Nr. 18 îi. DUMINECĂ. 1* AUGUST ANUL 11. 1*77 ABONAMENTELE IN TUTA RONANIA : . . I- » <8 re 6 luni ....!!.................. re S .......................* * 151 P* an 1* an TN îfTHADfATAT*: ikscrtiuni 31 «cun: . . 60 T JL L,».. A* no HWr« p^tit. padina IV. 30 b«»1. pe plg]Bâ fii, 80 bani, pe pagina II, 3 lei noi. Declame 2 lei noi linia. Un număr In Capitali 10 bani. ESE IN TOATE ZrLEtE DE LUCED. Biuroul Ko In Vienna, Eachenbachgaaie 11 j L. I^amS A Comp. In pafta fi Ham» LaflUm-Hmlher A Comp. In Pana. Scrisori n*francate na se pnneae. Artisolele nopablicate ■« Tor arde. Un număr In Districte 15 bani. Cnrsnl de llaoirud, 11 A lignit Oblig. Rurale........... W»A Wt 9 Domeniale . . . "HV» 771/% Credit funciar rural . . 18'jt 13>A . , urban . 66 — Iipnr. municipal al Capit. 75 — Obfc*. Penai!............lift — Oblig. Dania..............200 r- 9 Romani a .... 45 — Impr. municipal eu premii - —r Renta Itomftnft ..... — — Pana 3 luni............9935 — Londra » .........25101/* — Viena * ......... — Uerlin , . . . . Iî2l/a T Cura ol de Ticnii. 24 August Metalioo.......................... 65 Naţionale.....................6fl 80 Renta In aur.................. 74 9J lsm...........................112 — Acţiunile bAncel............. 833 — CrediturT ...... .185 — London.............., . . . . 120 50 Obligaţiuni rurale ungare . . 74 25 , ternevrar . . , . 74 50 > tranulvane . , . 78 90 Argint In mttrfnr! ..... 105 35 Ducatul......................... 5 7*‘/a Napoleonul...................... 9 66 Marc 100 59 15 Canini d« Berlin, 24 Augu«t Acţiun. Cftilor ferate romftne . 15 75 Obligaţiunile romftne 0%, .58 — PrioriUţile C. fer. rom. 8% ftl 70 împrumutul Oppenbeim ... 85 60 Napoleonul.....................16 3o Vienn, termen .lung.............— — Paris > scurt .... — Caleodarnl «filei Duminecii 14 (26 August). Patronul filei: Profetul Michea. R£*ftritul sdrflîul : 5 ore 17 min. Apusul sdrelul: 6 ore 48 min. Fascie lunel: Luna Plinii. PLECAREA TRENURILOR BncoreticV ftncâva Bueurescl .... 8.15 n 10.— Ploescl .... 9.50 n la.Oft Brftila . . 1.53 n ft.45 Tecucid . , 4.89 n Roman..............9.05 d Susura, sosire . 12 03 d linca reBcl — Torc Io rora Buc u rea ol Piteşti.......... Slatina.......... Craiora........... Vdrcioro^a, sosire . 8.-s 11.21 ţ . 2.— 1 . 4.17 . 9.01 n 7.1 S 11.40 4 54 9.ft5 b 6.05 n 10.15 n 8 ncA t a—Bncn r«KcI 8uc4ra..........5.11 4 6.46 Roman......8.45 n 12.10 Tecueifl...11.30 n 5.10 Brftila ..... 3.08 n 8.10 n 8.58 Ploescl....7.12 d 2.45 Bucureşti, sosire 8.30 \ 4.30 VercleroTa—Bncnreecl VflrciorCTa Craiova . . . . Slatina........... Piteftl .......... Bueurescl, soeire 6.45 11.44 , 1.51 4.42 7.40 7.15 J 11.20 «l BncnrMcT—«largii Bueurescl...............9.15 Giurgiu, sosire.........11.35 Glnrgla— Itncnrescl Giurgifl..................T.î6^ Bucarescl, sosire . . . . 9.48 <3 ttalaţl Barbeţi Galaţi.............1.20 n 8.25 d Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— q Bărbaţi—Galaţi Bărboşi............2.55 n 6.25 n Galaţi, sosire . . . 3.80 n 7.— n 6.05 n 8.27 n 4.55 d 7.17 n 7.30 4 8.05 n 7.25 n 8.-4 SCIRI TELEGRAFICE din FOIIaE străine ConataBtlnopnl, «0 August. Dapft «ciril6 priiraite de la Mehemed Aii Paţa «rl a amt loc la Iaghiaeler, ni departe de Djoma, o inenen.ra favorabil® tur. oilor. P'aa acum na e’a publicat nici o depeţe oficiale, care ar adeveri ţ tiran despre operarea juncţianel latre corpal Ini Mehmed Aii ţi ace'a al Ini Soleiman Paţa. —Dnpî ţtirile priimite de la Mnkhtar Paţa, roţi» »r fi perdnt în Inpta de Sâtnbîtă 1500 oameni ţi mal mnlţl prizonieri, eara perdersi tnreilor e de 115 morţi ţi 342 rîniţj. r«natantlnopel. 20 August. Agentul *erb*ee Krizticl a declarat aztSzî Porţii, eS gnvemnl Serbiei nn are nici o cnnoaoinţă despre intenţinnea ce se pretind» el ar avea Rnsia, de a-ţl trece o parte din trupe peste teritorial serbeze. De asemenea el desminte ţtirea, cS guvernul F?rb“zc ar fi hotărât a lna parte la tnnstAntlnZpol, 20 Augast. In cercările militare de aici se asigură, ’ ca eentinţa tribunalului marţial contra fortului comandant de la Slţtova ţi Târ-nora, Mehemet Aii, a fost pronunţaţi ţi in coreod ee va prezenta snltannlnl apre întărire. Paris, 21 August. Intrnnindn-se consiliile generale, jnrna-lele comnniti ţtirea că membrii lor republicam I vor rota protestări in sensul fo-, stei steag! parlamentare. Asemenea protestări ee eigneleazS cn deosebire din Mar-eeille, Anxerre, Blois, Verfailles, Pijon, 1 Donai, Banvais, Desnncan ţi Lyon. Consiliile generale din Eonen ţi Orleans aQ respins moţiunea, în care membrii republicani prop^ueafi a se rota nn protest con-■ Ir» convocării sesiunii, ps care o privesc va ilegală. I.ouAra, îl August, ^DnpS ştirile sosite din Ktiro, Khedivul ar fi cernt ca dnpS incheerea pîcii, Poarta să scateasoă Egipetal de sarcinile pe care i le-a impas Sultanul Abdul Aris la anal l^GS fi anume să permiţă guvernului e-giptinn a-ţi construi vase de rssboifi mai mari. Se asignrâ că Poarta e dispusă a e-vamiria această cerere. Cataro, ^0 Ausgust. ^ r» noaţ>i«t după ce nt bombardat ra-dnta de Radianţa in cnrn de trei ceaRurl cn cinci tunari, mantunaKrentf att dat năvală. Trei Bn^ ,0lOntarî afi luat parte la acest atac ţt garniaone de 150 oameni e’n retras dopă 0 scurtă mistenţă la NiceicI Perderile sunt în ambele părţi neînsemnate. Cataro, 31 Aug" t. Vre-o 9000 turci m»I trupe iregn-lare, înaintează de la Crkvice ,,,re Ie.er», cn scopul de a drgagia prin adeaetă manevră fortăreţe NicsioL Muntengrenil, spre a-I impedeca in înaintare, 8U Inat’poei-ţinni la Isera ţi Brieiţa. 8t Petarsbarg, 2l August. Se comunioff oficial din Gornistuden de I» 20 Angnet : După ce n’a iebntit cu atacul săli asupra trecătorii de la II >înkioj, Soleiman Paţa pare a roi să atace alte trecători din Balcani. Din Alexandropol se romanică oficial următoarele : Spre a distrage pe Mukhtar Paţa frţă cu miţcările pe cari Tergukas-safT le face contra lai Ismail Pm». Loris Melicofi a făcut la lâ Angnnt o demon-etraţinne contra posiţianilor Ini Makhtai Psţa. Nelinecit prin aceasta inimicnl ’ţî-a adunat toate reservele, pe cari le avea tn dosnl posiţinnilor ţi 'ţi-a desfigurat toate pnterile. Dopă o luptă mal delnngată de artilerie, ce s'a urmat cn deoi bire în cen-trnl ţi in aripa stângă ţi dnpă nn ţir ds încăerărî cn infanterie ţi cavalerie, care aS avut loc mal ales pe la înălţimile de la Balţaua Iagna, comandate de colonelul KomarofF, sosit de cărând de la Ar-dahan, avant gardele noastre aii remasîn lagărul de la Kulverdan, enră grosul armatei s'a retras la Kurukdara. Perderile noastre sunt un ofiţer ţi 60 soldaţi morţi, 8 ofiţeri ţi 230 soldaţi răniţi. In noaptea de la 19 spre 20 Angnsf, Generalul Tţar-ţsavadse, plecând cn o coloană de cavalerie din lagărul de la Baţkadiklar a înaintat spre satnl Bnlanoff pe mala! drept al părSnlni Snbotin ţi a năvălit asnpra n-hnl corp de cavalerie turcească. Inamicul a perdnt 60 morţi. Un ofiţer ţi 6 soldaţi aU fost prinţi. Multe arme aă căzut in manile învingătorilor. Dnpă ce bateriile inamice aă deschis focal, cavaleria noastră s'a retras in lagărul ei. Din partea ruţilor doi ofiţeri aQ fost ootnsio-naţl. Kt l’stersbnrg, 21 AngsuL ‘Invalidai Rnsesc,, annnţă : Adinnctnl Mareţalolnl de cftmp, Generalnl ajuntant Baranzeff s'a întors de la inspeetinnile, ce a făcut la fortăreţele depe ţărmuri! balticei; Wiborg ţi Sweaborg, ţi a găsit toate in regală. Baranzeff a exprimat comandantului ţi ofiţerilor mulţumirile sale. Csnstantlaopsl. 21 August. Mal mnlţl ofiţeri egiptienl aQ sosit io Silistra ţi a conferit mai multă vreme cn comandantul acestei fortăreţtr. Se asigură că era vorba despre nn atac comhinat corpului egiptian şi a garnisoanel din Si-listra aeupra posiţinnilor rueeţti de la Ra-hovs.— Relativ la cererea ziarnlni ‘PLare de Bosphore, de a ee isgoni toţi călugări rnţl de pe sfantnl mante, ee asignră in cercările greceşti de aici, că încă acnm câte-va săptămâni călugării aQ trimis Pv triarchnlnî ecumenic o adresă, in oare declară că nici o dată nn aQ agitat ţi nici nn vor agita contra gnvernnlni otoman. Ccnstanttnopol, 21 August. De oare-ca se vor cere trei luni de zile penlrs transportarea corpului de 35,000 oameni de la Bagdad, la campania anului curent acest corp nn va putea lna parte Ministerial de resboiO a lnat insă măsnri ca eă ee rechlzete cal pentru acest corp, de oare-ce cal, de care dispunea, aQ fost transferaţi aproape toţi la armata din Bulgaria, Ruşii aQ adunat tn Medjidie provisiunî pentru earaă pe seama unul corp de30,000 oameni; acum eară-ţl transportează aceste provisiunî mal aproape de Dunăre. Zare, 19 August Baronul Eodich a sosit astă dimineaţă de la Triest in acest oraş. Berlin, 21 Angnst. Bisnmrck a conferit erl seară cu minis' trul Bulow şi cu Radovif ; astă dimineaţă v plecat la BabelsQerg spre a raporta împăratului. ■alta, 21 August. Vapoarele de reebol englezesc! ,Wyec ţi .IlotBpnr* aQ sosit aici ţi peste puţin aQ plecat la flota din Besilc-Bnl. Vasal cairasat ,Azinconrt* de asemenea a plecat la Bcsica-Bai, luând instrumenta pentru cel puţin 500 săpări. Constantine pol, IR Augast. Dnpă jagenţia Havas* o o«ată de cerchezi ar fl ocupat gatul Şipca. Oficial nu s'a confirmat ancă această ţtire. Tlflls, 20 August. Cetele lui Al'beg sQ fost bătnte lângă Cnreloi. Alibeg a fugit la Tauseu, a foet insă prins ohiar de cătră mnhamedan! ţi predat ruţilor. Şoseaua de la Tiflis la Manglis ţi Ar-dahan s'a terminată. Ragusa, 20 August. Principele Nichita a provocat pe Nicsi oeni pentru ultima oară a capitala ţi se crede că el vor capitala cit mal cărând SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Agenţia Havas). — Serviciul la 24 August. 4 ere seara — Paris 24 August. Chedivn! Egiptnlnî a cerut'Porţiî drep-tnM" de a forma o marină de resboifl resplată pentru ajutoarele militare ce i-s trimis. _ Misiunea generalnlul Padeşifif a căzut la Belgrad. Coontantlnopol, 23 August. Mehemet-Ati annnţă că o incăerare in semnată e'a facnt erl în apropiere de Gin maia. Rnţif atacând pe *nrcî din mai mnlte părţi aQ fost respinşi. Se annnţă că lnpt» e'a început erl la Şipk». Rnşâ ar fi pără sit strâmptoarea cn sceit nnme, pe care ar fi pns mâna Soleiman-paţu. RuţiI s'ar fi retgas asomenee din strâmptoarea .Deniir Capii* (Poarta de fier). Rasseim-paţa a scăpat pe Mnsnlmanil din oraşul Agi» lângă Şipka. St afirmă că Poarta a trimis Ia Athena o notă relativ la brigandaginl ce bântne graniţa. Poarta cere de la gnvernnl din Athena ca eă pne capăt acestor brigan dagjmri. O telegramă a comandantului din La riesa cn data de erl anunţă Bdrobi rea 200 briganzi greci, din vecinătatea nces-tnl oraţ. Abdnl-Kerijn paţa apare astă-zi înaintea concilinlni de resboiQ. Calafat, 24 August Erl dimineaţă, iipre zori, şapte bărci tur oesci încărcate cn oştiri, cercară, susţinute de doă companii ţi de patrn tnnnrl aţe zate pe rîpa dreaptă, de a ocnpa o inenlă, lângă \idin. O companiă română care afla în faţă pe ripa stângă, deschide asn pra inimicnlnî un foc viQ, care ’l opri d* a se aşeza in ostrov. Lupta ţinu aproape până la şapte ceasuri şi jumătate dimi neaţa. Restnl zilei bateriile din Vidin tra seră asnpra Calafatului fără să producă vr’o pagnbă serioasă. Inamicul face pregătiri pentru o noă încercare. Giurgiu, 24 August. De la mieznl nopţii ţi până Ia trei ceasuri de dimineaţă bateriele rnsesci da la Slobozia ţi Pirgos bombardară merefi Rusei ncal. Tnrciî aQ răspuns la focul Ruţilor. Popnlaţiunea din Ginrgiu a fost vestită a părăsi oraşul. GoralstudenI, 24 August. Generalul Dorojenski anunţă din trecă-toarea de la Şipka că la 21, Raţii aQ respins asalturile Turcilor, cari ee prelungiră până la mieznl nopţii. La 22, la 5 ceasuri de dimineaţă, Turcii reîncepură focul. Dar aciind din espe-rienţa din ajun că un atac de front n*ar putea reuşi, aşezară la o mare distanţă 2 baterii destinate a bate contra baterielor rnse. S’afl văznt in acelaşi timp încercân-du-se de a înainta prin ajutorul şanţurilor ţi drumurilor deschise. Focul nu încetă de o parte ţi de alta de cât la şapte ceasuri dimineaţa. In noaptea de 22 spre 23, Turcii aQ deschis de doă ori focnl; dar Raţii nn răspunseră. Perderile Ruşilor în zina de 21, aQ fost 200 oameni, în 22, aQ fost eu mult mai miel. La 23 Angnet, la opt ore dimineaţa, Turcii atacară din noQ trecătoarea de la Sipka. La plecarea cnriernlni, nn atac in-tâiQ fneeee respins ţi Inpta conlinna. Gsralstudeul 24 August. La 22 August, Turcii atacară cu puteri considerabile Jaelarnl din care goniră doă batalioane rnsesci. Comandantul corpului nl 13-lea, ordonă generalului Proforof de a relua această posiţiune. Ordinal fa in dată eeecntat cn toate că eraQ zece ora noaptea. Regimentul din Sofiia lnă cn asalt posi-ţinnea, neperzând de cât 23 oameni. Focal ţină toată noaptea. La 22, des de dimineaţă. Turcii atacară din noQ poeiţiunea de la Jaslar, dar aQ fost respinşi de trei ori pe toate punctele de regimente!» Niewskv, Sofia ţi Bolholf-skul. Un noQ atac se aşteaptă în acest punct. La Porkioi, Turcii aQ făcut la 22 o mişcare de atac. Nu se scie încă dacă s'a făcut vre-o lovire. La Osman-Barar, Lovcia ţi Plevna, totul este liuiţtit. Ultime seirl ţie pagina IlI-a BUCORESCI K AUGUST o ocupă trupele lui Soleiman Paşa, nu e practicabilă pentru tot felul de trupe. Pentru a-şl trece dar tunurile şi furgoanele, Soleiman Paşa trebu şte să c&ştige cu ort-ce preţ una dintre cele-lalte trecători mal practicabile, ast-fel va fi silit a privi inactiv, cum corpul lui Osman Paşa ajunge a fi tot mal mult împresurat şi In urmă chiar nimicit de către trupele ruseşti. Atacul, pe care l’a făcut asupra posiţiunilor ruseşti din strlmtorile de la Şipca trebue să fi fost foarte lnverşiunat, şi după-ce Turcii au fost respinşi In două rfinduri, perderile lor tre-bue să fi fost enorme, de oare-ce In luptă cu Muntenegrenii, Soleiman Paşa ni-a Încredinţat, că e Îndărătnic şi nu ştie să cruţe viaţa omenească. Căt pentru atacul, pe care trupele lui Osman Paşa l'all făcut din Selvi, el nu putea fi d»căt a diversiune , făcută cu scopul de a reţine o parte din trupele ruseşti, pentru-ca să nu poată veni Intru ajutor apărătorilor din strimtori. La Selvi, Osman Paşa nu poate să aibă mat mult de căt c&te-va mu de oameni. _ In urma luptei de la Şipca, înţelegem, pentru ce de atăta vreme turcii din Bulgaria staQ inactivi. Cătă vreme corpul lui Soleiman Paşa nu va fi trecut Balcanii spre a putea coopera cu cele-alte patru corpuri, ori ce acţiune ar fi din partea turcilor a greşeală din cele mat mari. E dar probabil, că, după ce a fost respins Io două răndurl, Soleiman Paşa va face noi Încercări spre a străbate prin vre una din strlmtorile mal practicabile ale Balcanilor şi că deocamdată acţiunea turcească se va mărgini la linia B&lcaniior. Oăt pentru ruşi, interesul lor este de a ţinea pe Soleiman Paşa dincolo de munţi, cătă vreme nu se va Începe lupta decisivă pe cămpii’e Bulgarei. Şi dacă aceasta luptă se va petrece In lipsa corpului lui Soleiman Paşa, linia Balcanilor nu mal are pentru turci de căt importanţa unei linii de retragere şi Soleiman Paşa, In loc de a ataca, va trobui să apere trecă^orile Balcanilor. După-ce turcii ne făcuseră să credem, iă Soleiman Paşa este aproa-de Tărnova, deodată, ca din senin, ne vine ştirea, că el a fost bătut atăt In strlmtorile dela HainkOi, căt şi In cele de la Şipca. Adică tot e mal greii a trece Balcanii, de căt a străbate prin Muntenegru. Faptul e do o importanţă cu mult mal mare, de căt am fi dispuşi a crede. Nu mal rămăne indoailă, că tre-cătoaroa dela Uain-Boghaz, pe care In zilele trecute comunicasem după ziarele streine, ştirea, că Principele Bismarck ar fi sosit la Salzburg şi ar fi plecat la Oastein. Negreşit Bismarck are să plece la Oastein, pănă acum Insă el nu a plecat, ci precum se vede din depeşa publicată In altă parte, după ce a conferit cu BiTlow şi Ridovitz la Berlin, s’a dus la Ba-belsberg că să raporteze împăratului. Ziarele din Viena comunică ştirea, că la Oastein, Principele Bismarck ar T I M P O L avea aii ae întâlnească cu corniţele Andrassy, care de căte-va zile petrece In Stiria, nu departe de Qaa-tein. Ziarul .Teuips* comunici un episod cel puţin interesant despre petrecerea Mareşalului Mac Mahon in St. L6. Anume, preşedintele Camerei de comerţ din St. Lo voia ai ţie un discurs de primire si, (lupi obiceiO, a comunicat Prefectului discursul, ce avea de gîtnd se ţie, In scris. In genere discursul era loial, era numai că Preşedintele Camerei de Comerţ rugi pe mareşil sil puie cit mal curând capăt crisel, in care se afli FraDţa.— Cetind discursul, Prefectul ’I zise: „Prea bine, dar noi am ho t&rit a nu ţinea astă daţii discursuri.' Preşedintele se mulţumi cu acest respuns. Care fu Insă uimirea lui, cănd vâzfi că atilt primarul, cât şi preşedintele Consiliului genernl In-timpinâ pe Mareşalul cu discursuri lungi!? Dupâ „Gaulois* guvernul ar fi constituit o comisiune de oameni competenţi, Însărcinând-o să se pronunţe, intru-cât discursul ţinut de câtril Gambetta la Lille involvă fapte , pe care codul penal le pedepseşte. Ziarul vienes „Presse* comunică din Pera urmâtoarele: Consiliul naţional bulgăresc e foarte deprimat in urma ordinului , prin care Poarta depărtează dela funcţiunile publice pe toţi bulgarii, lipsind prin aceasta pe poporul bulgar de egalitatea de drepturi faţă cu cele lalte popoare din imperiul otoman. Deasemenea bulgarii se tem, că exarchatul bulgăresc va fi desfiinţat, de oare-ce patriahatul grecesc pune toate mijloacele In lucrare spre a face ca biserica bulgară să atârne earâ-şl de cea grecească şi spre a o lipsi de independenţa, pe care a câştigat’o prin influenţa rusească. Ast-fel amploiaţii bulgari acum numai aşa se pot scuti de destituire, că aduc atestate do la patriarchatul grecesc, In care este arătat ca făcând parte din biserica grecească. Des6inţându-se apoi exarchatul bulgar, consiliul naţional bulgăresc Înceată a mal funcţiona Hassan Paşa la CliisCiulfi. Un păstor evangelic din ChişinăCi scrie despre Hasan Paşa urmâtoarele. „Sosind ştirea, că Sâmbătă, la 21 Iulie vor trece mal mulţi prisonierl turci prin ChişănăQ, s’a stîrnit o viuă agitaţiune In Întreaga populaţiune. Această agitaţiune a crescut apoi mult, când s'a respândit ştirea, că Hassan Pasa, fostul comandant la Nicopoli, va avea să rămăie cu locuinţa In ChişănăQ. Mulţimea se Îndesea In valuri spro gară şi, fiind tocmai Sâmbătă, cu deosebire ovreii erau In număr enorm. In sflrşit trenul a sosit şi mulţimea privea pe Turcii prinşi ca pe nişee minuni. Dacă s’ar fi plătit pentru intrare, s’ar fi putut aduna o sumă frumoasă pentru vreun scop de binefacere. In ziua. In care nfi sosit prisonieril, guvernul a ordonat să se caute un dragoman bun. prin a cărui mijlocire s’ar putea Înţelege cu Paşa. M’am bucurat de a-I putea servi în această privinţă, de oare-ce cunoşteam pe un anume D. Brun, care fusese ataşat la ambasada din Persia şi pe care i l’am trimes imediat, de oare-ce ştia bine turceşte. — Hassan Paşa a mers apoi Însoţit de un maior şi de un alt ofiţer la Guvernatorul, unde atl găsit pe D. Brun. Hassan Paşa este .un om mal In vlrstâ şi face o impresiune pe căt se poate de plăcută. El pare a fi mărginit In cultura sa, cel puţin astfel se vede din conversaţia lui. Anume, turcii mal culţi foarte adeseori întrebuinţează cuvinte arabe; Hassan Paşa vorbeşte Insă curat dialectul turcilor comuni. El ne-a vorbit despre primirea binevoitoare, de care s’a bucurat din partea Ţa rulnl şi era mişcat de tratamentul, de care a avut parte ea prisoner Intrebându-1 Guvernatorul, dacă doreşte ce va. el a respuns că nu are nimic la sine afară de uniforma, pe care o poartă. S’afi luat numai de-cftt măsuri spre a-1 prevedea cu cămeşi, haine şi alte lucruri trebui toare. Hassan a cerut apoi Încuviinţarea de a scrie soţiei sale. D. Brun a tradus apoi scrisoarea, în limba rusească. Hassan Paşa are ■ • singură soţie şi mal mulţi copil. Până In anul trecut el trăi In ScutarI; de o dată a primit apoi ordinul de a pleca la Dunăre, unde a fost numit comandant. De oare ce In streinâtate, nnde abia găseste un om, cu care să poată vorbi, lui Hassan Paşa i se urăşte, a Întrebat pe Dl. Brun dacă nu i-ar putea procura vre-o carte turcească. încă do mult m’am pregătit pentru asemenea eventualităţi şi am cumpărat câte-va evaugelil scrise Iu limba turcească. Prin urmare d. Brun a Întrebat pe Hassan Paşa dacă nu doreşte să cunoas â | principiile religiunel creştineşti. El părea a se bucura de această Intre-1 „Un alt fapt şi mal trist şi mal bare şi la adevăr In curs de abia j caracteristic s’a Întâmplat şi In pri- câte-va zile a citit mal mult de cât jumătate din cartea, pe care i-am dat-o. Dea D-zefi sâ-I fie spre mântuirea sufletului această lectură. Mă tem Insă, că şi lntrânsul evangelia va fi produs impresiunea, pe care o produsese In Şatnil. căpetenia cerchezilor. Acesta, dupâ-ce fusese prins şi ţinut în Închisoare, a cetit cu multă atenţiune noul testament, apoi a respuns : Am cetit cartea religiunel voastre şi m’am Încredinţat, că religiunea voastră e măreaţă şi frumoasă; dar un lucru m’a surprins, anume acela că voi de loc nu trăiţi lu sensul acestei cărţi. Dacă aţi trăi In sensul el, şi alţii ar trece la legea voastră,* Armata românii apreciaţii de un ziar militar lierlines. „Revista militară (Militar - Wor-chen-blatt)* din Berlin publică următoarea corespondenţă din România: „Unele ziare aQ produs mult vuet prin minciunile ce respândese despre Români şi despre oştirile ruso-rornăne. „O mulţime de corespondenţi s’aflâ aici şi am avut ocasiune a face cunoştinţa mal multor dintr’tnşu. De sine se Înţelege că In taberile oştirilor rosiene numai acel eorerpon-denţl sunt admişi cari afi simţimănte ruso file. Aceia cari nu împărtăşesc acele simţiminte stafi departe de cămpul de resbel şi se află prin Bu cuteşci, Iaşi şi Craiova de unde şerifi tot felul de născociri. „In Craiova, întâlnind pe un co respondinte de felul acesta, mi-a po vestit "-’a aflat din isvor sigur că oraşul Giurgiu , * cu ocasiunea bom-bardârel, a fost cu desăvârşire ruinat. Ea Insă replic ându'l că am fost faţă la acea bombardare şi că nu e esact că oraşul ar fi fost ruinat, fam pus In uimire. „Am văzut In Giurgiu ospiciul co munal de sub conducerea distinsu lui medic diriginte dr. Teocliari, care şi-a făcut studiele In Viena, şi pot afirma că In acel ospicia nu se aflafi de cât numai 28 eoldaţl ruşi, parte bolnavi, parte răniţi. „De şi acel ospicia e departe de oraş şi steagul d’asupra lui se poate zări dintr'o distanţă destul de mare totuşi Turcii aa tras asupra lui, îmă din norocire bombele aii căzut In curte şi n’aa eclatat. Aceasta carac teriseazâ In de ajuns modul Turci lor d’a purta, resbel. vinţa gimnasiulul, uu edificia mare în Giurgiu. Prefectul a atârnat d’asupra edificiului, steagul „CrueeI roşii* şi îndată ce Turcii din Rusciuk aa zărit steagul, şi-aa Început tirul asupra acelui edificia, ast-fel In cât l’a ruinat de tot. „Avend bune recomandaţiunl am fost admis In taberele oştirilor ro mâne şi rosiene. Oştirile rusescl le am văzut In două locuri, la Brăila şi Giurgiu, iar oştirea romănâ la Ca lafat. „Că Ruşii vor dovedi şi cu această ocasiune câ’şl păstrează vechia vitejie, nu mă Indoesc câtuşi de puţin. Din causa câldurel soldaţii ruşi sunt îmbrăcaţi dupâ modelul ţăranilor rusesc! , cu pantalonii de pânză albă băgaţi lu cisme lungi, d’asupra o că maşe de pânză albă care e strlnsă prin o cingătoare de pele şi pe cap un ehipifi alb. Nutrirea lor e esce-lentă. „In ţările de la Dunăre, atât de bogate In cereale in cât noi cel din Europa de vest nu ne putem Închipui, aprovisionarea armatei nu e dificilă. Pane şi carne e berechet, astfel In cât cu toate că se află In aceste ţări o armată de peste 300,000 totuşi esportarea zilnică de mii de mB.il de cereale şi de sute de bol tn Europa de vest se urmează neîntrerupt pe la Cernăuţi şi Orşova. „Mii de vite vin pe urma armatei. Nutrirea lor pe întinsele câmpii ale României e foarte uşoară şi de aceea Ruşii nu simt nici o greutate tn privinţa aprovizionărilor. „Dar fiind că în România se cultivă prea puţină secară, intendenţa militară e nevoită a transporta din Rusia pftne neagră cu care e obicinuit soldatul rus. Moralul armatei rosiene e esce-lente. Soldaţii aşteaptă cu neastâmpăr momentul de a intra In foc. Pretutindeni auzi pe soldaţi cântând : el sunt veseli şl sănătoşi. „Armata română am văzut’o la Calafat şi mi-a plăcut mult din toate punctele do privire. Soldatul român e Îmbrăcat după modelul frances safi mal bine zis după cel italian şi instruit după sistemul militar prusian. „Românul fiind de natură inteli-ginte, sunt convins că, cu o bună comandă, această armată - care se află In număr de 60,000 la Calafat, sub un Hohenzollern, Îşi va face datoria In toate privinţele. „Vara, îmbrăcămintea dorobanţilor consistă In pantalonii de pânză, o bluză albă c’o bandă albastră, căciulă neagră cu pene de curcan. Vara poartă opinci. Armele sunt cu ac. Călăraşii afi o lmbrăcâminte identică cu deosebire la cămaşă care are bandă roşiă. El poartă sabie ş’o carabină cu ac. „De oare-ce armata română se află de mult timp In tabăra de la Calafat, esercitându-se In apropierea inamicului şi suferind neîncetat bombardarea, trebue să admitem că oştirile române vor fi escelinte trupe pentru campanie. „Dacă ziarele turco-file afirmă ci soldatul român n’are nici măcar cisme apoi acele ziare nu cnnosc de loc că opincile sunt foarte practice pentru locurile şi clima d’aicl şi că soldatul .■ deprins cu ele Încă din copilărie. „Nutrirea soldaţilor Români e şi mal uşoară de cât a Ruşilor, pentru că Românul fiind din natură cumpătat se mulţumesce cu mămăliga lui ^ilnică. „Starea sanitară a armatei române e escelinte şi am fost surprins că cu tuatâ posiţiunea băltoasa a ţermulul, totuşi n’am văŞut băntuind printre soldaţi nici frigurile nici alte tifoide epidemice. „Ospiciurile, cari sunt In mare număr, sunt pănă acum goale. Pe fiece zi trece In Rusia câte un tren sanitar compus din patru vagoane şi sub priveghierea unul medic. „Inspectorele-general d. dr. Davila a echipat lu mod admirabil un tren sanitar pentru armata română. îngrijirea răniţilor români se face sub conducerea acestui medic distins. „Ambulanţele „CrueeI roşii* vor dobândi şi In resbelul actual lauri bine meritaţi. „Şeful ambulanţelor ruseşcl e prin-cipile Tsherkasky. Acest principe foarte cumpătat şi genial lucrează ziua şi noaptea şi ’şl Implinesce cu scum pătate misiunea încredinţată. „Ambulanţele sunt organisate cu mare Îngrijire şi tn serviciul lor se află uâ mulţime de îngrijitori şi Îngrijitoare voluntare. Uâ mulţime de surori de caritate ah sosit din Ialta, In Crimea, sub conducerea superioară a d-nel MarthaSauinin,şi partesuntdestinate pentru ambulanţe parte pentru ospiciurl. Bogata şi distinsa principesă Lidia Deminofi e ânima şi sufletul acestor îngrijitoare. O vădnvă tânără care şi-a perdut de curând sociul şi copil s’a devotat Împreună cu averea el lngrijirel răniţilor. „ Crucea roşie* română se află sub energica conducere a princepelul D. Ghika care In timpuri pacinice a făcut deja Însemnate sacrificii pentru Înfiinţarea de ospiciurl. Ambulanţele particulare’şi^bine orgonisate afl ln- nmu urauiiiML POVESTEA LUI HARAP ALB DE IOAN CREANGA (Urmare) „Pe unde se găsesc aceste petre preţioase, moşule, întrebă spânul. „Pe unde să se găsească, nepoate , Ia tn pădurea Cerbului. Şi cerbul acela este bătut tot cu petre scumpe? mult mal mari şi mal frumoase de cât aceste. Mal ftntâifi ci-că are una In frunte, de străluceşte ca un soare Dar nu se poate apropia nimeni de cerb: căci este solomonit şi nici ud fel de armă nu-1 prinde; Insă el pe care Tar zări, nu mal scapă cu viaţă. De aceea fuge lumea de dânsul de-şl scoate ochii; şi nu numai atâta, dar chiar când se uită la cineva, fie om safi orl-ce dihanie a fi, pe loc re mâne moartă. Şi ci-că o mulţime de oameni şi de sălbătăciunl zac fără suflare In pădurea lui, numai din astă pricină; se vede că este solomonit, Întors de la ţlţă safi dracul mm ştie ce are de-I aşa primejdios. Dar cu toate aceste, trebue să ştii nepoate, că unii oameni Is mal al dracului de cât dracul; nu se astâmpără nici In ruptul capului; măcar că atl păţit multe, tot cearcă prin pădurea lui, să vadă nu Tor putea găbul cumva? Şi care dintre el are îndrăzneală mare şi noroc şi mal mare, umblând de acolo, găseşte clin întâmplare câte o peatră de aceste, picată de pe Cerb, când se scutură el la şeapte ani odată, şi apoi acelui om nu-i trebue altă negustorie mal bună. Aduce peatra la mine şi i-o plătesc cât nu face ; ba tncă sunt bucuros că o pot căpâta. Şi află nepoate , Că asemenea petre fac podoaba Împărăţiei mele, nu se găsesc altele mal mari şi mal frumoase de cât aceste la nici o Împărăţie, şi de aceea s'a dus vestea despre ele In toată lumea. Mulţi Împăraţi şi crai Înadins vin să le vadă şi li-l de-a mirarea de unde le im. — Doamne, moşule , . zise atunci spânul; să nu te superi, dar nu ştifi ce fel de oameni fricoşi aveţi pe aici. EU pun rămăşag pe ce vrei, că sluga mea are să-mi aducă pielea Cerbului aceluia, cu cap cu tot, aşa cum este împodobit. Şi odată spânul chemă pe Harap Alb şi li zice dut.e In pădurea Cerbului, cum ăl sci tu, măcar fă pe dracul In patru, dar numai de cât eă-ml aduci pielea Cerbului cu cap cu tot cum se gă-sesce. Şi doar te-o Împinge păcatul să clintescl vre-o peatră din locul săfi, eară mal ales acea mare din fruntea cerbului, c’apol atâta ’ţl-e leacul. Hal, pornesce iute, că nu-I vreme de pierdut. Harap Alb — vede el bine unde merge treaba, că doar nu era din butuci ; dar nea vând In cotro ese mâhnit, se duce iar In grajd la cal şi netezindu-1 pe coamă, zice : „Dragul meu căluţ, la grea belea m’a vârlt iar spânul. De-oifi mal scăpa şi din asta cu viaţă, apoi tot mal am zile de trăit. Dar nu scifi zăfi la cât ’rul-n sta norocul. — Nu-I nimica stăpâne, zise calul. Capul de-ar fi sănătos că belele curg gârlă. Poate al priimit poruncă să jupeştl peatra morii şi Bă duci pielea la Împărăţie? „Ba, nu, căluţul mefi; alta şi mal Înfricoşată, zise Harap Alb. — Vorbă să fie stăpâne, că toc-meala’I gata, zise calul. Nu te teme, scifi efi năsdrăvănil de ale spânului; şi să fi vrut, dedemult ’l-aşl fi făcut pe obraz, dar lasă’l să’şl mal joace calul. Ce gândescl ? Şi unii ca aceştia sunt trebuitori pe lume câte odată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi şi d-ta, că al avut să tragi un păcat strămoşesc. Vorba aceea : „părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesce dinţii.* Hai, nu mal sta la gânduri; Încalecă pe mine şi puneţi nădejdea In Dumne-zefi, că mare’I puterea lui; nu ne-o lăsa el să suferim Îndelung. Cum vrei? „Ce-I scris omului, lu funte I e pus.* Doar mare-I cel de sus ! S ar sflrşi ele şi aceste de la o vreme. Harap Alb atunci Încalecă şi calul porneşte la pas, până ce ese mal Încolo departe, ca să nu-I ia lumea la ochi. Şi apoi lncordându se şi scu- turându-se odată voiniceşte, iară-|I arată puterile sale zicând: — Ţinete zdravăn stăpăne, că iar am să sbor : „In înaltul cerului „Văzduhul pământului »Pe d’asupra codrilor „Peste virfnl munţilor „Prin ceaţa măgurilor „Spre noianul marilor ,La crăiasa zânelor jMinonea mi nunelor ,Din ostrovul florilor, Şi zicând aceste, odată şi sboară cn Harap Alb, „In înaltul cerul ni, „VSzduhul pamSntulul; Ş* o ia d’a curmeziş : „De la nori, oitre soare „Pintre luna şi luceaferl, >8tel» mfcndre lucitoarei Şi apoi se lasă lin ca vântul; „In ostrovul florilor „La crăiasa rinelor ,Minunea minuntlor T I M P O L fiinţat asemenea şi Românii, punen-du-le la disposiţiunea armatei, sub conducerea distinsului inspector general d. dr. Davila. care lucrează c'o stăruinţă neobosită. revista ziarelor Citim In „Pressa* : .In urma lungilor şi obositoarelor coloane ale „Românului* din zilele trecute, scrise pentru a combate .Pressa*, ne credem datori a relnoi, cu o deosebită insistenţă, oamenilor politici de la acest organ de publicitate, invitarea ce le-am adresato tn numerile noastre precedente, de a se sili să păstreze sângele rece şi a nu’şi perde cumpătul, punând din ce In ce mal mult In evidenţă tur-burarea minţii şi a consciinţel lor. In interesul demnităţel desbateri-lor le mal repetăm încă rugăciunea de a părăsi acel sistem de fineţă bizantină, destinat a încurca spiritele slabe şi a arnnca In opiniunea pnblică zăpăceala şi confusiunea. Buna-credinţă este asemenea con-diţiunea indispensabilă a orr-cărei discnţiunl serioase şi leale, .Dă’ml două frase din zisele unul om, zicea Talleyrand, şi ţi’l trimet la guilotină*. Iată sistemul ce practică „Romanul* : El ia căte-va frase isolate uin articolele .Pressel*, le Invârtesce. le lntortocbiază, le combină după placul săO, şi trage conclusinnl conforme cu trebuinţele argumentaţiunel sale. El apoi strigă, luănd o posă de Învingător, eroică şi despreţuitoare : iacă contradicţiunl, iacă opiniuni şi credinţe politicei şi nu le lipsesce a mal adăoga : iacă .lealitate*, iacă •patriotismul*!! Dar sistemul de combatere al onorabililor noştri confraţi nu se o-presce aci. El inventă din capul domniilor-lor o idee saO un simţi-m< nt, pe care aă imperturbabila cu-tesanţă de a ni le atribui şi a ni le arunca In faţă, ca o injnriă, de-nnnţăndu ne adesea chiar ca nisce insultători de cele sfinte! „Ils ont su se faire un front qui ne rougit jamais.* Cititorii noştri a0 văzut, cum o-norabilil, bine-voitoril şi lealii noştri confraţi aă mers cu sistemul domniilor-lor de a combate, pănă a ne denunţa ţărei că am luat In de-rldere şi am insultat brava, scumpa şi mult iubita noastră armată. Ne este cu neputinţă de a urma pe confraţii noştri pe un asemenea Şi cănd vântul ad aburit, iacă şi el la sfănta Duminecă iar a a sosit. Sfănta Duminecă era acasă, şi cum a văzut pe Harap Alb poposind la nşa el, pe loc l'a întâmpinat şi i-a us cn blăndeţă : .Ei, Harap Alb, aşa-1 că iar te-a ajuns nevoia de mine I — Aşa este măicuţă, respunse Harap Alb, cufundat In găndurl şi galben la faţa, de par’că ’I luase pănza de pe obraz. Spânul vrea să-rol re-pue capul cn ori ce preţ. Şi de-»?1 muri mal de graba sa scap o dată de zbucium, d» cat aşa viaţă, mal bine moarte de o mie de ori. .Val de mine şi de mine, Harap Alb, *i*e sfănta Duminecă, par’că nu te-aş fi crezut aşa de slab de înger, dar după căt văd, eşti mal fricos de căt o fetnee. Hai nu mal nta ea o găină ploatâ. RemăI la mine In astă noapte şi ţ'ol da eO vr’un ajutor. Mare e Dnmnezefi. Na mal fi el după găndul spănulul. In9ft mal rabdă şi tu fătul men, că mult al avut de răbdat şi puţin mal al. Păn’acmn ţ’a fost mal greQr dar de-acum înainte urmă să se poată da contra orJin In urma linul articol de jurnal scris In Jl'impul*, în „1‘ressa*, sud In .Romănia Liberă* ? „Ce fel! Evoluţiunile armatelor romftne jiot depinde de capriciul unul jurnalist! Cura! Aşa de puţin respectaţi brava noastră armată. In căt spuneţi comandanţilor romăn!, că soarta armatei pusă deja In campania. In capul căreia el se a Hă, este la discreţia ziaristicei! .Ce doctrine sunt acestea! Ce sistem de guvernare ponte fi sistemul patronat de .Romănul!* Ce e foarte de mirat pe lăngă multe altele, este de a vedea, cum organul radical In toate zilele caută a ne învălui continuii cu continue întrebări: „ce voim. şi ce urmează să se facă* ; pe cănd domnului D. Brătinnu nici nn cuvănt nu’l adresează In privinţa scrierel sale recente. 0 fi nesocotinţă din partea „Romanului* pentru d Dimitrie Brătianu? 0 fi neputinţă de a intra la vorbă astăzi cu acest bărbat, spre a şl putea măine avea o uşă deschisă tutulor eventualităţilor! 0 fi fineţă bisan-tină, cum am mal numit-o! Ori cum fie, nu putem cu toate acestea susţine . că d. Dimitrie Brătianu este primul venit. D. Dimitrie Brătianu este unul din personagiele marcanate ale partidului, este vire-preşedintele Senatului , este nn bărbat politic, căruia guvernul actual ’l-a Incre dinţat misiunilo cele mal delicate. Domnia-sa a avut ocasiunea să fie In contact cu diverşi oameni politici din diverse ţări; e In fine frate, nu numai de sânge, dar pănă mal deunăzi de idei, de convicţiuni şi de sentimente, cu primul nostru ministru, care are astăzi In mftinele sale destinele ţftret. „Romănul* cu multă ardoare se leagă de articolele noastre, cari se vede, mult II turbură şi '1 îngrijesc ; le analiză cu atăta pasiune, le face eă treacă, cu atăta patriotism şi lealitate, prin prisma inexorabilă a unei logice „sui generis;* şi tot domnii de la „Romănul* tractează cu atăta nesocotinţă o publicaţiune a unul vechifl coleg şi vechio coreligionar el lor!! Iată lealitatea!.. Aşteptăm, ca politicii de la „Romănul* să De lumineze şi pe noi asupra vederilor şi cugetărilor ce a exprimat unul din vechil redactori al „ Romănulul* şi actualul v.-preşedinte al Senatului. Cerem aceasta cu insistenţa, şi aşteptăm răspunsul cu nerăbdare. SCIR1 OFICIALE Sunt nnmiţl în funcţiuni superioare diu guarda civici persoanele următoare: Ia legiunea II dtn Bucure$ ci. D. Grigore Fiatsmnn , adjntint-major al legiune!, în locul d-lul locotenent Simio-nesen. D. StanisTar CSpitSnescn, suljntint-major de bata ion, în locul d-lul Blehiin. La legiunea Botoşani. k D. Ştefan ConstHntin'îScu, adjutor al co-mandantTlnî legiune!. D. Consttutiu Gbelerai, adjutant-major al Iwgiuneî. D. Constantin Severin, procuror al le-giunel. D. Gforge Ciolac, comandant de batalion. D. Casiau Leca, comandant de batalion. D. Anton Gheorghiadi, adjutant-major de batolion. D. Emanoil Leonescn, adjatant-major de batalion. D. George Teodorescu , comandant d.: companie. D. Gheorghe Urzică, comandant de companie. D. Nicolae Gherghea , comandant de companie. D. loan Margineann, comandant de companie. D. foan Softa, comandant de companie. D. Teodor Maican, idem. D. Constantin Călin, idem. D. Nicn Adaru, itluin. La batalionul Turnu-M8gurile- D. Jlie N. Popesoo, comandant de batalion, tu locul căpitanului Paapak, demisionat. Iui compania CahuL D. Mihail Cocin, comandant de companie, în locnl d-luî Panait Holban, demisionat. La legiunea II din Bucur aci. D. Ioan Popescn, comandant de companie, in locul d-lul Capeleanu, demisionat. La legiunea V din Bucurescl D. M. C. Papadopnlo, ndjatant-major de batalion, in locnl d-lul Hagi Stoica fiul, demisionat. D. Costache Btef&nescn Colintineanu , comandant de companie, în locnl d-lnl Elie NicnltBcn, demisionat. Legiunea din f ocşani. D. major Dimitrie Petrov, adjutor ţe-falnî de leginnp. D. lorgn Livescn, adjutant-major al legiunel. D. Ioan George Mironesen, procuror al legiunii. D. căpitan George lonescn, comandant de batalion. D, Nicolae Cinrea, comandant de batalion. D. Pascal Vidraţcn , adjntan t-major de batalion. D. Petre Barozzi, adjatant major de batalion. D. Ion Vasiliu, comandant de companie. — Ignat Racoviţă » — Roşea Gangiu » — Nicolae Nistor , — Nicolae Ranosean , — Stefandache Gg. Bălan » — Grigorie Pencovicî > — Christea Solomon > La legiunea din Galaţi. D. George Petre Mantn, adjntor şefului de legiune. D. Petre Necaicea , adjutant-major al leginDel. D. George Macri, procuror al leginneî. D. Vasile G. Dragomir, oomandant de batalion. D. Vasile Dobrovicî, comandant de batalion. D. Dimitrie Anastasia, adjutant-major de batalion. D. Panait A lexandrescn, adjatant-major de batalion. D. George Fnlgern, comandant de companie. D. George Popa, comandant de comp. — Alexandru Redovicl , VftSiie Ioan Dragne* , — Dimitrie Hrintovict , — Damitrn A. Neniţescu , — Ioan Antonia » — Vasile Angheluţă , — NecnUe Trandafn » — Sfcoian Damitrn > — Dumitra lonescn. » La legiunea dtn laţi. D. Iorga lorgn, procuror nPleginneT. La batalionul din Tfrgoviţtea. D. Sache Ntgoeacu, adjutant-major de batalion. D. Dincă Bocşeneanu, procuror al batalionului. D. Contică P tresen, comandant de companie, D. George Irimia, comandant de companie. D. Coalaclie Grigorescu, comandant de companie. D. Petrache Pârmleacn, comandant de companie. La compania Slatina. D. Nicolae Constandineann, comandant de companie, în locnl d-lul T. Georgin, demisionat. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agutla Havas). — Sarviciul d« la 24 Auggat, 9 ara laara — Paria, 84 Aagoit. Ziarol „La Soleil* pnblică rlin Borlin do Ia 22 Angost nrmîtoarele: Ambasadorul ottoman a fost priimit la Potsdam de către Prinţul ereditar fi de către Prinţesa, soţia sa, cn o distincţinne atât de escepţională, in cât a prodns sen-saţinne in toate cercurile politice da aici. Trăsura Prinţolnt ereditar a aşteptat pe am basador la gară. Principele Bismarck i-a dat rigită. Censtantlnopel, 84 August. Se nsignră că avangarda Ini Soleiman Paşa ocupă Babrova nn orăşel, ce ae află înspre Ternova. Groenl nnuatei Ini Soleiman paşa a făcnt nn atac asupri retranşamentelor din tre-cătoarea de Ia Şipka. Un spre rece bulgari, intre care oinel fruntaşi din Cartova, aă afost erl spănzn-raţi la Adrianopol. Loidra, 84 August. Se comunică din Therapia de la 24 August, că Poarta ar fi făcut ambasadorului Layard comunicare oficială despre victoria importantă pe care M-bemet-Ali ar fi avnt-o intre Osman-Barar şi Djnma. Roşii aă fost aceia cari aO atacat. Tlena. 24 August. înainte de a intra in acţinne, Serbia cere să i se aeignre prin o convenţinne specială fonduri considerabile. Bojocaroich, Veeaelitzki şi Kidoro atl plecat la Viena. Generdnl Kadeieft şi-a oferit Serbiei serviciile sale. Leadra, 94 August Se crede că Kuglitera se va asocia la proteBtnl Germaniei contra violării con-renţiunel de Geneva. tărăra. Tot ce putem face, In pre-senţa unor aşa fie injurioase ast-r-ţiunU este a reneta şi astăzi, In numele ilemnităţel jurnalisticei, fie a părăsi asemenea triste ueprinfiert. încă odată este In contra demnităţel jurnalisticei, la contra re-*-pectulul ce datorim opiniunel publice luminate, In contra respectului ce ne datorim nouă lnşi-no, de a cobori discuţiunea pe un asemenea târăm şi cn asemenea procefii-mente. Chestiunea gravă a pnrticipărel noastre militare la râsboiul de faţă, noi am tractat’o cu gravitate, cănd ea era pusă pe tapet, şi mal de multe ori am răspuns „Romănulul*, reproducând din numeroasele articole ce am icris asupra acestui subiect, In mal multe răndnrl repetate. Acnm gnvernnl a resolvnt chestiunea, dămi ordin trupelor romane de a trece Dunărea; şi „Romftnnl* punfindn-ne In faţa unul „fapt îndeplinit* , cuntinuă a ne Întreba, ce este de făcut! El pretinde că armata roinănă, care se află acum Împreună cu armata rusească înaintată pe teritoriul turc pănă In faţa Plev-nef, „poate fi rerhiămatft.* Cu toate acestea, ne mal somează chiar In numerul sM de erl, de a spune : ce mal este acum de făcut! Surtern In drept a ne Întrebă : nu cnra-va oare „Romănul*, din aprinderile solare ale acestor zile de mare căldură, a putut vedea consu-mftndu-se priceperea redactorilor săi: căci alt-fel nu se poate fie loc explica procedimentul foael rafiicRle! Saft voesce „Romănul* să mistifice publicul!! „Timpul de la 9 August, respunde prea bine „ Românului*. In termenii următori : „Suiam că bătrânul redactor al „Românului* şi inspiratorul guvernului actual este un om glumeţ....... „Nu credeam Insă , că mal are poftă să glumească când este vorba de cele mal sacre... Interese ale ţârei. „Ascultaţi, ce zice, adresândn-se către jurnalele oposiţiunel, şi In special către „Pressa*, „Timpul* şi „P.o-mănia Liberă* : „Stăruim a cere protivnicilor nutri, să spună lămurit ce cer, ce vor! „Armata noastră este încă pe tărâmul românesc. O singură divisiune este la Nicopoli şi ceva mal înainte; dar lupta na Început încă şi prin urmare „ea se poate reehiăma.* „Dacă „Românul* vorbe9ce serios, oposiţiunea nu poate formula o a-cusaţiune mal gravă In contra ministerului actual. „Ce fel! Cu atâta nesocotinţa şi cu o aşa de vinovată uşurinţă luaţi decisiunl aşa de grave, ca aceea care consistă In a da ordine armatelor noastre de a trece Dunărea, ca In tot aşa are sâ-ţl fie, până ce-I eşi din slujba Spânului, de la care al să tragi Încă multe necazuri, dar al să scapi din toate cu capul teafăr, pentru oă norocul te ajută. — Poate aşa să fie măicuţă zise Harap Alb, dar prea multe s’nâ îngrămădit de odată pe capul med. „Câte a dat Dumnezeu, Harap Alb, zise sfânta Duminec’; aşa a trebuit să ae Întâmple şi n’al cui bănui: pentru că nu-l după cum gândeşte omul, ci-I după cum vrea Domnul. Când vel ajunge şi tu odată mare şi tare, II căuta să judeci lucrurile de-a fira păr şi vel crede celor asupriţi şi necăjiţi: pentru cA ştii acum ce e necazul. Dar pănă atunci mal rabdă Harap Alb, căci cu răbdarea II frigl pielea. Harap Alb nemal având ce zice, mulţămeşte Ini Dumnezeu şi de bine şi de râo, ş. sfintei Dumineci pentru buna găzduire şi ajutorul făgăduit. „Ia acnm mal vil de-acasă, fătul meu. Zi< ă cine-a zice şi cum a vrea să zică, dar când este să dai peste păcat, de & i Înainte te silescl să’l ajungi ear da<ă-I In urmă stal, şi-l aştepţi. Mă rog, ce mal la deal la vale! aşa e lumea asta. şi de al face ce-al face , rămâne cum este ea; nu poţi s’o întorci cu umărul, măcar să te pul In ruptul capului. Vorba ceea: „Zi-I lume şi te mântue.* Dar ia să lăsăm toate la o parte, şi pănă la una alta. hal să vedem ce-T de făcut cn cerbul, că spânul te-a fi aşteptând cu nerăbdare. Şi dă, stăpăn nu-l! treliue să 1 asculţi. Vorba ceea : „leagă calul unde zice stftpănul.* Şi o dată scoate sfânta Duminecă obrăzarul şi sabia Iul Statu-palmă bnrba-cot, de unde le avea, şi dftndu-le lut Harap Alb, zice: ţine aceste, că afi să-ţl fie de mare trebuinţă, unde mer-g-ra. Şi chiar haidmn cu ajutorul Domnului, să isprflvim odată şi treb-şoara asta. Şi pe la cftnt.itul cocoşilor, să ia sfănta Duminecă Împreună cu Harap Alb şi se duc In pădurea cerbului. Şi cum ajung In pădure, sapă o groapă adăncă de un stat de om, langâ un isvor, unde In fie care zi pe la amează, venia cerbul de bea apft apoi se culca acolo pe loc şi dormea cât un beiu, pânâ ce asfinţea soarele. Şi dupâ aceea, scu-lându-se o lua In pornealâ şi nn mal da pe la isvor ear ptnâ a doa zi pe la amează. „El, el! acum groapa este gata zise sfânta Dumineci. Tu, Harap Alb rămâi aici tntr'ănsa, toată zioa şi eaca ce al de ffteut: pune-ţl o-brăzarul cum se pune, ear sabia sâ n'o slâbescl din mână ; şi deameazft, când o veni cerbul aici la isvor sâ bea apă, şi s'o culca ş'o Rdormi, cn ochii deşchişl, cum II feliuşftgnl, tu îndată ce li-t auzi horăind, sâ eşi Încetişor şi sâ potrivesc! aşa. ca sâ-1 sbori capul dintr’o singură lovitură de sabie şi apoi râpede sâ te arunci tn groapă şi sâ ş-zl acolo Intr’ânsa până dupâ asfinţitul soarelui. Capul cerbului ate sâ te vadă. dar tu nn cumva sâ te iţeşti la dânsul, că are un ochiţi otrăvit şi cânt l'a pironi spre tine, nu mal trăeştl. Insă, cum a asfinţi soarele, sâ ştii cft a murit cerbul. Şi atunci să eşi fără frică, să-I jupeşti pielea, eară capul să-l iei aşa lutreg, cum să gâsesce ş i apoi să vil pe la mine. Şi aşa sfânta Duminecâ sâ ia şi se Intoarnâ singură acasă. Eară Harap Alb rămâne de pândă In groapă. Şi câni pe la smează, numai eaca ce aude Harap Alb un muget Înăduşit: Cerbul venea boncăluind. Şi ajungân la izvor, odată şi începe a be hălpav la apă rece; apoi mal boncâluesce şi ear mal bea căt un restimp, şi ear mal boncălueşte şi ear mal bea, până ce nu mal poate. Dnpă aceea Începe a-şl arum-a ţe-rânâ după cap, ca buhaiul şi apoi scurmând de trei ori cu piciorul In pftmănt, să tologeşte jos pe pajişte, acolo pe loc, mai rumegft el cât mal rumegft şi pe urmâ sâ aşterne pe somn şi unde nu Începe a mâna porcii la jir. (Va urma). T I M P D L FRDMUSEŢA! FRĂGEZIMEA TINEREŢE» A PELEi Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pdel ■ aii recunoscut de Iote damele oea cercetaţi de autoritâţî, eecelenta, nevătămătdr»» gi adevgrata RAVISSANTE de Dr. LEJ088B, Paris. Acest mijloc de purificaţiunea pelel recunoscut în totft lumea, « a arătat ca cel mat bun ţi cel mal activ din t6te mijldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de s6re, coloritul sbrelul. roşeţa. pete galbene, precum si tote necurăţeniele petei. RAVIS SÂNTE dă pelel o frăgezime a tinereţe! forte frumoşi rosa-deschisă gi ca de catifr, face pelea gi mânile alb-lucitor şi delicat, ente recoritdre gi păstr&Jă pelea fragedă păn& în vîrsta cea mal înaintată. Y NEFALSIFICAT ae găsesc#» în BucurPsd numat la d-nu BRUS. FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL : I flacon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Deposit general la H. SCHWARZ, Budapest Mărie Va eriegoMe No. 9. 595. DROIIOJOWSKI profesor de limba FRANCESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ Teoria tot He o datfi aplicaţii Ia practicS, prin scria ţi prin o conversaţinne pradatS. EspcnteijS ţi tot felnl de compunere, tra-dncţinnî ţi frnmose prescrieri. Strada Şelari No. 0, aliUnr» cu hotel Fieschi, în curte la mâna sttnflX în colţ. 008— 0. Da arendai* 1:ia’ 2’30,0 rofr6“e o»A vllU.djl. pământ, de munca, livedl ţi islas în hotarul moţieî SSlcnţa-Snlarî, plasa Dumbrăvii, districtul Doljifl. 2-lea, 1,200 poft6ne pământ de muncă, 1 ivoDacia«. ANUNCIU Călătorii la Braşov pot afla la institutul IUilor de aburi de acolo, în dosnl gimnastului român, locuinţe curate ţi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum ţi grajduri de cal şi şopron pentru trăsuri, cu preţuri forte moderate. Dirtcfiurua băilor dt aburi din Braşov. TEATRUL DE VARĂ «RADINA alTIOHARD Astăzi gi in fie-care 41 «pwstacole RDBANK. FHANCSSS SI SEHIAND Compania dramatică dirigintă fi eu conrurrtd artUtia al D-lul M. PASCAJjY FABRICA de Un profesor O prăvălie de circiumă cu cinci camere ţi pivniţă mare pentru 60 boţi, este de închiriat de la Sf. Dimitrie viitor, Calei Văcăreşti No. 57 (Jicniţă). Doritori! se pot adresa la sub-semnatul proprietar acolo in orî-ce ora. COI—0. Gr. Gălăşescu. din Germania de Nord, care a absolvit academia se oferă a preda în următdrale eciinţe: Desemn şt picturii, geometria, matematica şi îngenere iote scunţele necesare pentru pregătirea de a pntea intra in şcâlele saperiâre. Afară de aceste va pntea da loc-ţinnl de piano, de limba francesS fi englesă. A ie adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, seQ la Tipografia Thiel & ^Veiss. CHARTIE MECHANICA dn In. zArnesci, lângă braşov produce cbârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de celo mal inorî nsitate pentrn (Jiare A se adresa la direcţiunea nnmitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. A EŞIT DE SUB TIPAR gi ie află de vân4Ar* LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS s> LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. Moşia Comani, Sî Raşiniţa, Ghimpaţi etc. din Judeţul Olta plasa Şerbăneţtî, ca 2000 pogone, Case şi Magasiî, Han, Pod pe scripete pe Oîtn, Mori cn chirie, două Vil etc. sunt de veu-(Jare în total ţî în parte; a se adresa la proprietară, Strada Târgoviştl No. 40. Bucureşti. 598—0. pe ro- 0 MORA TRANSPORTABILA tile, cu locomobila şi cele-l-alte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, ţi de vânzare la fabrica C. SIKBRECHT Bucurase! Calea Moţilor No. 11. Proprietatea StAnislâ- Vocfl d'n Districtul Oltul, se arendeejă VfcişLl de snb-semn&tnl do acnm pentrn annl viitor 1878. Doritorii se vor înţălege direct cn mine. G02—0. Ceziano. Moşia Umbrâreşti deţaIO Tecncifl ţî Covarluiu în ţntendere de peste 3,600 fălci, şi Moşia Oroftiana din Jnde-ţnl Dorohoifi în întindere de 800 fălci, să vând de veci, doritorii bine-voescă a ae adresa la D-niî fraţi Snţn în laţi. 603—0. De arendat, ore de Bucorescî cu întindere de peste 2,500 pog6ne de arătară, faneţă şi pădnre, în care pot păşuna vite. Doritorii se vor adresa la D-nu N. I. Lahovary, No. 23, Calea Mogoa6ieI. 601—0. CE SE POATE CAPATA ■■ I ^ TRU » KUSS/%. :%!<[:■ LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA |i LINGER1A DIN V 1 E N A C.lea MogoşoieT Palais „Dacia“ Pentru 50 bani: l oot Pichet de vâri. Pentru 3 franci : I păreche papuci de baie. Pentru 4 trancl 50 bani: I păreche pantaloane pentru cilireţl. Pentru 5 frânei ‘ 2 feţe de misă colorate, de aţă curată. Pentru 5 franc!: 2 garnitura colorate de dame. Pentru 5 franci : 11 gulere enţl., in orl-care fason gi mărime. Pentru 5 franci : 6 părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: 6 gulere modeme pentru dame, după alegere Pentru 5 franc! : l2 batiste albe de pfln&ă adevărata. Pentru 5 franoi: 12 batiste bine colorate tivite ţi spălate. Pentru 5 franci: 6 proidpe de pămă ornată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pănză adevâratft Pentru ă franci: 12 gervete albe de oeaid. Pentru 5 franoi : 1 cămaşă modernă, simplă sâQ brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 5 franci: I oonet de damă. Pentru 5 franoi: 3 şorţarl colorate pentra dame. Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci : 2 garnitura fine gi moderne pentru dame (gulerul gi mangete). Pentra 5 franci: 1 camiaou modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafti. Pentru 5 franci: I cămaşă sefl o pereche de iamece de damă, barat brodate. Pentru 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată Crâme-Dentolle. Pentru 5 franci : 1 fustă costum plissâ. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 10 IrancT: I bucată Bobe ’enlaatţ de teilt. Pentru 16 franc!: I bucată Tartan engles de 5 eeţ!. Pentru 20 franc!: 24 coţi Pichet. Pentru 20 frano!: I buoată Manta de baie. Pentru 18— 15 Trancl : 1 bucată pănxă de Romburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci : l bucată pămă de Belgia de 6o ooţî. Pentru 75 108 franci: 1 bucată pănsl Corona de 58 coţi. Pentru 115 210 franci: 1 bucată Toile Batiste francei. Calmi Mogoş6i*I Palatal „Dacia“. Comănţlile din districte însoţite cu preţul respectiv se vor electai toarte grabnic oonsciincios. STM c: AROL M r%î"- st ,LA STfeUA ALBĂ* A Vis XM I» OR. T A KT X întâiul ,i renumitul Mnguin de INCALT1 AMINTE PENTRD BARBATI, DAME SI COPII ■ ub firma PHILIPS O-OLDSTEIN ,LA 8T6UA ALBA" Strada Carol I No. 5. (Certea veche) vie-h-vii de Sigiemund Prager. Sosindu'ml de eurfind din cele mal renumite fabrice eristente din străinătate, eu care stafl in reţaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dune ran6ntxxxxx>ixxx>txxx>:xxxxx LE8 TENTES ET LES LITS FABRIQCE DVL LITTMA1T1T Rue Germaine No. 19 .fw T ‘ " H tite B U C A R SOCIETATEA DE ASSIGURAIiE FONDATA ITNT ATSTXTXj 1SSS Aducem la cunoscinţa onor. public, ci societatea assigurâzâ contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscă-6ce; contra daunelor causate prin grindini, şi contra daunelor arusate mirfurilor transportate pe apă.. Asemena assigur^ă Şestre pentru copil In tdte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de m6rte. Inforraaţiunile se dă la sub-scrisa agenţii generali şi la a-geniţile el de prin districte Agent general pentrn România ADOLF WEINBERG Colţ o «traci el ,i cnrtea veheie (hann roşiii). tînMMMUIimilMînniMMWMUlIDM LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS palatul , dacia.* şi la tâte librăriile din ţ£ri ■e află de vfinjart : METODA DE CDRA NATURALA drept contrast Ia VĂTĂMĂRILF PRACTICEI MEDICALE Singura gi sigura poxă contra mor ţel prematur# gi lăngesirel cronice de Aug. Wilh. Kfinig. PREŢUL i L K r N U O I. REGULILE CE TRE3UE PÂpiTE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PBfc.ŢUT, S0 CKNTrM. CEL DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. L.A. BELLE TAAUDXIsrxSlEtE" •a «» ,** m:mc enumiAiMii in, Colţul Unlerardnlul Stradal Mogoşdiol, Casele Grecânu, -<* ESPOSITIUNEA DE HAINE invit pe Onor. Public si bine-voies' i a visita niagasinul rneft, unde va găsi o Esposiţiune de haine oonfeoţio nate cum n’a fost miă ,n Uururescl. şi anuiue COSTUME COMPLECTE RED1NGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale şoşonului de faţă, şi croite dupâ jurnalele cele mal uoue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p<5te convinge orl-cine ci am remas fidel devisiel acestui matrasin: CONSUM MARE SI PRET1URI FOARTE MODERATE. JOSEF «HCIIVBA.U1II ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţnl Bnlevardalul şi Stradal Mogoşdial, Caisla Graceun 20. Tipografia Thifjl A Wriss. Palatul .Dacia*. A