DUMINECA 23 IANUARIE.
No. 18.
.A. BONAMENTELE
                                                                                                                                                                                                                                             IN TOATA KONANIA:
P» »■........................
pf 6 Im!.....................
P» 8 l»»l ...................
L H 48 . » 34 • * 11
                                                                                                                        ix TOATA It'IKIPA:
r*u .................................80
                                                                                                                      insaktium a bicumi:
Lini» de 30 litere petit, pagina IV, » bani. pe pagina III, 80 bani, pe pagina II, 3 lei noul •
                                                                                                                      Riolame 2 lei noul linia.
                                                                                                               Un numfir In Capitali 10 bani.
TIMPUL
                  ţlAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR.
                       ESSE IN TOATE DILELE DE LUCRU
 BIUBOUL REDACŢIEI SI A T~nvrT-KTTKrriR.AATIEI: PALATUL „DACIA"
____________ANUL II. - 1877
                                                                                 ANUnSTCITJBI
Se Driitneac in itriîinAtate: La l)-nil Unoun-itein A Vogler in Vienna, Walfiiehgi«»e io. A. Opi*lik in Vienna, Stubenbaetei î ; Undai Home in Vienna, SeilemUUe 2; Vincent Hrdicka in Vienna, Teinf.iltetraMe 17 ; l’hilipp Loi in Vienna, K»chpnbachga**e n; IMng i Comp. in Peţta |i Uavat-LafUU-Bullwr A Comp. in Parii.
                                                                                Scrisori ncfrancatc nu se priimesc.
Articolele nepublioate nu se vor Înapoia.
Un număr In Districte 15 bani.
                                                                       LISTELE ELECTORALE
  BUCURESCI, 22 IANUARIE.
       Logoa electorala hotărasce că, de la 1 — 15 Ianuarie in fie-care an, Consiliul Comunal al oraşului de residenţ.l, in înţelegere cu cele alte consiliurl, revisuiesce listele electorale şi le publica negreşit în cea d’Anteia dumineca care urmează dupA 15 Ianuarie, adică, anul acesta, duminică 16 Ianuarie.
       De la data aceea curge termenul de trei săptămâni pentru reclamaţii la acest consiliu, termen care se sferşesce anul acesta, duminecă 6 Fevruarie sau cel mult 7 Fevruarie. Trei <Jile după acesta, adica Joi 10 Fevruarie, consiliul comunal trebue sa publice listele difinitive cari se pot ataca ’naintea tribunalului în alt termen al celor trei septămânl urmau »re, adica pana Joi 3 Martie satl după interpretaţia cea mal favorabila Tineri 4 Martie.
       Punem aceste termene în vederea tutulor membrilor partidului conservator, mal cu sdmfl de prin districte, îl rugam sa faca la timp a-tat naintea consiliilor comunale cât şi naintea tribunalelor t6te contestaţiile necesare şi, mal cu s6ma, sa ne denuncie pe tute acele consiliurl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile îegei, publicând la timp atât lista provisorie cat şi cea definitiva. Sa nu uite ca falsificarea listelor este una din temeliele guvernului d-nulul Bratianu şi ca în 1868 acest guvern a comis cele mal flagrante ilegalităţi în alcătuirea acestor liste.
       Tot de o data prevestim ca un grup de advocaţi şi jurisconsulţi , eminenţi, se ţine la disposiţia tutulor reclamanţilor spre a sprijini, fara nici o remunerare, drepturile lor la Curtea de Casaţie.
       Toţi d-nil reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru acâsta la biu-roul de redacţie al Timpului.
   BULETIN TELEGRAFIC
     Serviciul privat al .TIMPULUI.*
                                                                                                                          (Agenţia Haras).
                                                                                                                                                                                                                                          Paris. 2 Fevruarie, amia<n
   Turcia cere Serbiei, ca garante, angajamentul a nn reîncepe ostilităţile intr'nn timp ae_ terminat. Serbia a cerut consilii! de la St. pe-tersburg.
   Se crede că guvernul rus va da Serbiei mi consilia pacific.
   Mohilisarea gardel Împărătesei ruse nu se confirmi
                                                                                                                                                                                                                                                 Londra, 2 Fevruarie.
   Intre seri„,r, pnblieat4 ^ ,ord g
ford Retchfeesprim&opiniunead.alasa       ,
să facă '          b* cu reformele projec-
                                                                                                                                                                                                                        UU. El adaogă că totu-fl nilUr.. , . . w * puterile ar trebui să M unescă pentru a declara oficialniente ,,or(|I
   • numai că sunt de acord ci că surveghiază Cl‘“ ^ esecutarea reformelor promise ;i că se tin tot-d’a-una gata a acţiona. Toleranţa lor „u Va trece peste un timp dre-care.
   Crisa ministeriala continua. Se vor-besce de tdte conbinaţiile.
   lata a doua cris.a ministeriala generala, afara de schimbările de detalia, care o avem In <jece luni de guvern roşiii. Nestabilitatea, anarhia sunt atăt de inerente acestui partid, In cat acea nestabilitate aluneca chiar In singurul loc de unde ar voi s’o ’gonâscă, adică în consiliul de miniştri.
   Cu t6tă dorinţa anarhiştilor noştri d'a manţine, Intr'aceste perpetue schimbări, cel puţin inamovibilitatea portofoliilor, — nu se p6te. Principiul lor este mal tare de cât voinţa lor, — şi la trei — patru luni prelnoiesce mal pe toţi miniştrii. De aci o nouă mişcare do sus până jos In t6tă scara funcţiunilor de la cel mal Înalţi impiegaţi pănâ la cel mal mici; de aci un nob vraf de proiecte de legi, schimbând pe cele votate, Înainte chiar ca poştia, atât de bine administrată, sâ le fi Împărţit In diferitele reşedinţe, ne-cum lu nenorocitele comune rurale.
    Pentru astă-<jl suntem reduşi a menţiona diferitele sgomote, fârâ sâ putem afirma nimic. Aci d. Ionescu 'şl a retras demisia şi d. Vernescu pârăsesce ministerul ; aci d. Ver-nesen remâne, d. Ionescu se retrage; aci s’ab Împăcat amândoi şi t6te sunt spre bine. Luni, unul din el sare după banca de miniştri pe cea de deputat; marţi, cel alt indepli-nesce acelaşi eserciţib gimnastic cu aceeaşi graţie şi uşurinţă. S ar crede cine-va In palatul maimuţelor din-tr’o grădină zoologica. Apoi numele ce se şoptesc pentru a Înlocui pe demisionaţil probabil : când d. Da-bija, când d. Lecca eroul nopturn de la 11 Februarie, când In sfârşit d. Câmpinănu. Acest din urmă merită o menţiune mal pe larg.
    Mal lntâib, In timpuri normale, fie care ’şl-ar pune Întrebarea: cari sunt meritele cari duc pe d. Câm-pinenu la o vârstă aşa de fragedă Încă pe banca ministerială ?
    De şi opiniile d-lul sunt estrerae, prin o dreptă compensaţiune, atât sciinţa cât şi elocuenţa II sunt din cele mal moderate. Iarăşi nu putem lua ca un titlu serios acea biată licenţa In drept, dobândită acum opt ani cu val şi chiti la Paris.
   Insă orl-cum ar fi, noi ne-ara felicita fdrte mult de acostă numire.
   Sunt două motive pentru acâsta: lntâib, acum cinci ani In acea fai-mdsă şedinţă secretă a Camerei de la 11 Martiâ 1871, d. Câmpinenu, suindu-se la tribună, a propus deşănţa Domnitorului, (Jicând că este un abis Intre ţură şi dinastia Ho-henzolern. întrebat, de ce acâsta?— avu simplicitatea să respundă tes-tual; .Pentru ce? Apoi cât va fi Domnitorul Carol pe tron, este probabil că eb pot sa mă fac ministru?* Numirea d-far proba cft a făcut greşâlă să se grăbâscă şi că nimeni nu trebue să se desnădăj-duiască aşa de iute. — Un al duo-i'ea n vantagib, este cel următor: Intre tinerii cari acum vr’o opt-nouă ani s’ab Întors din Paris, sunt câţi-
va, cari, după studiele cele mal se-ridse, s’nti apucat de profesiuni In cari att găsit ondre, stare şi carieră. Sunt, din contra, vr’o ijece, cari au făcut studiele cele mal slabe şi cari. se vede din acostă pricină sad alta. sunt munciţi de dorul vre unul portofoliu ministerial. Vr’o câţi-va din-tr’ănşif, nil fost deja satisfăcuţi. Hal fie! — vom <Jice noi, cât va mal ţine acest carnaval politic, hal să trdcă şi cel-alţl. Câte două luni de fie-care. In mal puţin de un an, vor fi el tămăduiţi de pofta de minister, şi ţ ra tămăduită de dânşii.
   Acâsta der nu pdte să fiă de cât un bun lucru, şi rât pentru noi a* plaudâm din amăndnoă mânele la asemenea numiri.
   A se vedea ultimele sciri în pagina III.
                                                                                             DIN AFARA.
   „Allgemeine Zeitung* din Augsburg, publică următdrea corespondinţă din Rusciuk cu data de 24 curent :
   De o săptămână a Început a domni iarna, şi gerul a făcut practicabile tdte drumurile :
   Dunărea este încă liberă de ghinţâ şi vapdrele turcescl continuă d’a a-provisiona cetăţile cu rele necesare
   Alaltă erl s’ab pornit ârâşl trei batalidne siriane la Tulcea.
   Aceste trupe s’ab purtat fdrte necuviincios în faţa ului |>e oare l’avem aci. Mal mulţi tineri Bulgari avuţi, ab fost opriţi <}ioa In me$â mare în mijlocul stradelor. jăfuindu-I de blănile şi cişmele lor Reclamaţiunile jăfuiţilor către ofiţeri! acestor horde, ab fost întâmpinate cu Înjurături şi ameninţări. Acsetea sunt consecinţe ale mise-riel şi lipsei.
   Linia Dunărei se află acuma deja In stare de apărare, un număr însemnat de tunuri de sistemul nob cu muniţia trebuincidsă a sosit aci, la Vidin şi la Silistra. Asemenea şi provisiunea de obiecte de hrană şi mal cu să mă de grâne este aci In abondenţă. Se lucră^A neîntrerupt la întărirea forturilor.
   In d’alungul Dunărei sunt postaţi deja 30,000 dmenl, la care s’a adaus garda civică, şi o mulţime de cete de bnşi-buzucl şi cerchezi, cari sunt gata la primul semnal, d’a onora România cu o vizita plină de amabilitate.
   Planul general al Turciei este ln-tr’adevăr numai pentru apărare; dăr cu tdte aceste, Îndată după declararea resbelulul va trece o divisiune Dunărea lângă lasakcia, şi se va fortifica pe înălţimile de lângă Cartai in Basarabia. De acolo ar putea să fie serios ameninţată linia principală de operaţiune a Rusiei, liniă ce conduce de la Chişenău la laşi şi BucurescI, decă Turcii ar avea un
sistem regulat de aprovisionare, __
coldne de proviante, un tren militar organisat şi mal înainte de tdte bani sunători. Cum ştab insă lucrurile, Ruşii nu trebue se aibă nici o grije.
   Tot aşa putem ijice şi despre punctul despre Vidin, unde asemenea Turci! sunt hotărlţl da esecuta o trecere forţată, şi acăsta, atăt spre a apăra cetatea de pe malul dominante român, cât şi spre a ameninţa aripa inamică.
   Corpul de armată ce se află ac-tualminte lângă Alecsinnţlse va uni cu cel de la Viddin, şi apoi Împreună, vor lua Craiova. cercând^ ii lua sub posesiune linia Oltului. Eră In contra Sârbilor vor fi puse in miş-
care intr’nn asemene cas, numai trupele neregulate. (Başl-Buzucf.)
   Belgradul nu va fi asediat, ci numai blocat.
   Estragem din ijiarul oficios viencs „Fremden-Blatt* din numărul săb de la 31 ale curentei următdrele :
   Noua Constituţiune turcă a Început a da rddele sele in practica şi In forma constituţională. Ast fel ni se scrie din Rusciuk cu data de 2o ale curentei :
   .F6ia oficială „Tuna* ce apare aci ne-a făcut astăzi o surprindere mare. Fără să fi amjit cine-va despre alegeri în fapt, se proclamă următd-rele persdne, ca alese pentru viitdrea Cameră :
   „Nuri Bey în Plevlna, Aliş Paşa in Silistria, Dimitrache Bey in Tulcea, Petrache Efendi Slatov în lîus-ciuk, Stefanache Elfendi în districte Tulcea şi Ciakîr Ellendi în Vama.
   „Ca să dovedim, cât de puţin re-presintă aceşti 6menl opiriiunea şi voinţa poporului vom face unnătdre caracteristică :
   „Nuri Bey este funcţionar, şi ad-ministraţiunea sa în Plevlna a fost atacată şi cu drept cuvânt, în mal multe rânduri.*
   „Aliş Paşa este un turc din cel mal fanatici, şi face parte din acel, cari ab felicitat pe Chefket Paşa pentru faptele sâle sângerdse.
   „Dimitrache Bey din Tulcea este un grec, care nuinal din antipatia sa contra Bulgarilor face causă comună cu Turcii."
   „ l’etrachj Elfendi este membru al consiliului valaietuml, şi s’a distins încă de pe timpul administraţiunil condamnabilă a lui Midhat Paşa."
   „Stefanaehi Efl'endi este fratele lui Dimitrachi şi preşedintele tribunalului de comerciu din Tulcea, singurul, despre care se p6te ^ice mal puţin răb, — şi
   Ciaklr Ellendi un inamic al Bulgarilor şi un adorator al Cerchesilor.
   „Aceşti dinenl, sunt chemaţi a represinta Bulgaria, care sângeră astăzi dintr’o mie de răni!
    Marele discurs al fostului ministru „Oladstone,* pe care l’a pronunţat, relativ la cestiunea Orientului, fiind acuma publicat prin tdte fiarele englese, estragem dintr’ănsul ur-mătdrele :
    „In Intrâga istoriă a Turciei nu se găsesce o singură urmă care se arate că acâstă rasă ar fi învăţat vre o dată primele elemente ale unei civilisaţiunl de pace; şi dacă nu voi să vorbesc despre teoria caşului, ci numai de gradul la care se pot urca nbusurile in unele circumstanţe, apoi după mine — şi cel puţin în istoria modernă a sclaviei,— nu ecsistă astfel de probe de răutate infernală In care In diferite circumstanţe pdte căde natura umană. — cn In acele nenorocite fapte, cari ab desemnat pentru tot-d’a-una provinciile europene ale Turciei cu dispreţ şi ruşine.*
    „Aceste atrocităţi, cari ab lovit aşa de tare pe Bulgaria, ab continuat de şi pe o scară mal mica. dar cu caracterul identic în lunile Septembrie şi Noembrie ale anului trecut, când compatrioţii noştri din ori ce loc şi din ori care oraş al ţinutului ne-ab informat despre fupte Inspâimântâtdre. despre care lumea credea câ nu se vor mal repeta.*
    „Noi a in somat pe Turci d’a pe depsi pe culpabili şi a da garanţii pe viitor. Dar în tot timpul acesta.
— „acâsta o scib de la o autorirate „incontestabilă, şi iab pentru acâsta „răspunderea asupra mea.— ab continuat atrocităţile In Bosnia, ntro-citâţi de acelea amestecate cu bar-
bnril, trădări şi voluptositate, cari ab indignat lumea când ab fost comise In Bulgaria.*
    Vorbind despre torturile comise asupra marturilor favorabili creştinilor cu oeasiunea cercetărilor din Bulgaria, d-nul Oladstone (jice :
    „Nu a avnt loc nici o ecsagerare, afară de ecsagerarea acelora cari spuneab, că Turcii ab capacitatea şi dorinţa pentru reforme, (rlsete). A-câsta este o ecsagerare inonstrudsă— un cap de operă retoric, frlsete).
    Lăsaţi la o parte tdte acestea, şi sâ nu le ascultaţi un singur moment; în ceea ce privesce faptele atroce cari sab comis, şi comise de acel car- după cum se crede ab fost instigaţi şi resplâtiţl pentru acâsta de către guvernul turcesc,— aceste fapte şunt do o ast-fel de natură. In cât pentru cuvenita lor descriere nu este destulă, intrega bogăţia a cuvintelor limbel omenesc!.“
    „Pentru acest motiv simplu nu a avut loc nici o eesageraţiă pentru-că ea ar fi fost imposibila.
    Discursul a fost ascultat In apla-use frenetice.
                                                                                                 TURCUL E TOT TURC.
    Tdtă presa europenă cu prea puţine escepţiunl n a încetat a des-cri mişeliele şi barbaria Turcilor asupra nenorociţilor creştini. Următorul fapt credem că pune culme tutulor sălbătăcielor musulmane.
    Etă ce se scrie din Salonic către CorvspoHd-n^ Po/iticfl:
    In totă provincia se pun imposi-tele de resbel cu o rigdre escesivă. Se evaluezâ pănă acum în provincia ndstră la suma de tre! milidne şi jumătate franci. Imediat după ce se iea se espediază la Constantino-pol. Dâcă autorităţile s’ar ocupa să asigure siguranţa publică cu aceiaşi grije ce pun la ridicarea imposite-lor, situnţiunea în care ne găsim n’ar fi aşa de critică nici aşa de pe-riculdsă.
    Pentru a justifica cele ce nrecedă, vom cita un accident pe care europenii cu greb il vor crede, der care nn e de cât fdrte adevărat.
    Iu districtul administrativ Jânigâ-Vorda se află o mică localitate a nume Coragiambaşf. In vecinătatea căria se găsesce un domenib care se numesce Ossani şi care aparţine lui Hakki-Beî, fiul lui lusuf-Paşa.
    Acostă proprietate a fost dată cu arendă ţeranilor acestur sat, cari toţi sunt greco-vnlahl. E cât-va timp proprietarul acestei moşii trimite in grabă mare la ţăranii In cestiune pe intendentul săb Elraaz-Aga, cu scop de a incasa preciul arendărilor. Intr’o singură ţii acest personagii! a încasat 30,000 de lei (peste 6000 fr.) Ţeranil promiseseră a plăti în câte-vn <jile ce mal era de plătit. Intendentul le respunse că nu putea să dea nici un termen.
    El convocă pe toţi datornicii şi puse de-I Închiseră din propria lui autoritate Intr’un grajd. Printre pri-sonierl se afla şi un 6re-care Christo, al căruia fib un tânăr destul de frumuşel ca de două zeci de ani, este institutorul satului. Elraaz-Aga puse de ’1 arestară şi’l închiseră şi pe dânsul. cu tdte că nare nici o datoriă de plătit dâr ’1 închise chiar In camera sa. Puse chiar la masă pe tânăr şi ’l sili să mănânce carne In necazul protestărilor prisonierulul care iji-aea că acea ţii era de post.
In sfârşit monstrul sâ asvârli asupra victimei sâle cu pistdlele In mână şi să dedo la escesele celo mal odi-dse. In urmă ccl-l-alţi prisonierl fură liberaţi.
TIMPUL
   A doua ij' ţoranil se duseră cu tt>-nfirul la autorităţile cantonate ca să’şl facă plăngerile. După douăsprezece ore de aşteptare, necăpătătid nici un răspuns, să adresară sub-gu-vernatorulul districtului, căruia să adresase deja Ilakki-Bef, stapănul şi protectorul lui Elmnz-Aga, ca să facă lucrul muşama. Sub-guvernatorul nu găsi de cuviinţă ce-va mat bun. de cftt a pune la Inchisdre pe jeluitori şi de a nu le da drumul de cftt cu condiţia de a-şl retrage plăngeril şi să se Jntdrcă pe la casele lor.
   Dâr în loc de a să întdrce la dănşil el ven.ră in Salonic unde aşteptă să li se dea satisfacţiă. Mitropolitul deja grec, şi-a făcut demarşele s£le pe lăngă guvernatorul general în urma cărora s'a hotărăt o anchetă. Dar ţăranii sciă că în asemenea împrejurări reua şansă urmăresce tot-d’a-una pe jeluitori şi nu aă de căt prea puţină nădejde.
                                                                                                                                                                                                          Prolocolele Conferinţei din Constant. 1876-77
                                                                                                                 1. PROTOCOL.
                                                                                                                                                                                                          Şedinţa de la 0 zilhigtfc 1293 (" «s Dec. 7(1.)
                                                                                                                   (U r m a r e.)
    E. S. Preşedintele <J*ce ca Plenipotenţiarii Ottomanî şi vor face o datoria de a examina de urgenţă şi cu totă atenţiunea ce merită, documentele ce li s’nfl încredinţat şi asupra cărora nu pot nnturalmente a emite chiar în acest moment o opiniuue 6re-care.
    D.     Plenipotenţiari al celor şese Puteri es-prirnă dorinţa ca acest termen să fie cat se va putea de scurt. Termenul armistiţiului espirând la 1 Ianuarifl viitor, ar fi necesar ca Domnii Plenipotenţiari Otomani să fixeze la o dată forte apropiată şedinţa viitdre, ca să se convingă asupra prelungirii armistiţiului.
    Generalul Ignatieff emite opiniunea unei prelungiri a armistiţiului de patru dile.
    E.    S. Edhem Paşa întrebă dacă lucrarea ce s’a presentat adineurea de către Contele Chaudordy este precedată de o espu-nere de motive. O asemenea expunera ar scurta lucrarea Plenipotenţiarilor Otto-manl, permiţându-le a coprinde m ii facil ideea generală ce predomină în ea.
    Generalul Ignatieff <J,ce că nu este es-punere de motive dar că în general s’afl inspirat in cursul acestei lucrări de nece-
eitutcft dcscflnti niisSrîî.
                                                                                                                                                                                                         Marchisul Salisbury adaugă că este stabilită după basele presentate de Anglitera.
    Contele Chaudordy observă că acâstă lucrare este estrasă din documentele nnte-ridre cestiuniî şi din notele schimbate intre Puteri.
    Primul Plenipotenţiar al Austro-Unga-riel Z'ce c“ motivele să găsesc in mare parte în nota din 30 Decembre 1875, nc-ceptată de tote Puterile.
    Plenipotenţiarul Italiei (Jice că motivul principal trebue căutat în gravitatea si-tuaţinnif.
    In momentul acesta se and salve de tunuri.
    Preşedintele Conferinţei încunosciinţâză că aceste salve anunciă promulgarea Cons-tituţiuuiî Ottomane.
    «Un mare act, <)ice el, care «ă săvâr-şesce chiar în astă oră, a chimbat o formă de Guvern care durase şase sute de ani. Constituţiunea cu care Maestatea Sea Sultanul a înzestrat Imperiul său s'a promulgat. Ea inaugurâză o eră nouă pentru fericirea şi prosperitatea poporolor sale.,
    Contele Chnudordy observă că pacea este absolut necesară peutrn ca Constituţia să potă ajunge la resultutele ce se aşteptă de la dânsa şi că acordul tutelor Puterilor in Conferinţă este condiţiuuea esenţială pentru eficncitatea acestui act solemn.
                                                                                                                                                                                                          Marchisul Salisbnry îl place a constata că este întrunită pentru a asigura pacea.
    Primul Plenipotenţiar Ottoman ijice că, din partea eî, Turcia doresce cu nrdore pacea in scopul de a realisa cu un moment mal nainte bine-facerile unei Cons-tituţiunî.
    Generalul Ignatieff socotesce că aplicarea nouilor instituţiuul, determină valdrea lor reală şi că pacea trebue să fie asigurată mal nainte de a să proceda la esecuta-rea lor.
    Savfet-Paşa (Jice că Constituţiunea pole fi considerată şi ca un element noB de natură a nsignrn pacea şi speră că câte-va concesiuni reciproce vor permite do a atingo acest scop unanim dorit.
    Şedinţa viitore este hotărîtă pe Marti bâfi pe MercnrI.
    Semnaţi: Savfet-Paşa, Edhem, IVerter, 7.i-chy\ Calice, F. de Bourgoing. Chaudordy, Salisbury, JIcry EUiot, /.. Cârti. A'. Ignatieff.
                                                                                                       II. PRO T OCOL Şedinţa din 11 Zelhigtjc 1293 (1 (i-2 3 Dec. 18 "6) Presenţî:
                                                                                                               Aceeaşi ca şi în Proeolul I.
    Şedinţa care fusese amânată cu o <ji s’a deschis la 1 oră după nmiarjă.
    Primul Protocol se citesce şi după diverse observaţiunl şi rectificaţiunl relative la espunerea E. S. Preşedintele, se nprobă definitiv,
    E. S. Preşedintele reamintesce că iu şedinţa precedentă fusese cestiune de urgenţa ce era de a se prelungi armistiţiul, al căruia termen espiră peste trei <Jile şi că E. S. Ambasadorul Rusiei propusese o prelungire de 15 ijile. E. S. observa că în vederea marii întinderi a liniei de operaţiuni, lipsa linielor telegrafice in mal multe puncte şi reua stare a drnmnrilor de comunicaţiune, mal cu seină în acest timp al anului, o scurtă prelungire a armistiţiului ar preseuta grave inconveniente in practică. Citeză în privinţa acesta relele neînţelegeri pe fruntariele Mnutene-gruluî la încheerea armistiţiului, neînţelegeri causato de dificultatea comunicaţiu-nilor. Pentru tote aceste cuvinte, el socotesce că nr fi nemerit a hotărî un termen mai lung, prelungind armistiţiul pe două luni.
    Generalul Ignatieff admite binele fundat al consideraţiunilor alegate de E. S. Plenipotenţiarul Turciei în favorea unul termen mal lung de cât acela ce densul propusese în şedinţa precedentă. Scopul principal fiind de a asigura pacea, ar dori, tot de odată ca prelungirea armistiţiului să procure D-lor Plenipotenţiari Ottomanî, ocasiunea de a da asigurauţe de natura a permite să se spere că negociaţiuuile nu se vor tărăgâi şi că o promptă soluţiune a tutulor cestiunilor supuse la decisiunile Conferinţei, va veni îndată sa calmeze impacienţa spiritelor, cari aşteptă o situa-inne limpede. E. S. ar dori să inţeldgâ mai bine ideea care ar motiva o prelungire aşa de considerabilă.
   E. S. Plenipotenţiarul Ottoman crede că prelungirea de două luni nu p6te lipsi a avea de efect liniştirea spiritelor şi a face să se aprecieze dorinţa de pace care domină în cousiliele Couferiuţil.
   Generalul Ignatieff speră că diu partea sa, nu este nici o oposiţinne la părerile D-lor Plenipotenţiari Ottomanî, in ceea ce privesce armistiţiul.
   Contele Chaudordy adaugă că trebue să se spere că timpul pe cât se va prelungi armistiţiul, nu se va perde pentru lucrările Conferenţiî.
   O conversaţiune se angnjază îutre Plenipotenţiarii Turciei, Austriei şi Rusiei, în urma căria s’a convenit ca armistiţiul să fie prelungit până la 1 Martie 1877 (st. n). esclnsiv, adică până la moijul nopţii nsfîr-şitnlnî lui FebrnnriB.
   Marchisul Salisbury <jice armistiţiul fiind o dată hotărît între Turcia şi Rusia, astăfjî de 6re-ce aceste două Puteri sunt de acord pentru prelungirea până la data precisă, nu române Conferinţei de cat a lua act de acesta.
   Contele de Bourgoing, şi dă deplinul seB consimţimânt la vorbele Iul Salisbury şi declară din parte-I că aderă la prelungirea armistiţiului.
   Generalul Ignatieff (jice că ia act de dis-posiţiunile e3primate de Plenipotenţiarii Ottomanî de a grăbi opera Conferinţil.
   Pe când să ţinea şedinţa, d-nil Plenipotenţiari Ottomanî, informâză pe E. S. Mn-role-Vizir despre decisiunea ce Conferinţa a luat.
   Din partea sa General Ignatieff ca cel mal vechiQ din corpul diplomatic, espedi-ază două telegrame I I. L.L. Principilor Mnntenegruluî şi Serbiei pentru a le notifica aceeaşi decesinue şi a-î ruga să lucreze in consecinţă.
   E. S. Primul Plenipotenţiar Ottoman, ia cuvântul şi se espriină in termenii următori :
   ,1’lenipotenţiaril Ottomanî ’şl-aiî făcut o datoriă de a studia lucrarea ce li se dă-dese in şedinţa precedentă , cu totă atenţiunea ce merita. Pot deci să comunice chiar de astadl Conferinţei, reflesiunilo ce in complect le-a sugerat acest studia, numai, având a reveni mal târdiB asupra unor diferite puncte pe care să vor abţine pentru un moment a le atinge intr'un mod special.
   Referandu-se la acordurile convenite intre Puteri, cine-va găsesce că a fost înţelegerea ca Conferinţa să intrnniu pe basn integrităţii şi independenţii Imperiului; că in ceea ce concernă Serbia şi Mantei,n-grn, să va reveni la Stătu quo anle\ şi că iu ceea ce privesce provinciele de nord ale Turnai din Europa, era vorba de a le con-ceda un sistem de instituţiuul locale cari
ar du populaţiunilor un control 6re-carenimic mal adevărat şi
asupra oficerilor locali ’gî ar procura ga ranţiî în contra actelor autorităţii nrbi-trare ; precum şi de a menţine înţelegerea stabilită a propunerilor E. S. Contelui An-drassy.
   Înalta Portă aderă cu atât mal voioşia acest mod de vedere cu cât, pentru fond. nu ’I părea contrar stipulaţiundor trac-tutuluî din 1850 şi spiritului de roform mult mal largi pe cari trebuia să le inaugureze pentru tot Imperiul.
   Pnnâudu-se tn acest punct de vedere, Plenipotenţiarii Ottomanî nu vor ascunde că in partea lucrării, care trateză despre Serbia şi Muntenegru nB v?(Jut, nu fără ore-care surprindere că se propunoa o cedare de teritoriB Muntenegruluî, precum şi o cedare Serbiei a unor localităţi cari fuseseră mal nainte objectul lăcomiei administraţiei Princiare. Plenipotenţiarii Ottomanî n’ar sci să ’şl esplice cum ncesto propuneri ar putea să se ataşele fie la asi-guranţele interiore fie chiar precedentelor cestiuniî, cari aă stabilit până la evidenţă necesitatea de n garanta pe înalta Portă contra repetării diu partea Serbiei mal cu semă, a unei agresiuni atât de nejustificate ca aceea ce de curând a turburat atât de adânc pacea Imperiului.
                                                                                                                                                                                                                                      (Va urma).
mai
just
Zice. Arsa domenială „rc „7*^" îS'”                                    d-,aI Stnrza, să se nu-
care, este adevărat, insă (,eficituJ
                                                   SENATUL
Şedinţa de la 20 Ianuarie 1877.
   Şedinţa se deschido la 1 şi jumătate ore p. m. cu 38 d-nî senatori presenţî, sub preşedinţa d-luî M. Cogălnicenu.
   La ordinea (jileî este continuarea discu-ţiunel asupra interpelare! d-lnl Sturdza relativă Ia situaţiunea financiară.
   D. D. Sturdza. Nu pot fi satisfăcut de răspunsul d-luî ministru de Finance. Mi s’a ^is că am făcut paradoxe şi că am esagerat situaţiunea ; cred Insă că nimeni nu ’şl pote îuchipui că în timpuri aşa de grave ca acelea în care trăim, aşi putea eB să glumesc. Menţin tote cele ce am Zis şi asigur că sunt esacte. Mă tem, d-le ministru de Finance ca esagerările mele să nu fie ca calul de lemn de la Troja pe care Grecii l’-aB introdus îu cetate şi prin care aB pus mana pe ea. Voi lua una câ*e una Zisele d-luî ministru şi voi răspunde in parte. S’a Zis că trebue să nu dăm situaţin-uea pe faţă ca să nu ne perdem creditul. A-poî străinii cunosc acesta situaţiuue, şi răul este că numai noi nu o cnndscem sâfl nu voim să o cunoscem. Situaţiunea nostră iu adevăr nu este desperată dâră dtcă nu vom aduce un remediu urgent ea va deveni astfel. D-sa Z'ce că probeză cu cifre că situaţiunea Casei domenialo şi a celt-1 rurale, este tocmai precum a presentat’o în şedinţa de erî şi că deficitele snnt tocmai precum le-a espus. In privinţa datoriei publice mi s’a Z>s că un am ţinut compt de datoriele amortisate ; şi aci eB cred că lucrurile staB mnî refl chiar de cât le-am espus. D-nu ministru a Z's că datoria nostră publică este mai mult pentru drumurile de fer şi că aceste drumuri decă tre-buesc înscrise la pasivul sitnaţinneî, trebue înscrise şi la ac’.iv, fiind-că sunt o avuţie ce esistă în ţâră. Acesta nu este esact; noi nu putem înscrie In activ de cât linia Bncurescî-Giurgiu căci cele-alte sunt proprietatea străinilor şi nu ne vor nparţine de cât peste 90 de ani. — D-lor senatori, am făcut interpelarea nu pentru ca să vorbesc ; nici nu posed talentul nici nu snnt limbut. Am luat cuvântul pentru că eB mă înfiorez când mă gândesc la situaţiunea no«tră. Decă în cinci nnl nu vom întrebuinţa mijlocele de remediare de caro dispunem, atunci eB văZ ruina acestei ţări aşa de bine cuin văd că iu momentul în care vorbesc este Z'u'i. Să ne gândim la un lucru că poporul nostru nu are să tiăiască numai cât vom trăi noi şi trebue să-i lăsăm şi lut ce-va. Constat că într’a-devăr asiste un imens progres în ţâră, de un secol înc6ce;însă trebue să ne silim n păstra acest progres ca să fim bine cuvântaţi de posteritate. Anv onoro a depune pe biuroul Senatului acestă moţiune:
   «Având în vedere greun datorie flotantă «care apasă tesaurnl public.
   ,Având in vedere că deficitele anuale »cn care se soldeză budgetele produc o dezordine în afacerile financiare şi econo-«niice nle ţăreî, căreia trebue pus un capăt, propun :
   ,S- natul să invite pe minister ca să ia «mijlocele cele mal eficace pentru ca bud-«getul nnulul 1877 să se echilibredo în «rea li tu te.
   D. ministru r/e finance. Iacă, d-lor ce am Zis iu privinţa Casei domouiale şi cruZ că
este numai din cuusa neincasărilor ; valorile insă esistă căci sunt asigurate in ipo-7*' Decă un particular împrumută pe cine-va cu bani asigurându'l în hypolecă. Şi acel cine-vn un'I răspunde la timp banii, se pete Zice că acel particular a sjj_ răcit ? Tocmai uşa este şi cu casa domenială. Pentru casa rurală asemeuea decă esiste un deficit, legea chiar a acestei case
prevede cum are să se acopere acel deficit,
   fara ca Statul să piarZă nimic; numai guvernele trecute nu afl găsit că venise timpul de a aplica acele disposiţinnî, ale lege!, şi acum noi vedem că a venit timpul do a le aplica. D-nu Sturza a dis apoi că avem o datorie publică de 200 miliono. Nn este adevărat însă că trebue să scădem ceva din acestă sumă pentru drumurile de fer cari ne aparţin? D. Sturza a Zis că Europa ne cuuosce situaţiunea mal bine ca noi. Şi eB Zic tot nst-fel dâră tocmai pentru că o cunosee, scie că nu este aşa cum o presintă d. Sturzii, căci atonei valorile nostre ar avea sdrta valorilor din Turcia, din Egypt, etc., adică 14 şi 15 pentru sută, pe câtă vreme, d-lor, vedem că sunt mult mal urcate. Conchid der d-lor ’şî Zic : situa ţi unea este grea, este fdrte grea, nu însă aşa cum pretinde d. Sturza, şi suut şi eB de părere, cum sunt toţi românii, ca să ne punem tot patriotismul pentra a o salva.
    D. Deşliu. Trebue să nu nvem nici o în doâlă despre greşelele făcute de guvernul actual în chestiunea financiară subscrisă de d. ministru preşedinte. Am aci jurnalul Românul care în darea de semă ce dă despre o şedinţă a Camerei, Z'ce d-nu Brătianu a preseutat'o şi că e3te greşită D. ministru de finance. Am Z1'9 efl acesta? D. Deşliu Aţi Zls 0 ‘n Cameră.
    D. ministru. Nu este de loc adevărat.
    D. Preşedinte Cogitlniclnu. D-lo Deşliu, darea de semă pe care o citiţi este după «Monitorul oficial?,
    D. Deşliu. Este după «Românul,.
    D. Preşedinte. Atunci nu se pote lua în considerare (Aprobări).
    D. Deşliu. EB consider ZDrul ‘Românul, tot ca şi «Monitorul oficial, căci este patronat do guvern.
    D. ministru de finance. Ce va să Z'că patronat ? ProtesteZ in contra cuvântutuî.
    D. De tiu. Cu tote astea e adevărat ceea ce Z>ce. D-sa analiseZă situaţiunea financiară aşa cum a fost publicată oficial de guvern, şi probâZă că casa rurală şi cea domenială stafl tocmai aşa de răfl cum Zis d. Sturdza ; intră apoi în consideraţiun asupra creditului ţăreî şi Zlce °ă in tot dâ-una creditul uuel ţări este inspirat de omenii cari compun guvernu’u, şi decă nu avem astă-ZI credit este pentru că guver nul nu’! p6te inspira.
    Una din căuşele cari ne aB încurcat si tuaţiunea este creditele estraordinare şi mal cu seină pentru că aceste credite nu se voteZă şi de Senat, şi pot Z'ce că acestă causă este singura care a provocat atâtea deficite. EB încă din 73 am făcut o pro punere pentru ca aceste credite să se vo teZe şi de Senat, insă acea propunere a rămas îngropată în cartonele Senatului. Ş greşela este tot a d-lul Brătianu care cel d’ântâiB, după 18ti(5, a aplicat regimu constituţional în ţâră, şi de atunci a adop tat acestă disposiţiune ca credite'e să nu să voteze şi de Senat. EB nu mă sperifl că vom njungo în sapă de lemn pentru că suutem o ţeră bogată şi cu viitor. Mă sperii nnmaî că nu găsim unfl ministru de Finance care să ne descurce mal iute situaţiunea şi să dea curs regulat a— facerilor. Venind la chestiunea cum avem să scăpăm de datorii, d. Deşliu pune in vederea Senatului o propunere a d-sâle pe caro o făcuse încă din anul trecut, şi pe care o presintă şi acum, caro constă in acesta ca să se vfinZă mal multe bunuri ale Statului şi să se dea vămile în intre prindere pentru că ele ast-fel ne ar pro duce mult mal inarî sume. EB am mal ce rut încă da acum un an ca să se reducă ngenţiele nâstre de la Petersbnrg, Viena, şi Belgrad, şi nu mi s’n ndmis. Am cerut reducerea funcţiunilor din ministerul de Interne, deră n’niu fost ascultat; am cerut reformarea Curţeî de compturl şi *n locul membrilor ol să IncreZe mal mulţi Senatori şi deputaţi, în vacanţi*, imPre‘ una cu funcţionarii acestor corpuri. Am propus asemenea să începem o data cu es-ploatarea minelor. Avem atâte'1 8T,It“ cnr* stafl ascunse in sânul pământului. Tote propunerile mele insă aB rămas fără de efect şi nimeni nu le “â ^ iu c0UsidtJ-rare.
   D. Deşliu conchide, cerâud ca ndmi-
/II- -.' . o
          comis,une parlamentară care să ce consulte asupra miZlâcelor ce sunt de adoptat^ pentru a salva situaţiunea. Să nu ne lăsăm numai pe promisiuni d’alegu-
>ernuluî, cacî am avut ocasi
une «ă vedem
                                                                                                                                                                                                                                Re promitea desfiinţarea monopo-Cfrnd ani pronii*
   cât valorâZu acele promisiuni.
      Mari lucruri ni se promiteu prin programa manifest a d-luî Brătianu.
                                                                                                                                                                                                                                                          Ni lulul.
      D. ministru Brătianu. eB acesta ?
      D. Deşliu. Aţi promis’O in programa de la Mazar-Paşa.
      Deră nu trebue să ţinem ‘compt de aceste promisiuni căci este un proverb românesc care Zice; «înţeleptul făgăduesce....
      D. Al. Manoleseu (întrerupând) ,ţi nebunul aşteptă.»
      Princip. Dim. Ghiea. D-lor, este o fatalitate care m? persecută. Nu sciu cum se face că sunt constrâns să vorbesc tot după d. Deşliu. (Rîsete). Declar îusă că nu’l voifl combate. D. Deşliu trebue să recunâscflm că a avut îu Senat rolul pe care l’a avut in 1874 Thiers în Francia; ce e mal mult iu discursul d-sâle a făcut şi strategie in tocmai ca d. Thiers. Trebue să’l lăsăm deră la o parte. Voi veni deră la d-nn Sturdza şi Zic că d-sa ar fi făcut mal bine ca interpelarea d-sâle să o fi publicat în broşure ca să putem şi noi să o studiem cum a făcntd-sa in timp de mnî multe luni. D. Ghiea crede că nu sunt esacte Zisele d-luî Sturdza că Statul nostru esto cel mal dator din Europa, şi ci-teZă un autor german după care se constată că România nre încă 24 stnte înaintea eî cari sunt mal îndatorate. După acesta Z-c* că ori cât de malt nm fi datori, avem încă ntâtea proprietăţi cari a-parţîn Statului că vcnZendu-le, tot-d’auna vom putea face faţă necesităţilor, şi alte state nu aB atâtea proprietăţi ca noi. ProbeZă asemenea că starea casei domenială şi a celei rnrnlă nu este prea rea. Sunt insă lucruri de care trebue să ne in-grigiăm, nu îusă să ne speriăm. Trebue să lăsăm pe guvern să facă administraţie nu numai politică. Şi pot susţine că ăcâsta esţe singura causă care ‘ne-n adus atâtea rele, pentru că noi nu numai că un lăsăm pe guvern a face administraţie, deră când un guvern se schimbă, schimbă şi pe toţi funcţionarii, şi de aci nu avem primari, nu avemjcnsiărl, nu avem perceptori, aşa că rămăşiţole nu se pot împlini şi rămăşiţele acestea ne-afl ruinat. D. Sturdza propnne ca remedifl mărirea imposituluî fuuciar. Deră cum se p6te ca tocmai directorul Bănceî nostre fuuciare, care este în posi-ţiuue a cunosce mal bine ca ori cine acesta, să ’şl închipuiască că impositul funciar să mal pote ridica cu o centimă macar? Nu scie d-sa oăt a scăZut valoren proprietăţilor, şi nu are ocasiune să veZă acesta pe fie-care Zi? (aplause). Conchide a se lăsa guvernului timp ca să so ocupe de administraţia ţeriî nu numai de politică.
     D. minist’u de finance, Respunde mal cu semă la Z^ele d-luî Deşii.,, şi termină Z'-câud că moţiunea d-luî Sturdza nu ’l je-uâză întru nimic şi 0 pote primi.
     D. G. Cantacozirw. Situaţiunea prezentată de d. Sturdza ar fi trebuit să incepă de la anul 1808, pentru ca să se potă vedea de atunci cum a fost şi sub alte guverne nu numai sub cel trecut. Ce voesce d. Sturdza? Voesce să aruuce un blam »-supra guvernului trecut? EB nu cred acesta din partea d-sale şi de aceea nici nu înţeleg scopul acestei interpelări. In urma desbaterilor furtundse ce aB avut loc în Cameră, cred că acestă interl’elare nu era a locul eî. Protestez în mo-I formal iu contra acusaţiunilor ce s'nH ndus de la acestă tribună fostului guvern, şi me voi sili sa probez că multe puncte din iuterpelare nu sunt esacte. Iu f'*cin posiţiunel escepţio-nale in care mă găsesc ca fost miuistrnşi din causa scnrtulul timp în care nu nm putut găsi tdt® materialele necesarie pentru a respunde unei interpelări meditată in curs de 8 luni, nu voi putea să respund la tote. Voi lua însă o singură cifră, voi cifra efectelor de portofoliB.
   D. Stnrza a Z'a că un efect de portofoliB este o creanţă pe care o nre ministerul şi nu O pdte incasa. Decn D. Starza fi-sr fi dat ostenâla n cercetn comptnrile misterului mnî cu seină pe nuni H74, era să se convingă că cifra indicată de D-sa pentru aceste efecte nu este esnetă. D. Cnn-tacozino probeză chiar cu situaţiunea financiară prezentată de guvern că multe greşeli s’aiî făcut şi multe păcate s’afl aruncat în sarcina guvernului trecut. Râul insă esistă şi din aceste desbaterl fie care pote să recunâscă cât da adevărate afl fost
cuvintele D-lul Ministru de Finauce, ros-

TIMPUL
     tite Sn Cameră, cS. «ne am croit o haină prea largă pentru corpul nostrn., Trebue deră b8 recnnoscem răni, *ă ne fnfţrijim toţi de el, s» lăsăm orele personale, să ne unim cu to^iî şi să avisăm la remediele ce se pot aduce, (aplana prelungite.)
        D General Florescu. In urma indelunga-teî dUciiţiuuî ce s’a nrmat ’ini remâne prea
     puţine de <ji»- M»î înt6il1 în che3tiuue!' ci' frelor presentate nu mă preocup dec» ele | „unt exacte fi mă declar incompetinte de a le discuta. Am aşteptat insă cu nerăbdare „S vedem ce soluţiunl propune D. Stur/.a pentru stârpirea răului. Când însă le am viiijut am rămas surprins. D-»a a propus mal inteiB ridicarea taxelor asupra bento-rilor spirtose. De ce atunci arnsa aşa de tare pe un fost miuistrn care le infiinţnse?
        Al doilea mijloc propns de D-sa a fost reducerea bndgetuluî armatei. Der» atunci trebuia să <jică mai bine desfiinţa®1 cn totul a acestei instituţiunl, câcl B se re‘ duce acest budget la 7 milion® este a de^ sorgauisn cn totnl armate- Ni s a <Jis ca nn trebne să luăm esempi® de la statei# cele mari. Vom lua deră esemple de la statele cele mici. Voi lo» P® Belbr"'- Budgetul armatei în Belg'» esta d# 12 m'1,6ne' adica a 5-a P»rte din budgetul .ăă fi iu acesta cifră no intră şi fortificaţinnile; numai fortificaţianile de la Anvers afl costat 70 seB 80 milidne. In privinţa numărului armatei constat că cu tdtă puţinii»#* budget oloi nostru, armata ndstră diferă prea puţin în număr de cea belgiană.
        Toto-şî efl nn aşi A luat cuvântul pentru acest! interpelare, decă d. Sturza nu ar fi pronunţat aceste grave cuvinte: ,nu trebne să avem armată de temă ca să nu ne vie gust de a ne servi cu ea,. E Întocmai ca cum s’ar <jice unui călător : nu < lua pistolul cn tine de frică să nu te impusei cu el. Ce fel, când prin tractatul de la Paris, şepte puteri mari se găsesc ca să ne recnnoBcă dreptul de a avea • armată, atuuci se găsesc# nn român, repre-sentant al naţiune! ca să ne (}vcîi că noi nu snutem bărbaţi şi nn trebue să avem armată t (aplanse in Senat şi in tribune.)
        Aşi înţelege să mai reducem diu armntă când am putea să o improvisăm la nu cas de trebuinţă, căci este in tot-dă-una posibil cn să avem trebuinţă de ea, căci ştiţi co toţii acea celebră maximă: pacea e istoria înţelepţilor, deră resbelul este istoria omenirel.
   Termin cu cuvintele pronunţate 4a an ilustru bărbat care face parte din acest onor. corp, venerabilul d. Bosianu, care In altă ocasinne a ijis : «Fără armată ţâraa-cesta este condemnată la o eternă minoritate., (nplause prelungite).
   — Participi la dis(oţiune şi d-nu Senator ,Iorgu Rodu,* care susţinu că râul situnţiunel n început de la darea conce-siunei Strousberg. D-sa printr’un lung discurs, de şi forte original, însă mult aplaudat, descrie situaţiunea ţ"rei aostre, relele care aB adus'o, şi susţine cn tâtă puterea a nu se atinge nici un ban din budgetul armatei, pentru că acesta este pdte cea d'ântâiB instituţiune naţională pe care trebue să o respectăm, şi să nu ne mai comparăm cu Belgia căci noi am avut o belgii lăsată de la D-cjeB deră pe care u'am scint să o păstrăm.
   D. ministru de Finanee. Am luat cuvântul pentru ca să lămuresc numai un punct. Onor. d-nu Lascar Catargi, Intr’o şedinţă precedentă a ijii că eB am declarat in Camera că sitnaţiunea financiară presentată de guvern, este falşă. Nu am voit să răspund atunci pentru că la ordinen <jilei era o cestinne forte anjătore şi cn totul independentă de sitaaţinnea financinră. Af-tă-<)î insă când d-nu Deşlin repetă nce'sta fi d. G. Cantacnzino, susţine in adevăr că acea situaţiune nu este esactă, răspund şi protestai) că acea situaţinne ar fi fa]şe D-wa sulevă cestinnea efectelor de portofoliu şi esplică cum s’u născut deficitul in acestă privinţă.
    F>- Ihjliu. Combate ijisele d-luî general Florescn că d-sa ar fi iu contra armat»!, din contră d-sa a fost pentru ea şi 0 va susţine in tot-d’a-nna.
    l' I. Ghiea. Băspnnde d-luî Cantacuzino la ""puterea ce a făcut d-luî Stnrd/.a că nn a incepnt situsţjunea financiară de la sn»! 1866; d-sa ijice ^ d.nn stnrdM na R cut de cât ceea *, a pntnti fi ddcS R cepufo de la 1870 „„ ft Hcnt.0 cn
  d. ostilitate fn contra guvernului treent dâră ii lipsea şi datele. De.pre situaţiunel presentată de d-nu Sturdza se p6te prea bine ca să fie 6re car! erori deră noi vedem pe toţi miniştrii cari B'nâ succedat la Finanee, preseutându-se cu si-tuaţiunl cari nn sunt esnetc. S'n mărginit diicuţiune» asupra uueî sume de 3,0QO,<:())
o cifră de portofoliu. D. Sturdza a espli-cat'o într’un fel, d. Cantacnzino alt-fel, şi d. ministru de Finanee intr’alt fel. Ceea ce resultă însă din tote acestea este că deficit esistă.
   Nu trebne să fim optimişti. Nu trebne să ne facem ilusiunî că suntem avuţi [şi că o să plătim datoriele. Averea nostră mnl stă in moşii; d-v6stră sciţi insă că ele sunt cu totul depreţiate şi că nu mai a ti o epocă ca la 56 şi 58. Trebue să recnndscem că avem trebuiuţă de reduceri, şi fără să lio-tărfm noi de nude anume avem să le facem să se lase guvernului acesta grije. D-sa termină cerând a se vota moţiunea d-luî Sturdzn.
   După închiderea discuţiuneî se decide ca moţiunea d-lui Sturdza să fie trămisă la •ecţinne.
   Şedinţa se ridică la 6 ore sera.
     Domnule Redactor,
   De şi citesc ijiarul d-v. adesea cu mult interes, totuşi numărul de la 1 1 curent ’ml scăpase. Un amic Insă mi’l procurii şi 'ml atrase atenţiunea asupra unul articol Început pe prima paginii. In care vt^ul cil este vorba de un fost profesore de la un fîymnasifl, eliminat din corpul profesoral numai dupil un raport .pasionat* al directorului respectiv şi fă rit anquetil prealabilii, de unde decurg, pentru autorul a-cestul articol, urmiltdrele cuvinte: „Sermană instrucţiune!*
   Nu scifl Intru efit causa ce tra-tt^Şil este drepţii, deră, fiind cil nu v6ijui nici numele profesorului, nici al Gvmnasiulul, nici al autorului In veri un locşor al acestui articol, nici nu pot admite — o dată cu capul! — că el p6te fi opera redacţiuneî (afară de caşul de informaţiunl de laturi cn drumul), rai-a părut că şi eă pociţi, tot sub anonim, a ve exprime un fel de glumă seriosă, ddcă 'ral e permis a mC servi de aceşti termeni.
   Aşa d^ră, vă rog, domnule re-dactore, urmaţi-mfi. tot In interesul sermanel instrucţiunii:
   Figurati-vă că există o ş -61ă care are un profesore care ,dă cu praştia* p’aci că, şi cănd apare — pe lăngă aerul arogant de care este condus către tot ce-'l împresdră —o-biclnuesce une-orl să intre in clasă şi, In loc de lecţiunf, să se sue pe cathedră şi să cităscă Şiare, In căt, provdcâ pe şcolari a-’l Întreba:    ce
mal nofl, prin Şiare, domnule profesori . . . alte ori ddrme In cancelaria scdlel, uitănd ora clasei, alte ori In fine cănd II vine pofta de lecţiunl — lntrunesce, la aceia’şl oră. In aceia’şl clasă pe şcolarii mal multor clase ca şi atunci să'l mal ră-mâe ore libere; — că, după căţf-va ani, produsul labdrel acestui profesore pentru lăfa ce a priimit fără o centesimă scăŞâmănt de la qnnn-tumul prevăzut prin budget, acest produs este ... că şcolarii nici nu pot descifra (nu citi) bine objectul cele-a predat, ddcă Insă bine Înţeles—şcolarii nu vor fi mal avut pe căte cine-va care, In mod gratuit, să fi ajutat pe d-nu profesore In lecţiunl;—că, In fine, pe lăngă tdte ce le are eroul nostru şi mania ca s'o calificăm ast-fel, câcl pdte nu mânia ci alte motive care ’I aparţin ’1 fac ast-fel —are, Şicem, şi mama d’a gratifica cu note rele la conduită (nu la studio, căci ar sări In ochi) pe toţi şcolarii cel diligenţi şi d a ocupa merefl cu conferinţele pe colegii săi, ca, la finele anului şcolar— dăcâ conferinţele nu vor fi decis espulsiunea acelor şcolari mal de timpuriii, să nu p6tă cel puţin aceşti bieţii copil a se bucura de premii, de mica resplată ce li se a-cordâ drept strădania d'a se distinge. — Vă rog dib'â, domnule rp-dactor. ii’ml spune r.c esclomaţiunl
v’ar veni aflăndu-vâ In faţa unul asemenea tablod ce ne figurarăm, luându’l drept realitate? Nu e aşa că el ve inspiră a vă înănui abila-vă pană pentru espulsiunea unul ase-ceva monstruos lucru existente in veri-o scdlă a sermanel ndstre ţări atât de mult Încercată din causa liftelor de tot soiul ce ne exploatdsă In t6te sensurile şi pe o scară din ce In ce mal întinsă? Nu negligăţl dără, vă rog. acestă inspiraţii]ne, in numele patriotismului ])-v,
       Am <jis.                     I. II.
                                                                                                                                                                                                                                             Vaaluifi, 81 Ianuarie 1879.
   D-lul redac/ore al ifiarulu't TfMPUL.
   In nn ijiar oficios nl demagogici din 22 Ianuarie anul curent, să publică în primul seil Bucureşti, o npreciare n celor petrecute iu judeţul VaslniB privitâre la conflictul prefectului cu Israeliţiî.
   Acestă npreciare a cărei falşitate se va dovedi prin nnqueta d-luî Pencovicî , este acompaniată de o telegramă ndresată noe-Inî ijirtj do cuţî-va domul cetăţeni cariflo-cnesc in oraşul VasluiB iar nu in judeţ, afară de trei din ei, prin care cer a nu se priimi demisiunea faimosului prefect Lupnşcu, căci cu ndmiuistraţia d-sale, el se află la culmea fericire! ; apoi cer o a treia anqnetn, compusă din persdue de ale cârdăşiei.
   Pentru ca publicul şi d-v. să se potă convinge cine sunt personele care aii subscris telegrama, să ’mî permiteţi a le enumera aci:
   1.     Dimitrie Miclescu. Preşedintele comitetului permanent.
   2.     Iorgu Papafil. Membru iu consiliul comunal de VasluiB.
   3.     Al. Velisari. Fost preşedinte de tribunal, acel care a delapidat depositele. (Vetjî dosarul la trib. VusluiB).
   4.     Iuginer Vincler. Cunoscut şi de copil pentru moralitatea şi onestitatea sa.
   5.     G. Chrisoscoleo. Institutorul şcolel de băeţî din VasluiB.
   6.  I. Sofronie. Fratele deputatului*
   7.     D. Carpis. Un bătrân căijut in copilărie.
   8.     N. Botez şi I. Merişescu, necunoscuţi seB cel puţin ingineri de ai Statului.
   9.     Bogdauescu. Amploiat din prefectură seB rudă a subprefectului.
   10.    Zelinca. Leah, farmacist, cumnat seB cuscru d-lni deputat Vizanti.
   11.  Mihuilov. Poliţaiul oraşului VasluiB.
   12.    Filip Radu. Casap, şef de bandă electorală, bătăuş şi beţiv de meserie.
   13.    lancu Ion. Membru al comitetului permanent..
   14.     Pavel Gorgos. Avocat, membru al comitetului permanent şi acelui electoral.
   15.  Perridi. Medicul primar nl judeţului.
   Î5* V, Liatris. Cumnatnl medic, primar.
   17.  N. GeorgiB. Pereeptor.
   18.    AI. Florescu. Copist la parchetul procurorului.
   10. C. Benisaihi. Grefierul T'ribnnalnlni.
   20.    C. DimitriB, ce ’I ijic şi HastâB, nn beţiv de frunte
   21.  Theodorele. Secretarul primăriei.
   22.     I. Cihod .riB. Un bătrân din judeţ care nu mal are ştiinţă de ce face.
   23.     Dessila. Este avocatul, cel ce era grefier odată cu preşedintele Velisari.
   24.     V. Alexandre»»». Avocnt, membru iu consiliu! comunal de VasluiB.
   25.    M. Alexandrescu. Amploiat la casierie.
   26.  llaudoc i. Supleant de sub-prefeetnră.
   27.  St. Stefănescn. Amploiat al primăriei.
   28.     I. Romaşcu. Sub-prnfect de Crnsnn sad un snb-perceptor din oraşul VasluiB.
   29.  C. Florescu. Neguţător din VasluiB.
   80. N. Florescu, fiul neguţătorul de mai
sus, tot diu VasluiB.
   31.  Botez, picher In drumurile judeţene.
   32.    Costinescn. Fac totum, frate al amploiatului din comitetul permanent.
   Iută, D-le Redactor, cine ropresintă greutatea, proprietatea, inteligenţa şi avutul din judeţul VasluiB. Termin ndaognnd proverbul : la un car de 6le, destul o măciucă.               Al d-v6slră devotat
                          Un Vasluian.
                                                                                  CRONICA
                                                                                                                                                        Un resultat al criset ministeriale, n I
Brătianu, termină mai iute cu crisa ministerială dacă nn vrei sâ'ţi ve<]I .Romanul* la Marcnţa. Bietul (Jinrl In numî-rnl de a()î bate cn desăvârşire câmpii.
ce aB făcut ai lor, procnm a linguşi pe cotare şi cutare membru din partidul conservator pentru a ’l desbinn şi altele din onestole lor apucături, in cele din urmă frigurile ministeriale ’l inferbâută atâta in cât se amestecă în creeriî lui, Lascar Cu-tnrgi cu Ganibetta, Buflfet cu Brătianu, Brătianu cu Catargi, Româuia cu Francia, Francia cn Australia, şi in cele din urmă cade găfăind şi murmurând: ,Minister! Minister!
   Docu nn credeţi, citiţi .Românul'de adl * *
   Concertul Domnişorei Asan. Publicul Ilu-cnrcsi'oan va nvoa plăcerea să nn<ju Duminecă sera pe domnişor» Assan, Graţie Măriei Sale Dorr.neî, domnişora Asan a pntut să desvolte frumdsn’f voce printr’nn stu-diB serios cu d-na S ibatier Unger care, după d-na Viardot Garcia, este cea d’in-teiB profesore de cânt. Domnişora Assan, care s’a produs, după intorcerea sa in Bu-curescî, in mai multe salone, a produs cea mai plăcută iinprt-siune. Snutem convinşi că toţi nmatoriî de musică nu vor perde acesta ocnsiune pentru a aplauda pe acestă jună artistă română. Programul concertului este forte bine ales.
   Sala Ateneu’ui. Duminecă, 4 (23) Feb-ruariB, 1877, concerut dat de d-şoru Maria Assan, cn concursul d-lor L. U'itst, Lubict ţi Dimitrcscu.
   Programa: partea 1. Trio de d-uiî Lu-biez, Wiest şi Dimitrescn; Bărbier (Cava-tinn), cântat de d-şora Măria Assan; Solo pentru violencel, de d. Dimitrescu ; La Fauvette, doi ochi, cântat de domnişora Assan. Partea II. Trio, după Iadasson de d nil Lubicz, Wiest şi Dimitrescu. Wie-gculied, Variations, die Ihigeduld, cântate de d-ş6r» Assan ; So’o pentru violină, de d. L. Wiest; Vals cântat de d-şora Assan.
   Preţurile locurilor: 1-iulfl, 10 franci; nl Il-a, 4 fr. Începutul la 8 ore sera. Biletele la d. Gebauer şi in sera de concert la sala Ateneului.
      DEFERI TELEBUAFICE
                                                                                                           Serviciul privat al TIMPULUI.
                                                                                                                  Agenjia Havas
      Censtantinopol, 2 Fevruiric, 8 ore a<irl. Port» a răspuns că va negocia cn Moute-negru pe basa de ttatu-quo şi n nneî rectificări de frontierî.
   Oonstaut-Puşa, mnsteşarul Bosniei. • însărcinat cu negociaţiunile.
                                                                                                                                                                                                                               Viena, 2 Februarie.
   D-unl Zwiedinek de Sudenhorst e numit ngeut diplomatic şi consul general din partea guveruamentului austro-ungar pe lângă guvernământul Alteţei Sele Principelui Carol al României.
                                                                                                                ULTIME SCIRl
                                                                                                                                                                                                                                    Potersburg, 31 Ianuarie
   ţliarul «Golos, vorbind despre uegocia-ţinnile intre Turcia şi Serbia, <)ice:
   «Nici nn om inţeleptdin R isis nu p6te dori neiuoirea resbelulnî sârbesc, ale căruia consecinţe numai ar încurca cestiu-nea Orientului. O intrare victorios» a armatei turce in Belgrad, ar distruge acordul relaţiunilor reciproce ale puterilor, re-lnţiuni câştigate cn atâta silinţă şi cari singure actualmente servesc ca basa peu-tru o influenţă folositor# asupra Turciei.
   «Dacă Serbia insă va isbuti, ca să dobândesc» condiţiuni de pace satisfăcătâre, atnnet misiune i puterilor relativ la ro.-ol-varea ceşti unei orieutale va fi cn mult u-şnrată.,
   «Gole», conchide esprimând dorinţa, c« guvernul sârbesc se esă diu joc priutr’o pace onorabilă.
                          I’era. 81 Ianuarie.
   Aci circulă scirea, că Rusia are inten-ţiunea d’a se lepăda do tratatul de pace din Paris. Răspunsul Mutitenegmlnl la pro punerea J,. p .ce <«te ueliotăritor. Ci comisar ul Porţii pentru o negociare eventuală de pace in Coustantinopol, es'e numit Sava-Paşa, până acuma guvernator iu insulele Arhipelagului.
   Ambasadorul turc din Viena Aleco Paşa a priimit ordinul d’a intra in negocieri cu agentul serbesc Zuchici.
   Instrucţiunile ini Alecu Paşa sunt ur-mătbrele;
   Relativ la teritorid, se va mănţine stntu (juo, regulare» hotarelor dorite de Sârbi» rămânând reservatu pentru nu timp posterior. Pentru acest scop s’ar întruni o co-misiune pentru regulare» hotarului, spre a resolva acesta aficore la faţa locului.
   Se (Jice, că iu Viena se va (rata numai despre următorele şese puncte :
   1.    Luând tratatul din Paris de ]» 1356 cn basa şi restabilirea statului quo.
   2.    Determinarea gnranţiilor, ce are să dea Serbia, Turciei pentru mînţinerea actualelor condiţiuni de pace.
   3. Fixarea termenului, când Turcii vor
    4.   Fixarea despăgubirilor de resbel, şi termenul, când trebue să fie plătite.
    5.    Fixarea termenului viitdreî plăţi a tributului, şi disposiţiunilo asupra viitore putere armate a Serbiei.
    Fiind ca Sultanul după iucheerea păceî va libera nn nofi fermnn pentru Princi-pole Milnn, seva hoturi in urmă decă |pen-tru acâita, Prinţul se va duce in per.»6nă la Constaiitinopole, seB decă i se va trimite priutr’nn delegat.
    Petrev Eflfondi a fost trimis la Constan-tinopole în cestiuuea schimbăroi prisonie-ri lor.
    îndată după constituirea parlamentului #ă crede că vor incepe mari atacuri in contra Marchisuluî Salisbnrv.
                                                                                                                                                                                                                                          Londra, 30 Ianuarie
    (Harul ,Times* io revisti sa politică recomandă Turcilor ca guvernator al Bulgariei, pe patriotul Iui, colonelul Gordon, fost odată în serviciul Chinei şi actual-rainte în serviciul Kedivuluî diu Egipe*, adică guvernator nl Africeî centrale.
    „Times* crede că Gordon va conveni tutulor guvernelor creştine, căci nici Austriei nu i-ar plăcea un general rus, şi nic Rusiei nu i-ar plăcea un general austriac.
                                                                                                                                                                                                                                            Ticna 31 Ianuarie
    (Harul Polihseht Correspondeni priimesce din Albina telegrama următâre:
    „Atât Sir Heury Elliot, cât şi generalul Ignntieff aB fost priimiţî iu audienţă de către Rege.
    Amândouî nfl conferit şi en Preşedintele Consiliului de miniştri Comnnduros şi cu ministrul de esterne.
    Inaiutea hotelului lui Ignatieff s’aB făcut erî demonstraţinnî. O cetă de lucrători bulgari a făcnt manifestaţia in ono-rea diplomatului rus, ceea ce a provocat o contra demonstraţiune din partea Macedonenilor din provinciele turcescî, şi cari trăesc actualminte aci. Ei aB fost secondaţi de locuPoriî greci d aci, şi aB incepnt a striga: Si trăească „Greco-Mice-donia*.
                                                                                         MINISTERUL ŞI SENATUL
    Ministerul demagogiei priraesce rrude lovirr. La Senat mal alaltâ erî acele faimdse anchete făcute de capii repausatel coaliţiunl. — la cari a participat in modul cel mai arbitrar °hi«F faimosul fetiş al fracţiune!, Neculae lonescu, — a£i fost respins de Senat. Acea respingere are cea mal mare însemnătate, căci prin con-clusiunele raportului se cerea darea In judecată a fostului minister, a tutulor funcţionarilor de la prefect până la vătăşel.
    D£r Senatul In înalta sa equitate, convingendu-se că. în loc do an-quetă imparţială, persdnele desemnate şi, mal ales faimosul Nicolae lonescu, n’a procedat de căt cu ar-bitrarităţl şi violinţl, — a respinse reporturile, ast-fel că ele sunt astăzi nimiecite de corpul cel mal independent al Ţerel. Dopâ acostă lovitură, se presintă alegerea Colonelului Anghelescu. Aci lovitura este directă ministrului de Resbel.
   Senatul, văij^nd că colonelul An-gelescu n'are vechimea de colonel în activitate cerută de Constituţi-nne. declară de nulă şi ilegali4 procedarea ministrului de Resbel care, contra legel şi contra decişi unei definitive a consiliului de resbel ’l-a dat vechime ; apoi respinge alegerea colonelului Angelescu. cu t6te că toţi miniştrii afl fă^ut cele mol mari sforţări şi chiar ministrul-preşedinte a luat partea cea mal activă la discuţie. Decă d. colonel Slânieeanu ar fi un om cu tact ar înţelege că vo tul Senatului este un vot de blam pentru domnia sa mal ales şi va trebui să se retragă. Vom vedea.
   In discuţia ce a urmat cu acestă ocasie, s'a distins I’rincipele Dim. Ghica. care cu verva şi francheţa ’I ob.i fuuitâ a pus la IoqhI sefl pe d. Stătea u, mal cu stLuâ când acest june ministru a cutezat să arunce Senatului 6re-enrl espresi! necuviin-cioşc.
După ch incepe h no al.rilnii mm tot ceea 1 evacua posi;iunilu lor »ctoa'e io 8 'i bi».
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE
                                                                                                                        Bueurttei, îl Ianuarie IS77.
          VALOAREA            Ctrulc Offftile Prscifl 
                                              ftoot   
   Oblig. Rurale . lo°/0 1804        80       60      
           » , cşite la sorţi                 81      
Impr. Opptinhcim 8°'01866     ---                     
Oblig. Domcniale 8*^ 1871            74       74      
» » oşite la sorţ!                   9H               
> Credit fonc Rur. 7%                70       <0i >   
         » Credit fonc. Urban _      60               
Iihpr. M m. Cap. 80°o 1075    ---    fi#              
Pensii (300) 4obân<l& fr. 10         120      _       
 Acţi!C&ile for. rom. 5°0l868 ---    ---      ---     
       > priorităţi t>°0 1868 ---    ---              
         Dacia C*>« de Agsie. ---                     
     Act. (fr. 500) S°;„ 1871 ---    230      150     
       România C_l* de Assig. ---    _                
       Act. (fr. 200) 8% 1873        60       fc>     
Mandate........                      _        _       
Impr. Municipale fr. 20       ---    21       20*|.   
  Act. financiare Române S*l0 ---    ---              
Căile ferate Ottomane         _      ---              
      Act (fr. 400) 3%        ---    ---      ---     
Renta Română ......           ---    ---      ---     
           CDPOANE                                    
Oblig. Rurale p. Octomb a. c, ---    08       06      
       , Domemale ....        ---    ---      08      
    » Fondare rurale . .      ---             ---     
       > Comunale ....                        ---     
           DEVISE                                     
Paris..........               _      _        _       
M arsei 1 le........                 9 oi:.   6v80    
bruu‘ e*........              ---    ---              
A n 9 * g.........            ---    ---              
Londra .........              ---    2510     I50W    
L^ndr-i, dornicii.....        ---    ---      _       
Hamburg........               ---    ---      _       
Amsterdam.......              ---    _        _       
Viena .........               _      _                
Berlin.........               ---        m*i, i»V*    
Lipsea........ c                     ---      ---     
Eflcompt........              ---                     
Lira Ottomană......           _      _        _       
Galbenu auatr. , , . • •      _      _        _       
Agia c. Argint.......         ---    -        ---     
                      tURSUL V1ENE1                   
           Viena, 1 Februarie (st. n.) 1877.          
Metalice.......                            62 95      
Naţiona Ie......                         . 68 20      
Renta in anr ....                        . 74         
Lose.........                                 :>o     
Acţiunile băncel . . . .                . 840         
Creditări.......                        . 147 80      
London ........                               60      
Obligaţiuni rurale ungare . .            . 73 (50     
               . temeşvar . .            . 71 50      
              . transilvane .            . 71 30      
      Argint in mărfuri . . .           . 114 60      
Dncatnl.......                            . 5 80      
Napoleonul......                          . 9 80      
Marc 100.......                          . 60 25      
  SOCIETATEA „ECONOMIA"
                                                                                                 din
                                                                                       BUCURESCI
                                                                                            A NUNCltf
  Din cansă că nicî în diua de 16 InnuariQ corent , când aQ fost convocată pentru a doua 6ră Adunarea generală 8 ncesteî So-tietâţî, nu s’a putut întruni de cut- un număr forte minimum dintre Domnii Socie-tnrî, ast-fel ca nu s'a putut ţinea şedinţă, s’a decis a se face o a treia chiemare; pentru care Comitetul are on6re a invita şi d’nstă-dată pentru ultima oră pe Domnii membri a se aduna iu (Jiua de Duminecă 23 ale corenieî luni Innunriil In ora 1 <Jiua tot in Palatul Universităţi sala Facultăţii de Sciinţe No. 18 fiind la ordinea <Jileî următjrele:
  1.   Prescriptul-Verbale al precedentei a-dunărî.
  2. Raportul de situaţie şi budgetul.
  3. Numirea comisiuneî de verificare.
  •1. Alegerea întregului comitet pe timpii de duo! ani.
  5. Votarea budgetului.
  6. Fixarea maxi’ ului de împrumut.
  7.   Ori ce alte propuneri venite din partea D-lor membri conform art. 12 din Statute.
  p. Preşedinte: C. Trotenu.
      Secretară: D. Atanasescu.
  SALA CIRCULUI
                                                             Duminecă, 23 Ianuarie 1877
BALU MASCAT
                                                         Mnslca Militară a Regimentului I-ifl sub conducerea Maestrului de Capelâ d-nul 8CHOLT1SCII
şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul
                                                                 Nlţil Colţatn
                                                         vor esecuta, alternativamente, cele i mal nuol arir de Dans, Naţionale şi de Salon.
                                                            începutul la S’/î ore s£ra
  SAL LE DE I/ATHENEE
                                                                              Dimanchc le 4 (2i») Fcvrier 1877
CONCERT
                                                                                       donne par
                                                                               M-eile MĂRIE ASSAN
                                                                                    avec le ooncoura de
  Mrs L. Wiest, Lubicz et Dlm trcsco
                                                                                  PliOGRAMME:
            I. PÂRTIE
1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et
  Dimitresco             Jndassohn
2. liarbier (Cavatina), chante par M-elle
  Mărie Assan              Rossini
3. Solo pour violoncello, exec. par Mr Dimitresco
  (La Fauvette, chantes par Ed. Weber 1. (Doi ochi. M-elle Assan Venturn
            II. PÂRTIE
5. Trio, (2-me, 3-me et 4-me pârtie) Mrs Lubicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohn
  ( Wiegenlied , L,      I. Brahms
  ; ,, • ..    cnatties nar lr . ,
0. ( Variations ,, ,,    Hiendel
  ; tt j u Me-lle Assan c. , ,  ,
  ( die Ungednld          Schubert
7. Solo par le Violon exec. par Mr L. Wiest.
8. Valse, cânte par M-elle Assan Venzano
                 Prix place*
Pitultrl place jO franc* Dfaiiinue pl Ou conimrncera â 8 heurea.
4 fr.
                                                                                                      On prut se procuror iles billets au Magasin de Musiqus de Mr. Gehauer , Podu-Mogochoie et le jour du Concert k la Căiesc.

_ţ, AJUTOARE CONTRA
                                                                                                                                                               |llf' ' . ‘.>TM Hccomn: Dupen
                      Recomandate de toţi medici Europei, sunt re"   ' ' dupe un sistem «nglez ast-fel numite
                                                                                                       Closette.*
                             : nenumărate încercări destul de dificile, am reuşitaarangiaasemenearetirade cu re-servoire de apă, încheiate hermetic, pentru oprirea orl-cărul miros desagrea-bil, şi ale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le pdtăaşeija; mal ales celor din provincie jli-se oferă prin sistemul meii un mijloc ’fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi.
   Preţurile se arată îndată dupe trătarea măsurel, nulul şi mărimel maşinel.
   In comun preţurile sunt de la Franci 120 până la 300.
                                          MARCUS LITTMAN.
                                  Ea in că de Water-Closette hermedie
      1. 3 Ş. 24 1*                     Bucure»*!, «alea Mogoşâel ifo. 23.
                                       '
qualităţel lem-
  Noul şi cel mal mare magasin de încălţăminte pentru bărbaţi, dame şi copil sub firma:
SAL. WEfSERMAN
                                                                     La Vultur, strada Carol I. No. 6.
  Sub-semnatul am on6re a aduce la cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sus-<)isul magazin nn bogat asortiment de tot felul de încălţăminte Engros şi En detail, atât în ceea ce privesce gheţărie, cismărie de lncs şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francase şi germane, din ţabricele cele mal renumite în Europa. Preţurile mal eftine de cât ori unde. — Fac plecata mea invitaţiune tntnlor d-lor cumpărători şi rog a me onora cn visitele d-lor spre a se informa atât de fină cnalitate a mărfurilor cât şi de eftinătatea preţurilor.
                 Ca stimă
            Sal. Weiscnnan.
DURERILE DE DINŢI
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
     PHARMACIA LA „SPERALTTIA“      #
                C.LKA MOGOŞO.E1, 2». H
JJ DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE.  *
Jţ Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajezi a efectua orl-ce co- 5 manrte din reagortul medical.       ^
nunnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnuuuutt
                                                                                                                                                               d« ori - ce
                                                                                                                                                               fel, chiar
când dinţii sunt gănriţî şi vătămaţi, se inlătureză la moment şi pentru tot-d’a-una prin celebrnl Estraot din India. Acestn n’ar trebni fă lipsescă în nici o familiă din causa efectului escelent. Adevăratul estract se găsesce numai in singurul de-posit pentru Bucurescî la Farmacia Curţii a lui Rudolf Schmettau şi pentrn Focşani la Farmacia Stenner.     383
                                                                       ADMINISTRAŢIUNEA
                                                                               seminarului
                                                                                                                                        NIFON MITROPOLITUL
No. 15. ASUSCli)
  La 20 ale corenteî ne presentândn-se a-matoriî spre a concura la licitaţia penlrn antrepriza îndestulării cu carnea şi pâinea necesară elevilor şi personalului de serviciQ a seminarului pe annl corent, se publică din non Z'ua de 1 Februarie când D-niî concurenţi vor bine-voî a se present» la cancelaria Epitropieî, Strada Filaretul No. 2 de la orele 12 — 4 p. m.
ii turna profesoara de piaao
ţiunî private, şi rogă a depune adresele respective la administraţiunea acestui Z'nr snb cifrele S. S. No. 32. 385,6-1.


**mmnmmmmtI
     DI INCHiRIAT**
                                               cn preţuri moderate
   Apartamente, Prăvălie şi Localul
                                          CE’Lil occupâ banca de bucurescî
                                                   In
PALATITLt „DACIA1
                                                 precum şi un
                                     apartament in fosta casa resch
                                            în faţa leatrnlnl naţional
     ftifo mia (iun! la Direcţiunea Societăţii „ DACIA" ^_________________________________
- ■
— —
SOCIETATEA DE ASSIGURAUE
                                                        nunei din trii
FONDATA ITST A.TSTTJL 1QÎ33.
     Aducem la ciinoscinţa onor. public, că societatea assigur^ză Contra daunelor provenite de incendiu la clădiri şi obiecte rniscă-tdre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă.
     Asemena assiguri'tjă «jestre pentru copil In tdte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
     lnformaţiunile se dă la sub-scrisa agenţia generală ţi la agenţiile er de prin districte
                                                                          Agent general pentru România
                                                                    ADOLF WEINBERG
                                                                     Colţul stradeî şi curtea vechie (hanu roşid).


                                                                      DE MII DE DOAMNE RECUNOSCUTA
                                                                                 R AVISS ANT E
                                                                 Remediu incomparabil şi nev&tămătoru pentru înfrumuseţai»* pelil aprobat anteri-tentic de Dr. LEJOSSE Paris.
                                                                 Dtpouprincipal p de espesi/ie la H. SchwarZ, Budapest, Uni'. eriitătsplall Ne. 2,1,25
                                                                            Preţfl: un flacon mare 5 fr., un flacon mică 3 fr.
      Acest remedii! de purificaţiune de pele reenuosentă în totă lumea, produceîn moment culdrea cea mal tandra şi sănătosâ, purifică şi intineresce pelea, produce obrazului nn colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, depărtâud pentrn tot-d’a-nna pete, lintiţe, aluuice, şi reşeţă de nas şi obraz, încât praful de orez seti orl-cealt dres nn mai e de trebuinţă. Depoul in Bucurescî la d-nu F. Eruss, farmacist la »Speranfa’.
                                                                               i
f^L
                                                                                           0PER1LE MU SIC A LE
                                                                                                    imprimate în ediţiunea nbatră
      THIIEL. cSc weiss,
                                                                                                  Strada Lipscani, palatul >Dacia.*
                                                                                                                                                                                                                          FR. C.
CONSTANTINESCO D., Soavenir de Zizin, Valse pour pianoforte....... 2   -
CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte............ 2    -
FLECHTENMCHER A., Muma iul Ştefan, pentru o voce şi piano......... 1  iO
GEORGE8CU TH.,  Doua suspine, rom. pentru o voce eu piano......... 1  40
              „  Spune, rom. naţională, pentru o voce cu piano..... I  -U’
KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vidta Romăniel pentru piano............... ]  41
MEDEK J. W., România, Quadrifle de Concert pentru piano........... 4   —
MUSICESCO G.t Rând ui al a cununiei pentru piano ••••*•.■*....... J
STERN  L., op. 10, Der Wuiwch (Dorinţa) fur Singst, und Clayierb.. 3
        w op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb..... 1
        > op. 4. Grande Etude pour pianoforte...................... 1  Îa
        „ op. 17. Hora. Mandra pentru pianoforte..................
        , op. 18. Durerea ml este mare, Valae brii. pentru piano... 8   —
        . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano....... 2
        9 La Favorite, Schottiech pour piano....................... ■  -T
        , Iţik-Polka pentru piano................... .
    __  , op. 20. Apele de lâ Văcăresc!, Schottiach pour piano.
VIEDX E.. Marche de Cavalerie pour piano ....................
        T6te aceste se vend ou rabat de 25 °k.
2 —
            CEL Măi MARE MAGASIN
                       IDE
MU CONFECŢIONATE si de ARTICOLE de PDA


usr i?,o3yEJAisri-A.
                                                         nuwn/

KJII
                                                              Colţul Hulovardulul cassa iîrcciaini.
1           Devenind si tun ţie ,un tn mal criticA şi fiind-câ suntem pren Încărcaţi cu mărfurile, no-nm doci» a le vinde cu preţuri Încă şi <«»' J
• \«>(ba prin cel. espuae In galantarele niagasimdul nostru. — Rugăm pe Onor. Public a’sî da ostemMă de x ne visita spre a so convinge că numa •
   ,                     .                  c------—- --------- -.Jgăm pe Onor. Public a şi
cei. mat moderne, croite după jurnalele cele tnal noue. cu prociurib* In adevăr admirabil de eftine.
                                                                                                                                                                                             ii reduse, precum se pite ii noi se pot găsi hainele
Palt6ne 1 la Lord SalislDiiry
                                                    I3ST DEOSEBIT HtECOTvI^VINriD^A. TVL:
                                                      In toUda-una s«> gă.eec şi un mare deposit de:
                   sosite chiar acuma.             T~T A ~l INJ" [h \ "IN!) FU
                              Cel mal mare asortiment de Articole de modă.— CĂMĂŞI, «u *»«'»••* b“°,to’
A           •H.pr.rt.ri.» .fen,*. a, c. ..... : U„ ruril. w oo vo, c„„v.„i „e pnim«i l~pol. Ai», ^5 2SSi 2^2^
11 AL ATU HI de STItUC
                                                           25 franci bucata.
1'ipogiSJii l'hi-1 t            Palatul .Dacia*
TUMffftMMMMVVfr I tJMSAMMSMMMSMMMMM»»*