Nr. l$B. VINERI 19 AUGUST. ANUL II. — 1877. A.BOIST A. MENTELE ÎN TOATA ROMANŢA : a* . . . . I*. a. 48 ’• 6 luni . . 24 3 luai , . 12 in sminuwii: . 60 IjjgjKTlONI SI RKCLAMEî Linia it 30 ll««* »**>■* IV, 30 bani. P« Po“ ,n- 80 b"’> V* P*«in* n> s 'el noi. Boclame 2 lei sol linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LOCRO. Un numfir In Capitalii 10 bani. Biuroul Kodno^el şi AilminiRtrnţiel: Pa Intui „Dacia”. AN"CJNrcitTBI Se priimosc în itrliD&tabe: La D-niT Haa*m-itein A Voghr In Vîenna, WalEicbţţuae 10 A. OppBlik In Fienna, Stubenbajtei 3j Itudoi Mo—e In Vienna , Seilerat&tte 2 • Vmnmm Hrdieica In Vienna, Teinfal ta traca a 17; Philip? LSb In Vienna, Eachenbachţţaeie 11; L. IxmS A Comp. In Pfţta |i Sapa» haffUe-Builinr A Comp. In Parii. Bcruorl nefranoate na ie primesc. Artioolale nepablicat* ae vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Cartai de Jiaearegcl, 18 August Obli ţţ. Rurale..... 88.-/, 83 , Domeaiale . . . 11 76V» Credit funciar rural . . 73>(„ 12 «„ ¥ , urban 65 Impr. municipal al Capii. 74 13 Ohtiţţ. Pemril .... _ Obli ţţ. Dacia..... 200 , Romania . 40 _ Itupr. municipal cu premii l --- --- Renta Rcmftnft . . _ __ Paris 3 luni . . 9930 25 Londra , . . 25021/, 9915 Vlena > , --- Berlin , ... 1227i - Canal de Vlena, 29 August MeUlioe..................... 63 85 Naţionale.....................6o 75 Renta In aur................ 74 57 Lom.........................111 50 Acţiunile bftncel............ 830 — CrediturI............. . ♦ . 120— Loadon.................. 119 75 Obligaţi ani rurale angare . , 74 75 » temeţvar .... 74 50 » transilvane ... 74 — Argint in mărfuri............ 104 70 Ducatul........................ 5 71 Va Napoleonii..................... 9 59ifc Marc 100 58 85 Canini de Berlin, 29 August Acţiun, Cftilor ferate romftne . 15 30 Obligaţiunile române 6%. . 51 — Priorităţile C. fer. rom. 8% 52 25f împrumutul Oppenheim . . 84 — Napoleonul................... 16 28 Viena, termen lung .... Paria » acurt .... — — Calea dar ni tjllel Vineri 19 (31 Auguat). Patronul (Jilel: Martirul Andrei Com. Răs&ritul adrelul : 5 ore 33 min. Apusul i6relu1 t 6 ore 36 min. Pasele lunel : Luna Plini. TRENURILOR Baca re sol —8 nod va Bueureacl .... 8.15 n 10.— 1 Ploeacl.......9.50 n 13.06 j Brftila.......1.53 n 6.45-j 7.16 4 Tecuciil......4.38 n 11.40 d Roman.........9.05 d 4.54 $ Suoova, sosire . . 12-03 mal ocupăm de cât despre cele ce se petrec dincolo de Dunăre şi să Închidem ochii asupra a tot ce se petrece tn ţară ; dar de multe ori tăcerea devine impasibilă, şi am deveni complici involuntari, dacă am tăcea asupra abuzurilor strigătoare ce se petreo de la o margine până la alta a ţârei. Iacă acum şi scrisoarea Prinţului D. Ghica care ne-a deşteptat aceste cugetări: Buceirond, ,1*h Auguit. DomnicUsaU Domnului director politic al aiarnluî „Presiiu. Domnule Directorey V$d c’o vie durere continuarea unei polemice ivite între jarnalele diferitelor partide politice, care polemicS, îatr’o etmre normalii a lucrărilor, eete nn numai na-turalS, dHr în multe caşuri foarte folositoare. InsS mstU-zf, când juna noastrS armată dS piept ca inamica], toţi Românii, nu rnS îndoiesc, aB privirile aţintate către acea bravă armată, compnsă din copil şi fraţii noytril. Este dar o mare a continua a- reastâ polemică în acest timp fi a aduce ast-fel tnrbnrare în spiritul luptătorilor chemaţi a apăra drepturile scumpei noastre patrii. Mă adresez către d-voastri, domnule director, ruffându-vă ca, ziarul Pretta% care TIMPUL în cele mal mnlte ocaaianî n represintat opininnile mele, dea în aceastS privinţă nn bun eaeniplu, abţiuândn-se d’a respunde ta provocarea ce i s'ar face din partea adversarilor săi politici, căci îu aceste momente, toţi Romanii trebne să fie nniţî, ca nn singnr om. Vă rog a se da loc acestor linii in coloanele ziarnlni d-voastră, fi a priiml încredinţarea distinsei consideraţioni ce vS păstrez. lllmitrie Gliika- DIN AFARA Şi .Românul* ţine pe cetitorii In curent despre cele ce se zic la a-uresa noastră In foile politice din străinătate.* Ne mirăm Insă, cum radicalii şi naţionalii din strada Doamnei găsesc expresia opiniunel publice cu deosebire In .Neue Freie Presse* din Viena din care ne comunică următoarele : .Proiectul convenţiunil militare ru-so-romăne conţine următoarele punte esenţiale : .Armata română va opera inde-pendinte, alăturea cu armata rusă. Ea este supusă numai regulamentului el militar. Dacă armata română va opera împreună cu armata rusă, generalii ruşi n’afi drept a se amesteca In conducerea şi disposiţiu-nile corpurilor rămâne. Prerogativele principelui Carol, ca coman-dante suprem, remăn neatinse. Co-mandantele suprem al armatei române are a se ’nţelege cu marele duce Nicolae şi cu statul-major rus despre mişcările armatei. Armata română se află In aceiaşi relaţiune cu armata rusă, In care s’a aflat armata Sardiniei cu a Franciel la 1859.* După aceste urireazâ .Corespondenţa politică* din Viena: .Convenţinuea militară s’a Încheiat definitiv Intre Romftnia şi Rusia In condiţiunl foarte favorabile pentru România.* In sfârşit, organul ministeriulul de externe din Viena ()) publică din Berlin următoarele: .Independinţa României, proclamată In presinţa imperatorelul tuturor Rusielor ş’a oştirilor ruse ,a fost recunoscută din partea celor trei Împăraţi ca un fapt Împlinit.* Re-mâne dar nnmal a se precisa formula pentru viitoarea posiţiune internaţională a României, şi aceasta a se regula de odată cu negoţiările de pace.* .Românul* nu ştie Încă. .ce valoare afi aceste ştiri* şi prin urmare le dă subt reservâ. Cu toate acestea, lu urmă, le califică de ,mal mult ori mal puţin Întemeiate.* — Adecă, după cum ne place: — şi ciută şi cornută. — Dar organul oficios al d-lul Brătianu nici nu voia să ne spue ce-va. Doria numai să mal dea o lovitură partidului conservator. Şi astă-datâ Insă n’a is-butit de cât să ne Încredinţeze, că nimeni ce nu are, nu poate vinde. .Românul* ne mal comunică următoarele după* N. Fr. Presse* : ,In Romănia ln3â scie chiar şi cel mal mic copil că armata română e supusă comandel rusescl. Guvernului român se pare că’l place aceasta. Acest guvern lasă ţara şi naţiunea In plină nesciinţâ asupra lucrurilor. Incăpâţlnarea şi arbitrarul guvernului I. Brătianu este din cele mal neauzite. El violează Constitu-ţiunea de câte ori ti place, şi poporul se aflâ lntr'o ast-fel de situa-ţiune In cât dacă, după o nouă ln-frlngere a Ruşilor, ar vedea fii ţe-ril târâţi In foc, ar primi poate bucuros bunul Bfat c’el dete mal de-ună-zi un ziar din BucurescI, zicând câ bftrbaţil de la guvern ar merita sâ fiâ splnzuraţl pe câmpul de bătaie.* Şi ştiţi pentru ce ni se aduc la cunoştinţă aceste aprecieri ale celui mal murdar dintre toate ziarele! Pentru ca .Românul* sâ poată zice din partea sa : Suntem foarte dispuşi (a crede) că ele provin din BucurescI, căci cei cari le vor citi, vor bănui foarte câ acel corespondente copiază articolil din organele oposiţiunil d aci, ba Încă că trâeşte cu dânsa şi că printr'tnsa vede, aude şi cugetă.* Inlr adevăr ar trebui să trăim in o ţară, în care toate capetele sunt încurcate, pentru ca această bănuială sâ se poată ivi cu destul drept. .Românul* arată, că ziarul Vienes comunică lucruri, pe care noi nu le putem şti şi în urmă ar voi sâ încredinţeze pe cititorii sel, câ tot acel ziar vienes vede cu ochii noştri care suntem oposiţiune. Nu cum-va a aflat d-1 Rosetti, prin agenţii sel secreţi, câ partidul conservator era adevăratul autor al acelor injurii grosolane, cu care ne trata acest ziar devenit acum autoritate pentru .Românul!'— Da! şi la aceasta ne-arn putea aştepta. Dar acesta e un lu cru, de care nu se poate vorbi In public, de oare co lumea ştie, câ de când s’a declarat resboiul, partidul canservator şi-a impus cea mal strictă reservâ In tot ce priveşte resboiul şi politica externă. De asemenea lumea s’a putut Încredinţa, că de când acel ziar murdar a început cu ca-lamniile sale contra Românilor, .Timpul*, care după ştirea noastră e unul din organele oposiţinnel, la ignorat şi o singură dată nu a luat cunoştinţă despre cele ce zice. Toate acestea le ştia şi domnii din strada Doamnei şi adevăratul lor scop nici nu este de a ţinea publicul în curent despre opiniunea publică din străinătate. El ştia prea bine, că, .NeneFreie Tresse* ori .Corespondenţa, Politică* Îndeobşte nu represintă de cât interesele acelora, care plătesc mal bine. Cu toate acestea, astăzi le pare oportun a da importanţă acestor ziare, pentru-ca să suprime aspreciările altor ziare, care vor sâ zică ce-va, care repre-sintâ ce-va, ale căror cuvinte Însemnează ce va. Pentru ce .Românul* nu crede de cuviinţă a face cetitorilor săi împărtăşire despre apreciările ziarelor de care am vorbit erl! Fără Îndoială, fiind că nu ar cuteza sâ zică câ .Fremdenblatt. ori .Pester Lloyd* se lmpiră din Palatul Dacia, fără Îndoială, fiind-că nu ar putua zice: .Noi suntem oameni cinstiţi şi vrednici de toată lauda, dar lumea ne ocărâşte fiind-că e inspirată de vrăjmaşii noştri!.* Dar relevăm cuvintele cu ocasiunea Incheiărel de pace. Atunci se va vedea Intru cât guvernul actual şi cu deosebire partidul radical a ştiut sâ întreţie şi pe mal departe bunele re-laţiunl, in care Statul român trăia mal înainte cu societatea apuseană. Vom vedea Intru cât se va bucura şi Intru-cât va şti sâ profiteze spre binele ţerel de buna-cuvinţâ popoarelor civilisate ale apusului. Atunci vom reveni, de o camdatâ ne mărginim ln3e a Înregistra, prntru-câ nimic sâ nu se dea iuţârel. Pe câmpul de resboifi nici o de-cisiune; cel puţin In aparenţă lucrurile Bunt cum eraţi cu atâtea şi atâtea zile mal Înainte. De şi par a se fi astâmpărat lntru-cât-va, atât In strimtorile de la Şipca, cât şi la cele lalte puncte de atac, turcii sunt In acţiune necurmată. Ziarele din strâinâtate Îndeobşte privesc atacul făcut asupra ŞipeeI ca o încercare zadarnică ori cel puţin ca o întreprindere atât de grea, In cât nu justifică sacrificiele, ce s’ar cere pen- tru reuşita el; ca impresie totală Insâ, situaţia pare a fi pe timp de câte-va zile In favorul turcilor. Dar toţi convin câ aceste zile sunt puţine. Iu vreme insă ce pe câmpul de resboifi se pregăteşte acţiunea cea mare, situaţia politică se îndreaptă in protiva turcilor. Înainte de toate s’a curmat inde-cisiunea, ce a frământat curs de mal mulţi ani opinia publică europeană. Purtarea neomenoasă a turcilor faţă cu răniţii, prisoneril şi pacinicil locuitori a revoltat Întreaga societate europeană şi a provocat protestul unanim al tuturor statelor din Europa. De şi acest protest nu e de cât un şir de cuvinte, In unele caşuri grăite chiar cu silă, el este o Incuragiare pentru toţi aceia, care se aflâ In luptă cu turcii. De veacuri popoarele din împregiur aii suferit de asprimea muhamedanilor; sunt in Europa naţiuni, care, preocupate de interesele lor de altmintrelea cu totul juste, nu afi dat acestor suferinţe importanţa, pe care o aveau; acum, dupe ce întreaga Europă, a stat ca martor la faptele turcilor, o singură naţiune nu mal cutează a contesta popoarelor dreptul de a se lupta contra unui neam atât de neo-menos. Şi, dacă putem da cre-zământ scirilor sosite atât din Serbia, cât şi din Grecia, nu mal rămâne îndoială, câ sârbii şi grecii vor intra cât mal curând In acţiune. Ce va urma apoi ! Aceasta e taina viitorului. Consiliele generale din Frano.ia îşi grăbesc lucrările. Până la 21 August, 35 dintre dânsele şi-aft Închis sesiunea, iar altele afi amânata parte la finele Iul August parte pe luna viitoare. Grăbirea aceasta In deobsoe e privită ca unsimptom bun pentru guvern. .Times* comunică din Ostrog de la 22 August, următoarele: Turcii ad intrat in Şaranţi şi înaintează mered spre Nicsicl. Muntenegrenii au trâmis numai două batalioane spre a’I Întâmpina şi toată resistenţa lor e zadarnică. Turcii vor sosi astâ-seară la Brobniac, da>â nu vor lua cum-va calea spre Zupa. Acela şt ziar comunică din Belgrad : ,In urma representaţiunilor făcute de către consulii străini, pro-clamaţiunea independenţei sârbescl a fost de o cam-datâ amânată. Generalul Fadeieff a fost primit de către principele Milan In mal multe rânduri. Se asigură, că el ar fi Însărcinat din partea comitetului din Moscva a stărui ca Serbia să intre In acţiune; dar guvernul cere Înainte de toate bani, de oare ce ar trebui să plătească rechisiţiunile In bani gata. Generalul Fadeieff a promis banii, de care Serbia are trebuinţă. Mobilisarea se face şi trupele Înaintează mered spre graniţe; dar populaţiunea nu prea arată dis-posiţiunl răshoinice.* Corespondentul de pe câmpul de resboid din Asia, al ziarului .Temps* vorbind despre starea sanitarâ şi modul de Îngrijire pentru armata turcească, Intre altele, spune: .Nenumărate reclame ad făcut medicii anglesl angajaţi In lagărul turcesc; necontenit ad cerut prin intervenirea consulului respectiv de a fi ascultaţi In ceBtiunea ambulanţelor. El bine, cu toate acestea, as- tăzi In Asia, la o armată de 30,000 oameni, nu este o singură targâ, nici un furgon de ambulanţă, nici cârpe, cu toate subscrierile şi ofrandele din Anglia. Aşi voi 3ă posed pana d-rulul Russel spre a descrie scenele sflşietoare la care am fost martor şi povestirile grozave ce am auzit despre răniţi. Li se lasă rănile sâ putrezească mal bine de cât sâ calce bigotismul şi fanatismul turcesc, care opresce ori ce amputare; se văd soldaţi răniţi cu rănile nepansate , căutând drumuld spre vre un spital mal apropiat, care nu este nici mal mult nici mal puţin departe de cât 40 mile; soldaţi schilodiţi, ne mal fiind In stare de a umbla, tărându-se pe mani şi ge-nuchl spre vre-o fântână de prin prejur ca să’şl potolească setea sflşietoare şi apoi să moară. Singura rază de soare care mal luminează acest sinistru tablod, este resigna-ţiunea răbdătoare şi puterea sufletească care opresce plângerile şi nobilul eroism cu care aceşti nenorociţi suferinzi ’şl îndură teribilele dureri. Mi se rupe inima trecând pe lângă grupe de răniţi, cărora nu li se Întinde o mână de ajutor. Nu vă miraţi dacă asemenea mi-seril sunt obicinuite In lagârile tur-cescl. Administraţia este singura culpabilă şi In loc 3â’şl caute de datorii, agenţii şi funcţionarii turcescl se silesc a nu scăpa din vedere vreo corespondenţă sad reclamă In contra lor. Se scrie ziarului ,Daily-Nevvs* cu data de 24 August din Qornistu-deni, reşedinţa cuartierulul general al armatelor In cooperaţiune : O crisâ foarte interesantă se pare iminenta In resboifi, o crisâ de un interes tehnic nemărginit pentru acel care studiază arta resboiulul şi de o importanţă critică lntr’un sens general, orl-care ’l-ar fi sfârşitul. La 16, s’a fâeut o recunoaştere generala de către Turci lr tot lungul flancului stâng al Ruşilor. De la Dunăre până dincolo de Balcani, de la valurile Rusciuc.ulul până la Rasgrad, de la Osman-Bazar spre Bebrova şi pe vre-o două-spre-zece puncte intermediare, soldaţii lui Mehemet-Ali afi atacat pOsiţiu-nile rusescl cari le stafl In faţă. Nu afi fost lupte serioase şi prin urmare puţine perderl din amândoâ părţile; dar ceea ce este mal semnificativ In afacere e câ Turcii afi luat iniţiativa. In valea Tungel In aceeaşi zi o coloană din oştirile lui Soleiman-Paşa a cercat cu vigoare de a forţa tre-cătnarea de la Hain-Keol. S’a anunţat câ acest sforţ a fost coronat cu sacces, dar am priimit asiguranţă o-flcială câ nu este ast-fel. O coloană turcă a cercat In adavăr de aşi face cu forţă drum prin strâmtoare, dar a fost aşa de răfi Îngrijită de artileria rusească şi de un regiment din a 9-a divisie, In cât a fost silită a se retrage. Una safi doâ zile mal In urmă, o divisiune turcească a făcut o demon-straţiune ameninţătoare la Greviţa, o posiţiune forte dinaintea Plevnel. Şi de câte-va zile Turcii continuă a desfăşura o activitate neobicinuitâ. Alaltâerf afi făcut o eşire la Rns-ciuc. In aceeaşi zi a fost o bâtae, de şi fără Însemnătate, înaintea Os-man-BazaruluI. Tot In aceeaşi zi, mergând In lungul frontului de la Plevna, am fost In persoană martor la o lneâerare de artilerie Înaintea posiţiel ocupată de Skobelef, lângă Lovcia, unde Turcii afi început focul, şi cazacii lui Scobilef afi foat spri- jiniţi de avant-posturile de noapte şi de zi. Deci, toate acestea fac să se presimţâ apropiarea iminentă a o-fensivel turcescl. Dar tocmai din contră aceasta poate earâşl Însemna numai că generalii turci sunt hotărâţi a apuca pe ruşi Împrejurul semicercului întreg, ast-fel In cât sâ lmpedice concentrarea lor pe vre un punt particular. Orl-care ar fi ţinta lor, este sigur că tactica turcilor nu turbură puţin hotărârile ruţilor. lntr’o telegramă de curând v’am Inscjinţat că a 12-a divisiă trecând Dunărea, era aduDatâ peremptoriu In drumul sâfi spre Plevna. Soleiman-Paşa face toate opintirile putincioase pentru a lua trecâtoarea Şipka. Apărătorii trecătoarei se compun din doă-zecl companii sub comanda generalului Skobilef şi coprinde detaşamente din legiunea bulgară şi câteva batalioane din a 9-a divisiă rusă. A 2-a divisiă a fost deci abătută de la destinaţia, şi a fost îndreptată spre Şipka; una din aceste brigade a fost la Gabrova, cea l’altă la Târ-no va. lntr’o visitâ ce de curând am f&-cut’o la Plevna a avut ocasiunea, a vedea că gradul fortificaţiunilor nu era aşa mare, ceea ce se esplică prin cuvântul foarte simplu că a-ceastâ localitate nu presenta vre-o Însemnătate mare In respectul eop-raţiunilor militare şi numai Întâmplarea a norocit pe Osman paşa de o ridica la renumele şi importanţa ce o are astâ-zf. Trupele ce afi sosit de curând, la care trebue să numerăm şi oştite române afi complectat numărul necesar pentru această posi-ţiâ ; de altă parte Shahofskol şi-a reluat cu brigada sa din a 13-a divisiune de artilerie posiţia de la Kosarevatz, In faţă de Osman-Bazar. Deci In frontul Plevnel, al 9-a corp primindu-şi complimentul, ruşii dispun de doâ corpuri de armată, al 4-a şi a 9-a. 0 divisiă din infanteria română, a 11-a brigadă de cavaleriâ şi detaşamentul lui Skobilef, ce se compune de o brigadă de casacl circa-sianl cu un contingent de artileriă şi infanteriâ serveghiază Lovcia. Despre nord-est o brigadă din divisiă Dragomirof s’a Îndreptat de la Selvi spre un punct ca la jumătatea drumului dintre această localitate şi Lovcia. Se poate socoti ca făcând parte din armata de la Plevna. Trebue să mal numârăm aci şi a 9-a divisiă de cavaleriă şi socotesc că totalul forţelor ruseşcl ce stafi In faţa Plevnel se ridică ca la 76,000 oameni. In această socoteală, nu pun a 8-a divisiă de cavaleriă a căriia linie de operaţiune desfăcută, este spre drumul ce străbate Balcanii In direcţia Sofiei. Autorităţile rusescl sunt foarte mulţumite de aspectul şi eficacitatea artileriei române; «cum pe aci nu se vorbesce de cât de oştirile romănescl cu o censideraţiune particulară. Cuartierul general rus a foat înştiinţat că turcii organisează un măcel general asupra creştinilor din districtul Bebrova, Intre Osman-Bazar ji Balcani şi un regiment de cavaleriâ a fost trimis In graba mare pentru a apăra populaţiunea. Publicăm mal joa apelul ce prinţul Dimitrie Ghica, preşedintă® Cru-cel Roşii din România, Bilreaeazâ ţării Întregi. Neobositul preşedinte, prevăzând toate nenorocirile ce fatalmente aduce cu sine resboiul, roagă pe mamele, pe şotiile române a lucra ne- T I M P D L >bosit pentru a alina pe cât au poale, suferinţele fraţilor noşlri. încă de la începutul reeboiulul, Romanii s’aft arătat demni de virtutea strămoşească : tinerii noştri, lăsând la oparte ori ce alte preo-cnpaţiunl, a® părăsit căminele pă-rinte9Cl, ai) părăsit socie şi copil, şi se află 8Ub steaguri, ca voluntari, înfrnntftnd cu curagiU şi voinicie t^ate ostenelile, toate primejdiile la cari sunt expuşi; mamele, sociile, surorile, n’an remas neactive, nobilele fiice ale Moldoviet şi ale Munteniei sunt la Dunâie şi peste Dunăre, organisând ambulanţe, instalând spitale; ele şl-atl părăsit bogatele lor locaşuri şi viaţa lor de p»-triciane, ş\ s’aft făcut surori de caritate, aducând alinarea suferinţelor sufletesci şi trupesc! bravilor noştri oşteni; bătrânii şi bărbaţii maturi, afl deschis pungile lor, şi fie-care după putere afl adus dinarul sSă pe altarul patriei. — Dar prinţul Ohica ne zice : ,nu vă obosiţi, lucraţi me-reh, lucraţi fără preget şi nu ziceţi nici odată destul am dat, destul am făcut*. — Si are dreptate prinţul Ohica : mart şi multe vor fi suferinţele ce vor trebui ajutate, şi căt vom face, şi căt vom lucra, .destul* încă nu va fi ! Dar prinţul Ghica se adresează la inima Romanilor ; Erl ne recomanda .înfrăţirea*, azi ne recomandă .caritatea*; suntem siguri că apelul săâ va găsi un echoâ puternic In inimile tutulor romănilor, şi şi că cu toţii .uniţi* şi .înfrăţiţi* vom lucra pentru salvarea scumpei noastre patrie, şi pentru uşurarea suferinţelor mult iubitelor noastre odrasle. SOCIETATEA CRUCEA ROME din IFtOTVT ATSTXA. COM1TETUL CENTRAL. ABIATA ROMANA A TRECUT DDNAEEA Scirea aceasta strebătănd pe ori nnde măna Iul Dumnezeii a respân-dit odrasla romănă, a făcut să tresare animele ca la amintirea sgomo-telor de vitejie şi de isbănde străbune. Mame, surori, soţii, şi copil aă şters lacrima ce le brazda faţa dupe fiul, fratele, soţul şi părintele plecat la hotare, şi afi strigat cu ţara Întreagă : trăiască armata romănă. Dar, mame, surori, soţii... dar ţara Întreagă Insoţi-va armata Romănă nnmal cu lacrimi de iubire , numai cu urări pornite din căldura ănimel, numai cu bine cuvântările şi rugele altarelor! Nu va fi aşa! Acea mamă, acea soră, acea soţie., iubesc pre soţul, pre fratele, pre fiul lor care cu tărie de animă, impunând tăcere durere! deepărţirel ţi stavilă făcând din patriotismul la-crămilor neputincioase vor privi cu ochiă prevăzător viitorul şi vor lucra din toate puterile spre uşurarea greutăţilor momentului. In ţara In care Doamne şi l afi veu dut sculele pentru a ridica altar, .cetate* cuvântului iUI Dumnezeii, In ţara In care cel mal sărac a iebn-tit să ridice, cerşind cu toiagul In mănă, măreţe biserici şi monaetirl' cine lu această ţară se poate Îndoi că, avut şi sărac, din prisosul ca şi din neajunsul pungel, no vor veni la chemarea ţărăl, să aducă ajutoarele lor armatei şi instituţiunilor create spre folosinţa el? In trecut biserica era cetatea naţionalităţel; In jurul el gravita poporul Romăn, care-i aducea averile, comorile sale. Astăzi cetstea naţionalităţpl este făcută din braţele şi pepturile părinţilor, fraţilor, soţilor şi fiilor cari s’afi adunat iu jurul drapelului Romăn la ziua de cumpănă. Apoi lipsi-vor averi şi milioane noilor noastre altare, nouelor noastre cetăţr naţionale ? La lucru Romani ! La lucru mal cu seamă voi Romăne! Fără preget, fără amănare, grabnic, pe măsura grăbitelor bătăi ale inimel voastre cugetănd la cel de cari sunteţi despărţiţi, veniţi In jurul institutelor şi societăţilor cari-şl propun folosul armatei Romăne şi o-menirel In deobşte.Luaţi ca cel vechi ai noştri, toiagul neoboselel şi nu lăsaţi bordeiul umilit intre mărăcinii ne-voiel ca şi palatul măreţ lăudăndu-se Intre arborii seculari, cutreeraţl sate şi oraşe şi adunaţi, adunaţi mereă ajutoare, ajutoare de toată natura ajutoare după puterea fie-cărui pentru acel ce sub ori ce titlu, vâ sunt dragi, fie ca membri al familiei mici. fie ca membri al familiei mari Romane, şi apoi şi pentru ost.eirea durerilor chiar şi a orl-cârul, de orice neam, destul să fie căzut pe câmpul de luptă, la care Ta chemat şi pe el ca pe al noştri o datorie oarecare ! Cănd al noştri, femei Române, să duc să ’şl verse sângele pentru voi, pentru vetrele voastre, pentru ţara voastră, care este gura care In bor-deifi ca şi In palat va respunde la apelul vostru, .nu am,* care este anima care ar putea crede că ori căt s’a dat este „destul?" In campaniă şi voi. dar femei române, ca şi până acum. In iâte-va zile se crede se numărăm cu sutele de mii ajutoarele vărsate de voi In casa „Crucea Roşii.* Cbeltuelile zilnice ale Crimei Roşie sunt mari şi sorţile resboaelor care staă lu mâna lui Dumnezeu,— poate mâne sâ mărească şi să îndesească trebuinţele materiale ale Crucel Roşie Romăne....... Nu e dar timp de perdut: gologanul săracului bauul văduvei adaus la sumele de la cel mal cu prinoase, vor da Crucel Roşie mijlocul de a Îngriji In locul vostru, mame, surori, soţii, pe cel iubiţi şi tot ajutorul ce Crucea Roşie va primi de la voi. de la ţară, va datori ea, ocasiunea ca Îngrijind chiar şi pe neamicul căzut sub arma română, să arăte neamurilor culte, cum Romănia ’şl a luat cu merit, cu dreptate locul şefi frumos Intre ele, Romănia a căreia spadă este voinică pe cât anima fiilor el este îndurătoare, umană ! Liste de sub-scriere se află lm părţite la toate autorităţile ţârei, la comitetele formate de doamnele pa-tronese şi In localul Ephoriel spitalelor din Bucurescl. Preşedinte, Dimitrie Ghici. Secretar, I. S. Roboo. BECH1ZIŢIELE Ş' ABUZURILE SUB D-nul I. C. BRATIANU Cudalbi, 13 Augurt, 1877. De la înfiinţarea nouel ere de fericire proclamată In toate ingbiurile ţârei prin afişurl, prin promisiuni, de tot felul, „micşorarea contribuţiu-nil, desfiinţarea timbrului şi a monopolului, desfiinfare* licenţei şi a recrutaţiel* şi câte alte multe . deferite nenorociri afi mal venit peste judeţul nostru. Iu plasa Prutu s’aCi Bchimbat până acum 3 sub-prefecţl sub regimul li-bera.1-naţional cel din urmă, d. Pe- trovicl, depărtat pentru că o anchetă trftmisă contra lui a constatat o mulţime de jafuri făcute cu reebizisiunile, a fost înlocuit prin cel d’ântâifi numit şi depărtat şi acum din nod numit tot de onorabilul d. Reşeanu; jafurile făcute în reehiziţinnl In „Prut* şi dacă nu mâ Înşel şi ad „Ilarincea" pană acum afi râmas la dosar. Preşedintele comitetului permanent, d. Costacbi Varlan este lnpri-cinat cu Oancea. Membrul comitetului d. Gheorghe Fulger, cu fosalile arestanţilor, este la instrucţiune pentru falsificări In acte publice şi delapidări de bani publici. Ajutorul de primar al urbei Galaţi, d. Panaiti Alesandre9cu, la instrucţiune. Dar, ia ce să vâ Înşir tet catastiful drepţilor, lăsa voi toate acestea, precum şi desfiinţarea a o mulţime de scoale sâtescl, unul eondeifi competinte. Ed mâ voia mărgini a vâ atinge aci starea desperată ce s'a creat comunei noastre, Oancea comună de 800 familii. Sunt 5—6 luni de când fostul primar, Teodor Varlan, un om care a mâncat averea moştenită de la părinţi până la vesomul palmac de pământ „dar cu toate acestea astăzi alegător* in colegiul al 2-lea, frate al preşedintelui din comitetul permanent, de 5—6 luni a inensat axi-zele din comună cu chitanţă manu-scrisă şi... le-a mâncat după cum s’a constatat de Însuşi sub-prefectul plăşit printr’un proces-verbal care s'a In-naintat Iacă la Începutul lunii lui Iulie, onor. Prefecturi ; in urma acestor constatări oficiale, Teodor Varlan, fu depărtat din primărie. Noi am arătat un şir de abuzuri Intre cari şi cele amintite d-lul Prim-procuror şi printr'o petiţiune şi d lui prim-ministru. Am arătat 1-ifl faptul amintit, certificat prin chitanţele d lui Teodor Varlan, chitanţe olografe şi lipsa banilor cari numai t Şile după Înaintarea pronesnlul-verbal, s'au vărsat după cum aflăm, de către fratele săfl din Galaţi, d. Avocat C. Varlan. 2. La sosirea ordinelor de a se declara rechisiţionat orzul, ovăzul, 0 a treia parte din căt sa află in comună, d. primar Teodor Varlan a găsit nemerit a aplica fără nici o formalitate sigiliurl pe ham-barile comercianţilor, „strică la âte şi rechisiţionează fără măsură* rădică cerealele şi le pune In hambarul vărului săU primar C. Varlan, delegat şi ajutor. 3. Comersantul Peiser L“lbovicI. dueându-să cu lacătul stricat la d. primar T. Varlan a casă a putut să 'şl ia 2 din 6 chile de orz, ce i se rechiziţionase dar după ce a dat 1 garben primarului şi 4 franci a-jutorulul săâ Qrigorie Fuicâ. 4. După ce veni ordinul a se In- napoia orzul rechisiţionat comersan-ţilor ne mal fiind trebuitor armatei, se ivi un nod sistem de prâdăciunl, oamenii merg cu carele ca sâ-şl rădice orzul, Insă li se refuză piuă nu vor plăti din fie-care chilă câte 2 baniţe pentru magazin..... Oamenii afi ajuns la tocmeală şi au dat care o baniţă, care 2, după cum a putut scăpa. 0. Statul are o casă In faţa localului Primăriei; astă iarnă toate uşile ferestrele şi lemnele remase s'afi ars de primăria după ordinul d-lul primar iar lemnele după buget comunei le-a ars d. Primar Varlan la casa d-lul. După informaţiunile ce avem parchetul cu toate arătările noastre către d. prim ministru, către d. prim procuror, n’a luat absolut nici o demarşâ, ba se zice că ca şi In alte afaceri aşa şl aci, d. Fulger, preşedintele secţiunir a 11 a, d. Varlan preşedintele comitetului şi d. Fulger cel cu multe pricini şi membru la comitet, ar fi toţi o clică şi că .... şi că noi suntem destinaţr a suferi; şi ştiţi d-le redactor, ce suferim? Drept dovadă de sentimentul dreptăţii, care animează numita clică, care cu regrete trebue sâ credem că e protegiatâ de guvern, voifi aminti numai că d. Teodor Varlan a fost din nofl ales şi se zice că va fi numit primar. Bâ*a şi rachiul afl avut o infiuinţă admirabilă. Toată comuna este In mişcare, muncitorii nu vor sâ ’şl plătească lucrul, cerealele itail pe câmp, omul ouest este insultat de bătăuşi şi beţivi. Administraţiunca. ministerul, parchetul, stafi inpasibill; ce vom face ? înşine nu ştim, şi nu putem şti dacă nu vom fi constrlnşl a ne fâce Înşine dreptăţi. 6. B. PENTRl’ RĂNIŢI SDC1ETATEA din GORG pentru AJUTORAREA RĂNIŢILOR ROMANI. Lista doamnet Sn as ti ţa Bălănescu Ionescn Paroyano 10 leî, Naum Ghior-ghio 20 leî, Aleaandrn Papazoglu 20, Constantin 0prif*-8cn 10 leî, Fiiîp Ioneecu 3, Pautelimon Bărbulescn 2 lei, Maria Schi-ltra 3, Dimitrie Nicoleecu 5 leî, M. Câr-tiann 3 leî, D. Anastasia 5 leî, H. 0 leî, Aughelescu 4 leî, Marinescn 2 leî, I. Dă-năricn 2 leî, H. 2 leî, E. Hurtopan 3 leî, S. Mthael 5 lei, R. Secnleano 4 leî, S. Io-nescu 2 leî, C. Anghelescn 5 leî, F. Ghior-ghin 3 leî, G. Ionescn 2^ leî, T. Plopşo-rnann 5 leî, I. Vasilovicî 2 leî, M. Rada 2 leî, Nanmcea 2 leî, M. Voicovicî 3 leî, N. Popepcn 5 leî, I. Lihtenstaiu 3 lei, S. Lupeacn 1 lefi, M. Mertinder 2 leî, N. Magherescu 2 leî, M. Nicolafi 2 leî, G. Siniulescu 1 lefi, E. Zamfir 2 leî, M Po-pesen 2 Ier, C. Velican I lefl, T. Popescn 1 lefi, Ioan Diacon I lefi, S. Meon 1 lefi, S. Popescn 2 leî, G. Ionescn 3 leî, L. Gbi-tilescn 2 lei, M. Oriceonn 1 lefi, M. Osi-ceann 3 leî, S. Popescu 3 leî, G. Gosmol 1 lefi, M. Constandinescu 2 lei, S. Cons-tantineBcu 1 lefi, P. Huler 5 leî, N. Sio-mănescu 1 lefi, P. Simzios 5 leî, I. Pen-haan 2 leî, I. Andreescn 1 lefi, G. Sim-zianu 1 lefi, C. Corneann 1 lefi, D. Pocio-volisteann 5 leî, D. Dăescn 2 lei, S. Dă-năreasa 3 lei, C„ DănSrieu 12 leî, I. Fa-usman 2 lei. Costa 3 lei, M. Anastasia 4 leî, C. Aerţbrng 2 leî, G. Diimărescu 2 leî, N. Opriseră 2 leî, S. Siuhiteunu 2 lei, C. P. Voicn 2 Iei, Vasilescn 4 H 2 leî. De la persoane ale căror nome annt in-decifrabile 5 leî. Lista doamnei Pauhna Simboteanu. Panlina Simboteann 24 lei, AdnnaţI la grădină 49 leî, E. Pleopfioreanu 10 lei X. 10 leî, G. Morogescn 10 Iei, Charlitta Franset 10 lei, I. Colniceaun 3 lei, D. Văcărescu 1 lefi, B. lonescu 1 lefi, I. U-ricescn 2 lei, N. Tolea 1 lefi, G. Oniţescu 1 lefi, I. VarvnlescQ 1 lefl, I. Bovinaru 4 lei, O. Voicnlescn 3 lei, V. Voicnlescn 1 lefi, N. S&ftoin 1 lefi, Maria Moscnna 5 lei, 8. P. Petre 1 lefl, 8. Săftoiu 1 lefi, Marcn croitoru 1 lefi. Lista doamne) Ana Urdăreanu. Marin Lascnr 2 leî, A. Dimitrescu 1 lefi, C. Strimbeann 2 leî, M. Brosteana 2 lei, A. Mihaly 2 leî, C. Bro|teann 2 leî Ma-riţa S. 1 lefi, Vasile F. 1 lefi, llinca S. 1 lefi, Nanm Anghel 1 lefi, Preotn I. Nico-leecn 3 lei. Lista doamnei Eufemia Pteşioianu. Gheorghe Rosescn 1 lefi, C. Sănlescn 2 lei, I. Lioreann 2 lei, Filip Sra^her 1 lefl, D. Alesca 1 lefi, G. Rorinara 50 banî, R. Iliescn 1 lefi. P. Berendeî 1. lefi, E. Bo-rof 5 leî, N. Trandafireson 5 leî, B. Pis-cnreann 5 lei, Iosef 1 lefiţ N. B. 2 lei, Simion Stefer 1 lefi, I. Dănărîcn 5 banî, Stanca 5 banî, P. Stăneacn 5 banî, Dimi-tresen 50 banî, Perisos 50 bani, Btgojan 15 banî, S. Trandafire^cn 2 lei, Rodolf Miiller 50 banî. Chr. Sohel 50 banî, Ghe- orghe Lonaveste 1 lefi, Anenic* 2 Fridnan, 35 banî, Sureniu 50 bani Abil Crasnarn 2 leî, Vasile Ghila 50 banî, Lnngăceeru 50 bani, Vilner Gnstav 20 bani, Toan Ni-colescn 3 leî, I. Slfiveacn 5 lei, Nae San-lescn 2 leî ţi 50 banî, Ghiţă Crăsnarn 2 leî, Tache Mopcd 5 lei, Gospărn 4 leî BrS-tianu I lefi, Sevasti Sodoveanu 2 lei H. 20 banî, H. 1 lefl, Cartiann I lefi, lorgu 50 banî loban Lind 1 lefi II. 2 lei, T Cămărăşescn 1 lefi, I. Urdăreanu 1 lefi. Lista doamnei Smatanda Săftoiu. Smarandft Săftoin 15 lei, H. 1 lefi, I. Nicnlescn 50 bani, I Săftoin 1 lefi, N. Săftoin 1 lefi, N. Săftoin 5 lei, P. Săftoin 2 leî, S. Săftoin 2 lei, Roxandra Sadialern 1 lefi, Ileana S. 1 lefi, Damitra Coetescn 4 lei, Pantazi Ioaa 2 leî, Ioan Plefoiano 2 leî. Constantin Belicann 2 lei, Ioan Sfă-▼ eecn 2 lei, Tache Pleopşioreang 10 lei, C. Crnceann 5 leî, G. Filiadis 2 leî, I. Cariboln 2 lei, A. S. 5 lei, Grigore Mon-geBcu 10 lei, H. 10 leî, Grigore Casanaaco 2 leî Panlina Simboteanu (i leî. Lista doamnei Alesandrina Mactseu TSnase Stăncinlesca 5 lei, V. Scorţeann 5 lei Constantin Gîrboveanu 10 leî, Ioan CSrtinnn 2 leî Aristea Vladoyano 5 Lena Zătreann 5 leî, Lncia MScescn 20 leî, K-manuel Săroi 5 lei, Mariţa Viifioreann 5 lei, Elena Măldărescu 7. Lista doamnei Ee a te rina Erumuseanu-Aleea Brofteann 10 leî, C. Sfinlesrn 10 leî, Grigore Mihnleţn 20 banî, G. Valii 6 leî, Nicnlescn 50 bani. Lista doamnei Elena F.conomu. Elena Economo 10 lei. Elena Otrtele-feann 5 lei Engenn Culcer 5 lei. Lista doamnei Măndica Bărbuleseu Gheorghe Gâlâcescn I lefi, Preotn Ioan 1 lefi, P. Voideaun 1 lefi, M. Stanna 1 lefi, P. Pora 1 lefi, P. Serafim 1 lefi, Plă-ointam 1 lefi, B. Popeecn 1 lefi Sglobin 1 lefi, M. Colaon 1 lefi, T. P. 1 lefi, M. Vaidianu 1 lefi, C. Lasln 1 lefi. S. Popeecn 1 lefi, N. Popeecn 1 lefl, N. Popeecn 1 lefi, D. Aryopoln 1 lefi, D. Popeacn f>0 banî, T. Nicolae 50 banî, Preotn Gher-man 50 bani, C. Popeecn 50 banî, E. Di-aconn 50 banî, I. Modoleanu 50 bani, Nicolae Cacota 50 bani, fi 9 leî de la persoanele care snnt nomele indecifrabile. (Va urma). ULTIME SCIR I TELEGRAFICE (Ag«n|la Hurta). — Serviciul da la 30 Auguit, 9 ara dimineaţa — Atliena. 29 Aoguat. La Pharsala a avat loc nn nofl confiiot armat intre creftinî fi turci. 500 reserriştî, o baterie de campanie cu 150 artilerifti şi nn escadron de cavalerie aii plecat spre Teba. 200 italieni afi propas gnvernulal grecesc de &-I primi în aerriciile tale. Ambasadorul englezesc plecă vineri, lăsând in timpul absenţei sale afacerile anul însărcinat Aizitaţianea cresce pe insnla Creta. 600 fami.ii creftine afi cerat să li-se îicnviin-ţeze a părăsi insnla, dar guvernatorul nn le*a lăsat sS plece. GuTernul a propaa un armistiţifi celor 500 spahioţl, dar el afi refnsat acest favor. Pesta, 89 Anpnat Insurgenţii bosniaci afi fost cn desăvAr-fire bătufî lângă Cernipotoc fi arnncaţî de către Tnrcl peste graniţe pe teritoriul austriac. Londra, 29 Aninat. Dnpă informaţiunile primite din Berlin, înaltele persoane din cartiernl general rusesc exprimă o vină dorinţă de a încheia pacea, cu condiţinne ca să dea garanţii pentru protecţinnea creftinilor din Turcia, fi ca să execute reformele pe care U-a propnB Poarta. 8« crede cS aceste propuneri vor fi primite. — Austria, ced&od ao-licitaţinnilor Rnsieî, a renunţat de a se mal opune la participarea Serbiei la reabol. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septemvrie via tor. înscrierile se fac la Direcţiunea Institutului, strada Scaune No. 9,In toate zilele de la orele 8—12 dim> neaţa. (695-1»). TIMPUL TEATRUL DE VARĂ ORADINA OTTIOM ARD Astăzi |i !□ fie-care vinari la tflte Librăriile ca preţul de 60 BANI ESEMPLARUL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a ■e adresa la Librăria Comercială a Iul ELI A GRASSIANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresol înaintând ţi costul pentru câte esemplarâ doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus aii rabatul de 20 la sută. şvvwfm STRADA c: 7%. M O M-. ■ r% '■ X ,LA STĂUA ALBĂ* A VIS I PORTANT întâiul |i renumitul Magasin de INCALTIAMINTK PENTRU BABBATI, DAME SI COPII •ub firma PHILIPP GOLDSTEIN ,LA BTflDA ALBA" Strada Carol I No. 5, (Cartea vlche) vi» , vi» de Sigismond Prager. Sorindu'ml de cerând din cele mal renumite fabrw* ex,atente din .UAinAtate, o« carr .tafi in reiat .uni intime de mulţi ani, nn mare asortiment de diferite mărfi dape Tasănele cele mal mo'derne şi lucrate cu eea mal mart soliditate, d. e. pentru Dame: Polonaee ou nasturi In tăte formele. Sandale, Pantofi, »ol.| pentru BărbaţI : Ghete de vae» Maroqu.n, Marcruin salon, Pantofi si tot ce se atinge de încă timinte bărbătesol, asemenea pentra Copil tâte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele vă rog a vă convinge de adevur Acostă magasie este una din oele mat vechie din Capitală, oare şl a oAştigat o repu spune de cele mal fromăse pentn soliditatea ,i eftinătatoa mărfumlor, ai sper, că , In viitor voii 6 onorat ou Clientela D-văatră. PHILIPP GOLD8Tr.Ul, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-i-vis de Sigismund Prager ,La Slăua albă.* du stident îs faclatii, tîcat mai mnlţi ani stndiele programnlni liceal,Jdorosce a preda leeţinnl particularei. A să adresa la admenietraţinnea aoeetui 4iar, Palatnl ,Dacia*. De închiriat,0 Strada Model No. 8, in Hotelului d’Orient. ANUNCIU IMPORTANT NUMAI LA SEMITUL MAGAS1B VULTUR LOGQMORILE PUTERE OE 8 CAI 0 este de vânzare cn preţul fârte eftin prin Domnu . SIEBRECKCT Bncnresci. Snb firma SAL. WEISERMANN Strada Carol I No. 6 Strada Carol I No. 6 1 (cartea veche) (cartea veche) ii vis-â-vis de farmacia vis-A-vis de farmacia L/ Rlssdorfer. Rissdorfer UJ Afi sosit, pentrn sesonnl de vâră nn bogat asortiment de incăl- t-J ţăminte pentrn BĂRBAŢI, DAME şi COPII. »J Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tote formele dnpă cele mai din nrmă fasâne şi efeetnate din primele fabrici din Enropa. k. Asemenea nn mare transport de cisme langl de Iacht, de Lak i rusesc şi de vacs ca şi Mantale (cancinc) de plole prima qnalitate. LJ Snb-semnatnl mnlţnmind onor P. T. Public de încrederea ce 1 ' aQ dat snedissei firme, care până acam aQ depns probe de fina |~~| calitate a Mârfel cât şi de eftinătatea preţnrilor, spera ca şi d’acnm L inninte va bine voi a ’i da concnrsnl şefi, găsind in tot-d’a-una ^ atăt mărfnrl fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mal moderate. €H Cn tâtă stima Al (588- 0) SAL. WE1SERMANN. E8P08IT STRADA EPISCOPIEI -W 4 LA .3TBDGORILE NEGRU* OC AS IU NE RA RĂ PI FABRICA de CHARTIE MBCHANICA de la zArnesci, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari naitabe pentru (Jiare A se adreaa la direcţiunea numitoî fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. VINUEI H VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI X KT FLACOANE SX OU O eu preţuri f6rte reduse ţi neauzite ple-1 waB INDIGENE ALBE ŞI N K G H Oi Cilaarl 's Oâlu Mar» . Orinlşanl Misokst ! . Oăsbişll RsăMbls V I N u B I fl T n B I N B «n gros ®n Aitftil Ds Chnmpngni | Oi Rhiai I . Bsrdsiui | , Unşarii I . Na pâte oonosra nimeni cu mine niel '* privinţ» euliUţil vinuc ce priveşte pr.Ju, lor. NB. Llqu.cr.rl, Dltarits Cifiiest1 viii* »• »" Chimp.şni, Ţnlii Unl-di-lamn da Tiioini. _ _ _ Bişlciti Bifrn Virili Tămlltai A EŞ1T DE SUB TIPAR ţi «e află de vânzare U TIPOGRAFII THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA 5XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX71 x FRAUZ GtTUTHER x X ă In VILLE DE BRUXELES X X Podul Xogoşâlel No. IK vis-â-vls de Consnlutul Russese Jr liecomandă magazinul Bed asortat In tot-d’a-una fârte bine ca r a firii de hărbaţl ţi de V| dame, gulere, manchete, batiste de Hno, olandă ţi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi ţi dame, A danele fine (crdpe de santd) camiaâne, groţette, broderie dantele, cravate de bărbaţi ţi ^ femei în cefe mal noi forme ai culori, umbrele de lâre şi de plâie etc, etc. Atrăgând tot Je-c-dată atenţiunea onor. Clientele că din causA oriael am redus f6rte m«lt preţurile,. u***************************2 PHABMAOIA X-.A. „SJ^EÎL-A-iSrTTA" cil8* Roooşoiii, *. “ DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCASE. J Obiecte do Cauciuc şi Articole de Toaletei — Asemenea se angajâsă • 1 v '' 2 «a mande din rosiortal medical. ^ ^ ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romftn de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia