Nr. IS7.
JUOI IR AUGUST.
ANUL II. — >877.
A "ROTST A ME NTELB
             IN TOATA KOMANIA .*
Pe an...........................■ •
Pe 6 îunT.............. ............
Pe 3 luni............ •.............
               IN STRAINATAT*'
l* an ..........................* *
L. n. 44
* , V« > * li
, * 60
                                                                                                                                      INSIKTIUNI si rkclami:
Linia a, 30 litf» pntit. paKin» IV 30 bani. p» p (an IU. 80 b"’> P* Paff'B,k "> *      "»'■
                                                                                                                                      Reclame S lei noi linia.
TIMPUL
         ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Un număr In Capitali 10 bani.
R i u r ou 1 KpdiU'^iel .ţi A dm in is t r n ^ iei: Palatul „Liaoiiv
                                                                                             A.3SrXTtTOXTTHX
8« priimeao tn atrlfnâtate: La D-bil ffawa» •inm A Vofbr In Vienna, Walfiaohgaane 10 A. Opptlik In Vienna, Btubeabaitei 1) Rmdol I/oms In Vienna, SeileraUtte 2, Vmem* BrdteJca In Vienna, Teinfoltatf0U« 17; Pfttiipp l£b In Vienna, Eachenbachgaaae 11 j L. L*mS A Comp. In Pefta fi Borna» T^fJUeBuIlim A Comp. In Paria.
     ScrUorI nafrueate nQ te primiac. Artioolele nnp oblicate aa vor arde.
   Un numâr In Distriote 15 bani.
Cnrsol de Rnenread, 17 Aagnat
Oblig. Rural#.....        83   83      
      , Domcniftlf* . . . 77      76V* 
OrMit funciar rural . .   73     IZ-A, 
              , , urban . 65   64      
Jmpr. municipal al Onpit. 75   74      
Oblig. Pen«il.....        12U          
OMig. Dacia ....          200  ---     
      , Boairunia . . . . 40         r 
Impr. municipal cu premii 1 -          
H«nta ttonânb ,                •-      
Pari* 3 luni.....         9935         
î/înrlra . .              2505 S502'/i 
Viena »                   _    ---     
Berlin » . . . ,          IK'A         
Cin ni de Viena, 28 Augmt
  MetAlice.............. ... 63 75
  Naţionale.......................66  C0
  Ktfntft Io aur..................74  4)
[ ..............................112
  Acţiunile b*tn«*î...............830 —.
| Creditori . • ................ 194  —
i London..........................120 —
I Obligaţiuni rurale anuare . . 74    80
        ,      temeavtvr .... 74 50
        »      tranailrune ... 74 —
  Argint In mârfurl................105 —
  Ducatul........................... 5 72*/ţ
  Napoleonul........................ 9 $2
  Marc 100..........................59 05
      Cnnml de Berlin, 27 Auguat Acţiun. Ciilor ferate române .   14 70
Obligaţiunile române 6%.         52 50
Priorităţile O. fer. rom. 8% 5l împrumutul Oppenbcim . . , 85
Napoleonul...................... 16 2»5
Viena, termen Inng............
Paria , Kurt .... 81 95
                                                                                                                                         Caleodarnl <Jllel
Jno\ 18 (30 Auiruafc).
Patronul «Jilel: Martirii Klor Laureat. Rt*at ritul adrelul : 5 ore 99 mm. Apoaul aurelul : 6 ore 33 min.
Foeele lunel : l,una Plini.
EEEC^:R.E.A. TRENURILOR
              Bacorenel - Hnoâra           
BucureacI ....        8.15 n 10.- d        
Ploeacl              9.5u d li.05          
Br&ila . . .          1.53 n 5.45 J 7.15 4 
Tooucifl.....      4.38 n         11.40 d  
Roman ... ,        9.05 J         4.54 ]   
Bucura, aoaire , , 12.03 j        9.55 n   
         Baouresol ---Ferelor* re          
                                           
Piu-Itl.....        . . . 11.21 < to.lt n  
Slatina.....              9 --- i          
Craiova.....          . . . 4.17.          
Vârciorora, aoaire . . . V.01 n            
                                                                                                                               Snoâra — Bncnrenol
Bucura............5.11    6.46 •;
Roman .      ...   8.45 n 12.10 d
Tecucid..........12.30 n  5.10 d
Brii la    . .     &08 n 8.10 > 8.48 :
Ploeacl............7.12 d        2.44 j
Bacureacl, toaire  8.30          4.80 1;
Tertlbrara— Bacarmol
Vfirciorora ....    . . 6.45- 
Craiora .....       . . 11.44 
Slatina......       . . 1^1 • 
Piteşti ......                
Bucareacl, aoaire . . 7.40<   
                                                                                                                              Bl cm maci—Gfmrglm
BucureacI...............0.16 d 6.05 a
Giurgiu, aocire.........11.35 g 8.27 ■
                                                                                                                              Glmrgla- BaeareMl
Qi urgiti . . ...........7J6a. 4 W
Bucareacl, aoaire .... 9.48 (J 7.17 a
                                                                                                                                Galaţi Barteş1
Galaţi............1.20 a 8.28 d 7.80 $
Barbofl, aoaire . . 1.55 n 9.— q 8.05 a
                     Galaţi
Bărboşi..........' . 155 a 6.25 a 7.25 a
Galaţi, aoaire . . . 3 80 n 7.— a 8.— 4
      SOIRI TELEGRAFICE
                                                                                                                din
  FOILE stbaiistb.
                Conetan tino pal, 24 August.
  O depeşă da joi a Ini Soleiman-Paşa a-derereşte ştirile despre atacul pe care Caii făcut trapele sala asupra sirîmtorilor de la Şipca. Trapele rH luptat timp de 14 ceasuri necurmat, fără a fi fost scutite contra focurilor ruseşti, care cu toate a-cşstea nn aii cauftat mari stricăciuni. Ru« fit ftfi făcut mat multe eşirî, pe care turcit le-aii respins, cansnnd rnşilor mari perderT. Turcii aă perdnt mulţi ofiţeri şi soldaţi, dar zimţ s’a trecut fără vre-un resnltat decisiv. —In ziua următoare avea să reineenpă lupta
                       Ragasa, 25 Augunt.
    Insurgenţii herţego vi nervi aii ficat mercur! nn atac asupra fortnlaî Drouo de la graniţele austriaco, dar dopa o luptă ză-darniră de căte-va ceasnrî, s’aiî retras.
                8t Petergbnrg, 25 Aagn*t Se comunică oficial dia Goraistadeni de \tt ^4 August : ErI dimineaţa tnrciî au făcut cn puteri extraordinar* nn atac din trei f^ţl asupra powiţiunilor de la Şipca. Soldaţi! noştri att respins toate atacurile şi na aB cedat. Seara la (3 ceasuri a gogit iutreaga brigadă de veuătorl cu şase tunari şi a luat numai de cât parte la luptă. La 0 ore seara, batalionul XVI de v&nStorT «ocupat înălţimile din faţa aripei drepte a poeiţiuuifor ru«eftî. Lupta înverşunată a durat până la miezul nopţii, când -e’a inoeput eclipsa lunară. Canonada s’a urmat însă pînă pe Ia 2 ceasuri. Not ne am menţinut iu toate posiţinnile noastre, cn toate că inimicul eţn grozavă prepon-deranţă şi ci suntem expuşi focurilor lui din toate părţile. Aceasta a font & treia r.i de apărare eroică contra întregulnî corp a lut Soleiman-Paşa. Trupele noastre de patrn zile nn afi gustat mâncare caldă şi patru nopţi nu nQ dormit. Pente noapte treboe să ne fl sosit ajutoare însemnate.
    Avtlzî, la 24 \ugufd, pe ht I eaaaorl de dimiu^lă, lu/*' s’» reînceput; ea pare însă a fi înc*. »v în curând, de oare-ce din uahrova nu rua" ge ande canonada.
    Aripa stângă a turcilor a foit reapiniWi de pe iuulţiuil, şi don? tunuri ce ne bn-teiîi din dos, au fost demontate.
                       Belgrad, 25 August
    Pregătirile pentfn mobilisarea a două corpuri de armată se nrniează cn nrgenţă Pană K 0 Septembrie primul corp va fi concentrat de la Timoc pâul Gramnda, iar al doîlBR corp va Ina poriţinnî la lankovA-Kl\«*QT*. Comandantul ţirimnlol corp e colonelul Horvatobiel, i»r comait-d»ntnl corpuln! al doilea oolonelnl Kenî-Pr'Dn,t ratR da subsidii rnseştl cU to-trfl n20,OOi> galbeni, a *0,^ aatăwî pri» Ciad o va aici.
      Principele LencblenWg întora in cartierol gidlenl rUwsc.
      Ofiţerii streini concediaţi mVk primăvară iarăşi tot fi angagiaţf.
      Principe GorciaoofT a fRCot prineipo-lnl Milan contnateare telegrafici deepre succesele        ruseşti In Bulgaria a-
    pbsatlă.
                                                                                                                                                                                                              CeostantlnspM, 2r. Aug,„i.
      După raporturile primite din Bagdad, persientl afi retras tmoel» p« CRre je concentraseră la Mobameruh, nn departe de
Bagdad. De asemenea se asigură că iaQ măsuri spre a desface corpul de obaerva-ţiune, pe care 1’aO concentrat la Dilman, in apropierea BaiazidnloT. — După ştirile gogite din Creta, grecii de pe această insulă tot mal refusă a recunoaşte pe noul ruetropolit.
                                                                                                                                                                                                                                                   Coostantlnopol, 25 Anguit.
    Ofiţerii batalioanelor de voluntari din Caueas aii fost încunogcimţaţî că vor fi primiţi cu acelaşi rang în miliţiile otomane, şi că relativ la pensionare, tor fi deopotrivă cu alţi ofiţeri din miliţii. —Relativ la atacul asupra trecătoarei de la Sipca, se asigură că la început Soleimau-Pnşa era contra acestei operaţiuni; in urmă insă s'a hotărît a face ntncnl, pentru ca nn, remâind la Sipca , roşit să'l poată ataca j»e la Slivno din dos.
                                                                                                                                                                                                                                                           Berlin, 25 August.
    ^Reichsanzeiger» scrie următoarele : Guvernul imperial a primit de la toate cabinetele ce întreţin relaţionî cu Toarta otomană, comunicarea că representanţil lor respectivi vor sprigini protestul Germaniei contra cruzimilor comise de către turci asupra tăniţilor şi prisonierilor ruseşti in ciuda couvenţiuneî de Geneva. Keprssen-tanţiî Belgiei*, Olandei, BvedieT şi al Portugaliei de asemenea a& primit asemenea nsărcinărî.
                                                                                                                                                                                                                                                            Paris, 25 August.
    Cincî-spre-zece consilii generale aii rn-gat pe mareşalul Mac-M*hon a risita departamentele lor respective.
                                                                                                                                                                                                                                                   Constantlnopol, 25 Augnst.
    Alegerile de deputaţi vor avea loc în una viitoare.
    8e aeigură că guvernul grecesc a facnt Porţii declaraţiuul satisfăcătoare proteg-tând contra bănueliî de a părtini pe insurgenţii din^Tesalia şi Epir.
                                                                                                                                                                                                                                                             Tlflls, 24 Aognst,
                                                                                                                                                                                                                               O coloană de cavalerie rusească a atacat posiţinnile cavaleriei turceşti de la Kars. Zece turci au fost prinşi, iar in lagărul tnrcesc s’a gternit cea mai mare confusiune. Din partea ruşilor aO fost răniţi maiorul Witte şi căpitanul Tsernisew.
    SCIRI TELEGRAFICE
                                                                                                      AL* ‘TIMPULUI,
                                                                                                         (Agenţia Havan).
                                                                                                                                                                                             — Serviciul de la 28 August, 4 «re seara — l/ondra, 27 August.
  Arniralitstua a priimit ordinul de a pune in stare de serviciu trei năvî cnirasate ce se vor duce in cnrond la Mediteranen. Se anunţă din Viena că în urma agitaţiunii reshoiuioe ce merefi oresce in Serbia, doă monitoare austriaco aîi plecat de la Şem-lin, pentru a ho încrucişa pe ţărmul sârbesc.
                                                                                                                                                                                                                Belgrad, 27 August.
  Consiliul de miniştri, ţinut sub preşe-dinţa principelui Milan a hotărât <că armata serbă va coopera cn armata rusă în Bulgaria.
  FlorvatovicI, Proticî, NicolicI, Lesjanim, Alem pici şi VilcovicI s’afl numit comandanţi al corpnrilor de armata.
  Guvernnl ar fi pnţin dispus a acorda formarea de legiuni de volontarl «erbî,
după corn cernse 0 deputaţinne de insurgenţi din Bosnia.
   Cabinetul ar fi hotărât a face apel la toate partidele pentru a forma nn minis-teriă de cualiţiune.
   Declararea de resboid va fi precedată de o întrnnire estraordinară a Skupcinel,
   Prinţul Zechem a sosit aici din cuar-tierul general rus. Densul ţine conferinţe cu prinţul şi miniştrii Ristici şi Groicl.
                                                                                                                                                                                                                                              Paris, 97 Angost.
   O depotaţinne a societăţii positiviştilor a presentftt lui Midbad-Paşa o adresă prin care îl esprimă simpatia lor pentru dâo-snl şi Turcia. Răspunsul luî Midhad-Paşa tinde a face dreptate prevenţinnilor ce esi-stă în Europa contra spiritnln! religiuuil musnlmane, care, a afirmat dâusnl, este tot aşa de conformă ca şi cristianismnl cn civilisaţia şi instituţiele moderne.
   Midhad-Paşa a protestat contra unor oameni de stat din Europa, ale clrora sentimente religioase le intnnecă raţiunea şi cari în faţa acelora ce Rusia a facnt de doi ani, n’afl găsit de cât vorbe de indig-naţiune contra Turciei.
   La ce servă religinnea, a zis terminând fostul mare-vizir , dacă nn conduce la dreptate.
   Răspunzând la discursul resideuţilor unguri de la Paris, Midhad-Paşa a numit pe Maghiari compatrioţi al otomanilor. Ungaria şi Turcia, a adaus el, sunt astăzi doe naţiuni cari se iubeBC.
                                                                                                                                            Ultime scirl po puţina lll-a
   BUCUHEMIJ» ÂU&UST
   De c&te-va zile s'aii stlrnit pe r&mpul de reabol raal multe Incie-rftrl, care ne prevestesc de acţiunea generali, ce va trebui s& urineze cAt mal curftnd. Ziarele din strei-nfttate comunicft raporturi mal mult ori mal puţin detaiate despre luptele ce s’an petrecut la punctele principale ale posiţiunilor turceşti, a-dicA In centru la Ştpka, tn aripa stftngft la Aiaslar şi tn aripa dreaptft la Djuma. Din toate aceste raporturi resultli, cA nu trebue sA dAm luptelor din zilele trecute de cAt, importanţa, pe care o pot avea luptele de recunoaştere. Cel puţin re-snltatole lor nn afi fost altele, de cAt oA ambele pArţl beligerante se cunosc mal bine.
  Despre luptele de la Şipka nu ne soseşte nici o ştire mal nouA. DupA ştirile primite din alte pArţt e tnsA probabil c.A Soleiman paşa va curma atacul, de oare-ce nu e de crezut cA dispune do tmpe destule, spre a forţa aceastA trecAtoare. Se anunţa de lAngA Plevna, cA o parte din corpul Iul Soleiraan-pRşa, cu totul ÎS,000 oameni, ar fi sosit In zilele acestea în Plevna. AceastA coluanA a ocolit prin Sufla şl se vorbia despre ea tncA acum opt zile. De ase-
menea se adevereşte ştirea, cA o parte a corpului lui Soleiman-paşa a Înaintat pAnA la Debrova. Astfel restul, care a remas spre a opera contra trecAtoril de la Sipka, nu poate fl de cAt de vre-o 20 safl cel mult 30 mit oameni, In tot caşul nu destul de mare spre & putea respinge pe ruşT, afarA de caşul. cAnd aceştia din consideraţijnl Strategice s’ar hotArl a se retrage.
   DacA In adevfir o parte a corpului Iul Soleiman paşa a sosit la Plevna, iar alta la Bebrova, e probabil cA turcii nu vor mal IntArzia cu atacul şi cA In curAnd va avea loc o lnptA deeisivA.
   Nu ştim Intru cAt soarta noastrA va atGrna de resultatele acestei lupte; chiar nu ştim, dacă suntem ori nu suntem direct angajaţi a lua parte la dfensa.
   Şi IndatA ce organele oficiale cred de cnviinţA a pAstra cea mal adAncA reservA relativ la aceastA cestiune. nici noi nn credem oportun a o discuta. De cftte-va zile InsA. şi cu deosebire de cAnd s’aii început luptele pe cAmpul de rtsboin, circuleazA prin ziarele streine relativ la situaţiunea armatei romAne şi la situaţiunea RomAniel In genere, o mulţime de ştiri, pe care guvernul ar trebui «A le desminţA cAt mal curAnd.
   De şi dar de la Începutul aoestul r6sboi0 am observat principiul de a nu comunica ce se zice prin ziarele din strAinAtate despre noi şi despre celo ce se petrec la ţara noastrA, astA-datA ne simţim datori a releva asemenea ştiri tocmai spre a provoca pe aceia, care sunt tn cunos-cinţA de causA, sA le rectifice.
   Suntem obicinuiţi cu calomniile ziarelor din Viena şi daca ar fi vorba de ruşte ziare cu ale cAror calomnii suntem deprinşi, am primi calomniile cu o tAcere demnA de noi. E insA vorba de ziare oficioase, Care snnt cunoscute ca organe, prin care guvernul Austro-TJugariel lşf expriinA părerile sale. Ast-fel .Pester Lloyd* comunicA din Bucureşti nişte ştiri din care nu putem comunica de cAt partea despre demisionarea atAt a d-lul BrAtianu. cAt şi a d-Inl CogAl-niceanu. Un alt ziar oficios, care nici o datA nu a fost bAnuit de turcofi-lism şi care In deobşte observA o atitudine bine-voitoare faţA cu Romftnia, .Kremdenblatt*, nu numai dA crez.Amcnt acestei ştiri, ci o crede tot-o-datA destul de impor-tautA, spre a face dintr'Ansa obiectul unul articol de fond mal aspru de cAt cele mal multe dintre acele care s'au scris pAnA a^um la adresa romAnilor.
   . Moldo-Valachia, ori — spre a nu jigni auzul urmaşilor acelor feroşl legionari, pe oire Traian ’l-a trecut
peste Istru contra lui Decebal, — Remania, din momentul, In care cA-zacil ad trecut Prutul, pare a fi afarA din se&mAn dispusă a juca rolul nnul cameleon.*—Acegtea snnt cuvintele, cu care ziarul vienes începe a caracterisa atitudinea IfumA-mel, pe care o priveşte ca nedemnă pentrn un popor, ce se respec-teazA. Nu vom comunica mal mult din aprecierile acestui ziar, ci ne vom mărgini a releva eonclusiunile la care ajunge.
   ,Nu ne surprinde de loc. faptul, cA ministrul de Esterne, Cogâlniceanu, de lor nu e entusiasmat de coope-raţiune şi nu ImpArtAşeşte pArerile preşedintelui sM BrAtianu. Nu de mult CogAlniceanu a respirat aer european şi s'a deprins a nu privi con-stelaţiunile politice numai din punctul de vedere al Bucurescilor. Prin urmare el e de pArerea, c4 luAnd parte activă la resboid, RumAnia numai perde şi nu poate cAştiga nimic. Şi dacă tn adevăr e ast-fel, ar fi o lipsă de prudenţă, a stărui ca al doilea contrahent sA observe cu exactitate convenţiunea Încheiată. DacA cartierul general rusesc interpretează convenţiunea numai tn favorul sdd, dacă ar trebui ca armata romAnă să'şl piarzA toată independenţa, atunci Cogălniceann preferă a se retrage cu totul şi a aştepta tot binele de la constelaţinnile viitorului.
   Precum se v«de Insă vocea bunel chibzuell nu mal găsesce ascultare la gurile Dunărei.*
   Atăta! mal mult nu credem de cuviinţă a comunica. Oetind InsA chiar şi numai acestea, ne întrebăm, ce a păcătuit biata ţară, pentru ca organele oficioase ale guvernelor străine să judece despre noi cu atăta asprime! Ni-se pune întrebarea. cum pregăt.esce guvernul nostru terenul pentru negeciările de pace, de la care va afirm viitorul RomAniel 1 Şi tn sfărşit ni-se pune întrebarea, ce este şi ce eu e ••» adevărat din toate cele ce .se zic* despre ţara noastra ?
                                                                              DIN AF4RA
   Acum, cAnd luptele se urmează In strlmtorile de la Şipkx, nu va fl (Ară le interes a cnnoasce detaiurile luptelor, care s'atl urmat intre turci şi ruşi acum vr’o şase septAmănl tot tn aceste strlmtorl. Iată ce scrie .Polit. Corre»p.* relativ la aceste lupte :
   .La zece Inlie. trecAtoarea de la Sipca era ocupată de cAtre un singur batalion de Nizamf, cn totul 600 oameni DupA ce mşit ocupa-
TIMPUL
seră trecătoarea de la Kridist, batalionul, care o apăra, s’a retras a-pol la Şipka. In urmă a mal sosit âneâ un batnlionn de la Cazanlîk şi prin aceasta apărătorii s’au sporit la 1600 oameni. Aceşti 1600 oameni formau sub comanda lui Hu-lussi Paşa garnisoana trecătoarei de la Şipka, care afară de acea mal era apărată de două tunuri vechi şi o baterie de tunuri Krupp. Peste puţin ruşii ad împresurat apoi pe această mică trupă de apărători.
   Marele Duce Nicolae. care tocmai se afla la corpul Generalului Gurko. a trimes un parlamentar la garnisoana din Şipka şi a provocat-o să capituleze In curs de 24 ore. Primind această somaţ'une, turcii ah ţinut consiliu de resbol şi ambii generali eraU de părere că ori ce resistenţâ fiind zadarnică, nu remăne de cât să capituleze. Ofiţerii subalterni aU protestat Insă contra aceştel hotâ-rlrl, cerănd să se urmeze lupta câtă vreme vor mal dispune de provisiunl. adecă timp de vre-o trei zue. FTulussi, Paşa cu toate aceste stăruia pentru capitulaţiune, fără a cutesa Insă a trimite ruşilor respuns in termenul de 24 ore. Prin urmare ruşii aU început atacul şi aU urcat Înălţimile pezişe printre gloanţele tunurilor şi ale puştilor turceşcl.
   Când ruşii se apropiau de ântăia linie de fortificaţiune, Hulussi-Paşa a sistat focul şi a dat ordin să se scoaţâ drapelul alb. O parte din trupele ruseşti şi cu deosebire bulgarii, care eraU mal spre nord, par Insă a nu fi observat acest signal şi prin armare nu aU sistat focul. Văzănd aceasta, Turcii, contra ordinului comandantului lor, a U depărtat drapelul alb şi aU reînceput lupta sub comanda lui Main Bey pe Întreaga linie, afi atacat pe ruşi cu baioneta şi i-aU silit a se retrage.
   Reîncepând ruşii In ziua următoare atacul, Hulussi-Paşa a isbutit a convinge pe oficeril sel. că nu le remâne decât să capituleze. S'a trimes dar un parlamentar la Marele Duce Nicolae care a primit capitulaţiunea şi-a Însărcinai pe doi ofiţeri rusescl a Însoţi pe parlamentarul turcesc până la posiţiunile din Şipka. Predarea porţiunilor şi depunerea armelor ar fi trebuit să aibă loc In ziua următoare. Când Insă parlamentarul a sosit eu ambii ofiţeri rusescl la forti-fleaţiunl, nu aU mal găsit pe nimeni de oare-ce toţi turcii fugiseră pe potecile din munţi. Ruşii au găsit Insâ la posiţiunile părăsite tunuri muniţiuni şi bagagiU.
    După ,Augs. AII. Ztng.* doă monitoare austriace, .Maros şi Laita,
aU primit ordin de a circula mereU pe la malurile sârbescl. Echipamentul amândoror monitoare e pe picior de răsboiU şi nici unuia dintre soldaţi nu-I este ertat a se depărta de la bord. .Maros* observă linia de la Raduievaţ până la Orşova, iar .Laita* linia de la Gaziaş până la Semlin.
   Citim In .Journal de St. Pâters-bourg* următoarele reflexiunl asupra circularelor oficiale ale Porţel relativ la .pretinsele cruzimi* ale Ruşilor :
   ,OrI-cine ar fi putut crede că In urma insuccesului denunţărilor sale relative la .cruzimile* Ruşilor, guvernul otoman va înceta de a abuza de Europa cu poveştile sale fantastice şi calomniatoare. O schimbare oare care se produsese în propagarea acestei literaturi bolnăvicioase; lumea era dispusă a crede că noul ministru de esterne renunţase la mijloacele predecesorului sâU. Dar nu a fost nimic.
   Ziarele străine ne aduc doă circulare telegrafice cu data de 13 şi 14 August, cari nu sunt deloc mai pre jos de cât cele ce le-aU precedat. Se poate chiar zice că ele trădează un geniu deinvenţiunl încă şi mal mare, o fantasiâ mal viâ şi In acelaş timp o încredere prea tare în credulitatea Europei.
   Cea d'lntâiO din aceste circulari, semnalează după o telegramă a lui Osman paşa, datată din Plevna, de la 29 Iulie (10 August) .odiosul tratament făcut de autoritatea militară rusă unul soldat otoman pri-sonier.* Aci fie-care cuvânt trebu-esce citat.
   Să ascultăm:
   .Acest soldat, numit Jusuf, originar din Ternova, a fost Întrebat de mal multe ori asupra comandantului şi asupra corpului de armată din care dânsul făcea parte. Persistând a răspunde că el nu scie nimic, a fost bătut, despoiat de toate vestmintele şi peste tot uns cu păcură. In starea aceastaj fu pus, în picioare, la soare, trei zile necurmat, fără să i-se dea ceva demân-care, a fost ameninţat de a fi ars de viU, şi sentinelele cari Îl păzeau nu IncetaU de a’l maltrata.
   .Nefericitul, scăpând mălin urmă, s’a înfăţişat la cuartierul general otoman şi a povestit el însuşi lui Osman paşa faptele de mal sus. Generalul a văzut cu Însuşi ochii lui corpul lui Jusuf, acoperit cu păcură de la cap până la picioare.*
   Ponson du Terrail saU Edgard
Poă nu ar fi putut vre-o dată imagina ceva aşa de jalnic. Pas de mal spune apoi că autoritatea rusă, după ce aU maltratat ast-fel pe bietul Justif, a avut nedibăcia a’l lăsa să scape pentru a permite d-lul ministru de esterne al M. S. Sultanului de a scrie .circulara mal sus citită şi a termina prin conclusiunile acestea :
   , Ast-fel dar vrăşmaşul nostru pâ-zesce legile umanităţii şi principiele dreptului ginţilor, pe când In armata otomană, prisonieril ruşi sunt tractaţi cu toate Îngrijirile, ce cer legile resboiului*.
   Această din urmă aserţiune a trebuit să fie adeverită de un corespondent al ziarului , Daily-Tele-grapb* a căruia povestire este cât se poate de groasnică — iartâni-se espresiunea. — Dacă scena descrisă de corespondentul ziarului londonian s’a petrecut în adevăr pre cum o descrie, nu vom putea refusa oarecare compătimire interlocutorilor pri-sonierulul rus, care a păcălit atât de bine pe aceia cari aU bine-voit a’l asculta.
   Dar ne rămâne de zis un cuvânt asupra celei din urmă circulare tur-cescl, cea din 14. Această nu se mărginesce numai la un caz special dar afirmă că ,1a Kazanllk In dată ce oştirile rusescl aU ocupat araşul, cazacii şi locuitorii bulgari jefuirâ pe d’ântregul pe musulmani, luân-du-le chiar şi hainele ce purtau pe el; pentru ca să-I facă să le dea pe faţă banii ce ar fi putut avea ascunşi, afi pus pe oameni la mii de chinuri sub ochii femeilor lor. Cel ce spunea că n’aU nimic, eraU strânşi de gât. Kaimacamulul oraşului i s’aix scos ochii şi dinţii şi trei zile a fost dus în starea asta prin oraş.*
   Mal departe se povestesce că focul a urmat după jaf. Toată populaţi-unea musulmană ce mal remâsese, a fost măcelărită cu escepţiune de fete şi de femeile mal tinere, ce aU fost duse In Balcani*.
   Pe cine vrea dar Turcii să facă să crează în asemenea poveştii
   In adevăr de la cel doă - zeci din urmă ani. guvernul turcesc a putut să-şl formeze o opiniâ singulară despre credulitatea Europei In privinţa sa.
   N’a fost oare destul câte-va articole de jurnale, a cărora origină nicăeri nu era mal bine cunoscută ca la Constantinopol, ca milioane să meargă a se ingiţi în seraiurile turceşcl şi să nu mal auzim astăzi vorbindu-se încă de împrumuturi tur-cescl după falimentul ce a dat, abia sunt doi ani?
   Dacă Europa se arată aşa de bine primitoare la fantasiele otomane, când este vorba de a slăbi curelele Bursei, pentru ce ar zice cine-va înaltei Porţi, ar fi Europa mal puţin bine primitoare când este vorba de o face să accepte enormităţile puse în sarcina Rusiei ?
   Cu toate acestea Europa sfârşesce prin a afla adevărul: dovadă—după multe altele—acest pasagiu dintr’o corespondenţă adresată din Cons-tantinopol,ziarului ,Le Moniteur Uni-versel* :
   .Vă semnalasem plecarea unul secretar de la ambasada Germaniei, însoţit de un dragoman şi a ataşatului militar austriac pe teatrul de resboiU de peste Balcani. Aceşti domni aveaU misiunea de a constata printr’o anchetă personală şi consciin-cioasă, acusaţiunea aruncată cu atâta vâlvă de presa turcească în contra Ruşilor şi Bulgarilor. Am avutocasiunea de a vedea o persoană ce-I însoţia şi eatâ ce am aflat :
   .Membrii misiunii aU oferit sume relativ considerabile, la ori cine le-ar da dovadă despre un act de cruzime comisă de Ruşi saU de Bulgari asupra musulmanilor desarmaţl. ,Nu li s'a putut semnala nici un fapt* in Împrejurimile de la Iamboli, de la Enizagra, pretutindeni într’un cuvânt, unde ruşii afi străbătut. Din contră, comisarii afi găsit la Eski-zagra încă în puterea Turcilor, case bulgârescl date focului şi în aceste case trupuri strepunse de lovituri. Era uşor de a cunoasce isprăvi de ale cercasianilor, ale zebzegilor şi alţi tâlhari în serviciul Porţii.
   .Aceasta ne arată cât de nedrepte şi fără loc erafi sgomotoasele denunţări ale Porţii contra .cruzimilor rusescl*; cât de răft a fost informat efemerul ministru Aarifi-paşa şi cât de râfi era inspirat când a semnat nota sa din 19 lulifi (13 August) denunţând aceste cruzimi închipuite şi ameninţând Europa pe faţă cu represalii eventuale în contra creştinilor.*
   Estragem din ,Le Nord* :
   Acum câte-va zile .Norddeutsche Allgemeine Zeitung* respunzând la nisce observaţiunl ale ziarului ,Go-los* aducea aminte acestui organ că înţelegerea celor trei împăraţi era Întemeiată pe imparţialitatea cea mal complectă şi că nici una din cele trei puteri nu se gândea a es-ploata această înţelegere In profitul intereselor sale particulare, pe atât pe cât aceste interese ar fi direct saU indirect opuse intereselor celor alte două puteri.
   Câte-va ziare germane, puţin favorabil dispuse în privinţa Rusiei, aU relevat cu o satisfacţie vădită această declaraţiune, care, după ele, trebuia să fie considerată ca un avertisment, la adresa Cabinetului din St. Petersburg. Turcofilit germani uitau de neapârat că programul formulat de organul Germaniei de Nord era întocmai acela al cabinetului din St. Petersburg, care n’a încetat nici odată de a insista asupra necesităţii de a localisa resboiul, pentru a nu permite elementelor revoluţionare de a subleva cestiunl cari n’afi nici un raport direct cu scopul ce Rusia urmăresce.
   Este dar cu totul neprobabil, pentru a nu zice imposibil, că desfăşurarea ulterioară a cestiunil în Orient să aducă un conflict Intre interesele Rusiei şi acelea ale Austriei, principala ocupaţiune a celor două guverne fiind de a lmpedeca amestecul partidelor safi naţionalităţilor cari ţintesc a transforma resbelul Orientului Într’un resbel revoluţionar. Cât timp cabinetele din Petersburg şi Viena se vor sili, fie-care din parte’I a potoli aprinderea slavilor şi maghiarilor, nu poate fi admisibil că Germănia ar putea cerca cea mal mare greutate de a rămânea ceea ce este actualmente: cimentul alianţei celor trei împăraţi.
   Turcofilil se leagănă In speranţa că intervenirea forţelor revoluţionare vor sfărăma legăturile ce unesc pe Austria cu cele două puteri ale Nordului şi că intrarea In scenă a po-lonismuluî şi maghiarismului ar sili pe Germania să aleagă Intre amioi-ţia Austriei şi aceea a Rusiei. Dacă Înţelegerea celor trei împăraţi nu ar fi mal ’nainte de toate o alianţă de conservare, aceste speculaţiunl ar părea foarte plausibile. Cel din urmă manifest revoluţionar al lui Kossuth şi alusiunile lui Midhat-paşa la o apropiată rescoală In Polonia, arată In destul natura proectelor ce se elaborează la Constantinopol. Neputând căpăta de la nici o putere ci-vilisată cel mal mic sprijin material nici chiar o vorbă de lncuragiare, înalta Poartă umblă după alianţa revoluţiei şi cearcă a da casei vecinului foc, pentru că a sa e aproape perdută.
   Această tactică nu va avea mal mult succes de cât faimoasele de-peşl ale guvernului otoman, prin cari denunţa lumii civilisate cruzimile comise de armata rusească.
   Mal ftntâiU nimic nu autoriză a presupune că .mişcarea revoluţionară* pe care se sprijină Midhat-paşa pentru a opera o diversiune,
  râmă iriiââââ.
POVESTEA LUI HARAP ALB
                                                                        DE
                                                                    IOAN CREANGA
                                                                                                                 (Urmare)
   Stăpâne, zise atunci calul, nechezând cu Înfocare: nu te mal olecâi atâta. După vr°me rea, a fi el vre o dată şi senin. Daca ar sta cine-va să ’şl facă seamă de toate cele, cum chitescl d-ta, apoi atunci ar trebui să vezi tot oameni morţi pe toate cărările... Nu fii aşa de nerăbdător! De unde ştii că nu s'ar schimba lucrurile In bine şi pentru d-ta! — Omul e dator să se lupte cât va putea cu valurile vieţii. Căci ştii că este o vorbă : ,Nu aduce anul, ce aduce ceasul*. Când sunt zile şi noroc, treci prin apă şi prin foc şi din toate scapi nevătămat. Vorba cântecului:
         .FS-me mamă ca noroc ,Si măcar m'aînncă ’n foc.*
   Las pe mine stăpâne, că ştia efi
pe unde te-oifi duce la împăratul roş; pentru că m’aU mal purtat o-datâ păcatele pe acolo, cu tat-tăfi, în tinereţele lui. — Hal, încalecă pe mine şi ţine-te bine, că acum am să ’ml arăt puterile chiar de aici de pe loc, în ciuda spânului, ca să ’I punem venin la mimă.
    Harap Alb atunci Încalecă şi calul nechezând odată puternic, sboarâ cu dânsul :
        Ia înaltul cernlnl Văzdnhnl pământului, şi o ia de-a curmeziş :
        Do In nori către soare Printre lună şi luceferi,
        Stele mândre lucitoare.
    Şi apoi de la o vreme începe a se lăsa lin ca vântul şi luând de-a lung pământul, merg spre Împărăţie, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste, Înainte mult mal este.
    Dar ia să vedem ce se mal petrece la masă, după ducerea luî Arap Alb?
    — Hei, hei! zese spânul In sine, tremurând de ciudă : nu te-am ştiut efi că 'ini eşti de aceştia, că de mult Iţi făceam felul 1... Dar trăind
şi nemurind, te-oiU sluji efi, măi badeo!... Paloşul ista are să ’ţl ştie de ştire... El, vedeţi moşule şi cinstiţi meseni, cum hrăneşti pe dracul, fără să scil cu cine al de-a face? — Dacă nu-s şi eU un puişor de om In felul mefi, dur tot m'a tras Harap Alb pe sfoară. — Bine-a zis, cine-a zis, .că unde'I cetatea mal tare acolo bate dracu râsboiU mal puternic. *
   In sfârşit, Împăratul, fetele sale, şi toţi oaspeţii remaseră Încremeniţi, spânul bodrogonind din gură, nu ştiea cum să 'şl ascundă ura, iar Harap Alb Îngrijit de ce i s’ar mal putea Întâmpla In urmă. mergea tot Înainte prin locuri pustii şi cu greU Je străbătut.
   Şi când să treacă un pod peste o apă mare, iacă o nuntă de furnici trecea şi ea tocmai atunci podul. Ce să facă Harap Alb ? Stă ol o leacă şi se sfătuesce cu gândul: să trec peste densele am să omor o mulţime ; să dafi prin apă, me tem că m’oiU Îneca cu cal cu tot.—Dar tot mal bine să dafi prin apă, cum a da Dumnezeu, de cât să curm viaţa
atâtor gâzuliţa nevinovate. Şi zicând Doamne-ajută, se aruncă cu calul In apă, o trece Înot dincolo la cel-altmal fără primejdie şi apoi Îşi iea drumul Înainte. Şi cum merger el, numai iacă i-se înfâţoşazâ o furnică sburătoare, zicând :
   .Harap Alb fiind-că eşti aşa de bun de ţi-a fost milă de viaţa noastră, când treceam pe pod şi nu ne al stricat veselia, vreau să ’ţl fac şi efi un bine: naţl aripa asta şi când vel avea vr’o-datâ nevoe de mine, să dai foc aripei şi atunci efi Împreună cu tot neamul mefi avem să ’ţl venim In ajutor.
   Harap Alb strângând aripa eu îngrijire, mulţămeşte furnicel pentru ajutorul făgăduit şi apoi porneşte tot înainte.
   Şi mal merge el cât merge, şi numai iaca ce aude o bâzăitură înăbuşită. Se uită el In dreapta, nu vede nimica; se uită In stânga, nici atâta; şi când se uită In sus, ce să vadă? Un roifi de albine se învârtea in sbor pe deasupra capului săfi şi umblaU dezmetice de colo până colo, neavând loc unde să se aşeze. —
Harap Alb văzându-le aşa, i se face milă de dânsele, şi luându'şi pălăria din cap, o pune pe iarbă la pământ, cu gura In sus, şi apoi el se dă într’o parte. Atunci bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele şi se adună ciotcă ln pălărie.—Harap Alb aflându-se cu părere de bine despre asta, aleargă ln dreapta şi ln stânga şi nu se lasă până ce găseşte un buştian putregăios, 11 scobeşte cu ce poate şi’I face urdiniş; după aceea aşează nişte ţepuşl Intr’ânsul, li frecă pe dinăuntru cu cătuşnică, cu sulcinâ, cu mâtăciune, cu poala Săntă-Mâriel şi cu alte buruiene mirositoare şi prielnice albinelor şi a-pol luândn’l pe umflr, se duce la roifi, restoarnâ albinele frumuşel din pălărie ln buştian, 11 întoarce binişor cu gura In jos, II pune deasupra nişte captâlanl, ca să uu res-batâ soarele şi ploaea Inlâuntru şi apoi lăsându’l acolo pe cămp, intre flori, Îşi caută de drum.
   Şi cum megea el, mulţâmit In sine pentru această facere de bine, numai iaca i se tnfăţişazâ Înainte cră-easa albinelor zicândo-I:
T I M P D L
ir fi menită a eşi din domeniul dis-uţ'jnil şi ar trebui cu totul alt-:eva de cat meetingurile mar mult laţi mal puţin anti-ru9e 1» Lemberg |i Petersburg pentru a da aceBtel
tlianţe tureo-polono-waghiară o aparenţă de realitate. In a doa parte — şi aci este punctul esenţial — rescoala pe care se bizue fostul ma re-vizir, »r avea neapărat de urmare de a strlnge şi mal mult legaturile solidarităţii conservative a .■elor trei Împăraţi. Pănă acum numai Austro-Ungaria a suferit contra-.ovitnra agitaţiunii ridicată pe marginile Bosforului şi tocmai pentru că această agitaţiune era — ca să zicem ast-fel — localisatâ, guvernul din Viena a putut si ţină cumpăna dreaptă Intre Croaţi şi Cehi, cari voesc să Înceapă o cruciată In contra Turcilor şi Intre Maghiari, cari vosc să silească pe guvern a interveni In favoarea Porţii.
   Intervenirea polonismulul ar avea urmări mal grele. In caşul cănd veleităţile oamenilor de Stat al Turciei ar deveni realităţi, zice In această privinţă organul oficios al Germaniei de nord. „cestiunea Orientului ar atinge interesele Germaniei mal direct de căt nu le-ad a-tin9 rescoala din Herzegovina şi evenimentele al cărora theatru a fost Bulgaria. O insurecţiune In Polonia ar atrage In acelaşi timp pe Germania şi Austria In orbita crisel orientale.*
   Midhat-Paşa şi auxiliarii săi po-lonesl şi unguri 'şl lnchipuesc poate că cel trei împăraţi, puşi In faţa revoluţiei, 9’ar opri numai a discuta cestiunl secundare şi că rivalităţile naţionale şi teritoriale aO să para-lisez.e acţiunea lor conservativă. Ar fi înţelept totuşi din partea Turcilor de a nu se prea încrede In acestea. Cu căt mal mult s’ar lărgi terenul pe care Rusia pusese, de la Început cestiunea Orientului, cu atăt ar deveni mal dificil de a Înlătura o soluţiune radicală şi toţi aceia cari nu sunt orbiţi de un incurabil optimism tnrcofll, vor înţelege că această soluţiune nu are să fie Im-pedicată prin sforţurile spasmodice şi desordonate ale câtor-va revoluţionari maghiari şi polonesl. Făr.end apel la revoluţiunea cosmopolită, Turcia nu va scăpa nimic ; ea nu va avea nici cel puţin mulţumirea că a perit In mijlocul unei confiagraţiunl generale.
mandăm Ţării fiind de multă importanţă,
    Orl-ce comentarii ar fi de prisos, căci epistola In sine conţine cugetările şi credinţele tuturor romanilor. Noi felicităm pe toţi romanii ce nu lasă ocasie de a lucra In interesul ţării; ne mirăm, Insă, cum jurnalele radicale şi mal cu seamă „Romanul* care, In alte epoce trâmbiţa pentru d-nu Deşliu pe care '1 avea de stindard, astazi că partidul sâH este la putere, că cunoasce In fond frumoasele acte ale guvernanţilor noştri ; lngrijesce a tot ascunde acest nume, a distrage opiniunea alegătorilor de la dănsul, un bărbat atât de necesar In timpul de faţă cănd trebue animă, prudenţă şi cur agi ii.
                                                                                                       Paris 17 Aaguit 1877.
      Domnule redactor,
    „Permiteţi unul român a vă supune cAte-va observaţiunl asupra cuvintelor principelui Gorciacoff către Lord Loftus relative la Independenţa Uomăniel de care jurnalul d-voastră 9’a făcut echoti; (No. din 17 August I 877).
    Mal ăntăifl; d le redactor, este constant că independenţa ţării noastre este un fapt căştigat pe drepturile noastre imprescriptibile ; sancţionate prin tractatul din Paris 856 ; consacrate prin actele de suveranitate ce perpetua am făcut cu aprobaţi-unea tacită a puterilor semnatoare, şi garante din tractat.
    Fără îndoială, d-le redactore, că In congresul ce va aduce resboiul din Orient, independenţa noastră va face obiectul unor vil desbaterl; dar oare nu vom fi şi noi atunci con sultaţl) Nu suntem şi noi parte beligerantă I Turcii declarând resbol, deschizănd lupte contra noastră, n’a rupt el pentru tot d'auna legăturile cu România)
    Agresiunile lor nu implică o re-□unciaţiune radicală la suzeranitate) şi ast-fel, nu este aşa că prin lovituri de tunuri noi trebue să plătim tribut)
    D-voastră, domnule redactore, şi presei francese incumbă o mare datorie , o nobilă misiune, aceea de a ne veni In ajutor pentru a consolida independenţa noastră , naţionalitatea noastră, de a face să crească o naţiune latină regenerată pe principiele moderne servind şi de zid slavismului, şi de bulvnrd libertăţii şi progresului In civilisaţiune.
    Sperănd că aceste linii vor găsi ospitalitate In coloanele d-voastră, primiţi, d-le redactor, omagiele bunelor mele sentimente.
                                                                                                         /. Deţltu vechiQ senator.
    Publicăm după jurnalul „Le Bien public ;* de la 20 (8) August, epistola fostulnl senator d. Ioan Deşliu pe care cu mulţumire o reco-
                                                                        ARMATA OTOMAN*
  Armata otomană coprinde trei categorii :
   1.     Armata activă numită „Ni-zam;* 2. Reserva, ce se numesce _Redif* şi al 3. armata teritorială, căria i se dă numele de „Musteba-fizl. Aceste trei categorii se subdi-vid la rAndul lor ast-fel:
   „Nizamul* cuprinde oamenii sub drapele, adecă nizamul propria zis ; vine[apoI „ichtiat*;care cuprinde oamenii cu congedia nelimitat.
   „Uediful* se desparte In duoă clase: cea d'Autâia se numesce „mi-fevel* saa „mukndam* ; aduoa „mif-tali.*
   Turcii trebue să servească patru ani In nizamul propria zis şi doi ani In ichtiat ; şa9e ani In redif, din cari trei In clasa ăntăia şi trei In a duoa; In fine opt ani In muste-hafizl.
   După calculele cele mal temei nice, efectivul disponibil In acest moment nu poate să treacă peste 400 000 oameni, împărţiţi ast-fel:
170.000   nizaml , 200,000 redifl ,
30.000   gendarml (havas saa semeni).
   Cat despre mii9tehafizl, nu esistâ
de cat pe hârtie şi nu ar putea fi chemaţi de căt lntr’o Împrejurare desperată. Trebue să credem că acesta este actualmente cazul, de oarece vedem că In enumerarea forţelor concentrate In acest moment In peninsula balcanică, se pun şi mus-tehifizil.
   întregul tutulor corpurilor orga-nisate coprinde: 414 batalioane de infanterie, 206 escadroane de cavalerie şi 118 baterii de artilerie.
   Oficeril In armata otomană poartă titlurile următoare:
   GeneralulVn chef se numesce „Ser-dar-Ekrem*; n are o leafa hotărâtă chtdtuesce aproape orl-căt vrea. Vin apoi „muşcbiril* saa mareşalii, cari primesc pe fie-care an leafă de 67,500 franci, plus 128 raţiuni de hrană şi 64 de furagin ; „ferikil paşa,* generali de divizie a cărora leafă este fixată la 22,500 franci, 66 raţiuni de hrană şi 20 de furagia ; „miris alsjil*, coloneii, 6,750 franci. 16 raţiuni de hrană şi 8 de fura-giO ; „bim-başhil*, majori: 3,375 fr., 8 raţiuni de hrană, 2 de furagia ; „kologassishl", vice majori: 1690 fr., 2 raţiuni de hrană, una de furagia ; „juz-başhl‘, căpitani: 945 fr., 2 raţiuni de hrană; „muliazlmi eveli*, locotenenţi : 675 fr., 1 raţiune de hrană ; „muliuzlmiI-zaniI*,sub-locote-nenţl : 568 fr., I raţiune de hrană.
   Se observă cu ce rapiditate des-cresce tratamentul oficerilor de la muşchir care are 80.000 fr. leafă, coprinzăndu-se hrana şi furagiul până la 9ub-locotenent, căruia i se dă aproape mal puţin de 1 şi 40 bani pe
zi. Cat despre soldaţi, ei primesc 19 bani pe zi, cu oare trebue să’şl plătească 9pâlătura , reparaţii, etc. Sergenţii primesc cam la 8 franci pe lună şi sergenţil-msjorl cam la 12 fr.
   Şi această soldă este plătită foarte neregulat. Se numără ani întregi rămaşi Îndărăt cu plata.
   Raţiunea zilnică a soldatului este îndestulătoare In câtime; dar prin abusurl tradiţionale, calitatea lasA mult de dorit. Această raţiune se compune dinpăne(918 grame) din orez, legume, unt-de-lemn saa unt. Carnea nu se Împarte de cAt de duoă ori pe săptămAnă (250 grame); carnea e număr de berbece ; totu şi de curând s’a introdus carnea de boa In hrana armatei din Bulgaria. L.bertatea căsătoriei fiind înscrisă In Koran, mal toţi oficeril sunt însuraţi. CAnd un corp este mobili-sat, oficeril, sub oficeril şi sold iţii însuraţi sunt autorisaţt a lăsa familiilor lor o jumătate din solda şi hrana la cari afi drept şi administraţia militară continuă a împărţi acestor familii ceea ce li se cuvine ; oficerul In campanie 9e silesc apoi a se arangia cum e bine. Aceasta es lică starea de miserie In care se găsesc adesea şi trebuinţa lor de a jefui In timp de resboifi.
    ULTIME SOIRI
                                                                                                    TELEGRAFICE
                                                                                                       (Agsn|la Havat).
— Serviciul de la 29 August, 9 ore dimineaţa — Vier», 23 Aujfuat.
   Un ziar tnrcofil din Viena blamează cu asprime pe turci câ’şî riaipeBce puterile îo-tr’un atac zadarnic asupra Şipceî. Acest ziar adruge că acum e râcdal loî Meha-met Aii de a’i veni lnî Soleinian-Paşa în-tr'ajotor, facend un atac spre TârnovH şi spre partea de din bus a Iantrel.
                                                                                                                                                                                                     Conutantlnopol 27 Augnft
   Mastapba-Pftşa, guvernatorul din Tri-pollB, din Barbaria fi actualul membru al consiliului de resboî din ConBtantinopol, a fost numit ministru de resbol ad-inte-riro, înlocuind pe Mahmud Damat Paşa, care reiuâne ia poBtul de şef al artilerie». Athnted Vefic Paşa, preşedintele Camerei, a fost numit guvernator la Adriauopol.
                                                                                                                                                                                                             Paria, 27 August
   Gambeta se va preBenta înaintea tribunalului corecţional din LiIle.
   Călătoria mareşalului Mac-Mahon prin departamentele de la sud-vest va dura de la 3 pană Ia l i Septebrie.
                                                                                                                                                                                                           Loadra, 28 August,
   Sir Stafford Northcote a ţinut erî seară la Plymooth un discurs, în care zice că Englitera urmăreşte o politică de pace. Dar dacă vor cere interesele sale, puterea ei va fi la înălţimea împrejurărilor. Ea se va menţinea în neutralitate până la momentul, în care va putea interveni cn speranţa de a pune capăt acestui războia desaetros, ntiserabi1, crud şi barbar. Englitera trebue să ee ferească de a da loc la bănueli relativ la motivele politicei şi
şi sincerităţel sale. Datoria Engliterei de a ‘şi apăra interesele nu trebn**sce interpretată intr’nn sens egoist. Noi dorim, încheie el, că in interesai umanităţii, a Europei fi a intregeî omeniri, să intervenim epre a pune, cât raaî de grab va fi cu putinţă, nn capăt aceste! nenorocit conflict.
                                                                                                                                                                                            Cftnstantinopol, 28 Auguat.
  O nouă bătae se aşteaptă lângă Ksrs. Mnkhtar-Paşa are lagărnl dincolo de colina Kizil, O luptă eat« iminentă lângă Diurna. Knşil eunt concentraţi lângă Po-paskeoi.
  Soleiman-Paşa a pus mâna pe iotâele retrauşamente de la Şipca, dar na e stăpân pe trecătoare. Bătaia de erî a fost foarte sângeroasă, mai cu seamă din par-toa Ruşilor.
                                                                                                                                                                                                  Londra, 28 August.
  Banca Eugliteriî ’şî-a ridicat scomptul, la 3 In sută.
                                                                                                                                                                                                 Uabrova, M August.
  La 2(i şî 27, Tnrciî continnarS, dar alab focul în contra Şipceî. Ruşii îşi păstrează toate posiţiile.
  Tnrciî combat cn mare hotărire. EI transportă apă pe aeinl la înălţimile de prinpr*jnr, pe cari sunt stăpâni. Hrana, provisiuuile şi tonurile se adoc cu boii. Acolo unde acftste vite nn pot să treacă, Turcii înhamă Bulgari.
                                                                                          GEOGRAFIA ROMÂNIEI
                                                                                                        »
TERILOR ÎNVECINATE
                                                                                                    pentru mul
Cîaulor primare urbane \i ruraU de ambe-texe
                                                                                                     prelucrată
                                                                                             DUCE NOUL METOD
                                                                                                       de
                                                                                               ZAHARIA ABfTINESCU
                                                                                      YechiQ institutor in Ploe«ci, director yi profe«or al «ocalei normale a societăţii pentru inrâţătura poporului român, sesţiuneade Prahova.
  Se află depusă spre vânzare în BacurescI la librăriile: Socec, Ioaniţiă, Groeve şi Szollflfi, iar in Ploeacl la librăria Kârjan fi la autor.
                                                                                           Preţul unul esemplar 65 de bani.
                                                                                                                                                                               TEATRU DE 7ABA — GRADINA GUICHARD
                                                                                      Compania dramaticii cn cnncnrannl artistic al d-lnl 31 PASCALI
                                                                                           Mercur! 17 August 1877.
                                                                                      Representaţinne estraordinarS dată in beneficia! d-rei A. Popescu. cu concursul fţracios al tutulor artiştilor, se vor juca piesele :
     ODA LA ELISA
                                                                                      comedie într’nn act de d. V. A. URECHIA, jucată de d. W. Pascaly, d ra A. Popescn Şi M Constantin.
DOMNI S’A CULCAT
                                                                                       Comedie într’un act, jucată de d-ni! Stâ-rre^ru, Iulian, Deniei reşca.
                                                                                                               NU E FUMFARA FOC
                                                       comedie lutr'uu act, traducere de PASC A LY jocalS de d. Pascal?, d-ra A. Popescu şi Athena.
                                                           ENTRE-ACTE
  CONCERT
                                                                                                             Trei romanţe cântate de d-ra A. Florescu.
Preţul: Intrarea doi lei. începutul Ja 8•/* ore
  Produsul acestei represeniaţiunl este destinat In profitul OSPICIUL IN DEPENDINŢEI
    „Harap Alb, pentru că eşti aşa de bun şl te-al oatenit de ne-al dat adăpost, vreafi sft’ţl fac şi efl un bine In viaţa mea : na’ţl aripa asta şi când II avea vre-o datft nevoe de mine, aprinde-o, şi eh tndatft am să’ţi via Intru ajutor.
    Harap Alb luând aripa cu bucurie, ostr&nge cu îngrijire; apoi mulţa-mind crftesel pentru ajutorul făgăduit, porneşte, urmandu’şl calea tot înainte.
    Mal merge el cat mal merge, şi cănd la poalele unul codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se părpâlea pe lang& un foc de do6-zecl şi patru de st&DjenI de lemne şi tot atunci striga câtu lua gura, cA moare de frig. Şi apoi afarft acestea, omul aceBta era ceva de spftriat : avea nişte urechi clapcuge şi nişte buzoae gn..«e şi dftbalâzate. Şi când sufla cu densele, cea de deasupra se resfrangea lu sus peste scăfârlia capului, iar cea de deasupra atârna In jos, de-1 acoperea pântecele. Şi apoi pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mal groasA de o palmâ. Nu era cbip sft te apropii de densul, cA aşa tremura
de tare de parcA'l zghiduia dracul. Şi daca ar fi tremurat numai el, ce ţi-ar fi fost) Dar toatA suflarea şi fAptura de prin prejur II ţineafl hangul : v6ntul gemea ca un nebun, copacii din pădure se vAicAreaO, petrele ţipafl , vreascurile ţiueuO şi chiar lemnele de pe foc pocneab de ger. EarA veveriţele, gAvozdite una peste alta In scorburi de copaci, su-fla6 In unghii şi plADgeaa In pumni, blAstemAndu’ş! ceasul In care 9'a nAscut. MS rog, foc de ger era ; ce sA v6 spun mal mult. Harap Alb numai o ţlrA cAt a stat de s'a uitat a lAcut ţurţuri la gurA şi nepntAn-duşl stArpi rlsul, zise cu mirare :
    — Multe mal vede omul acesta cAt trăeşte!—MAi tartorule, nu mânca haram şi spune drept, tu eşti Ge-rila)—Aşft-> că taci)... Tu trebue sa fii: pentru cA şi focul InghiaţA langA tine, de arzul i0 ce eşti.
    „Illzl tu, rlzl Harap Alb, zise atunci GerilA tremurAnd, daruudemergl, fArA de mine n’al sA poţi face nimica.
    - Hal şi tu cu mine, da-A vrei, zise Harap Alb ; deabia te-1 mal In cAlzi, mergând la drum,
cAcI nu e bine cAnd stal locului.
   GerilA atunci se iea cu Harap Alb şi pornesc împreună. Şi mergând el o bucată înainte, Harap Alb vede altă drăcărie şi mal mare : o namilă de om mănca brazdele de pe urma a 24 de pluguri şi tot atunci striga In gura mare, că crapă de foame.
   —      El apoi, să nu bufneşti de rl9, zise Harap Alb) Măi, măi, măi! că multe’ţl mal vâd ochii! Pesemne c’ai-sta’l Flămănzilă. fnameteH, sac fără fund saO cine mal ştie ce pricopseală ar fi, de nu'l mal poate sătura nici pământul.
   „Rlzl tu rîzl, Harap Alb,zice a-tunel Flămănzilă, dur unde mergeţi voi, fără de mine n’aveţl să puteţi face nici o ispravă.
   —      Oacă-I aşa, hal şi tu cu noi, zise Harap Alb, că doar n’am a te duce In spinare.
   Flămănzilă atunci se iea după Harap Alb şi porneşte toţi trei Înainte. Şi mal mergând el o postată, nu mal eaca Harap Alb vede altă minunăţie şi mal mare : o arătare de de om bâuse apa do la 24 de ea-zurl şi o gărlă pe care umblad nu-
mai 500 de mori, şi tot atunci striga In gura mare, că se usucă de sete.
   —     Măi, da al dracului onanăe de de om e şi acesta, zise Harap Alb. Grozav burdâbnn şi nesăţios gătlej, de nu pot să'l potolească 9etea nid izvoarele pământului; mare ghiol de apă trebue 9ă fie In maţele lui! Se vede că acesta’l prăpădenia apelor, vestitul Setilă. fiul Secetei, născut In zodia răţelor şi împodobit cu darul suptului.
   „Rlzl tu, rlzl, Harap Alb, zise a-tuncl Setilă, căruia începu a'l ţlşni apa pe nări şi pe urechi, ca pe nisce lâptoace de mori, dar unde vă duceţi voi. fără de mine de geaba vâ duceţi.
   —     Hui şi tu cu noi. dacă vrei, zice Harap Alb; d’abia nu te-I mal lmciurl atăt In cele ape, II scăpa de blăstemul broaştelor şi ’I da răgaz morilor să umble, că destul ţi-al făcut inemdrele pănă acum. Ce Doamne iartă-mâ, alsă face broaşte In păntece de atăta apă.
   Setilă atunci se ie după Harap Alb şi pornesce tuspatru înainte. Şi mal mergând el o bucată, numai iacă ce vede Harap Alb altă minu-
năţie şi mal minunată; o schimo-nositură de om avea In frunte numai un ochia, mare căt o sită, şi cănd 11 deschidea, nu vedea nimica ; da chior peste ce apuca. Iară cănd 11 ţinea închis, dar fie zi, fie noapte spunea că vede cu dânsul şi Iu mă-runtaele pământului.
   „Iacă, Începu a răcni el ca un smintit: toate lucrurile mi se arată găurite, ca sitişca şi străvezii ca apa cea limpede ; de-a9upra capului mea văd o mulţime nenumărată de văzute şi nevăzute :   văd iarba cum
creşte din pământ ; vâd cum se rostogoleşte soarale după deal ; luna şi stele'e cufundate In mare ; copacii cu vârful In jos, vitele cu picioarele In SU9 şi oamenii umblănd cu capul Intre umere; văd, In sfirşit, ceea ce n'aş mal dori să vază nunene, pentru a 'şl 09teni vederea : văd nişte guri căscate uităndu-se la mine şi nu 'ml pot da seamă de ce vă miraţi aşa, mira-v'aţlde... frumuseţe-văI (Va urma).
TIMPUL
  A Pşit di sub pr^să:
NOUL a/TETOID
de
   CALIGR APHIE ELEMNTAKĂ
                                                                                             pentru usul claselor II, III şi IV primară
                                                                                           Je G. Al. Zamphirolu profesor de desemn ţi caligrafie.
                                                                                                      PREŞUL 20 BANI.
   De vGniJare la t<5te Librâriele iară depositul s8 află la Liurărielo, L. Alcnlai calea Mogoşâiel No. 18 ţi L. Steinberg strada Carol I So. 40.
dualitatea cea mal bună numai tufan fi fag tăiat şi adus la domioiliD ou 75 FR STEISTJElSrTTX. a magasia de lemne a Ini Lessel, lingi! (ţara Tergovifte, vie-n-via de fabrica tutunurilor Cominijile ae priimeac fi la Typografia Thiel & Weiaa, palatul Dacia.
Băile din Zaizon!
   Plăcintele băi de la Zaizon ne află intr’o vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor on aerul pur şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari afl puţine rivale peste tot globul: Fon-tâna de iod, forte plăcută la beut; isrorul fontănel lut Ludovic, cftt se p6te de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cart de 35 de ani aii dat cele mat nne inerose resultate escelente de cură. F'le afl îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerita pentru a priim» cn demuitate pe âspeţil sfii Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde e’afl făcut din nod reparaţiunl, şi Bub-semnatul are onâre a invita pe onor. public a corceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te mnlţămit. — Informaţiuni mal de ap râpe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncnrescl.
Zaizon lîngă Braşov. J. LATZIN,
                                                                                                                                                                                                                       arendaşul băilor din Zaizon.
CE SE POATE CAPATA:
                                          PENTRU » FBAIVCI
LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
LINGERIA DIN VIENA
Calea Mogoşdiel Palais „Dacia“
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentra
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
50 bani:
3 franci
4 franci
5 franci
5 franci
6  franci : 5 franci; 5 franci: 5 franci 5 francii 5 franci:
5 franci;
6  franci: b franol : 6 franci: 5 franci: b franci: 5 franci: 5 franci:
5  franci:
6  franci: 5 franci: 5 franol: 5 franci: 5 franci: 5 franci;
Pentru 10 franci: Pentru 16 franci: Pentru 20 franci : Penlru 20 franol
Pentru 18— 25 Pentru 55— 68 Pentru 15 — 108 Pentru 115—110
I eot Pichet de vară.
: I pireche papuci de bale.
50 bani; I pftreche pantaloane pentru călăreţi.
2 fefe de masă, colorate, de a|ă curată.
: 2 garnitura colorate de dame.
12 gulere engl., in orl-care fason fi mărime.
6 părechl ciorapi patentate.
6 gulere moderne pentru dame, după alegere.
12 batiste albe de pânză adevărată.
11 batiste bine oolorate tivite |i spălate.
6 prosdpe de p&nxă curată.
6 şervete da masă de pânză adevărată.
12 şervete albe de ceaifi.
1 cămaşă modernă, simplă săă brodată.
2 batiste cu monograme fin brodate,
1 batistă francesă fin brodată ou dantele.
1 oonet de damă.
3 şorţuri oolorate pentru dame.
3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
1 garniture fine şi moderne pentru dame (galera) şi manşete). 1 camison modem brodat.
1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafti.
1 oămaşă adfl o pereche de ismene d® damă, bogat brodate.
1 cravată de damă, adevărată Crdme-Dentelle.
1 fustă costum plissd.
1 bucată Talpan.
I bucată Robe d’enlantş de toile.
1 bucată Tartan engles de 5 coţi.
: 24 coţi Pichet.
: I bucată Manta de baie.
franci :  1 bucată p&nză de Ramburg,   de   36—45 coţi,
franci :  1 bucată p&nză de Belgia de  60 coţi.
franci:   1 bucată  p&mă Corona de 58  coţi.
franol :  1 booată Toile Batiste frances,
                 Calfa Xogoşâlel Palatul „l)aeia“.
Cominfil» din diatrictn Însoţit» cu preţul respecţi* se vor etectoa foarte grabnic eensoiinetes.
STK A. O
     ă CAROI
     ,LA STfcUA ALBĂ*
AVIS IMPORTANT
                                             întâiul fi renumitul Magasin de
■ rai"- s
IMCiLTlAMISTS PEBTRD BARBATI, BABE SI COPII ;
                                                    sub firma
                                                                                              GOLDSTEIN
                                                  ,LA 8TEUA ALBA“
                                                                                                                 8trada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de Sigismund Prager.
Sosindu’ml de curdnd dîd cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cn care
stail in relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dup® f&sdnele oele mal modeme şi lucrate mi cea mal mare soliditate, d. ®. pentru Dame: Poloneae cu
                   _                            soliditate, d. ®,
nasturi ia Ut* formele, Sandale, Pantofi, «ol.; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot cţ b® aţinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastic fi altele, vâ rog a v8 convinge de adevăr Acostă magaaie este una din cele mal vechie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţiune de cele mal frumdse pentu soliditatea fi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că fi în viitor voiQ fi onorat cu Clientela D-vâstră.               PHIL1PP GOLDSTEIN,
                                                                                                                                                                                               Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis de 8igismund Prager »La SltSua albă.4
W
                                                   TEATRUL DE VARĂ
GRADINA OUIOHARD
Antăjl şi In Be-care spectacole
Mae frâmcese si germane
Compania dramatică dirigială fi cu concursul artistic
                                                                                                                    al D lui M. PASC ALT
   LECŢIUNI PARTICOLARE
                                                                                           de
                                                                            Ivi A. T E 3VE ATICI C. Brailoiu, (iul
                                                                                   47 Strada ScauneU 47.
ANUNCIU
Călătorii la Braşov pot afla la institutul
                                                                                   Băilor de aburi de acolo, In dosul gimnastului român,
locuinţa curate fi biue mobilate, cu privirea spre grădină, precum fi grajduri de cal fi |opron pentru trăsuri, cn preţuri forte moderate.
                                                                                                                                                                                                                       Direcţiunea biiler de aburi din lirajov.
Un profesor
vat academia ee oferă a preda

iu următbrele sciinţe:
  Deeemn fi pictură, geometria, matematica şi ingenere t6te eciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra iu fcolele euptriore. Afară de aceate va putea da lec-ţiuni de piano, de limba francesă fi engleeă. A ee adresa Strada Virgiliu No. G bis, vefi la Tipografia Thiel & WeieB.
A egit de sub Litografie:
CHARTA RESBELULUI
                                                                                              in limba Română lucratâ In 6 culori, fie care sta în deosebită culdre cu deşluşirile lor
                                                                                                 de vănţlare la tâte Librăriile cu preţul de
                                                                                                      tiO BANI ESEMPLAKUL
                                                                                                           D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială & Iul
                                                                      ELIA GRASSIANY C-nie
                                                                    Strada Şelari No. 10 Bucuresol înaintând şi costul pentru câte esemplare dorOBC
                                                                                                         a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus au rabatul de 20 la sută.
0 LOUOU l'DTERE DE 8 CM
este de venŞare cu
                          preţul fârte eftin prin Domnu C. SIEBRECHT
Bucuresci.
FABRICA
de
CHARTIE MECHANICA
                                                                                               de la
ZARNESCI, LÂNGĂ braşov
produce chartiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele maî mari usitate pentru cjiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402.
FRUMUSEŢI!
 FRÂGEpiMEA TINEREŢEl A PELtl
Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel
n aă recunoscut de t&t® damele cea cercetată de autorităţi, escelenta, nevătămătdrea şi adevărata
avjssante
de Dr. LEJQ88B, Paris.
                Acest mijloc de purlficaţiunea pelel, recunoscut In t6tâ lumea, s’a arătat ca cel mal bun fi cel mal activ din t6te mijldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pefe de s6re, coloritul s6relul, roşeţa, pete galbene, precum şi tote necurăţeniele pelel- RAVI8-SANTE dă pelel o frăgezime a tinerelei forle frumosă rosa-deschisă şi ca de catife, face peiea şi mânile alb-lucitor şî delicat, este recoritdre şi păstr&jă pelea fragedă pănă in vîrsta cea mal înaintată.        "
  NEFALSiriCAT se găsesce în Bucuresci numai la d-nu BRUS, FARMACIA LA SPERANŢA.
  PPEŢUL: I flacon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr.
  Deposlt general la H. SCHWARZ, Budapest M arie Va’criegasse No. 9.                       595.
                                                                                  A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                                        |i se află de vcmjar®
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                                               l>
                                                                                    LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
  ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
do
dimitrie a. sturdza
                                                                          Preţul 2 Lei n.
UD
                                                                                                                                                                                                             care cnn6sce lş bineşi a practicat mai mnlţî anî Rtndiele programului iceal, doresc© a preda lecţianî particulare.
   A să adresa Ir admenistrnţiunea acestei (Jiar, Palatnl >Dacia<.
AMA

SOCIETATEA DE ASSIGURA11E

FONDATA IIST ANTJD 1822
    Aducem la ounoscinţa onor. public, câ societatea assigur^zâ contra daunelor provenite de incendii! la clădiri şi obiecte misră-6ce; contra daunelor causate prin grindinâ, şi contra daunelor arnsate mărfurilor transportate pe apă.
    Asemena assigur6<Jâ $estre pentru copil In tdte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
    Informaţiunile se dâ la sub-scrisa agenţiâ generală şi la a-geniţile el de prin districte
                                                                     Agent general pentrn România
                                                                ADOLF WEINBERG

Colţn stradeî şi curtea vehcîe (hann roşiii).

■■ ! ■ !

LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                PALATUL .DACIA.*
                                                           şi la t6te librăriile din ţtţră
se află d0 vgnejare :
METODA DE CDfiA NATURALA
                                                                                                       drept contrast la
VĂTĂJIĂBILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                             8ingura şi sigura pază contra morţel premature şi lângezirel cronice de
                                                                                                     Aug. Wilh. Kfinig.
                                                                                                 PREŢUL 2 LEI NUOI.
                                                                REGULILE
                                                              CE THE DUEPApiTE
                                                                     pentru a
AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA
     PRE'JUL 50 CENTIM.
E 8 P O 8 I T
STRADA
EPISCOPIEI No. 4
LA .STBDQDBILE NEGBD*
0CASIUNE RARĂ
vinuri naturale
                                                VECHI PE 4, 8 §1 11 ANI
X KT FLACOANE SI C XX OCAUA
                                                Cu preţuri fdrte reduse şi neauzite păne acum
                                               INDIGENE ALBE SI NEGRE
De Cotnari > Drăgâşanl . Odobeşiî
De Dăli Mare Misohet Ra^eohla
VINURI STREINE
Băşicată Mearu Vârtei Tâmâibsă
De Champagne . Bordeaux
            en gros şi en detail De Rhin             il Malaga
Cherrş
Muscat Lunel
                          » Ungaria ||; Madera
                                                                                                        Nu p6te concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesoe pretai lor.
    NB. Liqueururl, Diferite Cognaourl vleux şi fin Champagne. Ţuică veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana.
TVt. THEODOBESCU.
CEL nVL_A.I                LdZ^-C3-ja.SIIsr
DE
HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA
                             „A. LA BELLE .T^FtlCXTSri^FtB"
             o ** E] wr « ■« mj m wm a mm
                            20, Colţul HulcvardnlnT şl Strsdol Mogoşdiol, Ciutolo Grocfinn, 20
            ESPOSITIUNEA DE HAINE
invit pe Onor. Public sâ bine-voiesc.â a visita magasinul mefi, unde va găsi o Esposiţiune ^e haine o o nf eo | i 0 n a IB co™ n'a f°st in('ă ’n 8u,uresr.l. şi anume
                   COSTUME COMPLECTE
REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE
din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţft, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse tn Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdie! şi Bulevardului
                        şi se pdte convinge orl-cine câ am remas fidel devisiel aceRtul magasin:
                  COLTSTJdVi; MABE SI FBETITJRI FOARTE MODERATE.
                                         Joskip          cjm
                                             .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţnl Hnlnvardulul fi Stradeî Mogofbiel, Canele Grecenn 20.
Tipografia Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*