Nr; 1*4. SÂMBĂTĂ 13 AUGUST. ANUL II - 1377. ABONAMENTELE WMHK mte —— s=rp T T\ JŢT) T T T ...- 1 I IVI | I I I insiktiuni SI rkclaxb: wMh* ^ jÂ- - * -v* , . ■ *. ./•-• Linia de 90 UtM P«tit, pagina IV, 30 bani. p6 pagi»* M» 80 b*“L P* H* * Ul noi. Reclame 2 lei noi linia. ESJs IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un nuitlfir In Capitală 10 bani. Riuroul Ucdaoţjol şi A(lministra|iel: Puietul ..Duci.r. A3STXJISTOITJRI 8e priineae In itrlmlUU: La D-sîIm Hau ftetti dt Voglsr )q Vienna, Walfiichg»«*e 10 A. OppM In Viflnna, gtubenbaitei ]{ Rmiol Mo*m In Viftnna , 8«i Ierititt# 2 ; Vtamma HrdUlut In Vîenna, TeinfalUtruM 17j Phtiipp LSb la Vienna, Eacbeabachguae 11 j I LtmS A Comp. In Peşta fi Hamat LmfJUt BmUim A Comp. In Paris. Scrisori nefraacate oo se primesc. ArtiooleU ncpablicate •« cor arda. Un număr In Districte 15 bani. Canini de Hnonrencl, 11 Augnnrt Cintl de Vienii, 28 August Oblig. Karale..... 83i/, 83V, M ............... . 6» 60 9 Domeniaîe . . . ni/, 771/, Naţionale........ . 69 90 funciar rural . . 18 v, 730, Renta in aur....... . 74 8) . » urbin . 61 _ lzo*e.......... . 112 - fiuţff. nrnmcipnl nl Cftpit 75 Acţiunile băncol..... . 825 --- Oblif. Penrl..... 116 --- Orbitali........ .1-1 Oblig. Duci» . . . 200 _ liondon....... . 121» 90 » Rotnttnm . „ 45 --- Obligaţiuni rurale ungire , . 74 --- Impr. municipal cu premii --- > teraeşviu . . . . 74 50 Renta Romlnâ..... I > traniilvane . . 73 00 Pari» 3 luni..... 9940 --- Argint in tu&rfurl . . Loml. ...... 25ir --- Ducatul....... Vienn » .... --- --- Napoleonul..... Berlin » ..... m'/a --- Marc lt>0........ Canal de Berlin, 23 August Acţmn. C&ilor ferate romAne . 15 90 Obligaţiunile române 0 °/o > PrioritÂţile 0. fer. rom. 8o/0 împrumutul Oppenheim . . Napoleonul................. Vienat termen lung . , . Paris » scurt . . . 51 70 53 40 85 70 16 20 81 40 Calendarul 4 Hei SAinbuti 13 (25 Aofluit). Patronul ijilel; Curiosul Maşini. Răciri tul sdrelul : 5 Ore 10 min. Apusul i6rclulî 6 orc 44 min. Fiuiele lunel : Primul ijoart. PLEC -A. RE-A. TRENURILOR Bucurescl . i’loesol . . . . Brăila . . . . Teoucifi . . . . Roman ... 8ueeva, sosire . Bacoregcl- Bacara 8.15 n 10.- 4 9.50 0 12.05 j , 1.53 n S 45 .J 7.15 . 4.88 o 11.40 , 9.05 d 4.54 12 03 i 4.55 n Sucdca Roman .... Tecuci fl . . . . Brii Ia . . « . Ploescl .... Bocuresol, sosire 8«o4t* BneurescI . . . . 5.114 8.4G d . . . . 8.45 o 12.10 d . . . . 1230 n 5.10 d . . . . 3.08 n 8.10 i 8.58 -j 7.12.1 2.45 ,] 8.90 4 4.30 J Harnresel Yereloreca Bucurescl...............8. PiU*stl.................11.21 Slatina....................2.— Craiova.................4.17 VOrcnorova, sosire . . . 9.01 n 6.05 n 10.15 n Ynrclerovn Vârciorora . . . Craiova . . . Slatina .... PiUftl .... Buonroscl, sosire Racnresel . . 6.45 . 11.44 . . 131 . . 4 42 . . 7.40 7.15 4 11.20 ] Bacareecl— Giurgiu Bucurescl..............9.15 d 6.05 a Giurgiu, sosire........11.35 j 8,27 a Glargia Bncnrescl Giurgifl..............7.26 d 4.55 4 Hueartocl, sosire . . . , 9.48 4 7.17 n Galaţi IUrboţl Galsţl...........1.20 a 8.25 d 7.30 4 Bărboşi, tocire . . 1.55 n 9.— Q 8.05 ■ Barbesl- Galaţi Barbojl............2.55 n 6.25 n 7-25 J Galaţi, soaire . . . 3.30 n 7.—n n SClftl TELEWIUFIOE din FOILE 9TBAINE. St-Peieraburg, i9 August. St» coiuttuicîl o Soiţii din Gorui-Studen de la 18 Aotfost. Dnpâ ce na &Q reuşit cu atacul lor asupra atrimtorilor de la Uain-Kioi, tareil s’aii retras la 16 1. a. deşerţii oo deeaveryire strimtorile. La 17 Au-«ost a avat loc U Pieton o noii îu-e&erare de araut-posturi. IIau*ni ruseşti au gonit pe cavaleria turcească până la posiţiunile ocupate de infanterie. Din partea ruşilor a font cu această ocaainne rănit nu soldat. Generalul Zimmermaa comunica de 16 1. o. oi o sotnie de cazac! a bătut o oeata de cerchez,î. St-Petersbnrg, 19 August ♦Agtinţa Ragă, anunţă din Chiaateuje de Ia 18 August: Armata ruaâisoi ocupa acest oriiş. Armat3 ori flotă turcească nu se vede în apropiure; naoul cAte-va cete de cerchez.! se ivesc din oârnl în când. Dîd Ternova se oomunioS de la 17 Aa> gust: Armata rănească ocupă iutreaga linie pana la trecătorii* de laŞipea. Armata rn-sec»acA se ţine la mare depărtare. Se aei-goră că rnşil aă intenţiunea de a împresura Plevu», tăind ini Osruan-Paşa toate căile de comunicaţia ne. Armata Ini Osman Paşa începe a suferi de lipsă de provizia ni. Constant!nopol, 19 August. O depeşă sosită de la Mokhtar Paşa er! seara anunţă: Rnşil, plecând de la Ghe-dckler şi Baldire cu 48 batalioane de infanterie, zece regimente de cavalerie şi I I baterii de artilerie, aii atacat corporal lai Mukhtar Paşa intre Vezin şi Sailer, ad fost Insa respinşi cu energie. Roşii ad perdut l- •1 . iară tnrcil 100 oameni Alexaudrla, 19 August. Ştirea despre sporirea corpnlnî egiptian trimis in njrrtornt f^rţil devine tot mai probabilă. N ii al scade. Nivelai e cu II urme mai scă/nt de cât pe alţi ani. Berlin 2^ Augn t. Cu ocasvnmia întrevederii de la Ifl s'ar fi lioUrit, oî dacă in viitoarea luptă turcii vor învinge, Aostria şi Germania vor interveni la Constanţi nopol pentru înohe-iaren anoî armiitiţifl de mnî molte InnL lUlm ^ Zreuţa «derS la aceaată hrjtărire. Frwmleblatt, comnnieS aceaiW dep-şî uom»l fâcâmlu-|î reservele cuvenite). (IrjOt» *0 An*oit. I.» Sofi» Mt adnnS mari cantitUţî de )irovi«innl. t). lR rial laber pftnS la Etro pMI m.rell palr«ii\R»/.S cete de tnrel ipre o amjrafn tranaportarlle de provicianf, contra inmmicnlat. Şi ţn Umboli ni «dani mari cantitKţt <1, prorieianl, oprea întreţine» armat» ,Hn Bnl,ţ»ri» orientalii.—Re-trnperea rnşilor din Dobroţji* m nrm«B/.S n#?încot*t. 8t.-P»torsb»rg, 2o Augnst. Lista |)«rderiIor suferite in inWga armată până la U Aagnsft na publicat. Armata a perdut îu morţi răniţi şi pri^ meri cn totol 14,4o!) oameni. Gu toate acest* uo şi-aH trimis Ancă toate trnpel#ţ oare a fl luat parte la Inpta de La Plevna listele orî nn le-atl rectificat. Ast-fel suma perderilor e totn-şl mai mare. Dintre toate corpurile, cel de al noalea a perdat maî mult şi annme maî mult de cât jomState din suma perderilor suferite de întreaga armata. Corpurile Wanowsky, Norontoff, Hahn şi Gonetzky nu ad perdat aproape nimic. Ia A&ia corpul luî TergukassofT a suferit cele mal mari perderî. Con stan ti nopol, 20 August. Puţinele batalioane de trupe regulare ce sout dislocate în Te9alia şi Epir ad primit ordin de a pleca la graniţele despre Grecia şi a ocupa toate căile de co-manicaţione Garnisoanele oraşelor şi fortăreţelor din aceste provincii se compun numai din trape iregalare de al. I. Alte trupe nn se vor mai trimite la graniţele despre Grecia. Ast-fel toate trupele ce se mai află ia Macedonia şi Albania vor fi trimise pe câmppl de resboi din Ualguria. Constanţi nopol. 20 August. Circnlă ngomotal ou Mehemet Aii şi Soleiman Paşa şi-ar fi operat jaoţianea ia apropierea Ternoveî. Din împrejurai Ter-noveî se signaleaz.ă încăerărî de Avant-garde. Prtfltt, 2o August. După ştirile sosite din provincie, pretu-tindenea aniversarea naştere! Împăratului s*a serbat cn mult entusiasm. Berlin, 20 August. Dopa informaţinnilc «.iarnloi >Nordd. Allg. Ztng.€ se adeveresce ştirea comunicată de cîtră ,KoIn, Ztng." că cabinetul din Berlin ar fi primit cn mnltă răceală memorial laţ Saadnllah-Bey relativ la cruzimile roşilor. Berlin, 20 Aagpst. Principele Bismarck a sosit astă seară de la Var/in aici. Constantlaopol, 20 August. Aici domnesce mare nednmirire din cansă că de cinci zile nn a sosit de la Osman-Paşa nici o ştire. E de temnt, că i s’a tăiat comunicaţi unea cn Sofia. Se asigără că noai molte dntafaraente ruseşti aă înaintat din colo de Plevna. Poarta desmiote Insă ştirea, că Osman Peşa ar fi fost im prea urat. Cetlnle. 20 Augiat. Astă noapte mal mnlte detaşamente de muntenegreni ad străbătut până io oraşul Nio.sicl şi au Inat posiţinnile faimosului hoţ Mnşavis. Din Colacin afl plecat lfl,000 turcî într’ajntorul fortăreţe!. A15 plecat 5000 muntenegreni spre a-1 întîmpina. SCIRI TELEGRAFICE AU ‘TIMPULUI» (Agen(U Hnvna). — Serviciul de U 23 August, 4 ere leare -Atena, 22 August. O răscoală grecească a ishncnit in THe-salia; .r>00 oameni înarmaţi strebat provincia rescnlată. Tnrcil din Larissa an trimis aTtileriă şi infant-riă în contra insurgenţilor. Gorolstadml. 22 August. ErI Holeiman- paşa » cercat rit forţeie trecltonrea Şipc». Ia aceb^ţ timp O.ntan- pHşn, nitviîlind din Sil vi a atacat forţele rănesc!. Turcii afi foBt respinşi de doî irl, suferind mari perderi Uătain s'a sfSrşit in favoarea Knşilor. Amănunte lipsesc pani acum despre aceasti luptă. Paris, ti Augnit Mareşalul Mac-Mahon va pleca la 7 Septembre in Gironda. Densul si va opri la Portiera şi Angoulâme. D-uu Thiers a plecat la Saint-Germain en Laye. Ultime soiri pe pttsrina. III-A BDCDBESCI ADGDST Maf tonta presa europeană >*'a ocupat cu ileamenuntul de discursul pronunţat de i(egina Angliei la Închiderea parlamentului. Importanţa ce se atribue acestui discurs este cu atftt mal mare, mal aW c& el este ecoul declaraţiilor făcute deja de miniştrii britanici In ceea ce privesce cursul diplomatic al cestiel Orientului, cestie In care Angli» se poate pune ca direct interesata. lata ce citim asupra acesta! subiect In ziarul .Le Nord* . .Discursul Reginei Victoria este In genere interpretat lntr’un sens pacific şi cu drept cuvfent, credem. El corobora declaraţiunile miniştrilor anglezl fâra a le acentua lntr'un mod particular. S’afl comentat, este adevărat, cAte-va părţi din discursul regal relativ la interesele de care tre-bue sa se ţie seama In pacea viitoare şi caracterul onorabil pentru cel doi beligeranţi, ce t.rebuo sa ail>a aceasta pace. Dar nu este nimic — ni se pare care sa de9chida perspective de conflict. Punctele deja indicate de cabinetul diu Loudru, pi cari constitue interesele eseuţiali şi nereductibile ale Angliei In Orient, vor fi respectate de Rusia In regulamentul final al rcsboiulul precum şi in cursul ostilităţilor. Cele l'alte cestiunl atinse In discursul reginei nu ni se par a fi o sorginta de complicaţirml. Anglia va fi evident chemata la pace, a-şl preţui In tocmai ca şi cele-l'alte puteri, partea sa din influenţa asupra tutulor punctelor ce sunt de ordine europeana. In fine, In ceea oe privesce dorinţa relativa la caracterul de pace şi „compatibil cu onoarea beligeranţilor*, iara-şl nici o dificultate, duca se va ţine In seama accepţiunea ce istoria şi precedenţele dafl acestor termeni. Daca soartn armatelor se va declara difinitiv contra el, Turcia va trebui de voe de nevoe sa sufere condiţiile impuse de legea resboiulul, ast fel precum alte naţiuni, cari pre-ţuesc mal mult de cat ea, le-aQ su- ferit lu tractatele ce afi pus capfit la marile lupte contimporane, de la tractatul din 185C şi pfinfi la cel din Francfort, condiţiunl cari, sub acest titlu, chiar daca ar fi cat se poate de severe, trebue să fie socotite de onorabile In sensul internaţional al cuvântului*. 1)IN AFABA. De pe câmpul de resboifi, In cursul zilei de astazi, nu ne-a sosit nici o ştire; iara ştirile pe care le primim din ziaTele streine sunt parte învechite parte (Ară de importanţă. Singura ştire ce ar putea sa aiba vre-o importanţa ea Mukhtar-Paşa ar fi avut o Încăierare cu un corp rusesc pe care l’a respins, Îşi perde toata importanţa prin faptul, că turcii ni-o comunica. E probabil ca nu a fost de cat o încăierare de avant garde, din care turcii fac o luptă decisivă— Pe c&rnpul de resboiu din 13u]garia se fac pregătirile pentru o luptă decisiva, care va Începe poate cu un atac asupra Plevnel. Cel puţin din ştirile primite pănă aium rt sultA, că trupele ruseşti afi fost îngrămădite spre apus. In cercurile politice se discută sin gurul eveniment diplomatic mal nofi: respunsul cabinetului german la co' municârile pe care i le-a făcut Sa-dullah-Bey relativ la cruzimile, pe care le-ar fi comis ruşii In contra populaţiunet mahomedane. Pănă a cum insu-şl textul acestui respuns nu este Im ă cunoscut; se ştie Insă ca guvernnl german refusă In termeni aspri do a lua cunoştinţa despre nişte fapte, a căror exactitate o contestă Re asigură apoi câ acest respuns s'a comunicat tuturor cabinetelor europene. Ca un fel de resbunare pentru acest refus, ziarele turcofile comunică ştirea, că guvernul rusesc ar fi stăruit pe lângă Germania şi Austria de a pune la calo un protest colectiv al puterilor europene contra cruzimilor comise de către trupele turceşti. Un asemenea protest ar fi Insă un lucru atăt de uman, In căt in-tervenirea vre-uueia dintre puteri e cu totul de prisos şi dacă puterile nu afi protestat ori nu vor protesta, e <* ele afi găsit inal oportun a-şl reserva acest drept pentru negoţiă-rilo, ce se vor urma spre lueheiarea pârii. Atunci turcii negreşit vor avea să dea Europei civilisate seamă despre faptele lor neomenoase. curând va sosi iarâ şl la postul sâfl de ataşat militar al Engliterel pe lăngâ cartierul genera’ al armatei ruseşti. După cum am comunicat In numărul de erl, Mareşalul Mac-Mabon plecase de la Caen la St. L6. De la St. L6 el a plecat după amiază la Cherbourg unde i s'a făcut o primire foarte simpatică. Intre altele Primarul l'a Întâmpin»' cu următoarele cuvinte : .Mareşale! zică orl-cine ce vrea, şi facă alţii, ce le place, oraşul nostru Cherbourg ţine cu d-ta. Vani dat tocmai o dovadă despre aceasta şi cu o justă mândrie şi deplină însufleţire vom striga cu toţii: Sâ trăiască mareşalul Mac-Mabon, preşedintele repnblicel !* Colonelul Wellesley, fâcându-şl raportul asupra evenimentelor diu lîul-garia. :i [decât de la Londra şi In Vecinii noştri maghiari afi fost o noă furtună lntr'un pahar de apâ. Astă-dată fostul dic'ator al Ungariei şi amicul intim al radicalilor noştri, Ludovic Kossuth trimite ,na-ţiunel* sale o scrisoare, In care o provoacă la alianţă cu turcii. Vorbind drept, scrisoarea era de prisos, de oare-ce maghiarii ar fi dispuşi a se bate cu ruşii, numai dacă le-ar da mâna. Cu toateaceste, scrisoarea face mare zvon In Ungaria. Pentru restul luinel. scrisorile lui Kossuth afi perdut Insă tot farmecul, de oar»-ee sunt prea dese şi s'a văzut câ nici o dată nu afi vre-un efect statornic. Nu de mult comunicasem ştirea câ Shir Aii, Emirul de Kabul ar fl declarat resboi Engliterel. .Times of India* desininţin 1 această ştire, adaugă ca Emirul de Kabul s’ar bucura dacă poate sâ nu aioâ a fure nici cu englezii nici cu ruşii. O dovadă despre strimtorarea. In care să află tnrcil. este faptul că încep a deşerta temniţele spre a-şl spori armata prin făcătorii de rele. Ast-fel autorii tumultului din Salonic» In urma căruia a fost ucişi consulii In anul trecut, Pestimnbis-Amuzagas, Dulzades-Mebemet-Aga şi şi Kurdalis, cel mal de căpetenie trei făcâtorl de rele, după-ce afi fost osândiţi la închisoare pe viaţă, afi fost eliberaţi şi de present oară şl se aflâ la Salonica. De asemenea temniţele din Macedonia afi fost deşertate şi făcătorii de rele afi plecat la Agats şi Constantinopol spre a fi Înrolaţi In nonele batalioane ce se formează. .Daily Telegraph* din 17 August, publica o telegrama din Viena, din care estragom următoarele ; ,Cu d. CogAlniceanu, care pleacă asta seara spre BucurescI, am avut o mică convorbire. El considera situaţia ca foarte Îngrijitoare şi convenţia ruso-romanâ ca ceva care nu mal are nici preţul hârtiei pe care e scrisa. El n’a zis nimic neplăcut In contra Huşilor, insa crede ca împrejurările II vor sili a nu se ţine de angajamentele luate cu Prinţul Carol. Romănil acum luptă pentru propria lor existenţă, şi nu hrănesc nici o iluzie pentru caşul eănd Turcii ar fi învingători. El zice că Romanii nu contează pe Europa şi în-realitate se Indoesce dacă Europa—a-dicâ un concert european de dou6 saă trei puteri mari — mal există. D. Cogălniceanu consideră ca certă Începerea ostilităţilor din partea Serbiei; aceasta coincidează cu o proaspăta a mea informaţie, după care un văr al prinţului Milan, poate prinţul Catargi, a sosit erl la Belgrad, aducând cu el un milion de franci, destinaţi celor d’ăntâl chel-tuell de resboih. „D. Cogălniceanu crede, că tractatul de Reichstadt conţinea oare-carl clause secrete, cari ar fixa programul actual de campanie Intre Rusia şi Austria. El crede asemenea că guvernul austriac cunoaşte foarte bine eventualele condiţiunl de pace pe care Rusia le va cere. ,La acestea pot personal adăoga ce gândesc despre situaţia României. Această mică ţară, favorisată de provedinţâ, avea un pământ fertil, cu o populaţie sobră, care producea anual mult mal mult de căt nu putea consuma; ea se bucurase de o prosperitate comercială şi financiară un mare număr de ani, şi In ce privesce vasalitatea el, aceasta nu există de căt pe hârtie. Insă România nu avea o istorie a el. şi armata el, după cuvintele d-lul Co-gâlniceanu, nu primise Încă .botezul focului* ; ast-fel, micul stat a voit sâ’şl încerce norocul In o politică nenorocită, şi a-şl lega soarta cu acea a Rusiei, şi In caşul de ne-isbândă, e de temut, că România va suferi o pedeapsă mal mare de cât nu merită In realitate*. RECH1ZIŢIELE ABUZURILE SUB D-nul I. C. BRATIANU Domnule redactor, Am văzut In jurnalul .România Liberă*, de la 30 Iulie spunăndu-se că pawia ygjjjm POVESTEA LUI HARAP ALO DE IOAN CREANGA (Urmare) Fetele împăratului Intâmplându-se de faţă, când a lovit spânul pe Harap Alb, li B’aă făcut milă de dânsul şi afl zis spânului cu binişorul : Vere, nu faci bine ceea ce faci. Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mal mari peste alţii, ar trebui să avem milă de dânşii, că şi el ser-manil sunt oameni! — Hei, dragele mele vere, zice spânul cu viclenia lui obicinuită : d-voastrâ încă nu sciţi ceT pe lume. Dacă dobitoacele n’ar fi fost înfrânate, dedemult nr fi sfâşiat pe om. Şi trebue să sciţi că şi Intre oameni— cea mal mare parte—sunt dobitoace, care trebuesc ţinuţi din frftă, dacă 'ţl-e voia să faci treabă cu dânşii. El apoi. .. şi că nu-I lumea de a-pol. Să te ferească Dumnezeii, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea. .DS’ml Doamne ce D'am avut .8ă mH mir ce m'a găsit.* prefectul de la Argeş se conduce In administraţia sa ca un paşă, şi m’am gândit numai de cât şi la al nostru din Ialomiţa, care, nu numai că se conduce ca un paşă, dar trâ-eşte şi ca un paşă — se vede unde suntem vis-a-vis de Silistra. Vid acum la cele ce voesc a spune pentru capul administraţii de aici, şi pentru ce am zis că lucrează ca un paşă. Cu ocasia rechisiţiilor ce se fac şi lntr'acest district, se comit atâtea mari ilegalităţi şi nedreptăţi, In cât ţi se sperie mintea — esemplu: s’a preţuit griul lui Stan Radu primarul şi alţii, care fac parte integrantă din ortaoa d-lul Simion Mihâlescu, cu 100—120 franci chila. S’a luat vite de la Stan Radu, preţuindu-se perechia de vaci cu 20 galbeni, in vreme ce ele nu fac de cât mult 12 —14 galbeni. S’a luat asemenea vite de la Marinache Popescu, şi să las că aceste vite erad bolnave, aşa că până la destinaţie nu cred să fi rămas nici jumătate, dar i s’a dat şi nisce preţuri ecsorbitante, numai pentru că acest domn ştie să lucreze ovreesce când este vorba de a’şl face treburile cu oamenii pute-rel, şi mal cu seamă cu subprefectul, care voind a îndatora pe d. Popescu (care are parale multe) a cerut fără nici un motiv a scoate pe primarul comunei, unde acest domn este arendaş — pentru că acest primar 11 ţinea mal de scurt— ceea ce Incomoda, atât pe subprefect cât şi pe arendaşul Popescu, care suge tot slngele din bieţii locuitori al comunei Ceanu, unde este arendaş. Numai vorbim de administraţia judeţului In general, căci ea este In cea mal deplorabilă stare. — Cine ştie plasa câmpului sub administraţia abilului A. Fochide, astăzi când ar vedea s'ar revolta, văzând mise-ria şi anarchia In care a adus'o actualul din nenorocire sub-prefect Hris-todorescu, — să las că furturile aO ajuns la cel mal Înalt grad, aşa că lumea s’a speriat, să las că poliţie nu este absolut In toată plasa — să las că primarii cu ocazia mal cu seamă a rechisiţiilor despdiă pe bieţii ţărani şi de puţinul ce le-a mal re-mas — dar, pe lângă toate acestea, junele sub-prefect, neştiind a’şl păstra cel puţin prestigiul Băă de şef, a ajuns In trista posiţie d’a se bate cu ajutorulsâh In cancelarie; — această bătaie , după singura informaţie ce am, a provenit, că actualul ajutor fiind dus In comuna Ştefâneşti, cu alte afaceri de serviciu, acolo a priimit nişte denunţări de abusurile făcute de predecesorul săă (protejat TIMPUL nl d-lul sub-prefect) pe cari le-a şi constatat de adevărate. — Acest ad-jutor, numit Pâltineanu, cu toate că a fost destituit tot pentru abusurl şi dat judecaţel, dar acum s’a repus iarăşi de d. sub-prefect, adjutor, şi constatarea făcută pentru noile abusurl s’a pus la dosar. Dacă spui toate acestea l’refec tulul, că griul este prea mult preţuit,— că vitele asemenea sunt foarte eftine şi preţurile puse mari sunt numai pentru că se fac abusuil In detrimentul Statului, daca spui că administraţie nu este In district, dom-nia-sa une-orl Iţi spune că o să ia disposiţil, iar alte ori supărat te califică de opozant al guvernului. — Aceasta Îmi aminteşte refrenul din jurnalul Scrânciocul ce apărea la 1868 tot sub guvernul roşiilor, unde zicea ,de’I spune că ţara piere etc.‘ el lţl respunde îndată că eşti In contra ţării, eşti Austro-Maghiar. Aşa dar. văzând atâtea abusurl câte se comit pe toată ziua, fără ca Prefectul să asculte pe oamenii o-neştl, cari i le spune şi să ia vr’o disposiţie contra abusurilor,— alerg la organul d-v. de publicitate singura speranţă ce ne a mal remas, rugând să bine voiţi a striga In numele oamenilor de bine, din judeţul Ialomiţa, cari aă ajuns a vedea cu ochii cum se comit atâtea mari nedreptăţi la lumina mare, fără vr'o speranţă d'a fi ascultaţi, numai sub simplul motiv, că nu sunt roşii Înfocaţi. PriimiţI, vă rog, domnule Redactor, asigurările distinselor mele con-sideraţiunl. {Preşsa). Un abonai. ARE DREPTATE. Eacâ scrisoarea unul tânăr voluntar pe care o reproducem din .România Liberă* : Domnule redactor, Pentru că văd că numai jurnalul d-v. se mal preocupă puţin de binele armatei, vifi a vă seri aceste rânduri, pe cari vă rog să le publicaţi. Vedem, In coloanele tutulor jurnalelor române, oferiri de tot felul pentru societatea Crucel Roşie, astfel că, daca armata română ar avea jumătate din oameni răniţi prin spitale şi ambulanţe, aceşti răniţi ar avea sute de bandaje şi fel de fel de scufe, cum şi ocale de scamă de om. Acum mal vâzuiă In .Românul* de la 20, înfiinţarea unul spital de d-nele din Craiova; aşi vrea să sciă pe cine vur să bage In spital şi acele ambulanţe, căci de la mila lui Dumnezeii noi suntem sănătoşi, rar se va găsi câte un om sad doi de companiâ sad escadron bolnavi de friguri şi boale uşoare, şi cel mult vr'o 20—25 răniţi; apoi pentru 30 sad 40 oameni trebue să se consume atâtea cârpe oferite, şi care se vor mal oferi? Avem bandaje şi scamă de ajuns, mi se pare că doctorii n'afl unde să le mal pună ; ceea ce ne trebue este mâncare bună, ceva vinişor, tutun bun, etc. Ce se face cu banii oferiţi In folosul armatei de d. Plaino, de d-nele din Transilvania etc. etc., cari cred că se urcă poate la sute de mii de franci? Ar fi mult mal bine ca din aceşti bani să ni se trimită vin şi tutun bun, căci destul suntem trudiţi, ziua arşi de soare, şi noaptea topiţi de frig pe malul Dunării şi mâncaţi de hordele de ţânţari. Turcii sunt oameni de treabă, căci până nu tragem noi In el, el nu trag In noi, apoi afară de aceasta gloanţele lor nu prea fac multă vătămare ca să avem nevoe de multă scamă şi bandaje; pe noi pe cari ne-ad lovit am şi dat ortul popii, câte unul doi loviţi mal uşor, nici n’ad avut nevoe să vază ospiciile şi ambulanţele cu ochii, căci se vindecă chiar In in-infirmeriile corpurilor ; prin urmare ceea-ce vă rugăm e casă cereţi Intendenţei să ne mal slăbească din fasole uscată, pastramâ uscată, şi brânză cu vernil, precum şi pâine verde; ci mal bine să ne dea mâlaifi, carne şi legume verzi, şi pe lângă asta din banii oferiţi de cetăţenii ce s'ad gândit la noi, să se mal dea câte puţin vin bun, tutun, cum şi câte o porţie suplimentară de rachid. Vor fi mulţi cari vor zice că poate nu ne batem; se înşeală căci cum stăm d’alungul Dunării 24 ore împlinite, stăm In faţa turcilor, Intre şerpi şi ţlnţarl arşi de soare ziua şi topiţi de frig noaptea, distrându-ne numai când şi când cu câte o lovitură In câte un fort suzeran, iar 24 ore le petrecem 6 In lntoarcea din gardă şi ducerea iar în avant posturi, iar 18 din 48 ne remân pentru eserciţil, facerea mămăligii, ştergerea muniţiei şi curăţirea hainelor, şi poate una sad douâ ore pentru somn; prin urmare cu cura care o facem cred că ar fi higienic să ni se trămiţâ puţin vin cu care să uităm osteneala şi puţin tutun cu care să speriăm ţinţaril. V’am scris ast-fel, d-le redactor, ca prin citirea In jurnalul d-v. să ------------------------- vadă şi fraţii şi părinţii noştri ce viaţă ducem: vreo donâ zile ne-adi cântat tunurile, acum numai nişte dobitoci de turci ad voit erl a veni a ne ataca. Tot ni se spune mered că o să trecem Dunărea; primă-vara a trecut cu fragile şi cireşile, vara cu caise, mere, pere şi prune, pepeni, şi tot n’atn putut trece In Turcia ca să mâncăm poamele care ni I se spune că sunt foarte bune In Tur- ‘ cia; ne este frică Bă nu se culeagă j şi viile, şi să n'avem parte a mânca 1 din strugurii sădiţi de credincioşii lui Mohamet. Ed am scris cât m'a tăiat capul; adăogaţl şi d-v. ce credeţi că mal e de lipsă, şi nu Încetaţi a cere îmbunătăţiri pentru noi. Al d v. şi al patriei gata a o apăra. Un voluntar da la Btebtl. SCIRI OFICIALE După raportul ministrului de reebel, uub No. 3,364. Cu iucepere de Ia 1 Iulie, anul curent, mBsa generală de întreţinere Be va admi-nietra fără a He mal ţine In seamă repartiţia pe capitole. Consilinrile de adminiatraţie şi comandanţii companiilor, escadroanelor şi bateriilor, acolo nnde nn sunt consilier! de administraţie. Bvăad asnpră-le administrarea masei generale de întreţinere, vor îngriji a nn efeetna alte oheltnell, de cât acelea prevăzute la art. 310 din reglementai de administraţie şi comptabilitatea interioară a corpurilor de trapă, nefiind tolerat a trece cn cheltuelile peste retnraele din care se formează fondul masei generale, din contra va cănta Bă aibă iconomie. Registrul special al comptnlnl masei generale de întreţinere, model No. 47, prevăzut la art. 319 din acelaş regulament, ee snprimă, Toate disposiţiile reglementului de ad-miniatraţie fi de soldă care nn sunt contrarie acestui decret, rămân in vigoare. Prin decret cn data din 4 âagnet oa-rent, sunt numiţi' D. Constantin Robescn, director general al telegrafelor şi poştelor, spre împlinirea vacanţe! ce enistiî ; D. Alexandra Dristorian, director al pr*-fecturel poliţiei capitalei, în locul d-lnl D. Pandrav, trecut în altă fnncţinne; D. Nioolae T. Benea, fost judecător de inBtrncţie, sub-prefect la plasa Recăoinni, judeţul Patna , în loonl d-lnl Al. Abuza, demisionat; D. Teodor Mărcnlescn, poliţaii! al ora-şulul Giurgiu, spre împlinirea vacanţei oe eeietă ; D. Teodor Stătescn, afiţer al sergenţilor de oraţ din capitală, in local d-lnl căpitan N. Celăreanu, demisionat; D. Constantin I. Zapolia, sub-comisar clasa I la poliţia capitalei, in locul d-lul P. Qrigoreacn, destituit. Fetele atunci aă luat altă vorbă, dar d.n inima lor nu s’a şters purtarea necuviincioasă a stăpânului, cu toate lndreptârile şi Înrudirea lui, pentru câ bunătatea nu are de a face cu răutatea, Vorba ceea: .Viţa de vie, tot în vie ,Eară viţa de boz, tot răgoz * Şi din ceasul acela, ah început a vorbi ele Intre ele, că spânul de fel nu seamânâ In partea lor, nici la chip nici la bunătate ; şi câ Harap Alb sluga lui are o înfăţişare mult mal plăcută şi seamănă a fi mult mal omenos. Pesemne inima le spunea, că spânul nu le este văr şi de acea nu-1 putea mistui. Aşa 11 urlse ele de tare acum, că dacă ar fi foBt In banii lor, B'ar fi lepădat de spân, ca de ucigâ-1 crucea. Dar nu aveaft ce se facă de împăratul, ca sâ nu-I aducâ supărare. Amu Intru una din zile, cum şedea spânul la ospăţ lmpreunâ cu moşul săă, cu verele sale şi cu alţii câţi se tntămplase, li s’aO adus mal la urmâ In masâ şi nisce sâlaţl foarte minunate. Atunci Împăratul zice spânului : .Nepoate, mal mâncatal sâlâţl de aceste, de când escl ? — Ba nn, moşule, zice spânul; tocmai eram sâ vă întreb de unde le aveţi, câ tare-s bune!... O haraba Întreagă aş fi In stare să mănânc şl p’arcâ tot nu m'aşl sătura. ,Te crede moşul, nepoate, dar când al şti cu ce greutate se capătă! pentru câ numai In grădina ursului, dacă ’I fi auzit de dânsa, se află sălăţl de aceste şi mal rar om, care să poată lua dintr'ănsele şi să scape cu viaţă; Intre toţi oamenii din împărăţia mea numai un pădurar se bizuesce la treaba asta. Şi acela el scie ce face, ce drege, de’ml aduce din când tn când, aşa câte puţine, de poftft. Spânul voind să peardâ acum pe Harap Alb cu orl-oe preţ, zise Împăratului : — Doamne, moşule, de nu mi-a aduce sluga mea sâlâţl de aceste şi din piatră seacă, mare lucru sâ fie. .Ce vorbescl nepoate, zise împăratul : unul ca dănsul şi âncâ necunoscător de locurile aceste, cum crezi că ar putea face această sliţj- bâ ? Doar de ’ţl e greii de viaţa luL — Ia las moşule, nu’I duce grija; pun rămăşag, câ are sâ'ml aducâ sălăţl In tocmai ca aceste şi Încă multe, că sciâ eh ce poate el. Ş’odatâ cbiamă pe Harap Alb şi’l zice răstit : — Acum degrabă sâ te duci cum II şti tu şi sâ’ml aduci sâlâţl de aceste din grădina usurulul. Hal, eşt răpede şi pornesce, că nu’l vreme de perdut. Dar nu cum-va să faci de altfel câ nici In borta şoarecelui nu escl scăpat de mine. Harap Alb ese mâhnit, se duce In grajd şi începe a’şl netezi calul pe coamă zicând : .FI, căluţul meu, când al sci tu In ce necaz am intrat! Sfânt sâ fie rostul tatâ-ni-meă, câ bine m’a învăţat! Aşa-I, că dacă u’am ţinut seamă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagâ şi acum vrând nevrând, trebue s’ascult câ ’ml-e capul In primejdie. — Stăpâne, zise atunci calul : de acum Înainte ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot atâta e; fii odată bărbat şi nu’ţl face voe rea. încalecă pe mine şi half Ştiă eO unde te-ol duce şi mare’l Dumnezeu, ne-a scăpat el şi din aceasta! Harap Alb mal prinzând o leacă la inimă, încalecă şi se lasă In voea calului, unde o vrea el sA’l ducă. Atunci calul pornesce la pas, până ce ese mal încolo, ca sâ nn I vadă nimenea. Apoi îşi arată puterile sale, zicând : — Stăpâne, ţine-te bine pe mine, că am sft 3b°r Ru ca vântul, să cu-trierâm pământul. Mare'I Dumnezeu şi meşter’! dracul. Helbet vom putea veni de bac şi spânului celuia ; nu’I e vremea trecută. Şi odată sboarâ calul cu Harap Alb până la nouri; apoi o ia de-a curmezişul pământului : pe deasupra codrilor, peste vârful munţilor, peBte apa mărilor şi după aceea se lasă încet, Încet lntr’un ostrov mândru din mijlocul unei mări, lângă o căsuţă singuratică, pe care era crescut nisce muschifl pletos, de o podi nâ de gros, moale ca mătasea şi verde ca baratecul. Atunci Harap Alb descalecă şi spre mal mare mirarea lui, numai iaca T I M P D L SOCIETATEA CRUCEA ROŞIE din RO:MiAlSTXA COMITETUL CENTRAL. SERIA XXIII. Llitâ 8* p*niO«nel# tari afl blnâTOlt a contrlbni , pentru formarea ambulanţelor române cari Tor m.rge tn ajuta rnl soldaţilor rănit, pe cimpul de reebol. LISTA No. 7 încredinţată d-et Ameţi Dăruanu. D-nele Olga Hink 8 lei. Matilda Tho-ma« I lei. Pan&ghiotna Violato 2 1. Andrea» Diohoralee 10 1. Chriatodora Spiro 3 lei. I. Bnrdnloin 5 leL Ilie Crnao 5 lei. Herach Friedmann 4 lei. O. M. Delapoti 5 L Dioniae Grombo 4 l Coama Ilie 4 1. Curtovitz o jumătate datină eiorapl lână. Totalul listei 51 lai. LISTA No. 3 încredinţată d-et Eharitlia Semont. D-na Ariadna Caramann 22 lei 80 bani. Gaorga Lemooi 5 1. Georgea 1 avadia 5 1. Oatarina Nano Theoharide, oărpe. Dome-nioa ZaoT, cărpe, 16 compresa. Hallea 8 lai. Elisa Vidară Annchin 22 1. 80 bani. Eoridichi C. Simonides .... Anica Ioan 100 dr. scamă şi 1 caarţeaf. Totalul listei 63 1. 60 bani. LISTELE No. 5 şi 6 încredinţate doamnei Kosim. D-na Uaria Caradia 10 lei. Dionisie H. Zaro 10 1. A. Castrino 4 1. O. Theodorof 14 1. Jean Georgefendi şi 6il 10 1. Mi-chail I. Crondires 10 I. Ioan Caţicos 10 I. M. T. Perdichis 4 I. Leonidas Mari» 22 1. 70 b. A. Vrari 8 1. P. I, Vamonris 10 1. Panigbi Caradis 10 1. Anonim 5 1. R. E. 30 1. D-na Agaliaţatn 10 I. D-na Diomn 10 I. D-na Petrn 12 1. D-na Frangopoln 2" I. Maria Stamatopoln şi M. Borcoho 22 1. 70 b. Ana S. Gavala 10 1. Anonim 100 l. D-na Gioni 10 1. Anonim 20 lei. Anonim 6 1. Total ni listelor 378 1. 40 b. LISTELE No. 7 şi 8 încredinţate d-el Victoria Screm. D-na Victoria Seram 500 porţii de Po-tage gros preparat. A. Diomo 5 1. Ig. Kr. Gin Hat ta Varona.......A. Rosemberg 2 lei. Barbo B. Biano 8 I. A. Silberstein 10 lei. Amelie 22 I. 70 b. Rose Reglni 22 1. 70 b. G. 5 1. S. Stefanovicl 5 1. Panaiot F. Violato 30 I. M. Miilea 3 1. Varvara Bel Io 10 1. Elis Economn 11 1. 70 bani. Guilietta Verona 10 1. N. D. Sniwlat 5 I. Panaghi T. Magaloconmn 5 1. 70 b. Pa-naghi Varloli 4 lei. Totalul listelor 162 I. 87 b. II Întâmpină In pragul uşel eerşetoa-rea, cftreia II dăduse el nn ban de pomană, Înainte de pornirealul de acasă. .El Harap Alb, aşa e că al venit kt vorbele melef că deal cu deal se ajunge, da încă om cu om. Află a-eum că eo 3Unt sănta Duminică şi aţin ce nevoe te-a adus pe la mine. Spănul vrea să’ţl repue capul cu ori ce chip şi de aceea te-a trimis să’l aaucl tăiaţi din gTădina ursului, dar ’l-or da ele odată penas...Remăl aici In astă noapte,ca 8& ,6d ce-I de făcut. Harap Alb române bucuros, mul-ţămind sântei Dumineci pentru buna găzduire şi Îngrijirea ce are de el. .Fii încredinţat că nu eO, ci puterea milosteniei şi inima ta cea bună te ajută Harap Alb, zice sfânta Duminecă eşind şi lăsându l in pace să se liniştească. Şi cum ese sfânta Duminecă afară, o-dată şi porneşte desculţă prin roă, de culege o poală de somnoroasă, pe 'Care o ferbe la un loc cu o vadră •de lapte dulce şi cu una de miere bî apoi ia mursa aceea şi iute se duce ule o toarnă In fântâna din grădina tunului, care ffintănă era plină cu L1STETE No. 11, 17 şi 18 încredinţaţi d-el Fam Schwx’ttmann. D. Da vid Elias 4 1. J. Ballet 5u I. A. Bramn 4 1. D. Houtnsr 10 1. S. Nttdlsr 2 1. Anonim 2 1. Sara Cnsâtorenua 6 lei. Bnca Elias 4 1. M. CapelovicI 2 I. Mates 50 b H. Hrischhorn 8 1. Alexandrina Conatantineasca 150 dr. scamă. Ed. Blu-mann 10 I. Elis» Goldstein 2 1. Sălii Bln-mann 4 lei- Lois Schvartzninnn 4 lei. D. Paltnr 5 1. A. Verieberg 3 I. M. Stefano- vicl 3 1..........2 1. M. H. Di oii trie 2 1...............4 1. A. Fridmann 4 I. I. Adlar 70 1. Dr. Arseni 4 1. Anonim 4 lei Fanny Svartzmann 100 I. Elias Leo-bel 20 I. Antoinette Vidoa 20 1. Theodor Violato 8 1. Vuichelpofen 4 I. H. Ion 2 1. L. Mandelbann 1 1. S. Raicns 2 1. C. Sta-vropolo 10 1. Eliae Braiuratein 10 I. M. Choen 10 1..............2 1. Totalul listelor 333 1. 20 b. LISTELE No. 12, 13, 14, 15 16 şi 30 încredinţate d-el Elena C. Scanari. D-na Famile LUbel 40 1. Leon Schaefer 10 1. Mari Blanetein 8 1. Ion Lnca 4 1. J. Damabeecn 4 1. Pimpe 2 I. H. Tnch-ner 2 1. I. Kanfmea 10 I. M. Capelovits 1 leii. Anonim 4 1. Constantin Nedelcn 8 1. Blume Hers 2 I. Sora Dats 4 1. Pan-lina Frichman 22 1. 70 b. Morich 11 1. 75 b. S. 5 1. L. A. Constantin 22 lei 70 bani, Babi Panaioth 8 1. Coatică Niţă Va- sileacn 2 1..............8 I. I. B. Micn 6 1. Vrăbieecn 5 1. S. R. Petzabis 20 lei. G. I. Seretaa 5 1. P. Thomas 5 lei. Arie-tide Gbermano 2 lei. Th. Her. Papasogln 20 1...............4 I. Stancin N. Oră- şann 5 I. Dnmitrn Orăşann 2 1. I. MSr-cnlescn 4 1. Preotul Christea 3 1. Neacşn Orăşeann 2 1. Gbeorghe N. Orâşaann 3 1. ...........4 1. D. Gheorgbin 6 1. Preotul Serban 2 1. Preotul Ioniţă Stoica 3 1. Sterghin Dnmitrn 5 1................2 1. Costache Christa 2 1. G. loneecn 3 I. 0-prişan Scârletn 1 1. Vaeile Stancn 1 leii. Nicolae Popescn 1 1. Preotul Cost. Michă-lescn 2 1. Costache Ionescn 2 1. Marin Bogdăneecn 2 lei. Vasile Stancin 1 led. Stan C. Mateeson 3 I. Serban R. Tăb&rcă 50 b. Chiriţă Periann 1 1. Dnmitrn Pe-riann 2 1. Vasile Ud rea 50 b. Iordacbe Spiţă 1 led. Mita Brânză 2 lei. Nicolae Brânză 60 b. Qheorghe Starea 1 I. 50 b. Stei. Sterienesen 51) b. I. R. Marinescn 1 led. Ioan Protopopescn 2 1. Preotul Neagn Bucur 2 1. Petrică Cbristeecn 4 I. Anica Braţn 3 Iei. Năatase G. Pastorora 4 lei. D-na Elena C. Christeacn 10 !al. Con-atanda Er. Pope 22 I. 70 b. Veturia Era-mia 10 1. Charite 22 1. 70 b. D. Criateecn 10 1. Samoil Grinmbanm 4 1. D. Caraoalla 5 1. Michail Băiănescn 3 1. Sălii Blnmann 100 dr. seamă. Loosie Goldsteni 200 dr. scamă. Parascbiva Idnleica 150 dr. scamă. Maria Ion, Th. Seb« 10 1. şi 100 dr. scamă. Despa I. Beloni 20 1. V. I. PetrovicI 2 I. C. Popescn i3 1. S. Serbănescn 2 lei. Preotn Marin Georgeecn 2 1. Elena Cră-escn 10 I. U. Constnntinescn 2 lei. Elena N. Orăşeann 2 lei. Bncnr Demetreecn 1 I. Teodor S. Dobrilă 2 1. Thetoros Lofarides 5 1. Ion Grigoreecu 5 1. Teodor Stan 2 1. Panaiot Teodor 3 1............4 I. 1. Io- nescn 2 1. Simion Nicolafi 2 lei. Atanâai apă până in gură. Şi mal stând sfânta Dumineca o leacă In preajma fântânei, numai eaca ce vede că viup ursul , cu o falcă In cer şi cu una In pământ, mormăind Înfricoşat. Şi cum ajunge la fântână, cum Începe a bea lacnm la apă şi işl linge buzele de dulceaţa şi bunătatea el. Şi mal stă din hâut şi iar Începe a mormăi; şi iar mal bea căte un râs-timp şi iar mormoieşte până ce de la o vreme Încep a-I slăbi puterile şi coprins de ameţeală, pe loc cade jos şi adoarme mort, de putea-I să tal lemne pe dânsul. Atunci sfânta Duminecă vâzfindu-1 aşa, Intr'o clipă se duce şi deştep-tănd pe Harap Alb chiar In miezul nopteL 11 zial ales de comitetul permanent. Aflăm că parqnetnl da eoolo ne mal putând sta indiferente la toate aceBtc fără de legi ar fi dat Io judecată pe chiar preşedintele coraitetnlnl. Aşteptăm să ne vie sciioţe positire şi acte autentice şi atunci vom pune in vederea publicatul detaitnrl despre cam înţelege guvernai de astăzi a administra ţâre, căci cea ce se petrece in Prahova se petrece şi in cele alte 32 de jndeţe din Cerpaţl la mare. A apărut de curând • broşară fran-cesft snb titlu: .Mâmoire snr la qnestion des Tabacs en Ronmanie par Alei. E. Floresco, ancien Conseiller d’âtat*. Ceetia Regii Tutunurilor fiiud astăzi de nn mare interes pentru ţară, ne reservăm intr'un număr viitor a annliaa pe larg broşura d-lnl Florescn. Citim în ‘Curierul Balaasan. : (Prisonierl). Ca trennl de Joi afl mal sosit In Iaşi două transportori de prisonierl tnrcl: nnnl de vr'o antă şi altoi de vr'o şese sate oameni între cari şi 0 ofiţeri. In aceeaşi zi el afl fost îndreptaţi spre Rnsia pe calea ferată Jaşi-nnghenl. (Domnol N. Rosetti Kosuovann). — Părinte de familie şi membru din înalta aristocraţie a Iaşilor, care Îndată ce România a declarat reebol s'a grăbit a lna armele benevol şi a merge la câmpul de onoare, a venit eă'şl vadă familia şi în cnrând se va întoarce earăş acolo unde se giăbeec a alerga toţi adevăraţii fii al patriei. Onoare acelor cari imitează eaemplol d-lul Rosnovano. Patria li va fi recunoscătoare. (Curierul Balasan) Maltratare. — Aflăm cn părere de răii că d-na directriţă a institotnlnl Gregorian (de maternitate) din cauze neennosente ar fi foBt maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai in momentul in care d-na directriţă asista pe o pacientă. Ne-em obicinnit a vedea, că asemenea neorân-dneli ln scoli nn provin dintr'un spirit latent da nesupunere (cititorii îşi vor a-dnoe aminte de tnrbnrările din şcoala teen-nică) ci Bnnt câte-odată prodose In mod artificial de inrînrirl, străine cercnlnî elevilor, pentrn a da nn caracter indoelnic poeiţinnil învăţătorului, contra cărnia snnt îndreptate. De o camdată însă, nn ne permitem a bănni nimic, mal ales că atât parchetai cât şi onor. epitropie a spitalelor St. Spiridon aQ primit ştiinţă despre acest incident regretabil şi aceste autorităţi sperăm că vor fi in stare, ana a descoperi oansele neorăndnelii, cea-laltă a opri repetirea el. (Curierul dc Taft). Antrenarea Principelui Serbiei. M»r-cnrl, 10 August curent, cn ocasia aniver-aărel nascerel Principelui Milan M. Obre-novicl IV şi a snirel Măriei sale pe tronul Serbiei, s’a celebrat nn Te-Deum la Capela bulgară din Capitală. La această serbare a fost faţă d. Mihail Cogălniceann, ministrul afooarilorfi avea eâ o slugâ ca aceasta, nu i-aş trece pe dinainte. — D’apol de ce mi-l’a dat tata de-acasâ? numai de vrednicia lui, zise spânul ; câcl alt fel nu-1 mai luam dupâ mine ca sâ-ml Incurcezilele. La vr’o câte-va zile dupâ aceasta, Impâratul aratâ spânului nişte petre scumpe, zicând: .Nepoate, mal vftzut-al petre nestimate uşa de mart şi frumoase ca acestea, de când eşti? — Am vfizut ed moşule, felurite petre scumpe, dar ca aceste drept sâ-ţl spun, n’am vâzut. Oare pe unde se pot gftsi aşa petre ? .Pe unde sâ se gftseascâ. nepoate? la ln pădurea Cerbului. Şi cerbul acela este bătut tot cu petre scumpe, mult mal mari şi mal frumoase de căt aceste. Mal ântâifl ci-câ are una ln frunte, de străluceşte ca un soare. Dar nu se poate apropia nimeul de cerb: căci este solomonit şi nici un fel de armă nu-1 prinde ; Insă el pe care Par zări, uu mal scapă cu viaţă. De aceea fuge lumea de dânsul de-şl scoate ochii; şi nu numai atâta, dar chiar cănd se uită la cineva, fie om străine, d. PetronievicI, agent al Serbiei însoţit de funcţionarii agenţiei, nn adjutant domnesc, d. comandant al dirisiel II teritorială. După terminarea oficialul, d. ministru Cogălniceann a mere, însoţit de nn adjutant domnesc, intr’ona din trăsurile cnr-ţal, la otelnl agenţiei Serbiei, spre a face d-lnl agent vieita oficială de felicitare. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). — 8anrlalu da la 24 Auguit, 9 ari dimineaţa — flena, 23 AuruiL Ambasadorul austriac din Constnntino-pol a priimit instrucţiuni de a se asocia la demarşele ambasadorului Germaniei pe lângă Înalta Poartă relativ la cruzimile comise de Turci asupr» răniţilor şi priso-nierilor ruşi. Italia a făcut în ace laş timp o deniarşfi analogă. Athena, 28 August O resconlă a isbocnit în Creta. Otomanii aQ fugit în fortăreţe cu familiile lor Creştinii s’ati retras în munţi. In doă in-căerărl ce s*ail făcut la Baripetron, departamentul Canoe! şi la Bahlihorl* provincia Retbymnos, 30 turci şi 17 creştini aft fost omoriţf. SOCIETATEA DE GIMNASTICA DIN BUCURESCI. «Tarn-Verein,. Va aranja annl acesta de odată cu aniversarea lui *Jahn* o serbare al cărei produs este destinat pentru Societatea Română a * Cruce!-Roşie». Această dublă serbare va avea loc Daminecă la 14 August 1877* in localul Societăţii* Strada Brezo-ianu No. 45. Serbarea va începe precis la 6 ore seara cn eiurciţiurl de gimnastică, urmate de cânturi şi producţiunî de muBÎcă. Alteţa Sa Principesa Domnitoare a binevoit a promite că va onora serbarea cn Înalta Sa prasenţă. Preţurile de intrare snnt 3 franci pentru persoană* iar 2 franci pentru membrii Societăţii. Preţnl la Casă fără escep-ţiune 3 franci. Biletele se găsesc la d-nil Gustar Rietz* Strada Carol. Uescb et Pfennings* vis-â-via de Palatul Domnesc. Hebberling, farmacist, piaţa Teatrulnl, Henric Labes, palatul Dacia. Un comitet de dame va aranja un bazar de binefacere şi aa bufet* al c&rorfi produs net se va destina asemenea Socie-ţil mal aos menţionate. In cas când timpul ar fi nefavorabil* serbarea va avea loc Luni la 15 Augast 1877. OrI-ce ofrande vor fi bine primite iu interesul scopului propus. Listele de subscripţiunî sunt deschise* iar resnltatnl lor se va publica prin jurnal la urmă. Rugăm pentru o participare bine-voi-toare. Comitetul. safi orl-ce dihanie a fi . pe loc re-mâne moartă. Şi cică o mulţime de oameni şi de sftlbftt&ciunl zac fără suflare Io pădurea lui, numai din astă pricină; se vede că este solomonit, întors de la ţlţă saG dracul mnl ştie ce are de-I aşa primejdios. Dar cu toate aceste, trebue sft ştii nepoate* că unii oameni Is mal al dracului de căt dracul; nu se astâmpără nici în ruptul capului; măcar că afl păţit multe, tot cearcă prin pădurea lui. s& vadă nu Tor putea găbul cumva? Şi care dintre el are Îndrăzneală mare şi noroc şi mal mare. umblând de acolo, găseşte din întâmplare căte o peatră de aceste, picată de pe Cerb, cănd se scutură el la şeapte ani odată, şi apoi acelui om nu-i trebue altă negustorie mal bună. Aduce peatra la mine şi i-o plătesc căt nu face ; ba Încă sunt bucuros că o pot căpăta. (Va urma) ' TIMPUL Un profesor din Germania de Nord, care a abaol-vat academia hq oferă a preda LI^CTIUIVI in nrmătacia“ 50 bani: I col Pichet de vară. 3 franci : 1 pâreche papuci de bale. 4 franci 50 bani: I păreohe pantsloane pentru oilire|i. 5 Irancl: 2 fete de masă, colorate, de a|ă curată 5 franci : 2 garnitura colorate de dame. 5 franci : 12 gulere engl_, \b orî-care fuson şi mărime. 6 franci: 6 părechl ciorapi patentate. b franci: 6 gulere moderne pentro dame, dopfc alegere 5 franci : 12 batiste albe de p&nzl adevărată. t> franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălat* b franci: 6 prusdpe de pănx.1 curată. 5 franci: 6 ijorve6s da masă «io pânsă adevărată b franci: 1*2 şervete albe de ceaift. b franci: 1 c&maşă modernă, simplă sifl brodată, b franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. 5 franci . 1 batistă franceaă fin brodată ou daatele. b franci: 1 corset de damă. ■» franci: H |.ir|«rl colorate peatro damft. b franci . 3 pepturî fin brodate Dentru oămăfl de bărbaţi. r) frni.r.1: 2 gartiture fine fi modeme pentru dnm* (gulerul fi manşete). 5 frânei: 1 cainisoo modern brodat. 5 franci: I faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru eafâ. 5 franci: 1 cămaşă o pereche de iamene de damă, bopat brodate. 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată Crflmn-Dwitelle. 5 franci : 1 fustă costum plissd. 5 franci: 1 bucată Tulpan. 10 frânei: 1 bneală Robe d’entantţ de toile. 16 franci: I bucală Tartan englea de 5 coţi. 20 trancl : 24 ce|f Pichet. 20 frânei: 1 becati Manta de baie. 18 2S franci: I bucată păa*ă de Kvmburg, de 36 —4ă noŞl. $5 68 franci : 1 bucată pănxă de Belgia de 60 eoţf. Tb 108 franci : l bucată pănsă Corona de 58 coţi. 11$ 210 franci: l bucată Toile Batiste francei. i Cala» MngoşâIM Palatul „Dacia*** Oemăe^ile din districte însoţite cu prtţul respectiv se vor etectna turte grabnic eensoimoies ANUNCIIJ Călătorii 1h Brtifav pot afla la inutitutul Răilor de aburi de acolo, Iu dosul gimnastului român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privire» spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pun trn trăHnri, cu preţuri forte moderate. Direcţiunea băilor (U aburi din Braşov. Băile din Zaizon! Plîcutela biU (le la Zaizou se arid intr'o vale îa^aatd a munţilor, unde sublimitatea seriîed a Carpaţilor se uneşte on graţioasa simplitate a vSilor cn aernl por şi sandtos şi cn fântânile sale minerale, cari nQ puţine rivale peste tot global: Foil-tâua de iod, forte plăcnti la beut; igvorul fontAnel lai Ludovic, cât se pote de limpede, şl bala de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani a(l dat cele mat nne merose resultate escelente de cari. Ele «8 Îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentrn a priimi cn demnitate pe ospeţiî săli Atât la isvârele de băat cât şi la scaldele reci şi calde n’fio făcnt din no8 reparaţiaal, şi sab-semuatul are onore a invit# pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt statwliineni, nnde de signr va fi îatrn tâte mnlţămit. — Informaţinni mal de aprâpe b> d. I. Weiss, proprietar d Tipografie in Bncnresci. Zaizon lingă Braşov. J. LAT/,IN, arendaşnl băilor din Zaizon. De arendat: mane" livezi şi islas in hotnrnl moşiei Sulcnţa-Salari, plasa Dumbrăvii, districtul Doljîil-2-lea, 1,200 pogone pământ de muncă, liveijl şi baltă in hotaral Bănesa, plasa Margine! districtul Vlaşca, in drama] căii ferate Bacnreşti-QiorgiB. 409 — 6. DA triflliriilf 081,8 “ariinsabar-13 lQOIiiridl.bia Biserica Eaiî, cu maî multe încăperL Doritorii sa se adresele Ia proprietar, Strada Scaunele No. 47, in Bucurescî. 610 6. O prăvălie de circiumă cn cinci camere şi pivniţă mare pemtra 60 buţî, este de închiriat de la Sf. Dimitrie viitor, Calea Văcăreşti No. 57 (Jicnifca). Doritorii »e pot adresa la sub-semnatnl proprietar acolo in orî-ce oră. 60-1—0. Gr. GiUilgfiflcu. Moşia Comani, ZCZX Răşiniţa, Ghimpaţi etc. din Jndeţnl Oltn plasa Şerbăneştî, ca 2000 pogone, Case şi Magaaiî, Han, Pod pe scripete pe Oltn, Mori cn chirie, două Vii etc. sunt de vânzare in total şi in parce; a se adresa la proprietară, Strada Târgoviştl No. 49. Bucureşti. 598—0. Se cântă nn piano de înoliiriul P9 timP d® 3 ,nnI cu * *•* •aslltll) preţd de 36 iraneî. A se adresa Ia administraţia cjiarnlnT .Timpul*. Leopold Stern, ;r,^ nirea onor. aSÎ clienţi precum şi la amatori, a deschis un curs de Piano sera de la 6 pen5 la 8, cn precifl forte moderat, Calea Mofilor No. 40. Proprietatea Stănislă- 'IT’AQ'f î 3,11 Districtnl Oltn], se arendeijă de snb-semnatnl de acum pentan anul viitor 1378 Doritorii se vor înţălege direct cn mine. 002—0. Ceziuno. Moşia U mbrâreşti Tecacifl şi Covurlniil in întendere do peste 3,600 mici, şi Moşia Oroftiana din Judeţul Dorohoiîî în întindere de 800 ffilcî, să vftod de vecî, doritori! bine-vo£scă a se adresa la D-nii fraţi Suţn în laşf. 603—0. De arendat, ore de Bucurescî cu întindere de peste 2,500 pogâne de arătură, fâneţă şi pădnre, în care poc păşuna vita. Doritorii se vor adresa la D-nu N. 1. Lahorary, No. 28, Calea Mogoşoiel. O0l —0. DROIIOJOWSKI profesor de limba FRANCESÂ, GERMANA ŞI ITALIANA Teoria tot de odată aplicată la practică, prin scris şi prin o conversnţiune gradată. EsecntcijK şi tot felnl’de coinponere,.tra-dncţinnî şi frunidse prescrieri. Strada Şelari No. 9, alături cu hotel Kiescbî, in cnrte la mâna stângă in colţ. 608— 0. m Mit le facBllalo. tîcat maî mulţi anî stndiele programului icea 1, doresce n preda lecţinnl particulare. A Bă adresa la admenistraţinnea acesta! H i nuunnnnnnnnnnnnnnnnnnxnnnnnnu^ FHVVRTSziyvai-A. LA ,^PEBANTIA“ IC 26, CALEA UOOOŞOAKI, 96. * DEPOUL MEDICAMENTELOR FPANCESE. IC U Obiecte de Cauciuc ţi Articole de ToaleU. — Asemene* se aogajosâ a efectua orl-oe oo- )( mande din resebrial medical. "PA'R.TTPt |ţ LES TENTES ET LES LITS PABRIQIII! JsăL LITT3VCJLnsriST 1 Ruo Genniiino No. 11) M • ♦♦MS* bucarest ... «»»*“**• Sj'H'lR AL MB A. S)A *' * ,LA STCnA ALIîA« AVIS I TVC pOBT A TST T IntSiul fi r.oumitul Msga.i» de INCALTIAMINTE PENTRO BARBAT1, DAME SI COPII aub firma PHILIP? OOLD9TEIN .LA 8TSDA ALBA* Strada Carol 1 No. >. (Cartea vccho) ,i,.a -vis de Sifţismund l’rajjer* So.indu ml do curia<1 di» c«j' renumite fabrice exi.U„.> din ou -jvre • lan in reiat Joi intime de mnlţi ani, nn mare aaortiment de diferite mătn dupe fasdnele Oile mal moderne fi Iu"™1» °"a ma’ “are eoliditate. i. e. nentru Dame i Pmo«eee eu nasturi In tdto formele, Sandale, Pantofi, ech; pentru Bkrtat : Ghete de vaci, Maroqum Maroc uin -alon, Pantofi |> tot ce «e atinge do IncSlţL- inte o&rbâtewi, asemenea p, etru Copil t6fc« Morii® de Rhefce ou naiturl, elastic yi altele, v8 ro^ a t& cOBVÎnRC de adevâx Acdati magasio t te una din cele mal vechie din Cap aii, care şl a câştigaţ 0 reputaţia»# de cele mal frumoee pentn soliditatea şi eftinhtatea murfunlor, şi aper, ol |i,n vutor rom 6 onorat cu Clientela D-rOatrl. PHILIP!' alriLIlMTllIS, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veoho) vii-â-ris de Sigisanund Prager »ta fildua elba.* 1 5 Tipografia Thiel A Weiss, Palatul .Dacia*. A