Nr. IR'2. .TDOI 11 AUGUST. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANIA ! u ■l 4n He 6 luAl > . M Pe 3 luni » » Vi TN STRAlNATATl: » . 80 INSIVT”!,n 31 KKCLAMI: Si) Itiere pagina IV, 30 bani. Pe pagina , HI, 80 b*nl, pe pagina 11, 2 lei noi. Reelame 2 lei no\ lini*. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un numir In Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei şi A.tlm i u ist, r n pel: Uniatul ..Daoin". ANUL II. - 1877. ANUNCirTBI 8« prii mese tn atr&inltat*: La D~ni1m Haas A Vfl*r Io Vienna, Walfi*obga**e 10 A. Oppetik la Vienna, Btubenbaatei 2; Rude! Mo$m la Vienna , Smleratltte 2 ; Vinoeu* Hrdicka la Vienna, Teinfalfcatraaae 17} Philipp LBb la Vienna, Eichenbacbga*«e 11; L. La*£ A Comp. In Pffta |i Ha+m- Laffit* Bullim- A Comp. In Parii. Scrisori ne francate na ie primeia. Articolele nfl publicate ae vor arde. Un număr In Districte 15 bani. PLECAREA TRENURILOR Cursul de llacnnwcl, 9 August Oblig. Rurale.......... 831/* 831/4 . »• Dmneniale . . . 77»^ 77i/* Credit funciar rural . . 73*/* 73»/., , , urban . 64 — Impr. municipal al Capit. 74 — Oblig. Pensii.............115 _ Oblig. Dacia............. 200 ~ > Remania .... 45 — Jmpr. municipal cti premii — —■ Uent-.v Kornânu............ — — Paria 3 luni.............9950 — Londra , 2515 — kViena * .... — — Berlin * .......1221/ţ — * Curaal de Viena, 2l August Metalice...................... 63 25 Naţionale.....................6 b 85 Renta In aur............... . 74 2) Loee...........................112 — Acţiunile bânoel............. 821 — Crediturl . . . 17# 60 London........................121 10 Obligaţiuni rurale ungare . . 74 50 » temeqrnr .... 74 50 » transilvane ... 74 — Argint în mlîrfnrl ... . 105 84 Ducatul......................... S 78V. Napoleonul...................... 9 T0 Marc 100........................50 35 Cnrsal de Berlin, 2l Auguit Aeţiun. Câilor ferate române . 15 60 Obligaţiunile române 6%. . 53 40 Priorităţile C. fer. rom. 80/0 5] — împrumutul Oppenheim ... 85 — Napoleonul.....................16 2â Viena, termen lung........... Paria , acurt .... 81 35 Calendarnl (Jllel Mercurl 11 (23 Auguat). Patronul idilei: Martirii Kuplu 51 Nifon Rtîa&ritul adrelul : 5 0r8 13 min. Apuaol adrelul: 6 ore 50 min. Pasele lunel: Primul Quart. line are aci— Nnedra Bueurescl .... 8.15 n 10.— d Ploeacl........9.50 n 12.05 J Brăila.........1.58 n 5.45 ) 7.15 d Tecucifl.......4.38 n 11.40 d Roman..........9.05 ii 4.54 ij Suceva, aoaire . . 12.03 g 9.55 n Bncnrescl --- Yerclorofa Hjcureicl . . , Piteptl ..... . 11.21 i 10.15 n Slatina...... . . 2.- Oraiova...... . . 4.17 • Vârciorova, sosire . . 9.01 Sncdra—Bncnrescl Sucdva ..... 5.11 6.46 I Roman .... 8.45 n 12.10 <5 Tecucifi..........12.30 n 6.10 g Brâila ..... 3,08 □ 8.10 □ 8.58 d Ploeacl............7.12 d 2.45 \ Bucureacl, aoaire 8.30 d 4.30 g Verclorofa lincnreaoT V8rcioroya...............6.45 Craiova ................11.44 Slatina..................1.51 Piteşti . . .............4.42 7.15 4 Bucureacl, aoaire . . . 7.40 ţ 11.20 ^ Bacnrpscl—Ulargln Buonresol..........9.15 d 6.05 n Qiurgiu, aoaire.....11.35 q 8.27 n Glnrgln—Bncnrencl GiurgiS............7.26 . 4.55 g Bucureacl, aoaire .... 9.48 q 7.17 n Galaţi-Itarbojl Galaţi.........1.20 n 8.25 d 7.30 00 muatafizi din Anatolia, ce se vor etrânge la Constantinopol. Posiţinnea rainistrnlnî dq fnîtirne, Ser-ver-paşa, ar fi sgndnitl. ‘Nordd. Allg. Ztngzice că memorandul adresat de către guvernul Greciei puterilor europene relativ la măcelul din Ca-vama nn are caracterul unei acnsaţiunl aduse Porţii otomane. Acela şi ziar observă ci sunt inexacte ştirile de rea intenţiona a Greciei de a intra iu acţinne. Gre cia ee pregăteşte numai spre a fi pregătita pentru toate eventualităţile. Berlin, 19 Auguat. On oofisînoea nniversărel naţlereţ Im-păratnluî Francisc loaif, a avut erî loc la Uubelsberg on mare prânz, Ia care aii fost invitaţi membrii ambasadei Auatriace, mi nistru! Bnlo^v, Prinţul Ratibor şi alţii. St Pvtcntborg, 15 Auţtuak. Sfl comanicH oficial din Gorni-Staden* ; Lanta de nrtilerie intre Rnecinc ţi Giurgiu s’a terminat cn frcBaltatnl, cS tarei! fast siliţi « aieta focal. Din partea rn-I'«« «n artilerist a cSxnt mort, şi al(î doi ar. f0B, răniţi. La U AagoBt. tnreii a» început a nS-TSIi asapr» avant-postnrilor roşeşti de pe! malul drept al rialul CSiSraş. Pe la 11 cea-81’ ■' aB fort Îasg rospinşl de cStre trei com-p.ml • nsfşt. care «n Tenit cu do# tonuri Snţr ajutorul arant-postarilor. In nrmS cava».ia ţt artjlsris turceascS a înaintat spre Ilanşardow şi K.d.kvoi, S’a* de.chis focn-rl e din ambele pârţişi p*,. t„, orp tor. «î "'aB r<,tra> ’I * Colonelnl Cber- „tşatitlci i-m urmerit cn doi ,otniI panX I. -CernoToda ş, Wl.mj, ^ a ^ cercbrxil Şi başi-bnzucH ce ocupad aid po-siţiuni. Pe şoseaua ce duoe la Osman-Ba-tar commpaniil® ruşeştî att înaintat făcând recunoaşteri din Kenarevo până la Dimîr-Rioi, nnde aii găsit adunate nn mare număr de trupe turceşti. S’ati întor« lft Rt. «aravo en o perdere de un ofiţer şi 30 soldaţi parte ucişî, parte răuiţT. In Balcani Furcii afl făcut nn atac asapra trecătoa- CoDsttDtlnofM>l, 2| Augaat. Se asiguri că circasiunil ar fi pus mâna pe satul Şipka, dar nici o scire oficială n’a venit a& confirme acest sgomot. BDCDRESCI » AOGDST CAVEANT C0NSULESI Citirea Primuliir-Hncurescl al Românului de SlVmbata trecuta, ne-a pua pe g&udurl. De la nenorocita ln-câerare de la Plevna, planează In cercurile politice, In piaţa, printre cet&tenl şi comercianţi o atmosfera grea, plinii de nori ameninţători ca In ajunul unei mari furtune. — îngrijirea este Intip&ritft pe toate feţele şi oamenii serioşi, trişti, In-gTijaţi îşi şoptesc la ureche noutăţile ce circulă şi grijile ce ad pentru viitor.—Vârtejul a trecut iute, beţia e’a trezit, entusiasmul pare a scădea. — După Îmbucurătoarele şi lnbfitătoarele vesti de trecerea Dunării de către armatele imperiale , de luarea mal multor fortăreţe tur-cescl şi intrarea armatelor Învingătoare pănâ in despicăturile Balcanilor, veniră alte scirl : bătălia de la Plevna, reocuparea Dobrogiel In parte de către Turci, luptele din Asia. Repedele succese, eclatantele lapte de arme ale armatelor imperiale. de a căror soartă este străns legată soarta şi viitorul nostru, ne obicinuise a nu ne nştepta de căt la biruinţe peste biruinţe care să se succeadă pănă la malurile Bosforului.—Dictatorii noştril ameţiţi de victoriele armatelor streine, ne tr&m-biţa pe toate tonurile şi In toate zilele: .naţiunea suntem noi fi noi suntem naţiunea' şi tn stilul săti de apocalips, bătrAnul dictator din strada Doamnei ne vorbea de viitorul strălucit ce ne aşteaptă, şi Imbălănd zilnic partidul conservator care a-tăta timp guvernase ţara fără să facă nici resboitl, nici recbisiţil, nici chiar cbftrtie-mouedă, se întreba — ce Însemnează o asemenen partidă? — In fine, bătrănul demagog ajunsese la culmea fericirii; după treizeci de ani de lucru, d. Rosetti ajunsese la ţelul ce a urmărit atftta timp. Profită de vrednicul de toată ’anda entusiasm al ţării Întregi şi făcu să se concentreze toată atenţia ţării pe marginile Dunărei, profită asemenea de serioasele preocupaţii ce negreşit absorb tot timpul Domnitorului ca să nu mm poată vedea ce se petrece In interiorul ţărel şi luă de fact, dacă nu in formă, dictaturii. Acum In adevăr : natllllieil era d. Rosctti si d. Rosetti era naţiunea. Dar visul nu ţinu mult şi de odată, pe neaşteptate, se res-lăţesce faima că armata noastră a trecut Dunărea contra voturilor exprese ale corpurilor legiuitoare, că nici măcar vre-o Înţelegere oficioasă nu esistă In această privinţă cu guvernul imperial, că marele Împărat a refusat cu insistenţă de a priirni pe primul nostru ministru, că d. Co-gălniceanu se întoarce din misiunea sa aşa cum a plecat, că In fine, d-nu C. A. Rosetti, marelo augur pleacă pentru un timp îndelunga/ In Paris şi .Monitorul” continuă a'şl umplea coloanele sale cu deschideri de credite estraordiuare, cu disolvărl de cons. comunale rurale, cu numiri de tot felul şi cu aprobarea de patente pentru debitanţil Regiei. Dar nici o vorbă măcar despre tot ce face să bată inima a o milioane de Itomănl, dar nici o vorbă despre reluţiunile noastre cu şefii armatelor imperiale, nici o vorbă măcar despre consilierile ce urmează a ne da In aceste Împrejurări puterile străine. De odată iarăşi pe neaşteptate veni oficiosul Românul de Sămbătă şi schimbftndn'şl tactica, dete strigătul de alarmă. Acest jurnal care nu vorbea de partidul conservator şi de oposiţia întreagă de căt lntr'un stil batjocoritor şi plin de insulte nedemne şi calomnii odioase, vine astăzi şi ne Întreabă : Ce este de făcut? Românul adresftndu-se la conservatori şi la presa ce represintă ideile acestui partid II întreabă : spu- neţi ce vreţi? şi care vă este opinia asupra actnalităţil şi de aci o serie de Întrebări. Vroiţi ca armata să treacă Dunărea? şi tn ce condiţiunl ? Vroiţi ca armata să nu treacă Dunărea? Vroiţi ca armata care se află pe malul drept al Dunării să se reîntoarcă In ţară ? Vreţi ca guvernul să se retragă? Vreţi.... vreţi... o serie nesflrşită de asemenea întrebări, unele mal stupide de căt altele. O! Domnule Rosetti! nu insultaţi doliul unei ţări întregi! Momentele sunt prea grave ca să glumiţi! Seim, cunoascein din esperienţă, că tot-d’auna după ce aţi afundat ţara In nenorociri, aţi luat toiagnl emigraţiei şi v’aţl retras In un esiliă voluntar la Paris : aşa după revoluţia de la 1866, aşa după guvernul vostru de doi ani de la 1869, aşa vreţi să faceţi şi acum. Dar de astă dată situaţiunea este gravă, ca să puteţi usa de acelaş mijloc care v'a reuşit atăt de bine pănă acum. — De astă dată nu v'aţl mulţumit a cufunda ţara In datorii, a desfiinţa administraţia şi justiţia, de astă dată voi aţi compromis viitorul el pentru mult timp, poate pentru tot-d’a-una. Şi acum ne Întrebaţi : ce voim. Vă vom răspunde măine, ce am voit tot-d auna fi ce voim p ast/Ul. DIN AFABA Ştirile de pe cămpul de resbol sunt fără vre-o deosebită importanţă. A-vantgardele lui Soleiman Paşa ar fi avut o Încăierare cu avantpostu-rile posiţiunilor ruseşti dela Tărnova. Această ştire, lntru-căt e adevărată ne încredinţează că cele mal multe din ştirile, ce ni s’aă comunicat In zilele trecute sunt scornite ori cel puţin inexacte. Mehemed Aii pare a Înainta spre Tărnova; dar ştirea, că Osman Paşa ar fi Înaintat pănă aproape de Tărnova, nn se adevereşte. Chiar depeşele din Contantinopol admit că ruşii tot mal ocupă trecătoarea de la Şipca, unde aii aşezat forlificaţi-unt cu armament formidabil: e dur peste putinţă a mal crede că ar fi hotărlţl a se retrage de la Tărnova lăsănd trupele de la Şipca In ştirea Domnului. Aleco Paşa (Vogorides), Ambasadorul Otoman de la Viena, a fost chiemat la Constanţi nopol. Se crede că el va fi înlocuit prin alt cine-va şi ziarele din Viena susţin că el ar fi revocat pentru motivul, că Poarta e nemulţumită de bunele relaţiunl, pe care le-a Întreţinut cu Midhat-Paşa, pe cănd petrecea la Viena. In sptămănile trecute se respăn-dise ştirea, că Ambasadorul englezesc layard ar fi cerut dela Poartă încuviinţarea pentru intrarea flotei englezeşti tn Dardanele şi Poarta ar fi refuzat această Incunviinţare. Ştirea a fost desminţită de către Iny-ard. Cu toate aceste ‘Times, susţine că doi oameni vrednici de toată Încrederea an văzut cu ochii lor nota, care coprinde refususul Porţii şi că prin urme.re cine-va trebuie să fi cerut Incunviinţarea. Dupâ-ce Ambasadorul layard a declarat Insă, că el ftnsu-şi nici o-dată nu s’a adresat cu o asemenea cerere către Poartă, ‘Times, presupune că guvernul englezesc a făcut cererea prin mijlocirea Ambasadorului otoman dela Londra, Musurus Paşa. RECH1ZIŢIELE ?> ABUZURILE SUB D-nul I C. BRATIANU Pftatra, 4 Auguat. Am citit In stimabilul d-voastre ziar No. 174 căte-va din nenumăratele ahusnrl de care abundează ad-ministraţiunea judeţului Neamţu. Pre noi nu ne-nâ surprins acestea, căci cu venirea actualilor la cărma judeţului, ne-am aşteptat şi ne aşteptăm la multe. AdministranţiI noştri sunt capabili de toate. D. Qr. Isacescu primarul şi depucatul ales cu puterea adminis-traţiunel, a sciut In tot-d’a-una a profita pentru sine şi rudele sale ori cănd ad avut fericirea a dispune de administraţiune. înainte de 1S76, fiind slujbaş al tribunalului din Piatra a lăcut tot posibilul să-şi asigure o bună esis-tenţa; chiar prin hărtiile rămase după defunctulă călugăr Ghenadie Placa din monastirea Neamţu, s’ad văzut Însemnate nişte sumuşoare, date ca peşcheş mal multor funcţionari Intre cari era şi Isacescu. Ne socotit călugăr! pentru ce nu al urmat Învăţătura scripturel. ,Ce face dreapta să nu scie stănga.* Intre 1865—1866 a ştiut să facă prin părintele săO, ce era membru la comitetul permanent să i-se cumpere pe seama judeţului, un loc sterp cu preţ de 2000 galb. pe cănd acel loc nu valora nici 100 galb. La Începutul anului 1866, fiind ig-gonit din magistratură, a Îmbrăţişat cariera administrativă, convins că o va face tot atăt de productivă ca şi pe cea judecătorească. K1 nu se Incela. Amic intim al d-lul Ei- TIM P DL lipescu, isbuti a fi alea prin influenţa morală, fiind că d. Filipescu era prefect, membru comitetului permanent, sciu şi aicea pe lângă altele, a lua şi de la locuitorii comunei Buhuşiu un sinet pentru 500 galb. ca să le facă şoseaoa prin acea comună. Tot în acel ani, earăşl de d. pref. Filipescu, fiind ales deputat, ştiu a se căpătui. Se zice, că şi el lua parte din bacşişul dat de Strusberg pentru votarea drumurilor de fer. işl cumpără o moşie de la Stat, numită Tâmpeştil cu un preţ de nimic. Acum venit din nod la putere tot alăturea cu d. Filipescu, se putea aştepta cine-va de la d. Isacescu la alt-ceva? Putea sâ-şl uite d lui deprinderile? Nu. Lupul schimbă părul însă nu şi năravul. Nu de geaba se numesce d. Isacescu, liberal şi sluş-baş orl-cul II plâtesce. Cum putea el acum să nu profite din primărie şi deputăţie mal cu seamă cănd scie câ-1 costa mult alegerea sa, pe lângă influenţa morală aplicată făţiş alegătorilor, mal erad făcute şi chel-tuell. Consiliul comunal ertând cele 1800 franci d-lul Grigoriu al căruia garant era d. Manoliu cumnatul de soră al d-lul Isacescu, făcea un bine rudelor d-lul Isacescu, II scăpa de plata acelei sumt către comună, şi chiar poate II recompensa pentru voturile date d-lui Isacescu. — Cumpărând comuna, casa d-lul primar Isacescu cu un preţ mare, 11 recompensa de cheltuelile Indurate la alegere. Nu e vorba, că şi d. membru Calmuschi cumnatul d-lul Grigoriu, pentru voturile date, n’a remas păgubaş. şi lui i-s'a permis a ocupa fără plată o bucată de loc din terenul comunei, eară d-lul membru IvanovicI, pe lângă membriea la primărie, i-s’a dat şi funcţiunea de agent fiscal. Toţi sunt resplâtiţl. Administraţinnea d-lul Filipescu compusă din asemenea funcţionari, cu foarte puţine escepţiunl şi chiar am putea zice unice , nu poate să facă de cât abusurl. In alegeri, presiuni. — In rechi-siţiunl, nedreptăţi flagrante. De la unii s’a luat totul, de la favoriţi mal nimic. Iară la favoriţii ce ad consimţit şi chiar ad pretins a li-se lua ceva, li-s’a evaluat cu 10 părţi mal mult de cât face objectul. Arendaşii menţionaţi prin ziarul d-voas-tre, sunt simple, .zestre guvernamentale.* Amicii intimi al probului prefect, se Înţelege cât va sta Ia putere. La recrutate asemenea s’ad făcut multe nedreptăţi, pre unii sănătoşi şi buni i-au scutit, fiind că aşa cerea vre-unul din membri, sad că părintele lui era votatnr. Pe alţii, ce a-vead legale motive de scutire şi pentru care urma să se dea hotărlrea îndată, li-s’ad zis: mal al 20 zile să te justifici; ca-şi când i-ar zice: .minte al, trebue să ştii cum să ţi cauţi interesele.* Cine pricepe, scăpă; cine nu, soldat a remas. lată, d le redactore, cum scifi a guverna radicalii noştri. Ceea ce la alţii se numea abus, imoralitate, crimă, la el se numesce onestitate, liberalism. Ţipnu şi acusafl, nu pentru câ nu le plăcead faptele rele, ci pentru câ nu le era permis a le comite el. Ţipad contra cumnlulul de funcţiuni. Astăzi cine face acel cumul de cât ei? Membru in consiliul comunal şi agent fiscal; directorele prefecturel şi şef al guardel naţionale etc. Am uitat să vă spun, că pentru acoperirea deficitului provenit în casa comunei prin ertarea sumei de 1800 fr. în profitul d-lul Grigorid cumnatul d-lul membru Calmuschi şi agentului Manoliu cumnatul d-lul primar Isacescu, comitetul permanent s’a grăoit a acorda comunei să cont:_..-teze un împrumut. Membrii ce ad luat parte la această decisiune, sunt Constantin Isacescu fratele primarului şi cumnatul d-lul Manoliu precum şi d. Sotir Panait, vestitul pro-curore căruia d. colonel C. Ceaur Aslan II pecetluise saltarul de la Biuroul parchetului. Vă rog, d-le redactore, a da publicităţii aceste note fiind numai adevăruri. PriimiţI vă rog etc. ă. D. v. MOBILISAREA IN RUSIA iii. Am vezut în numărul nostru de alaltă-erl, cari sunt mesurile luate până acum de Rusia pentru a aduce in corpuri de trupe, oamenii ce trebue să complecteze efectivul. Dar cănd aceşti oameni ad ajuns la destinaţia lor, nu s’a sfârşit totul. Trebue încă sâ-I îmbrace şi sâ-I echipeze. Şi asta nu este partea cea mai puţin grea al problemei mobilisâril. Pentru câ nu este destul — spre a o deslega— a posede aprovisionârl necesare in efecte de toată mâna ; trebue încă a le avea înmagazinate ast-fel în cât să permiţâîmpărţirea iute şi lesnicioasă sub pedeapsă de a vedea anulându-se din această causâ de întârziere, efectele unei concen- trări repede a oamenilor şi cailor. Ne vom cerca a face cunoscute mă-surele adpotate în Itusia pentru a asigura acest important servicid. Aprovisionârile de mobilisaţie sunt împărţite în trei categorii ’) : 1. Aprovisionarea obicinuită sad permanentă. 2. Aprovisionarea estraordinarâ. 3. Aprovisionarea zisă de 5 la sută organisată în punctele de adunare. Să spunem care este obiectul a-cestel din urmă. Când soldaţii din armata activă trec în reservă, sunt trimişi pe la căminurile prevăzuţi cu oare-care îmbrăcăminte hotârîtâ. Trebue dar în cas de chemare a reserviştilor, să se presinte în uniformă la punctele de adunarp; li se dă chiar o resplată dacă să Întorc cu îmbrăcămintea în bună stare 1 2). Nu mal puţin trebue să se prevazâ cazul, când unii ar veni cu efecte cu totul afară din servicid; şi tocmai pentru aceea la punctele de adunare s’ad organisat magasinurl, in cari se ţin numai cisme, mantale şi pantaloni destinate a îmbrăca pe oameni îndată ce sar înfăţişa. Numărul efectelor s’a calculat cu raţiunea de 5 la sută din numărul reserviştilor, ce trebue să se adune la fie-care punct. De aci numele dat acestor deposite. Ele coprindead la I lanuarid 1874: 26,482 ceea ce corespunde cu 529,640 reserviştî. Aceste magasine nu esistă aminterl de cât numai în Rusia de Europa, în circumscripţiunea militară de O-remburg şi a Caucasulul şi nu s’ad creat de cât la 1872. Aprovisionarea din întâia catego-riă, zisă permanentă, literalmente: .inviolabilă* (neprikosnovil), trebue să coprindâ obiecte de îmbrăcăminte, echipament şi harnaşament de tot felul în câtime îndestulătoare pentru a înlesni de a aduce trupe de pe picior de pace pe picior de resboid. La 1 Ianuarie 1874, diferinţa între cele doă efective, represinta 465 de mii oameni şi 4800 cal şi aprovisionarea la această dată era mal complectă; ar fi fost destul a echipa 443.077 oameni şi 3966 cal. Dar de la această epocă, in urma adoptării legel celei noi militară, trebue să comptâm cel puţin pe viitor, pe re-serve mal numeroase de cât altă dată. Este deci probabil, că astăzi 1) . NecoprinatiDdu-Be o re«erv& eventuala ce trebue 9& 6e in magasinele intendenţei §i al cAria scop este de a asigura, în timp de pace, serviciul îmbrăcămintei trapelor în deosebitele cazorl ce 86 pot presenta. 2) . O rubl& pentru ţinuta complectă, aati 25 capei cl pentru fie-care efect; cisme, pantaloni, tunicA. chiar mal rernăne foarte mult de făcut până ce să se sfîrşască totul. Ce-va mal mult, o parte din aceste efecte nu esistă de cât In starea de .demi-confecţiune* (adică o pereche de ghete este eroită, dar nu este şi cusută), sad chiar pentru rufe In stare de materie. Nu se pot deci înrtebuinţa în momentul unei mobi-lisărî. In fine, — un lucru tot atât de grav— nu e decât o parte din corpurile de trupe, cari şl pâstrează, In magasinele lor particulare, aprovi-sionamentul permanent Întreg. Pentru toate regimentele de grenadirî şi infanterie de linie cari ţin gar-nisonele în Rusia din Europa, precum şi tot personalul parcurilor de artilerie, adică, cum se vede, pentru marea majoritate a armatei, o por-ţiunejde apiovisiouare este conservata In magasinele intendenţei, adică după sistemul Întrebuinţat în Franţa înainte de resboid şi unanim condamnat astăzi. Vom vedea mal departe cum se consideră chiar In Rusia. Să mal adăugăm încă că aprovisionarea permanentă este pusă sub privegherea comaudanţilor de divisie şi asimilaţi pertru trupele de campanie; pentru trupele locale sub privegherea comandanţilor militari al guvernamentalul; pentru magasinele intendenţei sub a intendenţilor de cir-cumscripţiune. Să venim acum la aprovitionârile din a doua categorie, la .estraor-dinare*. Acestea sunt menite a da îmbrăcămintea şi echiparea corpurilor de trupe din nod formate, ce s’ar putea organisa In timpul res-boiulul şi constituâ de opotrivâ o reservă de cisme şi mantale pentru a ajutora la trebuinţă, trupele din armata de operaţiune. De la reorganisarea din 1874, e-sistâ aprovisionărî estraordinare de doă feluri : unele sunt conservate In magasinele intendenţei, şi oele-lalte puncturl designate pentru formarea corpurilor de infanterie de fortereţe, pentru deposit şi reservă. Aprovisionârile de felul ântâl sunt Împărţite In toate magasinele de intendenţă a Rusiei din Europa, ce trebue să coprindâ îndestularea pentru 100,000 oameni şi în magasinele circumscripţiei militare a Caucasulul, unde trebue să coprindâ pentru 16,000. Totul In starea de .demi-confecţionare* sad în materie. Aceste magasine trebue încă să coprindâ, pentru a putea întâmpina trebuinţele estraordinare de cisme şi mantale ce s'ar putea ivi în vreme de resboid : piele şi postav pentru 130,000 pârechl de cisme şi 50,000 mantale in magasinele din I Rusia de Europa; pentru 8,000 pft-rechl de cisme şi 3,000 mantale |n magasinele din Cauca9. Aceste aprovisionârl trebue să fie complecte. Nu pot fi atinse de cât numai dupâ un ordin al împăratului. Cât despre aprovisionârile estraordinare de felul al doilea, nu esiBtâ luci până acuma. Aminterl, acestea ar trebui s& se compună din obiecte de tot felul In număr corespunzător cu efectivul deosebitelor trupe ,i„ reservă, de fortăreţe etc.... pentru cari sunt destinate. Dar până acum forma sub care trebue să se conserve, nu s’a determinat; şi nu mal mult măsurile de luat pentru a organisa magasinele. Aceste doă catigorii de aprovisi-onare, . permanentă şi estraordinarâ* a căror esistenţă este condiţia .sine qua non* a unei mobilisârl râpede, represintâ pentru buget, chetuell rotunde. Aat-fel de esemplu aprovisionârile al căror efectiv l'am arătat mal sus, ad costat pe stat aproape 17,000,000 ruble, fără a vorbi de cheltuelile foarte mari ce cere pe fie care an Întreţinerea lor, şi pe cari le ocasionează stricarea lor. Ast-fel la 1872, s’a hotârlt, ca măsură de economie, a suprima din aprovisionârl toate obiectele cari nu sunt absolut necesarii şi nu consti-tue de cât o podoabă de uniformă; precum pene, plostroane ete. Şi ce e drept din anul 1874, uniformele armatei In cea mal mare parte s'ad simplificat destul. Din aceasta resultă o mal mare înlesnire şi grabă în fabricarea efectelor, cea ce are o mare importanţă din punctul de vedere al unei mobilisftrl grabnice. IV. Acum nu ne mal rămâne de cât să dăm asupra importanţei cestiu-nel, nu conclusiile noastre, dar pe ale autorilor de la cari am împrumutat o mare parte din amănuntele ce preced şi care nu este altul de cât colonelul de stat-major rus Hazencamph, Eatft cum să poate resuma opinia lui asupra stării lucrurilor : .0 mare parte din aprovision&rile noastre sunt Inmagasinate în con-diţiune cu desăvârşire satisfăcătoare din punctul de vedere a] grabnicei mobilisărl. Dar trebnesă însemnăm de o potrivă că ş’ad permis a deroga de la această lege Intr’un ce ar putea In deosebi întărzia mobi-lisarea regimentelor noastre de gre-nadirl şi de infanteriă de linie. .Din causa micului număr al ma-gasinelor noastre de intendenţă, va ajunge fără nici o îndoială, că corpurile vor avea efectivul complect rata uiumul POVESTEA UI HARAP AIR DE IOAN CREANGA (Vrmare) Şi pe când vorbea baba aceste, o vede invâluită Intr’un hobot alb, ri-ridicându-se lnvâzduh, apoi inâlţân-du-se tot mal sus şi dupâ aceea n’o mai zări de fel. — Atunci o înfiorare cuprinde pe fiul craiului, rămânând uimit de spaimâ şi mirare, dar pe urmâ venindu-I inima la loc şi plin de încredere în sine câ va isbuti la ceea ce gândea, sâ înfâţi-şeazâ Înaintea tatu-sâfl zicând : — Dăral voiâ ca sâ mă duc şi ed pe urma fraţilor mei ; nu de alta, dar ca să-ml Încerc norocul. Şi ori ol putea isbuti ori nu. dar Iţi fftpâduesc dinainte, câ odatâ pornit din casa d-tale, înapoi nu m ol mal întoarce, sâ ştiu bine câ m’ol Întâlni şi cu moartea In cale. .Lucru negândit, dragul tati, sâ aud aşa vorbe tocmai din gura ta, zise craiul. Fraţii tăi ad dovedit câ nu ah inimâ într'inşil şi din partea lor mi-am luat toatâ nâdejdea. Dar tu să fii mal viteaz, dar purVâ tot nu-ml vine a cTede. Insă dacă vrei şi vrei numai de cât sâ te duci, eU nu te opresc, dar mi-I nu cum va sâ te intâlnfscl cu scarba In drum şi sâ dai şi tu cinstea pe ruşine. C'apol curat îţi Bpun, câ numai al ce căuta la casa mea. — Apoi de, tată, omul e dator să se Încerce. Am sâ pornesc şi ed Intr’un noroc şi cum o da Dumnezeu. Numai te rog, dă-mî calul, armele şi hainile cu care al fost d-ta mire, ca sâ mă pot duce. Craiul auzind acaasta, parcă nu i-a prea venit Ia socoteală şi încreţind din sprincene, a zis: .Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-aî adus aminte de cântecul cela : Voinic tener, cal bătrân Grad pă ’ng&dos la drum.* D’apoî calului med de pe atunci, cine mal ştie unde i-or fi putrezind ciolanele ! Câ doar nu era sâ trâeascâ un veac de om. Cine ţi-a vîrlt In cap şi una ca âceasta, acela ftneâ-t unul... Ori vorba ceea: pesemne umbli dupâ cal morţi 9â le el potcoavele. — Tată atâta cer şi ed de la d-ta. Acum ori c’a fi trăind calul, ori câ n’o fi trăind, aceasta mă priveşte pe mine ; numai vreafl să ştid dacă mi-1 dai ori ba. ,Din partea mea, dat sâ-ţl fie, dragul tatei, dar înl-I de mirare, de unde al să-l el, dacă n’are fiinţă pe lume. Despre aceasta nu mă plâng ea tată, bine că mi l’al dat; de unde-a fi, de unde n’a fi, dacă l’ol găsi al med să fie. Şi atunci odată să sue In pod şi coboară de acolo un căpăstru, un frăd, un bici şi o şea, toate colbăite, sforogite şi vechi ca pământul. Apoi mul scoate dintr’un gherghirid nişte strae forte vechi, un arc, nisce săgeţi, un paloş şi un busdngan, toate pline de rugină şi se apucă de le lngrijesce bine şi le pune de- o parte. Pe urmă umple o tavă cu jăratic, sâ duce cu dânsa la herghelie şi o pune jos intre cal. Şi atunci numai eacă ce ese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal grebănos, dupures şi slab de-l nu-măral coastele ; şi venind de-a dreptul la tavă, apucă o gură de jăratic. Fiul craiului II şi trage atunci cu frâul In cap, zicănd: — Ghijoagâ uricioasă, ce eşti! din toţi caii, tocmai tu te-al găsit sâ mănânci jăratic? De te-a împinge păcatul sâ mal vil o dată, val de steaoa ta are să fie ! Apoi începe a purta caii încolo şi încoace şi numai eacă slăbâtura cea de cal ear sâ râpede şi apucă o gură de jăratic. Fiul craiului ÎI mal trage un frăd în cag, cât ce poate şi apoi ear începe a purta caii de colo până colo, sâ vadă nu cumva a veni alt cal aA mănânce jăratic. Şi numai eacă şi a treia oară tot gloaba cea de cal vine şi Începe a mânca la jăratic, de n’a mal rămas. — Atunci fiul craiului mânioB, II mal trage un frăd ear cât ce poate, apoi 11 prinde In că- păstru şi puindu-I frâul In cap, **ce în gândul sâd: — Sâ-1 iad, ori sâ-I daâ drumul; mă tem câ m’ol face de rls. Da cât cu aşa cal mal bine pedestru. Şi cum sta el Iu cumpănă, să-l ia sâ nu-1 ia, calul 98 !* scutură de trei ori şi Îndată rămâne cu părul lins-prelins şi tânăr ca nn tretin, de nu era alt mânzoc mal frumos In toatâ herghelia. Şi apoi uitân-du-se ţintă In ochii fiului de craid zice : .Sul pe mine stăpâne, şi ţine-te bine.* Fiul craiului puiudu-l zăbala în gură, lncâlecâ şi atunci calul odatâ sboarâ până la nori şi apoi se Iasă In jos ca o săgeată. Dupâ aceea mal sboarâ âncâ o-dată până la lună şi ear să lasă In jos mal iute de cât fulgerul. Şi unde mal sboarâ şi a treia oară până la soare şi cănd se lftsă jos, întreabă: .El stăpâne, cum ţi se pare? Qândit-al vr’o-dată câ al sâ ajungi soarele cu picioarele, luna cu mâna şi prin nori să cauţi cununa ?... — Cum să mi se parâ, dragul alt mal nainte de a ajunge marinele sa le Împartă efeotivu' tre lincios. Va trebui ca In He-care agasin să se lmparţA. ** 80 Pa* leteze şi să se espeJie*0 efectivele i se cuvin fie-cAral corp. Mal nalte de a ajunge aceste espedierl la Sstinaţia lor. mal nainte de a le rimi regimentele şi a putea sfârşi fectele ce l0 sunt necesare, ,1a de-licenfecţiune ;* mal nainte In fine a a le potrivi pe oameni, va trece il puţin o lună. Şi de oare ce se Imite că lncorporaţia rezerviştilor a avea sA se termine In patru-spre ecc zile, va trebui să se pue cel **.n doâ septăinAnl, numai şi nu-tal din faptul că aprovisionArile aA păstrat In timp de pace In ma-asinele intendenţei şi In stare nu-lal demi-confecţionatA. .Sistemul adoptat pentru grena-irl şi infanteria de linie se eaplică rin motive de dislocaţie şi servilii. 0 mare parte din aceste regi-nente sunt aşezate In case parti-lularp, închiriate pentru acest scop ; :e-vu mal mult, fac adesea lungi Alâtoril, şi prin urmare se văd de-idatft lipsite de aşezAminte pentru nagasinele lor şi mijloacele de a le .ransporta. Dar acestea sunt inconveniente secundare, şi cari 'şl perd >rl-ce InsemnAtate In faţa acelor ?unurl, aminterl grave, ce s’ar re-limţi In ziua trobilizaţiet. Este dar Je dorit ca toate trupele — fArA sscepţie — sA-şl pAstreze pe lAngA sie aprovizionările lor obicinuite cu total complecte şi In stare de .tot confecţionate*. CAt despre aprovisionArile estraor-dinare. modul de Inmagazinare nu presintA nici un inconvenient pentru cA nu sunt destinate de cAt la im-brAcAmintea şi echipamentul corpurilor din nod formate, şi se vor gAsi naturalmente In pudurile de adunare, alese pentru organisarea acestor corpuri.* DupA aceastA primA perioadă de mobilisaţie, pe cAnd corpurile se formează In toate ramurile, pe loc şi In Intrai ţ*~ril, vine a doaa perioadă sad perioada de concentrare, In timpul cAria corpurile o datA organizate, se transportA pe oămpulde res-boid, sad cel puţin la graniţă, pentru a forma armata. In acelaş timp trebue sA Înceapă a fancţiona serviciul transporturilor de toatA natura, şi mal ales transporturile de hrană, ce trebue neîncetat să concure la reaprovisionarea armatei etc. De aceste doâ cestiuni (transporţi oamenilor şi transportul luern- nefl tovarAI t Ia, m'al băgat In toate iroiile morţir, căci cuprins de a-ueţeală, nu mal ştiam unde mg gA-ese şi cAt p’aci erai să mă pră->AdescI. .la aşa am ameţit şi ed, stăpă-ae, cănd ’ml-al dat cu frâul In cap, iă'mfi prăpădeşti, şi cu asta am vrnt să'ml restorc cele trei lovituri. Vorba ceea ; nna pentru alta. Acnm cred că cunoşti şi de urlt şi de frumos, şi de bătrăn şi de tânăr, şi de slab şi de puternic; de aceea mă fac iar cum m’al văzut ln herghelie, şi de acum Înainte sunt gata să te Întovărăşesc, ori unde mi-I porunci, stăpăne. Numai sA 'ml spui dinainte cum sA te duc, ca văntul-jrl ca găndull — De ®*’l duce ca gtndnl, tu m-al prăpădi ; iar de m-al duce ca răntu), tu m-al folosi, căluţul med, lise fiul craiului. .Bine, stăpăne. Acum sul pe mine Ară grije, şi hal să te duc unde reL* Fiul craiului IncAlecAnd, 11 nete-eşte pe coamă şi zice : — Hal, căluţul med. rilor) sA leagă străns studiu) drumurilor de fer, despre care se pot lua disposiţiunl pentru a le efectua. Nu putem iutra aci In ncest studio cu deamănuntiil. SA spunem nuinal că cu linii pe doâ căi Şi un material cu totul gata lo cătime considerabilă, uu poate să ujuugă a Îmbarca un corp de armată cu dofi divisil de infanteria şi una de cavaleria, In mal pnţin de cinci zile depline aud mal bine de cinci ori doă-zecl şi patru ore. Opririle necesarii pentru a înănca şi a Îndeplini şi alte multe cereri de serviciu, nu permite de a pune In mers trenurile cu oştiri mal mult de cAt 17 din 24 ore. Cănd liniele sunt cu o singură cale, se pot aprope Îndoi aceste cifre din causa necesităţii întoarcerii materialului. Ln sfârşit, e9te lămurit ca nu se poate evita ori ce causâ de Intărziare ln stre-baterile oare-cum lungi. Cu aceste elemente este lesne de înţeles că oştirile trimise din nordul Rusiei (precum garda şi grenadiril) spre Dunăre Bunt In im|>osibilitatea materială da a ajunge mal nainte de Căte-va săptămâni, ori ce silinţe s'ar da pentru a le grăbi transportarea. (Kcvui ScUntiftquey SCIB1 OFICIAL K Snnt nnmiţl ca membrii în consilinl general al iastrncţinnel pnblice period al trienal începător la 1 Septembre viitor, următoarele persoane şi annme : a) Din întlfămhtiul primar : D. S. Alexandreacn, din partea Bcoale-lor din BncnrescI; D. G. Mnsteaţă, din partea «coaielor din Iaşi; D. D. Valeriann, din partea scoalelor din Craiora. b) Din mvl/ămentul secundar : D-nil G. M. Fontaninn. D. Ang. Lan-rian, Petra Poni, C. leneecn, P. Chencin. e) Din im/ţămintul superior : D-nil Ang. Treb. Lanrian N. lonesco, Em. Baonlogln. tf) Dm fartu seoatet muiiare . D. locotenent-colonel C. Mareş. e). Din InvPfilmentul privai : D. I. Caragiani, din partea scoalelor din Iaşi; D. C. Troteann, din partea scoalelor din Bucnresci; D. L. Raymond, din partea scoalelor din Crajova. /) Dm scoalele profesionale şi reale : D. C. Stăncescn, din partea scoalel da bele-arte din BncnrescI; D. G. Panaitescn Bardtsare, din partea scoalel de bele-arte din Iaşi: Atunci calul sboară lin ca vântul, şi cănd vântul a aburit, iacă şi el la craiul ln ogradă ad sosit. .Bun sosit la noi, voinice, zise criul cam cu jumătate de gură. Dar Asta cal ţi l’al ales ?... — Apoi de, tată, cum a da târgul şi norocul ; am de trecut prin multe locuri, şi nu vred să mă iea oamenii la ochi. M’oid duce şi ed căt căiare, cAt pe jos, cum oid putea. — Şi zicând aceste, pune tar-niţa pe cal, anină armele la oblănc, îşi iea merinde şi bani de ajuns, schimburi ln desagi şi o ploscă plină cu apă. Apoi sArutA măna tată-sâd, primind carte de la dânsul către lmpâratol, zice remas bun fraţilor aâl şi a treia zi către seară porneşte şi el mergend din pasul calului. Şi merge el şi merge pănă ce InopteazA bine. Şi cănd, prin dreptul podului, numai iacă II ese şi lui ursul Înainte, mormăind înfricoşat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, şi fiul craiului ridicănd buzduganul sA dee, numai eaca ce aude glas de om zicănd ; — Dragul tatei, nu da, că ed sunt. T I M P D L D. Ednard Vachmun, din partea con-servitorului de ninsicS yi decftimaţiiinn din Bacureftci; D. C. Gro«, din parten conservatorului dd ni naica yi dncltiiuaţiune din Iayî; D. Dr. N. Nqauril, din partni» ac o al el Normale Ca rol l din Bucur^scI; D. Dr. U. Iulian, din partoa scoliei normale Vaaile-Liipu din Inşi; D. Stroe Beloescu, din partea scoale! normale din Bârlad : D. M. Ciipuţineanu, diu partea Bcoilel de jiodnri yi yosale; D. Th. Stef&nescn, din arte» scoaleî comerciale din Bucnresci; D. C. Gheor^hin, din partea scoale! comerciale din Galaţi; D. P- S. Aorelian, din partea scoale! de ngricnlturS din BucurescI; D. S. Nicolae, din partea scoale» de machiDÎ yi iuslrnmente diu layt. $ Dm partea clerului Prea Sâoţia Sa Arhiereul Gheuudie, fost Argey. viciyul Metropoliel din Bacurescî ; Prea S&uţia Sa Arhiereul Vladimir Sa-hopan, vicarul Mitropolii din Iuţi. A) Din Partea înaltei curfl de ea sa fie t ;ustspe: D*niî Al. Petroacn yî I. Calenderoln. intrebuinţeaaR mal cu seam& femei yi copil, n cfiror jilatX este de TjO bani pe »,i. Pe la \.> lolie, eaeuţule cele no! încep se vinde şi snut eaţiediite pe la porturile vecine. Trebue din nefericire s5 adfio-Kiuii, că locuitori! inHărcinaţ! cu vinderea VARIETATE. VAt.KA TRANI'AFtlîtT.OR Cu malt mal nainte Je luarea Adriaaopola-lal de Snltannl Mnratl,in secolul al patrusprezecelea, trnndafiril din valea Knzanlilcn-lul eraQ deja celebri, şi e«en(a ce se scotea dintr’inşiî, rivalisa cn ale Persiei şi Egip-tnlnT. AstS/.I chiar, aceiaşi cultura se face în această vnle şi locuitorii vel n'aă alt meşteşug de căt distilarea roşelor. Trandafirii roşu şi trnndafiril albi cresc firesce pe coastele şi poalele mnnţilor Balcani. Cn toate acestea locnitoril afi fost siliţi să facă sădiri noi. Este nşor a'şl înlesni cine-va la Kav.anlik saQ Cnrlova saă alt sat, 300 lese, bnne de sădit, nnmnl pe an galben. Trei ani dnpă plantnrea lor, trandafirii incep a prodnce şi in timp de zece ani, nn e trebninţa să fie reînoiţl. Arbn-reil cresc in voe. Locuitorii ee mărginesc a stărpi ramurile moarte, dar nn’i tae nici o dată Tocmai in luna lui MaiO, florile râsar şi valea se face minunată la vedere. Recolta roşelor ţine trei săptămănl. Trebne ca florile culese dimineaţa să fle distilate chiar in zioa aceia, dacă ţine cine-va să nn'şl peardă nimic din profnmnl lor. Le distilează vreme de doS ceasnrl in apă, apoi le scot şi se snpan la o a doa destilare n apa ast-fel parfumată. îndată esenţa mal uşoară, se desface şi ese pe suprafaţa licnidnlnl. O cnleg cn lingura. Trebnesc 20 kilograme de trandafiri safi aproape 300 flori, ca să dea 30 grame de esenţa. Cănd cine-va scie că valea Kazan-likulni produce aproape 2,000 kil. de e-Benţă pe an, 'şl poate face ideiă de numărat nepomenit de trandafiri ce cresc In a-ceaată vale. Un kilogram de esenţă de rose preţn-esce, termen mţj'.oicQ, 1,000 fr ge: care afi şi reprodos in foiletonul săti novela .Popa Tunde.€ O receiisiune a logicei d-lnl Titn Ma-iorescn, aQ apărat in ,Columna Iul Troian* N-rii G—7— şi e scrisă ds d. Dr. /.otn. Nn ne miră de loc, că această ra- acestnl preţios parfum, ’l falsifică ameeta-| censinne desaprobă manualii*, de şi el, in câudu’l cn alte eseuţe mult mai comnne. 1 treacăt vorbind, estn cea mal bună scriere Una din fraudele cele mal dese, consistă in I in această materie, care-aO apărut vr’u-a udăoga la esenţa trandafirilor, o a treia I dată in limba romăueaecă. (ă»ea oe voim saB a cincea parte de eseuţă. produsă de I să arătăm aicea este, că recesentol bice-o altS Hoara mirositoare ce cr^Hce in Ana- I voieşte a fuce doi insinaaţinnt, cur© no toii®. Această faUificftre, acnm obicinuită, I atin^ p« at&ta ytiinţă, j>e cât caracterul este acceptată în comereitt. I autorului logic!. înainte de toate receji- ludnetria distilfirel trandafirilor aduce j Rontul vooece a arăta, cum că aotorul ar bune averi locuitorilor diu valea Kaz%n- ! ^ plagiat pe John Stuart Mill, ce»*ft ce liknluî, cari Bunt in nnmăr de 12000, diul®*10 neadevărat, căci John Stuart Mill cari 7,000 snnt Bulgari şi restnl Tnrc*. 18st') citat la capătnl cărţii intre Bntoril, ‘ ^întrebuinţaţi la lucrarea manualului de Valea trandafirilor, căreia astăzi nu i-a rămas diu vechia «i strălucire de cât coloarea sângelui, care iulocuese i p j a trandafirilor, de care era acoperită acum doă Inul, este răpitoarei» vale a Kaz.anlikalui ayezitS la picioarele Balcanilor; ea eateoQn-aucrată numai cnltnreî trandafirilor diu caro se face esenţa cea uiaî precioasS, cunoscută lumel tutrrgl. Mal înainte de profanaţiuuea a căria victimă a fost această vale, nimenea vr’o dată nu visase un decor de feerie maî primăvăratec, mal suav şi mal variat ca valea de la K'iianlik Iu toată întinderea a-coetel văl, nn se vedea de cât rose; pSmăa-tal na se maî ved îft ; stancele dispăread sub mulţimea reginei fiorilor. Ar fi iis cine-va că este un paradis pămeut-sc, im-meus yi măreţ, pentru a căruia podoabă, natura ’yî desfâşuraee to^te comorile. Astăzi domnesce aci tăcere a mor ţei; dis- logicS.* A doua insiunaţie eate, că in apeudice s’ar cita numai titlurile a câtor-va cărţi generalmente, ,simple titluri4 Aceasta asemenea neadevărat. La fie-care carte d. Maiorescu face un scurt reenmat critic a-8upra ei, iar I® altele citeaiă pagina, cartea, capitolul care ar pntea servi la des-voltarea nml pe larg a paragrafelor din manualul sâfl. Aceste apucături neleale din partea recensentnluî ne dispensează cu total de a diabate cu d-aa ceetiuuea dacă ^representeţiune comună yi noţiune sunt sad nu in acelayl lucru * TEATIllî ROMAN Teatru rom&n e în .grădina Gnichard*, e la .marele liutel Dacia* şi de aici ina-trneţiunea şi deeolaţia aii luat locul vieţel I inte are s2 fle şi in gradiua la .Union şi fericirel. Jafarile barbarilor aii făcut aci I Sui se*, nnde .Elevii asociaţi*,cu trifoiul nn pustiii, fără-de-mila omoritorilor ds I dramatic Hvgieecn—Mateescn — Manolesco fiinţe omenesci, a şters această minune a I vor da representaţinni. Cea d’&ntâi repre- 1 sentaţinne a fost Duminecă. Publicul n‘a fost numeros, dar, nralt pnţin, cât a foet, s’a depărtat malţnmit şi na ne îndoim, că la a doa representaţinne, care va fi mâne, adecă Joi, grădina va fi plină,— Ne re-servim a vorbi intr'nn număr viitor despre ambele representaţinni mai pe larg. natnrel. NOTITE LITERARE. •Românische Skizzen, se intitulează nn | mic volum de naraţiuni, copil de pe natură, poveşti populare şi novele, tradoee I din limba română de d-na Mite Kremnitz. | Precedată este cartea de o introducere a-8 apr a onltnril române din veacnl al 15-le| până astăzi şi de critica d-lnl Maiorescn contra direcţiei actnale a cnltnrel noastre, încolo cuprind» următoarele lucrări : ‘La crucea din sat., naraţiune de I. Slavici, | .Popa Gavrl,, Copil de pe n .tură de 1 Negrnzzi, .Cocoana Nastasiica. de acelaşi; *Popa Tanda. de Slavici, .Mihnea cel I rătl» de Alexandra I. Odobescu. * Doi feţi logofeţi, poveste populară- ‘Şanta, novelă de Nicn Gane. Aenpra alegerii se înţelege că nn ne vom pronunţa noi, oăcl afară de Milinea-cel- BULETIN METEOROLOGIE Temperatura. — Indicaţiunea gradărilor căldnrcl, maxima şi minima de peBte noapte şi de peste zi, la soare şi la ambră. Termometrografnrile, divisinnea centigrade, aQ arătat: T- -uT 1 Augnst, 1b umbră 24 */ : gr. -t- 0. Soare n’a fost. Noaptea 1G grade 0. înălţimea barometrică: 756. Marţi 2 ADgnst, la soare 35 gr -1- 0; 1b nrnbrl 2G gr. ■+- 0. Noaptea 1G grade, înălţimea barometrică 759. Miercuri 3 August, la soare 34 gr.; la umbră 24 Vio gr. 0. Noaptea 17 gr. -f- 0. RJ0 toate cele-l-alte lucrări aQ apărat in ină|ţin)eB bammetrică 759 ' , coloanele acestei reviste. Traducerea insă I Joî i Angn„t) ,a 80ars 40 gr_ ,a uffl. este foarte bană, căci reproduce pe cât este | brS 05 s/lt gr. + 0. Noaptea 9‘i o gr +0. cn pnţinţă orî-oe locnţinne româneaacă prin I [nl]ţiraett barometrică 761. nna cp nivalentă germană. CaracWistic este, Vin-rî 5 Angnst, la soare 43 gT -un că în România n’»a luat pân’acnm nimeni la nn)br5 29 s u gr- + Q Noaptea 10 ., ’ | act de apariţinnea acestui volnm, afară de inBlţimea barometrică 759 l/J Pentrn munca cnlegerel şi distilărei Be | ziarul german din Bucureşti .Epoche,, | Sâmbătă 6 Angnst, la soare 34 gr. la ombră 29 gr. 4. 0. NoapW 13 Vi o gr. 4- 0. înălţimea barometrică 755 '/,• datA tânâr cum 11 plAcea craiului. I Duminecă 7 Angnst, la soare 42 gr.; apoi face o sAriturA Înapoi şi una I nn|brS 29 1,0 gr. + 0. Noap. 15 gr.0. Atunci fiul craiului descAlecA şi tatA-sâO prinzându'l ln braţe II sA-rutA şi’l zice : .Fâtul mefl, bun tovarftş ţi-al ales; de te-a Invâţat cine-va, bine ţi-a priit; iar de al fAcut-o din capul tâA, bun cap al avut. Mergi de acum tot Înainte, că tu eşti vrednic de lmpârat. Numai ţine minte 9fatul ce'ţl daO : ln cătâtoria ta al sA al trebuinţă şi de râl şi de buni, dar să te fereşti de omul roşu, iar mat alee de cel spăn, cAt âl putea; să n’al de-aface cu dânşii, căci suut foarte şugubeţi. Şi la toată lutAm-plarea, calul, tovarăşul tâO, te-a mal sfătui şi el ce al să faci, că de multe primejdii m’a scăpat şi pe mine In tinereţele mele. N’aţl acum şi pelea asta de urs, că ţi-a prinde bine vre-odată. Apoi desmierdAnd calul, 11 mal sărută de c&to-va ori pe amăndol şi le zice : .MprgeţI In pace, dragii mei. De acnm Înainte, DumnezvQ ştie cănd ne-om mat vedea.. . Fiul craiului atunci încalecă, şi calul scuturăndu-se, malaratA-se 0- 1 munte şi se cam mal duela lmpâ-1 inSlţime» barometrică 761. răţie. Dumnezeu să ne ţie, ca cuvântul din poveste, înainte mult mal este. Şi merg o zi şi merg douâ şi merg patru-zeci şi nouâ, pAnA ce, de la o vreme, le intră calea ln codru, şi atunci numai eaca ce le ese Înainte un om spăn, şi zice cu ln-drăsneală fiului de craiă .Bun lntălnişul, voinice! Nu al I Cursurile primare din acest Ins-trebuinţă de slugă la drum! Prin I titut vor reîncepe la 16 August ia-locurile estea e cam greii de cAlâ- Lel<| Comerciale la 1 Septembrie via INSTITUTUL C. TROTEANU torit singur ; nu cum-va să-ţl iasă vr'o dihanie ceva Înainte şi să ţi scurteze cărările. EQ cunosc bine pe aici, şi poate mal Încolo să al ne-voe de unul ca mine. — Pnate să am, poate să n'am, zise fiul craiului, uitAndu-se ţintă In ochii spănulul, dar acum de-odată mâ las In voia Întâmplării—şi apoi dănd pinteni calului, porneşte. (Va urma). tor. înscrierile se fac la Direcţiuner Institutului, strada Scaune No. 9, In toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. (6)5-1*). A eşit de sub tipar : GRAMATICA de LIMBA GREACA Cartea I. Etimologia de Dr. ZOTU TIMPUL Anuncia important- Sentimentul de reennoftinţA ce toţi Uo meni datorăm antantei familii imperiale a Rusiei, protactore» creştinilor, care prin preeenţa in Rom&nia a augustilur ef membrii ad ilnatrat paginile iatoriel n6atre ’ml-atS deeroltat ijelnl ca să pnblic nn tablou comemorat!» la aceat fericit eveniment. Pe aceet tablon am arStat exactul portret la monarbnlnl tntnlor Ruşilor, incoa-jnrat de două-spre-ijeca portrete bine executate a fraţilor şi fiilor MajeBtăţii Sdle; ele ae umbresc de gloriosnl Vultur cu două capete de la care atărnă tot felul de cor-d6ne (lente) a murelor decoraţiunl imperiale, Vulturul ţine in grifele iele curdna imperiali, şi fulgerile ce inspăiminti pe inimicii craşlinitiţil. Sub tablou ae arată opt feluri de oorâne imperiale ornate cu pietre «cumpe ale tutu-lor monarhilor Ruşilor din cele mal vechi timpuri in dreapta, şi In atunga tabloului două şceptre mari aimbolnl suveran, ori in patru colţuri ai urată iucoujuraţl cu ghirlande de llorl portretele marelui Ţar i'etrn l-id,al impariteaei Kcuterina a 11-lea a lui Alexandru I’avlovicI şi i lui Nicolae, venerabilul şi gloriosul părinte al marelui monarh. Tabloal ne aHi eapna apre vemjure numai Iu magaainele U-lnl SiMiisy v — «-via de Teatrul, P-lui Steiuberg Strada Carol, şi la D-nn Ioaniţiu, Strada Lipecanl, ca preţnl numai de cite lei noi 2 exemplara ■pre al putea cumpăra toţi Kom&nl. Oonorabilele comitete Bulgare de vor dori ai ia aume mal mari pentru onora-bilile autorităţi din Bulgaria, vor cere de la mine d’udreptul cu trimiterea preţului; BucnrescI Calea VicăreacI No. 151 eră D-nl doritori ae prin diatricte mi le vor cere cu trimitere de buni in mărci postule. Si mul află la mineşi tablourile cu bombardarea Vidinului lei noi 2. Portretai ducelui Nicolae lei n. I. Bombardarea Tur-tucăl lei n. 1. Harta Hcr/.egovinei lei n I. (ieneralil lier/.egorinel ca principele Nicita lei n. 1. Generalii Serbiei cu principele Milan lei n. I. Harta generală a Itomăniei cu Dunărea strategică , lei n. 2. Portretele Domnitorului şi al Dânmei amândouă, le! n. 3. Hurtele districtelor in parte fie-care câte lei n. 2. Editor Locot.-Colonel 0. PappBSOgllI. (FR CMUSE ŢA! FRÂGEpiMEA TINEREŢE! A PELEl C* mijloc ntlnlrecul pentru InlrumuMţare* pelel * recunoscut de t6te damele r-c-i cercetaţi de •uitorit!ţl, oscelenta, nnvfitiuiaUîrta |> adevfrat» RAYISSANTE de Dr. LEJOS8E, Parii. Acest mi)loc d<- purificaţiunes pelel recunoscui In (Mi lumea, n n arătat ca cel mal bun fi cal mai activ din t6te inijldcrie de Înfrumuseţare apre a depărta sigur palo do abre, coloritul iftreluf, rof^ţa, pete galbene, precum si tbte necurAţeniele pelel. RAVIS-SANTE da pelel o frlgeţlime a line reţet forte trumbaă rosa-deschisă fi -de cutifr, fu.ce pelea fi mănile alb-lucitor ţi delicat, este recoritdre fi îJUtrrfJA palea fragedă până id virata cea mal nalnlati. NEFALSIFICAT ne jăsesco In Bucur saci numai 'a d-nu BRUS, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEJUL: I llacon mare B fr.p I flacon mic 5 fr. Depăşit general la H, SCHWARZ, Budapeat Marie Va'cr lagune No. 9. 595. ANUNCltJ Călătorii Itt Braşov pot etia la institutul Băilor de aburi de acolo, în donul glmnasfulul român, locniuţe curat© şi bine mobilate, cu privirea apre grădină, precum şi grajduri de cal ş şopron pentru trăsuri, cu preţnri forte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din Braşov. Băile din Zaizon! Jn editura sub-wemnaţi lor acşit de iab presă: L'INTERPRETE MIUTAIRE EN ORIENT. Lfo vocabular de buiunar in 4 limbi adică: BOMANO - FBANCESU - BOSO ■ TDBCU in care ae vor aflu litnbele rnaă şi turcă tot ca litere latine a st-fel compas, in c&t fie 1 care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adaus conţine aceat vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mal intrebu-nţate la oonverHuţium zilnice. Preţul anai exemplar de 160 pnginein 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragifl e o prelucrare a acelui #L’interprete militaire en Orient* carea dobândit la 1854 cu ocasia reabeloluî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bnnnl serviciQ care Pa făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va 6 această carte prea folositoare, un numai la locuitorii ţărilor ocupate de armutele Btre-iue dar chiar d-nil Oficeri noştri şi stre-uil vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest A ©fit de sub Litografie : CHARTA RESBELULUI Îd limba Rom&nă lucrată in 6 culori, fie care sta In deosebită culdre cu desluşirile lor da vănţlare la t6l* Librăriile cu preţul de «O BANI ESEMPLAKIL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a •e adresa la Librăria Comercială a Iul ELI A GRASSI AN Y C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresol lnaintănd |i costul pentru câte eaemplare doreac a avea. Cumpărătorii de la 10 eaemplare in sus aă rabatul de 20 la sută. Plăcutele băi de la Zaizon ae află intr’o vale îngustă a munţilor, nude sublimitatea seriâsă a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi lânătoa şi cu fontânile sale minerale, cari aQ puţine rivale peste tot globnl: Fântâna de iod, forte plăcută la beut; Isvorul fontâneî lui Ludovic, cât «e pote de limpede, şi baia de fer şi acid carbouic, cari de 3o de ani ad dat cele mal nue merose resultate excelente de cură. Ele aQ îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentru a priimi cu demnitate pe 6*peţil s511 Atât la isvârole de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’afl făcut din noii reparaţiunl, şi sob-semnatul are onâre a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, unde de sigur Va fi întru t6te mnlţSmit. — InformaţiunI mal de aprope la cL J. WeisB, proprietar de Tipografie în BucnrescI. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşnl băilor din Zaizon. F)n îirpnrlîii’ ^2,300 pogone A-'vy dl ClIUdjl. pământ, de muncă, livezi şi iglas în hotarul moşiei Sălcnţa-Salari, plasa Dumbrăvii, districtul Doljid. 2-lea, 1,200 pogone pământ de muncă, livezi şi baltă în hotarul BăneBa, plasa Margine! districtul Vlaşca, în drumul căii ferate BucureştT-Giurgiă. 409—6. T)p înphirÎQ+ case martin snbur-1SV lllULlil JdL, bia Biserica F.nii, cu mai multe încăperi. Doritorii să se adresele la proprietar, Strada Scaunele No. 47, iu Bucurescî. 610 6. TEATRUL DE VARĂ GRADINA OUICHARD Aitft^l fi In fie-cart Şi spectacole BOKAM. FBANCSSS SI GS8IAS8 Compania dramoiicd diriguUA p ott oomcmrnU artistic al D bui M. PASCAL Y FABRICA .le CHARTIE MECHANICA de Iu zArnesci, lăngA braşov produce churtiă de tipar in diverse caii taţi in formate de c*le mal mari usitate pentru (jiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice iu Braşov, «Strada Catarina No. 402. ocabnlur, mal cu seamă în privinţa lim-bel turce, care are destule dificultăţi în tt£ 11 rv A r\ /îît'/îi n m scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând ^ pictVcil 16 (10 CirClUHIci 'cu cinci camere şi pivniţă mare pentru 00 buţî, este dn închiriat de la Sf. Dimitrie j viitor, Calea Văcăreşti No. 57 (JicniţS). Doritorii se pot adresa la sub-sem natul proprietar acolo în ori-ce oră 604—0. Gr. GfilăţiMcii. cititorului pronunţarea cuvintelor in litere latine, Cu stimă E. Graci't &• Comp. Podn Mogoşoai No. 40. nie Librăria Socec & O Are onâre a anuncia că priimeace Abonamente la pnblicaţiunea literară illustrată ..ALBINA DACIEI" pe preciB de lei u. 20 pe an, 11 pe 'j2 “> ţ- O pe trei lnnl. Abonanientnl pe periodul de 4* 4 luni, adecă de Iu 15 Vngnet până la 31 Decembre 1877, eate de lei n. 8. 600 —0. A EŞIT DE SUB TIPAR fi se afli de vunŞare LA TIPOGBAFIA THIEL & WEISSl ¥ LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA Moşia Comani, ."uXÎ Răşiniţa, Ghimpaţi etc. din Judeţnl Oltn plasa Şerbăneştî, ca 2000 pogone, C»B0 şi MagaBiî, Han, Pod pe scripete pe Oltu, Mori cu chirie, două Vii etc. Bunt de vânzare în total şi în parte ; a se adresa la proprietară, Strada TărgoviştI No. 49. Ba-cureştî. 598—0. ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA j Se cântă nn piano de înpfiirîtif p® timP de 3 ,nnî cu IULUIIIcIIj preţQ de 3G franci. A se I adreea la administraţia ijiarulul .Timpul* Leopold Stere, “X.”,1";. CE SE POATE CAPATAî CKvrHi; a fbaiwci LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAR1A UNGERI A DIN VIEN A mrea onor. s8î clienţi preenm ţi la amatori, Preţul 2 Lei n. |a. deschis nn curs de Piano sera de la 6 penă In 8, ca precifi fârte moderat, Calea Moşilor No. 40. Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentn Prntro Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru Pentra Pentru Calea Hogoşoiel Palaia „Dacia" 50 benl: 1 cot Pichet de veri. 3 franci: I plreche papuci de hait. 4 franci 50 bani: I pireche pantaloane pentru oilireţl. 6 (ranol: 2 feţe de Mas*, oolorate, de aţi ourali. 5 (ranol ; 2 garnitura colorate de dame. 5 franci : 11 gulere engl., in orî-care fason |i mărime. 5 franci : 8 p&rechl ciorapi patentate. 6 frandî a gulere modern* pentru dame, după alegere 5 frsjicl : lî batiste albe de pânsă adevAruti. 6 franci11 batiste bine colorate tivite fi spălate, fc franci: 6 prosdpe de pâniă curată. 5 franci: 6 şervete da masă de p-Lcsă adevărată. 1 franci; 12 şervet© albe de oeaiti. 6 franci; 1 cămaşă modernă, simplă s4d brodată, ă franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. 5 franci : 1 batistă fruncesă fin brodată eu daatele, $ franci: 1 corset de damă. I franci: 8 şorţsrl colorate pentre dame. t franci: 3 pepturl 6n brodate pentru oărnăşl de bărbaţi. 5 franci: 1 garniture fine şi modorne pentru dame (gulerul şi manşete). 3 franci; l camison modern brodat. I franci: 1 faţă de masă colorată ou ciucuri, pentru cafd. 3 franci: 1 cămaşă sed o pereche de ismene de damă, bojat brodate. 3 franci : 1 cravată de duruă, adeveratft Crflme-Dentelle. 3 franci: 1 fustă costum plissd. 3 franci ■ 1 bucată Tulpan. 10 franci: I bucată Roba d'enlan— da taile 16 (ranol: t buoetâ Tartae engle* de S ooţt. 20 Iraool 24 coţi Pichet. 20 fraacl: I bucali Manta de baie. 16— IS franci: 1 bucată pânaă de Rumburg, de 36 4* coţi. 55— 66 franci : 1 bucaU păaaă de Belgia de Bo ooţT. 75 — 108 franci: l bncată pănaă Corona de 58 coţi. 115-210 franci : l bucată Toile Batiste frances. tul «a Mogoşâiel Palatul „I)acia“. Cemârţlile din diilriote însoţite ou preţul respectiv ea vor eleoloa learte grabnic şi «emeiinoies. Proprietatea St^ nislâ- Districtul Oltul, sesreudeija Vi^lJijI de sub-semnatul de acum pentru amil viitor 1878. Doritorii se vor iuţălege direct cu mine. 602— o. Oziano. Moşia Umbrâreşti * Iq- _ _ deţuld Tecucifl şi Covnrluid in întendere de peste 3,600 fălci, şi Moşia Oroftiaua din Judeţnl Dorohoiu în îutindere de 800 fălci, să vând de veci, doritorii bine-voescă a se adresa la D-nil fraţi Saţn iu Iaşi. 603—4. De arendat, £ ore de Bucurescî cu întindere de peste 2,500 pogâne de arătura, fâneţă şi pădure, în care pot păşuna vite. Doritorii se vor adresa la D-un N. I. Lahovary, No. 23, Calea Mogoşâiel. 601—0, DROJIOJOW SKI profesor de limba FRANGESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ Teoria tot de o data aplicată la practică, prin scris şi prin o conversaţiune gradată. Esrcuteijă şi tot felul de compunere, tra-ducţinnî şi frnmâse prescrieri. Strada Şelar! No. 9, alături cu hotel Kieachî, în curte la mâna stângă in colţ. 608— 4. dd sufleul de Htalo, car* GUDiiMs I bine şi a |>ru; • ticat mal mulţi anî studiele programului liceal, doreece a preda lecţiunl particulare. A să adresa la admenistraţiQnea aoestui ijiar, Palatu 1 *Dacia«. Eforia Bisericel Cretulescu Ne oferindn-se de concurenţi preţnl cuvenit al arenei! muşieî KREŢULESCI, lingă Bnftea Judeţul Ilfov, se va ţine o altă licitaţie Duminecă la 28 Angnst curent. Doritorii vor veni la localul din cartea Bisericel Creţulescu. 606—1. cualitatea oeamaî bună numai tu/an ţi f tăiat şi adus la domioiliu ou 7G FH. SXEJNTJEINrTTX, a magnsia de lemne a Ini Lessei, lingă gan Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunuriloi Comăn^ile se priitm**c şi la Tjpografis Thiel & Weiss, palatul Dacia. %/y o FORTE important pentru POSESORII DE MAŞINE CU ABURI- ULEI DE MAŞINE de calitatea cea mal bună şi cu preţul forte eftin, se găeesce în depon la mine, Strada Germană, Hotel Concordia Non5. 607—1. Philip Birman un mmm eate de vânzare cu preţul f6rte eftin prin Domnu O SIEBRECKCT BucnrescI Harta Câmpului de Res-boiu în Reliev de ROBERT MEINHARDT, 1877 mes. 1: 15,000. Preţul, 1 exemplar 50 Pfeunig. — 100 ex. 20 mărci imperiale germane.— 1000 ex. 150 m. — W‘0 ex. 600 m.— 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta harţi se pote recomanda ca una din cele mal exacte harţi despre ţtfriledin 1 Orient şi îndeosebi despre Ronumia. ANUNCIU IMPORTANT. N01AI U RENUMITUL MiSiSIN ui 0 Pî (5 Sub firma SAL. WEISERMAiO 5 fel o . ...................................................... T7 mai din nrmS fnsâna ,i efeotnate din primela fabrici din Europa, ţ. ii A««mnnnn nn mara transnort de cisme lnntrl de Incht. de Lak r Strada Carol I No li (curtea reche) ris-â-ris de Tarinacia ltisHdorfer. Strada Carol I No. b (curtea reche) yig-â-ris de larniaciu Kisadorfer A0 eoeit. pentrn eeflonnl du reră nn boifnt asortiment de încălţăminte pentra BĂRBAŢI, DAME fi COPII. Ca deosebire PANTOFI DE DAME 1d tote formele după cele Asemenea nn mare transport de cisme lungi de Iucht, de Lak rn rusesc fi de race ca ;i Mantale (cancinc) de ploie prima qnalitate. l_l T Sub-semnatnl mnlţnmind onor P. T. Pnblic de încrederea oe 1 ' ' aB dat susijissei firme, care pânS acute aB depus probe de fina i calitate a Marfel cât ;i de sftinetatea preţurilor, speră ca fi d’acnm inainte va bine roi a ’i da concnrsnl seB, găsind in tot-d’a-nna atăt mărfuri fine fi fasonate cât fi oa preţurile oele mai modelate. 1 Cn totă stima I As I s (588—1) SAL. 1VEINEKMANN. t ■ V i *uuunuuu*u*uuununu*uuxu*M***x* Jţ PHARMACIA Xj_A. „SPERANTIA“ X |( CALEA MOUOŞOABI. W. X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. * K Obiecte de Cauciuc şi Artioolo de Toalete. — Asemenea se angnjo*A a efectua orl-ce «o-mande din ressortal medical. nxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn «A- lA/i STRADA €2 A M O M. ■ "• » ,LA STllUA ALBĂ* A VIS IMPORTANT întâiul şi renumitul Magasin de lHULTUMim PKSTED BABE ATI, EAIk SI «fll sub firma PHILIPP QOLDSTEIN »LA STE0A ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-â-vis de Sigi«muaJ P* Sosindu'ml de curGnd din cele mal renumite» fabrice existente di» străinătate, cu care ■taft In relaţiunl înLime de mulţi ani, un mare asortiment tle diferita' Ar fi d«pe fiu^aelo cele mal moderne şi lucrate cu oea mal mare soliditate, J. e. penlru : Polonie cu nasturi in t6te formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi -' liăeie de vacs, Maroqsin, Maroquin salon. Pantofi şi U»t oe se atinge de mcA.ţAuiinL» asmiu'bea pcatru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastio şi altele, vd rtg * convinge de ahv Actiată magosieesie una din cele mal vechie din Capitali, 4' * reputaţiune de cele mal frumdie ponta soliditatea şi eftinătate» iuAxfur»,‘’r* |l oă |i in vutor voi A ft onorat cu Clientela l>-v6stră. PHILII*!’ (MlLlMTill!, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vii de Sigiamund Prager ,La SMua albă.* i i LE8 TENTES ET LE8 LITS cabbiqije im:. LiTTMAisnsr Hue Ooriiiiilno No. i*i BUCAREST Tipografia Thiel A Wema, Palatul .Dania'