitori afi o clientelă atât de nn.neroată, fi majoritatea servitorilor bs găsesc fără condicnţe. N'atribnim acest fapt actnalnlnl prefect. Din contră, recunoscând că cestinnea servitorilor a foet tot d'annn negligeută, rn-găui pe actualul prefect, fă se ocnpa serios de aceasta afacere fi eă cânte a îmbunătăţi serviciul respectiv. Nesupra veghere i servitorilor duce la iînnlţirea delictelor fi a crimelor fi la imnlţiren ragabonzilor. Faptele regretabile din nlmimele zile confirmă opininnea noastră. Asce tăm cn impacienţă resnltatnl acestei rugăciuni. (Presta) Citim in .Cnriernl de Galaţi* : Divisinrea a dona a trecut întreagă Dunărea. Până in acest moment vor fi mal trecut trupe. Trecerea e'a făcut fără pericol pe un pod bine afezat, care face onoare ofioeri-lor noftri de genifl. Astă I armata română, intrată in Bulgaria, ocupă posiţinnl in faţa fi in spatele Ini Osman-Pafa. Divirinnea e patra se află in faţa Plevnei alâtari cn forţele rasescl. Divi.iuuea a dona a ocnpat înălţimile dintre riarile Vid fi I-ker fi operează singură pre a tăia comnnicaţinneA Ini Osman-Pafa cn VidiDnl fi a'i impedica retragerea. încăierarea va începe. Să fim bărbaţi in faţu evenimentelor. Cineftie ce zile ne rezervă viitorul? Omni, care nn sete abătut de nenorocire, fi nn ee ameţeece de fericire, e om int'eg la inimă. Să păstrăm cn toţii această întregime. SOC'ETATEA CRUCEA ROŞIE din ROiviAiNriA COMITE IUL CENTRAL Io luna trecută lulin **xpirând primul an dala ii.atituirta Societăţii Crucea Itoţie, Sub-scrisal ruiţ pe toţi d-niî membri fondatori al acestei Societăţi ca aă bine-voi'iscă a trămite suma de câte 20 iei co-tisaţionea pr« scrisă prin art. 4diu Statute, Tot de odată rugăm pe toţi aceî cari ar dori să facă parte diutre fondatori Societăţii Crucea Roşie ca să bine-voia»că a trămite declaraţionea d-lor ptrUru înscriere Comitetul central al acestei Societăţi fiind dator către public ca să dea seama dv re-saltntnl Bubscripţiunii deschise, în ajutorai vulneraţilor beligeranţi are onoare a ragă pe toate doamne'e şi domni cari poeed listele Societăţi, să bine-voiaBcă a l-t înapoia cn ver ce snmă de bani s'ar afla adunată până acum, cunoscând că pentrn continuarea BobBcripţinmi dnpfi cerere d-lor li ae vor trămite uite asemenea liste. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (AgtnţJa Htvaa). — Sirviolul de la 91 Auguit, 12 trs din xi. -CaButaDtlaopol. 80 AuguaL Soleiman-Paşa a trimis seraschieratnlnî o depeşă, în care declară, că p^rderile pe care le-a avut în luptele de la Şipca, nouţ atât de mari, în cât na post reîncepe Inpta malnaintedea fi primit ajntoare considerabile. pipe*. 80 August. Asti-zî s’a stabilit latre Şipca şi cartierul general comunicaţia telegrafică. Belgrad, 30 Aogutt. Consulnl englezesc a ffient remonstranţe serioase gnvernnlul, declarând, că dacă Serbia ar intra în acţiune, tva fi lăsată a discreţinnea turcilor. Ath'&a, 8o Aogu«t. Poarta a fScnt în Athena repre<»entaţi-nnl comunicaturi! relativ la insurecţinnea din Th‘Salia. Guvernul otoman se plângă că bande de greci afl năvălit în aceaste provincie. Guvernul grecesc a răspuns, că el a rămas credincios tratatelor internaţionale, şi că miş-Srile revoluţionare, ce i se impo-tafl, erafl făcute de raialele toicescl. MAI N O C. De azi dimineaţâ Ruşii bombardează Rusciucul. TIMPUL TEATRUL DE VARĂ GRADINA GUIOHARD Astăzi fi în fie-care > H b A fşit de sub pr^Bă: 3ST OUL l-I E T O ÎD de CALIGRAPHIE ELEMNTARA pentru usul claselor II, III şi IV primuri! de G- Al. Zamphirolu profesor de desemn şi c, li grafie. “ PREŢ (Tir 20 BANI. De vfindare la tdte Librăriele iară depoaitul afli! Ia Ltbrăricle, L. Alcalai calea Mogoşdiel Na 18 şi L. Sfccinberg strada Carol I No. 40. LECŢIUNI PARTFCOLARE de vIATE Tvl .A. TIC C. Brailoiu, fiul 47 Strada ScauncU 47. (588- 0) SAL. WEISERMANN. r.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?i X X X X )( Recomandft magatinul «efl asortat In tot-d'flruna fdrte bine cu ruflriă de bărbaţi şi de y 1 *“■» manohete, batiste de lino, olandă şi mâtasă, ciorapi pentru bărbaţi «1 dame, flanele fine (crflpe de santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de n&rbaţl şi temei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de ptoie «ta. etc. Atrăgând tot W de-c-datft atenţiunea onor. Clientele oă din oausa orisel am reduB fdrte mult preţurile. FRANTZ GTJFTTHER â la VILLE DE BRUXELES Podul Mngoşolel No. 16 vis-ă-vis d« Consulatnl Rnssasc X X X X X X X X Qxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx3 ANUNCIU Călătorii la Braşov pot afla la inatitntal Băilor de aburi de acolo, în dosul gimnastului român, locuinţe cnrate şi bine mobilate, cu privirea •pre grădină, preenm şi grajduri de cal şi şopron pentrn trăsuri, cu preţuri fârte moderate. Direcţiunea băilor Ht aburi din Braţav. Băile din Zaizon! Plăcutele băl de la Zaizon se află intr’o vale îngustă a munţilor, nnde sublimitatea seriosă a Carpaţilor se uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aernl pnr şi sănătos şi cu fântânile sale minerale, cari aă puţine rivale peete tot globul: Foil-tâna de iod, forte plăcută la beut; isvornl fontănet Ini Ludovic, cât se pot* de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani ati dat cele mal nne merose resnltate escelente de cară. Ele aii îmbrăcat aBtăijl toaleta lor cea mal nimerită pentru a priimi cu demnitate pe ospeţiî b)ŞÎI Atât la isvârele da băut cât şi la scaldele reci şi calde e’afi făcut din nofi reparaţiuul, şi snb-semnatul are onâre a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, nnde de signr va fi întru tote mulţămit. — Informaţinni mal de aprâpe la d. I. Weies, proprietar de Tipografie în Bncnresci. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşnl băilor din Zaizon. A egit de sub Litografie: CHARTA RESBELULUI in limba Română lucrată în 6 Culori, fie care sta în deosebită cu!6re cu deşluşirile lor de vânzare U tfite Librăriile cu preţul de 60 BANI ESEMPLARUL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială a Iul ELIA GRASSIANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresel naintănd şi costul pentru câte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus aii rabatul de 20 la sută. w O % CA R O ,LA STĂUA ALBĂ* ■ « A_ X7" I S IMPORTANT întâiul ji renumitul Maguin de mCUUilUiTE PEBTBU BiBBiTI, DAlf SI COPII snb firma PHILIPP G-OLDSTBITST .LA STfiOA ALBA" 8trada Carol I No. t, (Cartea veche) vi«-h-vi« de Sigismund Prager. Sosindu'ml de curSnd din cele mal renumite fabrice entente din atr&inAtate, ou care stafi in reia, ml in*:me de mulţi ani, an mare asortiment de diferite m&rfl dnpe fasdnele cele mal moderne ;i lucrate en oea mal marş soliditate, d • pentru Dame: Polonose eu nasturi in «te formele, Sandale, Pantofi, aci.; pentru B&rbaţ. : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantjfl |i tot oe se atinge de incâlţiminte b&rb&tescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete eu nasturi, elastic şi altele, v8 rog a v8 convinge de aJevdr Acdits magasie este ana din oele mal vechie din Capitali, care ',1 a o&ştigat o reputaţiuhe de cele mal frumdse pentn soliditatea gi eftinStatea mSrfurilor, l sper, ci gi in viitor voii 6 onorat cn Clientela D-vdstrS. PHILlrP G0LD8TEIÎÎ, Strada Carol I No. 6, (Curtea Veche) vis-â-vis de Sigismund Prager ,La 8Mua albfi.* E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STROGUBÎLE NEGRU* OCASI TJ N B BARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 AM I KT FLACOANE SI OU OCAUA ' preţuri fărte reduse şi neautfiU* , *com INDIGENE ALBE $1 NEGRE De Cotnari i D« Dtk Nirs Mglontâ , Drialganl Mischel Nelr“ vtrt0' . Odonegll | RnŞeshie Tt»sitsd VINURI 8 T9 B I S en gros gi en dstail De Champagne I Da Rhin Iii M*1*!1 Bortlsaui Ungaria « ..... Charry Mşacal Lunel Nn pdte concura nimeni cu mine nid U1 PnTintn calit&ţil vinurilor gi nici ta oaea cp prirssee preţul lor. NB. Llgueururî, Diferita Cegnacurl rlsiu gl lin Champagne. Ţuloi vaaht aatorali I1 Unt-de-lema da Tosoana. _ _ THEODOBESCU- **U*UnM*nUM**UnuUH*XUHMH**X** 5 FHARA*IACIA X-.A. „SPEK.AJKTTXV’v" X |! CALEA MOOOŞOAEI, M. X depoul medicamentelor francese. Obiecte de dauciuc şi Artioole de Toalete. — Asemenea «e angajaşi â efectaa orl-ce oo-mandei din rcss^rtil medioal. CTS. *U*UUUUUUUXUM*MUMMMUM*UX**U*UU Tipografia Tliiel & Witss, Palatul .Dacia*.