Nr- 178______________________________________________ VINERI 5 AUGUST,______________
  abonamentele npBrap|M MMBR QRnk                        ___                                Hm
                                                               rn T Ti/pTTT
......:r:rm:.........«o H B I | I i I 1                                                              1
      i*»™"31 Bccun:         ■Bh J&® bAb W «SL* uM-i mn-i
Lini» de SO Utere petit, psgin» IV, 50 bani.
Pe pagina IU, 8° b“’> P® P»g'n» n, 2 lei n»l.                ----
      Beoleme 2 lei noi linia.                      ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
  l/n numflr In Capitală 10 bani.     Biuroul Redacţiei şi Administra ţiel: Palatul „Dacia1'.
ANUL II.
1877.
                                                                                                           A.3STTT ISTCXTTIII
8e priimeic tn strâin&tate: La D-nilwi Bătu tinn A Vflor In Vienna, Walfiuobgaese 10 A. Opptlik Io Vienna, Btubenbastei J; Rwiol Mimm In Vienna , Beilentâtte 2 ; Vmtmu Hrdăeka In Vienna, Teinfaltatraai* 17) Philipp LBb In Vienna, Eschenbachgaise 11; Zr. LtmS A Comp. In Pefta |i Baoa*Laffite-B*ll\or A Comp. In Parii.
                                                                                                         Scrisori nefrancate nfl ie primesc.
                                                                                                                                                                                                                                          Articolele nepoblicate ie vor arde.
Un număr tn Districte 15 bani.
    Coreul de Bnoorescl, 3 A'igmt
Oblig.  Rurale......... 83»/*    83
    ,   Domemalo ...      77>â    7da/*
Credit funciar rural . . 73>/a   73*/»
    p      S urban .61            —
Impr. municipal al Capit.  73     —
Oblig. Penii 1.......lift         —
Oblig. Dacia......... 200          —
    ,   România ....      43      —
Impr. municipal cu premii 19      18‘/i
Renta Rom Ană    , . , t    —      —
Paria 3 luni......... 9925      9925
Londra ,       .........2512'2 Î5l 1 >/*
Viena »        ....       —      —
Berlin *                 132 ^    —
CnnaJ de flena, 14 August
Metalice.......* *          63 10   
Naţionale . . . ....        . 6 70  
Renta In aur.......         7* 76   
Lo«e...........             UI 25   
Acţiunile bâncel.....       818 --- 
Orediturl ........          175 90  
London .........            120 50  
Obligaţiuni rurale nngare . 75 ---  
           , temeşvar . . . 74 50   
          > transilvane . . 74 ---  
Argint In mârfirl ....      105 25  
Ducatul........             . 5 74  
Napoleonnl.......           . 9 71  
Marc 100.......                     
     Carnal de Berlin, IC Auguit Acţian. Cftilor ferate române . 15 40 Obligaţiunile române 6%. . 53 — Priorităţile C. fer. rom. 8%  51  —
împrumutai Oppenheim . .      85 25
Napoleonul................... 16 28
Viena, termen lung.............—  —
Pa-is , icurt ...
                                                                                                                                       Cale udam! «filei
Vineri 5 fl7 Auguit).
Patronul ifilel: 9f. Martirul Euiegnie. Răsăritul idrelul : 5 ore 6 min. Apusul idretal : 7 ore 0 nun.
Fuele tunel : Lună Nouă.
EEEOAREA TRENURILOR
          Buonreecl-SDC^va Bueureicl . . . . 8.15 n 10.— c
Ploeicl...........9.50 o 12.05 c
Brăila............1.53 n   5.45 7.15 ,
Teeucifi..........4.38 n
Roman.............9.05 d
Bucâva, aoiire . . 12 03 g      0.55 i
                                                                                                                                                                                                                                          nucnreecl—Vereloreva
Bueureicl............ 8. — «I
i w» J
11.40 j
4.54 1
Pitejtl
Slatina...........
Craiova...........
Vârciorova, sosire
            6.05 n 11.21    10.15 n
   ill7 9.01 n
SocAva—Bocnreucl ....   5.11 <J  «.46 d
     .  . 8.45 n l2.10â
     .  . 12.30 n 5.10 <]
     .  . 3.08 n  8.10 n 8.58
          7.12 <j      2.45
Sucâva Roman Tecucia .
Brăila .
Ploescl .
Bueureicl, aoiire 8.30 ţ
                                                                                                                                                                                                                                                             Yerclorova—BucoreacT
Vfirciorova............6.45
4.80
Craiova Blatina . . . . .
Piteftl...........
Bueureicl, sosire
, 11.44 1 Al 442
        7.151 7.40  11.20 4
                                                                                                                            Hucorescl—Giurgiu
Bueureicl................9.15 d  6.05 b
Giurgiu, aofire.........11.35 g  8.27 n
                                                                                                                            Glnrgla — Bncnrencl
GiurgiO.................7.26 «j  4.55 <j
Bueureicl, sosire . . . . 9.48<; 7.17 n
                                                                                                                             Galaţi—Bărboşi
Galaţi............1.20 n 8.25$ 7.30 4
Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9-— (J 8.05 n
                                                                                                                             Barba şl—Galaţi
Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.25 n
Galaţi, toiire . . . 3.80 n 7.— n 8. — 4
                                                                                                   SC11U TELEGRAFICE
                                                                                                               din
                                                                                                                                                                                             FOILE STRĂINE.
                                                                                                                                                                                                                 Orşova, 1# Auguit.
   Se asigură că vasele turcesc! vor f*ce in zilele aceasta* un atac asupra oraşului Chiustendje şi anume numai de cât duplice trupele effiptiene ▼or fi sosit epre a ’1 putea ataca şi de pe uscat. In cartierul general al armat**! turcesci din Dobrogta se crede că e peste putinţă a ţinea linia Chinstendje. — Cernavoda fără de a ocopa oraşul Chiustendj*». Ruşii fac toate pregătirile pentru aperirea acestui oraş, care este oonpat de doe regimente de infanterie şi cinci baterii Un detaşament mai mare ocnpâ posiţinnile de la satnl Tafila-Barnn spre a impedecă încercările de debarcare.
                                                                                                                                                                                                                 Londra, 12 Auguit
   *Ofiîul R-.nter€ annnţă de la 10 August din Erternm : Ismail Paşa ocupă po-siţinnile de pe teritoriul rusesc, la Zayala, depărtare de şase mile de Ia graniţe.
   Generalul Tergokassoff a’a retras la Rutrok-Agdir dnpă-ce a dat foc la do? sale. la urma cele! din urmă lapte de la DjeUkedik, iregularii tnroescl aă luat 2000 ol fi 140 cai, afară de lucrurile din lagăr.
                                                                                                                                                                                                           ComUntlnopol, 11 Auguit,
   In mahalaua tTTeceascâ de aici se asigură că Patriarchul grecesc, Monsignorş Ioa-chim, a primit de la grecii din Creta o adresă, în care declară, că nn vor să recunoască pe Moos Meletione de Metropolit al lor.
                                                                                                                                                                                                           Constantinopol, 12 Auguit.
   In toate guvernamentale apusene ale Âuatoliel se face âncâ o recrataţie fi se crede că rezultatul el ra fi de 60,000 0.4-meni, care vot rămânea apoi în lagăr aici l&ngă capitală.
   Guvernul sperează, că ancă în Ianuarie angl viitor va putea trimite aceste trnpe » Campanie. Prinţul llassan a lucnnos-cfînţat pe comandantul diu Varna, Mqs* tafa Seifiî-Paşa, că în curftnd va debarca în ncest oraş nu nofl regiment de cavalerie egiptian. El vine fără de cai. Egip-tieniî aşează in Mangalia mai mnlie magazii de provisinnl.
                                                                                                                                                                                                                   Parii. 12 Auguit.
   jJournal officiel* poblică nn decret, în care, fiind oonststat că în Germania s’a găait gândacii- Colorado, se interzice exportul şi importul de cartofi din Germania. Limemenea este interzis a importa frunze de cartofi, sacf, batoae şi alte lucruri,       jogţ jn fttingere cu cartofii.
                                                                                                SXRI telegrafice
                                                                                                     AIR .TIllPOLIJI’
                                                                                                       (As*ntu iu™»).
     - S,r,l*lul d* '* »   • .r. ,..r. -
                                                                                                                                                                                                                    14 AuKU,t.
     Stesmernl engW ,I0hn Bramftle< ft plemt lft 11 Anjţnst d« la N8W-H„an Conatantinopol cn arma ;i maniţinnl de reeboia da.tioate Tarciol pe nn preţ d« 1,200,000 dolnrl
     Corveta rnei ,Crey<er«, care b5 află iQ boi» Dolavare, »re «S *e pne pe nrmele Ini
                                                                                                                                                                                                                                          Tanls. 14 August.
   Biial d’aci a trimes o sntă catâri la Constantinopol.
                                                                                                                                                                                                                                         Londra, 15 Auguat.
   O depeşă din Birlin annnţă că guvernul german a făcnt serioase repressntaţi-nnî în privinţe barbariei comise de TnrcL El a intimat Porţii necesitatea absolută de o disciplină mal strictă.
                                                                                                                                                                                                                                 Constantinopol, 14 Auguit.
   O^man-Paşa a ajuna la o distanţă de patra ore de Târnova.
   Soleiman-Puşa a părăsit Kazanlikal, în-dreptânda-se spre Nord. El va merge spre Elena, unde d**ja sunt aşezate avant-gar-dele Ini M h met- A li. O depeşă sosită din Yidin, vorbesce de sgoraotnl că o alianţă româno-serbă s’a încheiat deji. aşteptă ca R imanii să intre îndată în Serbia, saă ca S^rbiî nă se alcătuiască la Români. Sorbi! constroesc locrări foarte tari peTi-mok la Alexandraţ şi la Yavor.
                                                                                                                                                                                                                                         Londra, 15 Auguit.
   Se scrie din Viena ziarului 4D*ily-Te-legraph* că Be aşteaptă o declarare de res-bel Tarcieî de către Serbia. D ică Şerbi! vor merge asnpra Vidinnlul sad Nicsicin-lul, Anstria va pftstra probabil o atitudine pasivă. Dar, dacă, după îndemnai Roşilor, Serbii vor trece îa Bosnia, singur acest fapt va da Anstriel un motiv cn totnl plausibil de a ocnpa această provinciă.
   Se constată că neutralitatea condiţională declarată de lordnl B-cconsfield este formal adoptată în discursul regal şi că, prin urmare eBte bine hotărît că această neutralitate devine o parte integrantă a politicei engleze.
   ‘Times, crede că mesagiul este foarte favorabil păcii.
   4Daily-Newj, regretă că gnvernol n a adoptat măsnrî mai riguroase, o politică mai energică pentrn a garanta menţinerea păcii.
Ultime HcirI pe pagina III-11
  BUCDRESCI iV AUGUST
  Ziarele din Franca, Germania şi Austria sunt lnci subt impresiunea intrevederil de la îşi. De şi nimeni nu mal susţine, cft cu ocasiunea aceasta s'ar fi luat vre-o hotftrlre relativ la crisa orientala, toate organele de publicitate privesc Întrevederea Impfiraţilor ca o dovada ne-Indoioasa despre existenţa alianţei celor trei ImpfiraţV, despre comunul acord al celor mal puternice trei cabinete europene. încredinţarea apoi ca exista o înţelegere Intre aceste puteri, nu putea de cat sa liniştească pe toţi aceia, care sunt pentru localisarea resboiulul şi mal mult ori mal puţin adversari al Turcilor. Şi In adevfir In Rusia, In Germania şi In o mare parte din Austria întrevederea a produs cea mal buna Şi mal salutara impresie, lucru, care »e manife«ta cn deosebire In cursul efectelor publice.
   Pe cat tusa Întrevederea a făcut o buna impresiune asupra oamenilor care v&d o garanţie de stabilitate In alianţa celor trei ImpfiraţI, pe atat ea jigneşte pe toţi aceia, care sunt adversari al vre uneia dintre cele trei puteri aliate, ori pe care alianţa lor II ţine In fr6Q.
   înainte de toate, maghiarii se simt nedomiriţl, vSz£nd cum strigatele lor resuna In deşert, cum sutele lor de meetingurl fac impresia unei jucării copilăreşti, cum, In sfârşit In Imperiul Habsburgilor nu el sunt elementul hotărltor. Ca ilustraţie a de-samăgirilor, pe care le-afi suferit maghiarii cu manifestaţiunile lortur-co61e, relevăm numai faptul, că con-gregaţiunea comitatului Câraş. primind adresa comitatului Pesta şi pe acea a comitatului Somogy, a hotărât a ignora amândouă aceste adrese, In care i-se propun resoluţiunl turco-file şi s'a mărginit a exprima devotamentul adfine către Imperato-rul Francisc Iosef şi Încrederea In politica comitelui Andrassy. Acest act al romanilor din Căraş e pentru maghiarii nedomiriţl o lovitură cu atăt mal mare, cu căt el e privit de către ziarele din Viena, ca o dovadă despre maturitatea politică şi despre bunul cump6t al romanilor prigoniţi de către maghiari.
   Nu mal puţin jignitoare, de cat pentru maghiari, pare a fi fost Întrevederea pentru cel puţin o parte din Franţa. JUal multe din ziarele franceze, Intre .care cu deosebire .Journal des D£bats*, care tot-de-una a susţinut politica comnelul Andrassy. combat cu deosebită asprime atitudinea Cabinetului din Viena faţa cu crisa orientală. Ele pretind că Cabinetul Austriac, cedănd presiunilor Germaniei, ar fi renunţat la orice oposiţiune şi s'ar fi hotărît a da sprijinire aeţiunel rusesc), înainte de toate, Cabinetul din Viena nu ar mal fi dispus a opri pe sCrbl de a intra In acţiune, ci, In caşul. cAnd armata serbească ar trece graniţele Austria se va margini a ocupa Bosnia.— Se înţelege, pentru o altă parte a presei franceze, alianţa celor trei împăraţi este o jignire directă, întrucât dă preponderenţă Germaniei asupra tutulor puterilor europene.
   In sfărşit, mal adâncă pare a fi fost impresia pe care a produs-o in-trevederea de la Işl In Englitera. In deobşte declaraţiunile atat de paci-nice ale guvernului englezesc sunt privite ca urmări atat ale situaţiu-nel de pe cămpul de resboiQ cat şi ale Intrevederel, ce-a avut loc Intre doi dintre cel trei împăraţi a-liaţl. Şi nu rcmhne Îndoială ca Lordul Beaconsfleld Înainte de a vorbi In parlament, aruncă o privire spre Berlin şi alta spre Viena; interesele
Engliterel care ar putea să fie pusă In joc, nu sunt atat de mari, In căt Englitera să intre pentru apărarea lor tu acţiune mal nainte de a să fi Încredinţat că Rusia nu este singură. Eară Întrevederea de la Işl trebuia să-l încredinţeze, că In o luptă cu Englitera, Rusia tot ar mal putea s&-şl găsească aliaţii, de care tn lupta contra Turcilor nu are trebuinţa. Privită ast-fel, situaţia politică generala din Europa ni se înfăţişează ca fiind, cel puţin deocamdată destul de lămurită.
   Cu atăt mal indecisă pare situa-ţiunea politică In Orient. Ştirile sosite din Belgrad sunt tocmai atăt de contrazicătoare ca cele sosite din Atena. Neîndoios e numai faptul, că atăt In Serbia, căt şi In Grecia pregătirile de resboifi se urmează cu energie. Nu se ştie Insă, dacă amăn-doă aceste ţări vor intra In acţiune şi cu deosebire nu se ştie, cănd vor intra. In tot caşul, timpul pentru campania anului curent e scurt şi In cursul lunel August, situaţia va trebui să se decizâ lutr'un chip ori lntr’altul. Ploile din Septemvrie sunt un fel de garanţie contra resboiulul.
                                                                                     DIN AFABA
   In Franţa, cu căt mal mult ter-minul alegerilor se apropie, cu atăt mal puţine sunt prospectele de reuşită ale guvernului. Cu deosibire măsurile ministrului de interne Four-tou pare a fi produs In ţară o viuâ agitaţiune contra guvernului Broglie.
   Afară de aceasta, neinţelegirile Intre deosibitele părţi ale uniunel conservatoare de pe o zi pe alta sunt tot mal pronunţate; ast fel singurul partid al Bonapartiştilor face progrese; şi acesta Işl câştigă Insă adepţii mal mulţi din şirile legiti-miştilor, de căt ale radicalilor.
   In o şediuţă. pe care aă ţinut-o membrii comitetului senatorilor radicali de curănd la Paris, căutăndu-se raporturile din provincie, s’a constatat că situaţiunea partidului republican e chiar mal bună decăt era cu 14 zile In urmă, şi că alegerea a cel puţin 412 deputaţi poate să fie privită ca asigurată.
   Iu zilele acestea circula ştirea, că o depntaţiune de bosniaci s'ar fi pre-sentat le Biela şi fiind primită de cătră Ţarul, ar fi cerut anexarea Bosniei la Serbia. Dr Zieman, membrul comitetului Însărcinat cu ajutorarea slavilor din Turcia, desminte această ştire In o scrisoare publică In zi irul .Agramer Zeitung., O depntaţiune
de bosniaci nu a fost In lagărul de la Biela, zice Dr. Ziemann, Bosniacii nici nu sunt dispuşi a face un asemenea pas şi nimeni nu a primi mandat pentru asemenea insărci-nare,,
    Se vede dar că ştirea era tendenţioasă.
    „AUg. Ztng. comunică din Athena următoarele : .Agitaţiunea e extraordinară. Mobilisarea se va face căt mal curănd şi guvernul sperează că pănă la finele lunel Septemvrie, va pune pe picior de resbol o armată de 25, 000 oameni.
    Mal mulţi oficerl greceşti au fost In Steyr, In Austria, şi afi cumpărat 16,000 puşti sistemul Snyder, care aă şi fost espîdiate. Deaseme-nea se cumpără puşti din Franţa. Admiralul turcesc Hassan se cruci-şează merefi cu escadra sa de 15 vase de resbol, staţionate In porturile Cretei, In apropriarea ţărmurilor despre miază-zl a Greciei. In Creta sunt 14 batalioane turceştr şl 300 zapcil.
                                                                               O conspirat iun*- în contra adevărului.
    Supt acest titla .Times* publică un lung articol cu data diu Constantinopol, In care un corespondent al acestui ziar la cuartierul general turc, se plânge de reaua tratare ce se face tutulor corespondenţilor de jurnale In genere şi corespondentului lui .Times* In particular. Sâ-1 ascultăm:
    ,M'im transportat cu tot dinadinsul la Constantinopol pentru ca să vă scria din acest oraş. că In Turcia există o conspiraţiune formală, al câria scop este de a fabrica închipuiri pentru a le pune In locnl adevărului. S a inventat tot ce un sistem meschin şi copilăresc poate să invente pentru a face misiunea representanţilor presei, grea sau imposibila.
    După căte-va zile de aşteptare, s'aă respins telegrame, ca neputeud fi date, pentru motive căt se poate de slabe, cum spre esemplu. ca un curent ar fi şters safl schimbat, sad pentru-că ceea ce era In franţuzesce, trebuea să fie Io englizesce, cum că telegrama era adresată unui parti-colar, pe când ea era destinată pentru un jurnal şi vice-versa, pentru că era adresată unul jurnal, pe cănd ea era destinată pentru o persoană particulară. Aveau Iu toate zilele căte o chichiţă sprijinită pe instrucţiuni ce se schimbaă pe fie-enre zi.
   Am avut asemenea să suferim şicane, In urma imul ordin, după care nici un jurnalist nu putea să se oprească In vilaeuil Dunării fără o
TIMPUL
autori9aţiune oficiala a Serdar-Ekre-inului. In sfârşit, la 9 Iulie am căpătat un document tn limba turcâscă, care deja la prima vedere, ml păru firii de folos, de oare-ce generalii comandanţi al tntulor corpurilor de armata trebuia si fi priimit instrucţiuni secrete de a nu da nici o urmare a-cestel harţii.
     După ce am făcut 100 mile, cu credinţa In „bujuroldoul* med ca sa ajung la armata lui Ehiub-paşa, a-fiu ca acest general priimise ordin de a Împuşca pe orl-ce strein ar vroi si se apropie de armata sa. fie acest strein căpătuit sad nu de un „bo-juroldou*.
     Corespondentul unul jurnal american a fost gonit din lagăr şi colonelul Lennox, cu toata uniforma-l engleza şi posiţia-I oficiala, a fost de o potriva gonit şi cererea lui de a avea o intrevedere cu generalul comandant, i s’a respins foarte frumuşel
     Turcii avead apoi un plan Încă şi mal astuţios; el voiad sa ne oprâscă şi 9a ne esploateze pentru publicarea 9cirilor oficiale ce trebuea să fie tramise ziarelor pe numele şi res ponsabilitatea noastră.
   Luând concedid de la colegul care . cruţând nici osteneala nici bătrâneţe trebuia sa ’ml ia locul , II zisesem :   in trei rânduri a fost tn mijlo-
   „Nu crede un cuvânt despre a- cui oştirel romane la Calafat şi co-ceste cruzimi mal 'nainte de a ve- munele laterale, cetind Te-Deum de dea victimele şi mal 'nainte de a le biruinţa ; a sânţit Drapelul celor 8 vorbi.* Locoţntorul med jena deci pe regimente de dorobanţi şi 2 de ar-
acestl domni; de aceea s’ad scăpat de d6nsul cu violenţa. După ridicarea lui, beiul dede unul om In vârstă, earăşt una din cunoscinţele mele, pe care mal de mult mi-o recomandase ca să ’ml ţie locul, II dede, zic, o telegramă, pretinzând că vine de Îs mine şi In care se coprindea povestirea cruzimilor, făptuite de cazaci, de te fă cea 9ă ţi se 9bârlească pârul, cu or din formal de a o iscăli In numele med şi o espedia In dată. Dar la momentul din urmă bătrânul fu co-prins de scrupul; dânsul nu voia 9ă pue numele med pe telegramă ; vorbi despre asta unul amic, care '1 sfătui de nu o espedia şi aşa să şi făcu Am voit să vfi anunţ arestarea locoţiitorulul med şi a vfi esplica ast-fel pentru ce telegramele nu a junseserâ la destinaţia lor. Agentul politic mi-a refusat permisiunea de a telegrafia. M’a sfătuit de a mă mul
                                     I.umi cu a seri o scrisoare:am făcut una le şase pagini, şi am presintat’o des :hisă spre a se putea arunca o ui iătnră de ochid pentru formă. Nu nai tărzid de căt tn acea seară am primit acest bilet de la d. Prior desenatorul ziarului „Ilustrated Lon ion News* :
                                         .Trebuie să ’ţl fac cunoscut că să schimbat şi s’a şters scrisoarea d-tale către .Times* In mal multe părţi tn casa lui Tevfik-Bey*,
                                                                .Prior*
                                         Dându-mi-se Inderept scrisoarea cu pecetea oficială pe ea şi desenisă am putut constata că a cincl-zecea parte era schimbată, scoasă sad ştearsă. Pe lăngă acestea mi s’a co municat dintr’o sorginte demnă de crezut, scirea că fără învoirea mea numele mei fusese pus In josul unul memorand, care vorbesce despre cru ziml făptuite de cazaci şi Bulgari şi despre care nici n’auzisem măcar vorbindu-se. Este adevărat că am .                  auzit vorbindu-se despre IntămplărI
  măsese la Şumla şi care era lnsăr-1 de felul acesta, că săr fi făcut la cinată, cu autorisaţia agenţilor po-1 Rasgrad şi alte părţi; nu void Insă liticl, de a espedia scrisorile şi te-1 să garantez, de căt faptele ce am legramele, fusese arestată In aceiaşi I văzut cu ănşişl ochii mei.* zi In care plecam ed şi apoi fusese dusă departe cu escortă Tevfik-Bel a zis că dănsul va da I prisonierulul o scrisoare pentre gu-1 vernator care se va Însărcina a sfăr-1 şi treaba căt să poate de bine. Scrisoarea era In turcesce. Eată ce co-1 prindea: „In această noapte trimite pe purtătorul acestei scrisori sub | escortă la Constantinopole.*
                                                                                           SCRISOARE ADRESATA TXdVCFTTX-.TTX-
                                                                                                                                                                                                 Craiovft, 23 Iulie.
   Domnule redactor,
In Împrejurările de faţă In care
   Primiţi vă rog. d-le redactore, deosebita mea consideraţiune.
                                O.
    Când s’a comunicat acest ordini80 găsesee ţăra ndstră, fie-care Ro-amiculul med fu ca lovit de trăs- m9-n> car0 are bun simţ şi care se net şi zise că aci trebuie 9ă fie o I interesfiijâ pentru viitorul ţării săle, eroare sad o neînţelegere. Cercă sâltrebuesâ nu cruţe nici osteneli, nici vorbească beiului, dar In zadar. Fu | saorificie pentru a veni In ajutorul transportat lntr’un vapor de la Varna I patriei, fie prin sine Însuşi, fie prin la Constrantinopol. Până la plecare Îndemnul şi Incuragiarea celoT-ulţt. el fusese închis Bub o pază rigu-1 Asemeni sacrificii sunt ca o măr-roasă o zi şi o noapte Intr’o baracă turisire a convincţiunei ce cine-va de o murdariă nemal văzută.            are de interesul ţării sale şi pentru
    Eată cum esplic aceste procedări prosperilatea el, şi trebue a se -o-supărătoare : cu câte-va zile mal|Pa8ai ca aşa, ele să devină şi mal 'nainte de a mă duce la frontul ar- generale şi mal prospere, matei, (nu trebue uitat că am făcut Câtre patrie fie-care cetăţean are aceasta cu consiliul beiului), să vorbia I datorii de împlinit, săd apârănd-o despre nisce cruzimi ce ar fi fost I Pre câmpul de onoare de inimici; făptuite de cazaci. Mi se şoptea că!saft contribuind In Intru prin sacri* Tevfik-Bey şi tovarăşul săd Selim- Aci0 şi ostenele la susţinerea şi pro-Bey erad foarte supăraţi că nu m’am Uperitatea el, fie-care In cercul atri-folosit de permisiunea ce aveam de a I buţiunilor şi mijloacelor sale. telegrafia, ca sâ dafl publicităţii a- Sacriflcie şi ostenele de felul aceste incidente. Pentru multe cu- I cesta vedem cu deosebire din par-vinte pe cari le privesc până astăzi I t0a .Prea Sânţiel-Săle Părintelui foate plausibile, am respins cu po- I Fpiscop al Eparchiel Iîflmnicu, Atha-liteţft, dar cu tăria aceste insinua- |nasie,“ care după cum sa văzut ţiunl. Mal e ce-va.                   Işi 1° .Monitorul offlcial, — ne.
tilerie ; a visitat armata şi spitalul celor bolnavi, a cântat un parastas In Cimitirul din Calafat, la mormfin-tnl sergentului Constandin Popescu, împreună cu pârin. Archimandrit Di-onisie Albcstreanu, superiorul Munas-tirel Bistriţa, protoereul districtului şi alţi cliricl; — ridicând însuşi Prea Sf. Sa împreună cu d, general Lupu şi mal mulţi oficerl şi soldaţi, co roana de bronz trimisâ de Măria Sa Prea graţioasa noastră Doamnă Elisabeta şi punăndu-o pe crucea de la mormănt; — după care apoi Prea Sf. Sa a adresat anecsatul pe lângă aceasta cuvănt, câtre armata care asista la această rugăciune fu-nerarie.
    Asemenea Incâ de la Începerea ostilităţilor Intre România şi Turcia şi intrarea oştirilor Rosiene pe pâ mântui nostru, Prea Sf. Sa părintele Episcop Athanasie, tn vederea gre lelor circumstărl tn care se află ţâra noastră, şi In deplină credinţă că D-iJeul părinţilor noştri In tot-dâ-una ne-a protes şi scos triumfători din cele mal grele nevoi,—a făcut o culegere de rugăciuni câtre bunul D-ijeft pentru Domn şi Naţiune, pe care prin circulară le-a trimes tu-tulor preoţilor eparchiel, cu îndatorire de a le rosti In toate filele In biserică , rugându-se lui D-<Jeâ împreuna cu toţi poporanii lor. Aşa că astăzi nu este biserică din această eparchie, unde numele lut D-zeâ să nu fie bine-cuvântat şi lăudat, iar rugâciunele Preoţilor şi Creştinilor sâ nu se înalţe până la Tronul săli magnific, pentru reuşita bunului nostru .Domnitor Carol I* şi pentru biruinţa Creştinei noastre oştiri împotriva păgânilor inimici al naţiunel noastre şi religiunel creştine.
    Prea Sânţia Sa n’a cruţat de asemenea nici sacrifieie pecuniare, nici ostenele pentru a face ca toţi creştinii să poată veni In ajutorul şi spre mângăerea fraţilor noştri căluţi In luptă, ca răniţi.
    îndată ce ddmnele Craiovene s’afi constituit In comitet pentru înfiinţarea unul spital In aceasta urbe, pentru soldaţii răniţi In luptă, Prea-Sânţiea-Sea a oferit 320 lei, 2 oca scamă fină, peste 200 bandaje, tri-angule şi alte lucruri necesarii cum şi câte 50 lei pe fie-care lună pânfi la terminarea resbelulul şi însănătoşirea celor răniţi. Acestea pe lângă cele oferite spitalului din Galiciuia adecă un clopot mare cu machina sea de pus pe lemne, un felinar mare pentru curte, etc.
    A disposat infiinţarea de comitete clericale In fie-care district din e parchiea Olteniei, ca aşia fie-care preot să conlucTe In mijlocul popo rănilor săi, şi sâ le inlesneascâ oca-siunea ca şi el din puţinul lor sâ vie In ajutorul şi mângâerea fraţilor lor ostaşi, cu ce vor putea. Ast-fel că astâzl putem spune cu mulţumire sufleteasca, că aceste comitete afl adunat sume considerabile In bani, producte etc.
    Aceste puţine rânduri, vft rog domnule redactore, să bine voiţi a face să st, publice tn preciuitul d-v. jurnal, ca aşia sâ se vază că tn Oltenia, cler şi popor, avut şi sărăcit, bâtTănt şi tineri, toţi sunt insuflaţi de focul sacru al iubirelde patrie; şi In frunte cu .Pastorul* lor se luptă pentru ţară şi religie Şi o naţiune, unde .Păstorul* binecuvânta pe poporul sââ In luptă, va trai, şi va trăi pentru tot-de-una.
        Discurşul
    Pronunţat de Prea-Sfinţia-Sa părintele episcop de Râmnic, Atha-nasiu, la 11 IuliO In Cimitirul din Calafat, cu ocasiunea parastasului cântat la mormfintulâ sergentului Constantin Popescu.
                                                                                                  OSTAŞI ROMANI!
    Patria, mama noastrâ, v’a chemat ca să luptaţi pentru drepturile sale.
    Patria vă privesce cu mândrie şi cu Încredere şi contează pe braţele voastre.
    A duceţi-vă aminte că sunteţi stâ-nepoţil ai acelor români, cari cu Ştefan cel mare şi cu Michaiâ Viteazul In fruntea lor, sciaft Bâ străbată rândurile inamicilor şi să lupte cu curagia pentru ţară şi religiune.
    Astă-zl aveţi In fruntea voastră pe Măria Sa Carol I-ifl care ştie să vă conducă pe calea gloriei şi a eroismului:
    Măria Sea Prea graţioasa noastrâ D6mna Elisabeta, ca D6mnâ şi mumă a României, vă privesce cu mândriâ şi cu un sentiment de adevărată mamă, având toată solicitudinea pentru voi. Probă despre aceasta este şi această .Coroană* de bronz. pe care Mâriea Sa a trimes-o re pausatulul sergent Constantin Popescu, care a căzut pe câmpul de onoare.
    Luptaţi dar cu vitejie pentru ţară şi religiune, ca sâ bine meritaţi de la patrie, şi să vă faceţi demni de solicitudinea Mâriel-Sale Doamna.
    Iar sergentului Constantin Popescu săi zicem cu toţii; D-zeâ săi erte
    Eternă fie-I memoria.
VARIETATE.
                                                                                                 ADVOCATURA Şl JUSTIŢIA.
   Să mal lâsâm politica şi să ne Întoarcem la cele din Intru, căci cu cât vom fi tarl, ln năuntru, cu atât vom întâmpina lucrurile din afară cu uşurinţă. Politica interioară a unei ţări este strlns legată cu inBtituţiunile el, cari lipsind, nu este pentru popor nici ordine nici moralitate.
   Printre instituţiunile cele mal importante, fie ’ml permis de a pune advocatura. Cu toate că dânsa 'şi are o veche origină, Insă n’a lmbâ-trlnit, şi poate foarte bine, a se armonisa cu ideile şi noile trebuinţe. De şi profesiunea de advocat e9te constituită In un mod reglementar, cu toate acestea nu este nici o funcţiune publică, nici un monopol. Va fi inutil de a indica studiele grave şi multiple la care trebuie sâ se dea un advocat, pentru a exersa cu succes această profesiune atât de aspră, mă void limita Insă In a zice ca Cicerone, că un advocat trebue sâ fie universal:  . Oratorem plenum
atque perfectum eum esse dicam.* (De Oratore).
   Aceasta instituţiune 'şi-a luat născare de la Greci. Athena a fost prima scoală a baroului, după cum a fost prima scoală a belelor-arte, a sciinţelor morale. Acolo In acelaş leagăn alături cu artiştii modell, cu savanţi iluştri, cu frumoşi răsboi-nicl, cu mari oameni de stat, se formară oratori sublimi ca Isocrate, Lysias, Eschin, Demosthene, Pericle, Legiuitorul Solone nu lipsi de a prescrie reguli pentru disciplina baroului, şi cu toate acestea nimânul nu’l a trecut prin minte a zice că această instituţiune era un monopol. Func-
ţiunea oratorului nu era numai de a apăra averea, onoarea, viaţa ce-i tâţianulul, el era chemat a trata In tribunal sa0 areopag , toate cestiu-nile politice şi interesele cele mal grave ale ţârei. Oratorulil grecâ trebuia sâ fie de o condiţiune liberă, legea proclama independenţa şi dig-nitatea profesiunii. O altă lege mal severă escludea ca infami, aceia cari refusaâ de a Be Însărcina cu apărarea patriei saâ a unei funcţiuni publice, aceia cari făceau un corner-ciâ scandalos saâ contraria pudoarel, aceia cari aveaâ moravuri stricate. (Boucher d’Argis pag. 15 şi I 6. His-toire des avocata).
   La Roma profesiunea de advocat nu fu nici mal puţin briliantă. nici mal puţin onorată, nici mai pnţin austeră, cu toate că a încercat diverse vicisitudini. Fie-care scie, că acfistâ stăpână a lumel a avut prudenţa de a călca legile Grecilor.
   La FrancesI, vom spune numai atât că istoria vechiului baroâ, este strlns legată cu faptele cele mal considerabile ale vechel monarchil. A luptat foarte mult. a fost sdrunci-natâ de mulţime de ori, dar aproape de un secol ea dă roadele pâcel publice, şi cam d’atuncl n’a încetat de a juca un mare rol In afacerile ţârei.
   Nu voi vorbi de nobleţă profesiunii de advocat, sâ lăsăm la o parte această laudă, dară un advocat având sentimentul profund al datoriei, şi practicând profesiunea sa cu fervoare, va obliga pe toată lumea a-I da o dreptate, pe care consci-inţa lui o va accepta cea d’ânteiâ. Animus facit nobilem (Seneca, fipit. 44). C’un cuvânt avocatul sâ poată zice c’un honorabil orgoliâ despre profesiunea sa atât de magnifică prin imaginaţiune şi prin animă, cea ce oratorul roman zice despre litere, apărând pe poetul Heraclefi : „Ea nutresce juneţea noastrâ, ea încântă bătrâni noştri ani, ea înfrumuseţează fericirea noastrâ, ea ne servesce tn adversitate*. Eacă cea ce trebue a adâoga pentru a complecta ideea unul adevărat avocat: a se sacrifica pe sine şi toate facultăţile sale binelui altora, a se devota lungilor studii pentru a fixa Indoelile ce marele număr al legilor noastre le multiplică , a deveni orator pentru a face a triumfa inocenţa oprimată, a-se simţi fericit Intinzând o mână de adjutor sera-cilor, ca o recompensă preferabilă In recunoscinţa cea mal expresivă a marilor şi bogaţilor, a apăra pe aceia de datorie, pe cel-alţl de interes ; acestea sunt trăsurile cari ca-racterisă pe advocat.
   Această instituţiune a avocaturel la noi, a fost reglementată In 1864; recunoascem cu destulă părere de răâ că această lege a fost In cea mal mare parte călcată.
   Articolul I din această lege, spune că pentru a fi cine-va avocat trebue a avea diplomă de studii de drept, şi cu just cuvânt, căci un avocat fără studii d® drept nu poate fi avocat, fiind că am arătat cât de mult se mal cere încă pentru ca cine-va să profeseze această meserie. In 1864 însă, la noi tn ţară erafl foarte puţini cu diplome de studii de drept şi de aceea legiuitorul In disposiţiuul transitoril s permis In art. 25, că pot a eaercita această profesiune şi cel fără diplome de drept cu condiţiune, lia să se înscrie şi să declare In termen o0 o lună de la promulgarea legel că voesc a profesa avocatura, puind sancţiune In art. 27, că aceia cari vor lăsa să treacă acest termen far* a face această Incuno9ciinţare. nu vor mal putea să se înscrie Intre
                                                                           T I M PD L
avocaţi Je căt conform art. 1 din lege, adecă pană ce nil vor avea un titlu.
   Legea este destul de categorica, ţi cu toate aceste» de la 64 pănă acum afl trecut sute de luni, din care afl eşit mii de avocaţi fără nici un titlu de studiile dreptului, ast-fel cft s'a inundat ţara de avocaţi. Lege» s'a călcat şi azi nu putem face alt-ceva de căt să scusăm această călcare, zicănd cft abia acum avem destul tetraţl, cari pot îmbrăţişa cariera de avocat, pănă acum n'am avut destul, ;i cel cari 'i am avut afl fost necesari pentru a Împlini funcţiunile In magistratură. Astâ-zl Insă cănd tineri tetraţl sunt îndestul, ar fi bine să se modifice legea sad cel puţin să se aplice cea existentă cu sănţenie. şi ast-fel această instituţiune să poată produce ceva. Să nu ni se zică că tindem la monopol, interesul general cere ca această profesiune să fiă încredinţată oamenilor cu carte de drept, căci vulgul este In general incult şi ’şl încredinţează interesul său. onoarea şi viaţa sa In măna unor oameni cari pot să’l compromită, să'l frustreze şi chiar să'l pearză.
   In fie care zi se Intftmplă ast-fel de lucruri : N’aveţI de căt să vS duceţi prin sălile tribunalilor şi curţilor şi să vedeţi cum bieţii nenorociţi se tănguesc spuind că advocatul ’I a Înşelat, le a luat banii înainte şi na venit să i apere, safl alţii văităndu se zicând că rflfl a făcut de a mal lua advocat, că dPn-sul n'a spus nimic safl că a spus altceva cu totul. Magistraţi In loc să se lumineze de la un avocat, mal rea se Întunecă, ast-fel că nu se scie in ce parte e dreptatea şi sunt siliţi judecători a Interzice avocaţilor de a mal vorbi, interogănd d£nşi pe Insă-şl părţile de la care pot afla, mult mal bine, In care part» este dreptatea. Această daca se In-tărnplă In capitală, dar prin judeţe ce poate să fie î
     Fiind că vorbirăm de advocaţi, nu putem trece fără a zice ceva şi de magistratură, fără a vorbi şi de justiţie. De la căderea ministerului Catargiu, la justiţie au fost trei miniştri cari mal de cari geloşi de po-ziţiunea justiţiei, la care o ridicase ministrul Lnhovary. îndată se abrogă legea din 1876 Februarie, relativă la Înaintarea In funcţiunile judecătoresc!, lege care garanta justiţiei o posiţiune solidă, se atiDse personalul el pană chiar şi In scriitori şi aprozi, şi numai şi numai ca să poată pune In păne pe nepoţii, protegiaţil şi protectorii d-lor; să pue In slujbă pe cutare, fără nici un titlu, fiind că e fiul cntăruia, să pue pe cel-lalt care abia scie să scrie, căci unchiu, tata şi v&ru afl voturi In colegiul I şi II; să pue pe cutare agramacos de drept, fiind că părintele sAA a luptat pentru partid. (Frumos ar fi acest sentiment de respUtire, dar aci nu merg-). Să Încredinţăm justiţia In măna unor ast-fel de oameni, cari n afl nici idee de drept, este a o profan*. Pentru aceasta aţi abrogat legea din 76, ca Bă puneţi In magistratură ast-fel de oameni, şi pe tineri tetraţl cari aştept de peate 8 luni de zile, să ’I trimiteţi aâ se plimbe 1 De ce n'aţl făcut, cănd cernerile erafl deschise, o lege de Inamovibilitate In magistratură, căci am fi avut buni magistraţi, Ş' tineri cu titlu ar mal aştepta tnc& Panft la vacanţa prin moarte.
                                                                                                                                                                                     Cu venirea d-lol Cămpineanu la minister, ae speră că are aă se In-drepteze lucrurile, că n’avem să mai vedem In magistratură de căt ti-
neri tetraţl, de căt magistraţi cu carte, aşa că să se cureţe justiţia de practicanţi şi buchert, dar speranţa noastră ne a Incelat, căci d. Cămpineanu, după o şedere de că-teva luni la minister, n’a făcut nici o mişcare. Toţi se întrebat!, ce face ministru şi tot el respundeail, că poate plămădesce idei de remanierii justiţiei. S a aşteptat mult d’atuncl, dar tot nimic, cănd In una din zile, mal acum două luni. se citea In .Monitorul Oficial* o invitare ce o făcea tinerilor tetraţl de a se pre-senta la minister, avănd scop de a le crea poziţiunl In magistratură. De unde eram desgustaţl de atăta aşteptare, de odată ne veni speranţă rlzăndă care ne zicea, că de Bigur tocmai acum are de gănd ministrul să primenească magistratura; aşteptarăm însă d'atuncl şi pănâ ncuni. şi cu noi împreună, numeroşii tineri tetraţl, desgustaţl de promisiunile ministrului, dar cu tonte astea nu văzurăm nimic. Ministru plănuesce şi nimic mal mult. In “Monitorul* din 3 August curent, la rubrica .Ministerul Justiţii*, citirăm câteva numiri şi permutări, dar decep-ţiune amară, căci de unde ne aşteptam să vedem pe toţi acei tineri cari aştept de mal mult de 8 luni, peste 25 la număr, că li se creazâ poziţiunea aşteptată, necesară şi u-tilâ In acelaşi timp pentru justiţie, văzurăm că ministru ţine foarte mult la bucherl şi practicanţi, aşa oft doi tineri licenţiaţi sună numiţi substituţi, ear paracliseri cu scriitoraşi sunt Înaintaţi la procurori şi membri, ba Încă ceva mal mult văzurăm numiţi din nofl supleanţi din acel ruginiţi bucherl la care. se vede. ţine d-nn Cămpineanu. Dine d-le ministru, ce al de gănd, mult timp are să mal lungezeascft justiţia; ce mal aşteptaţi Încă, de ce nu faceţi remanieri radicale, de ce nu puneţi meritul şi capacitatea in locul ignoranţei şi stupidităţii. Unde trăeşte ilustrul Costaforu, care In momentul morţii a ser s .justiţiei*, să vadă ce dreptate avem.
                                                                                                                                                                                                                  Z.
                                                                     SOCIETATEA
 CRUCEA ROŞIE
                                                                           din
                                                                    ROMANIA
                                                                   COMITETUL CENTRAL
Sumele adunate de Comitetul doamnelor din Pioleacl In profitul soldaţilor răniţi.
                                                                       SERIA XXIII.
                                                                        LISTA No. 2
 încredinţată doamnei Olimpia EUfterie.
 I. N. RadovicI 10 lei, Hnralsmb Stăn-cescu 20 lei, Ilie Georg^sco 10 lei. Ioniţă Dinescu 10 lei, O. Nicolescn şi I. Nicolescn 50 lei, Petre Chiriţescu 10 lei. I. Ni-colescn (Bazar) 1 bucată olandă. G. Câr-jeanu 10 Iei. Pândele Negolencu 10 lei. Elena M. Ionescn 5 lei. I. D. Christescn 10 lei. D. G. Motiad fi lei. I. Panait 10 leL P. Cos tocea nu 10 lei. Crist I* nciuleseu 60 leL Grozescu 10 lei. A. Consta ntinesen 1 leO. Nedescifrabil 1 lefl. Ciro Emanoil 4 lei. Ion Constanţi nescu 4 lei. Ştefan Ni-colae 4 lei. Duţu R. Pangă 10 lei. Petre Ion 5 lei. Răduleacu 4 lei. Cristea VaBilin 20 lei- R. Kiriao şi D. Panţo 10 lei. H. Pascnlescu 2 lei. Ivancin Petrescu 4 leL Oh. Grigoresco, M. Rădnlescu 4 lei. Pavai P. PSnţn 20 lei. C. Qeorgesco 4 lei. S. George 4 lei. Tache Gheorghiu 8 lei. V. Panaitescu 10 leT. P. Atanaein 5 lei. C. G. Toscae 4 lei. Mihalache Rădulescn 4 lei. Nicolae Gheorghiu 10 lei. Gh. Po-peacu 5 UL I*an Petrovicî 10 leL Qhiţfi Opreecu 2 lei. Dumitra I. Popescu 1 lefi. SUttneecn 10 lei- Angel Miresca 4 lei. C. Paraschi vesen 1 IbH- D. Vasilescu 4 leL Nieolee loen dogarn 3 lei. G Rădnlescu
dogara 4 lei, Mihal Constantinescu 4 lei. Tache MihSeecn 2 lei. Grigore Perne | lei. I. Qorghioţ 4 lei, M. Blericl 1 lefl. I Er-gaa 5 lei. Nedescifrabil o jamătate oca de scamă. M. Hirsch 2 lei- A. Rosensvein 2 lei. G. Bnreţea o j umătate oca ceaifl. G. Carisi 2 lei. N. Pop 2 lei. S. Minculeacu 6 coţi americă. Dimitrie Stanciu o bucată americă. Ghiţă Stoeuescu 3 leT. Niţă lo-nencn 3 lei. I. Neguloicn 2 lei. A. Dimi-triu 2 lei. Hriftt Std-fSuesCn 2 lei. Spirea T. Protopopeeco 2 leL D. Hermia 8 lei. Ion Lăzărcacn o bncată americă. R. Po-rnmbarn 1 lefl. V. TăgSrăseanu 3 lei. Pe-nescu 1 lefi. Lazăr Panlescu 4 lei. Nicolae Georgin 5 lei. Costat he Coustantinescn 5 lei. Nedelcovicî şi Puntuzi 1 lefi. TB-naae O. Rămniceanu 8 lei. Ivancin Nico-leHCu I Iei. N, Dinu 1 lefi şi 50 bani. Alexandra Ion 2 lei. Tache Aldescu 3 lei. Dragomir Sterie 10 leT. Pavai P. PauţQ 4 şervete. T. Dintscu 2 leî. Nicolescn 1 1. Panait Gbeorghio 8 lei. Marinein Stanciu 10 coţi americă.
   Totalul listei în bani, 541 lei 53 bani.
                                                                                                                  LISTA No. 3
                                                                                                       încredinţată doamnei Zoe Scorţeanu.
   Nicolae Petrescu 100 chile orez, 12 butelii cogniac şi bordeao, 20 cutii sardele, 2 culiî ceaifi. Gh. Nicolescn şi I. Nico-lescu o bncată madipolon. Mihail Atana-sia o chilă orez, 5 oca ţuică 1 chilogram cbocolată, o jumătate duzină săpnn migdale, 8 oca zahăr, Maria Nicolae Stoicescu 4 bucăţi americă, 750 grame scamă. Sofia Stănescn 1 oca scamă, 1 bncată olanda, 1 dnzină ciorapi. Maria Prundoru 10 leî, scamă 60 dr., 12 bandage. S. C. 100 Olimpia N. Petrescu 125 gr. scamă. A. P. 25 leL Boerescu 6 leî. D-ra Polihro-niad 1 chilogr. 150 gr. scamă. Iulia Po-lizo 114 dr. scamă: H. Raees 4 leî. C&r-jean 25 lei. Ang. Rnes 70 dr. scamă. A. Rnes 8 lei. Serata musicală 500 lei.
   Totalul listei 678 lei.
                                                                                                                        LISTA No. 5
                                                                                                             încredinţată D- ne) Seva ştia Radmicl.
   Balaşa Sicriţeann 10 lei, 300 dr. scamă. Aritina Drăghiceanu 300 dr. scamă. Se-vasta G. RadovicI 60 1h|, 50 dr. scamă. Ecaterina N. RadovicI 200 dr. scamă. Sma-randa Sachelarie 10 lei. Anastasia Stavri-dis 10 lei. Cotisaţiunea d-nel RadovicI pe treî Ioni 15 lei.
   Totalul listei In bani 105 lei.
                                                                                                                         LISTA No. 5
                                                                                                             încredinţată D-nci Elena Crâduncanu.
   Elena Crăcinneann 100 lei. Anica Nau-mesen 60 leî. Era. T. R^icnlescu 200 dr. scamă, 1 bncată madipolon. Eli^abeta Hagi Jeca 30 leî 150 dr. «ccraă. R. Brener 1 lefi. Anica P. Boinciu 50 leî, 220 dr. scamă. S. Ofiscn 20 lei. Eugenia Sterie 10 lei. Smaranda N. Drosescu 10 lei. Ecaterina N. Grirmănescu 15 lei. Eugenia Sto-enesen 60 lei, 200 dr. scamă. Preotul Hagi Petcu Haralambie 50 lei. Olimpia Pe-treecn 1 bucată madipolon. CotisAţinnea d-n**I Crăcioneauu pe trei luai 15 lei.
   Totalul listei in bani 411 lei.
                                                                                                                          LISTA No. 6
                                                                                                            încredinţată D net Alexandrina Rădulescu.
   Nicolae Gbeorghiu 1 lefi. A. Rădulescu 10 lei. Anonim I lefi. Nedescifrabil 4 coţi şi jamăt-ate americă. G. Carjean 4 leî. Ben-jamen 80 bani. Nedescifrabil 4 lei. Toma Nicolescn 12 coţi madipolon. Gh. Nioolesca şi Nicolescn 2 cămăşi stambă. N. Tranda-firesen 1 lefi. N. Trandaliov 2 lei. N. Bo-sian 1 lefl 50 bani. Iancu Nissim 1 lefi 50 bani. Pavel P. Panţu 4 şervete. Anonim 1 lefl. N. I. Micesco 5 lei. Nedasci-frabil 8 lei. Nich Bethe 2 leî. V. Challer
2  lei. S. Scharhman 2 leî. Anonim 2 lei. Vanlei 2 lei. Fraţii Stoia 11 le! 35 bani. R Stancu 2 lei. Tachq Mincnlescn 4 lei. Anonim 2 lei. Anonim 2 lei, H. Stăuescn 4 lei. Ilie Georgeecu 4 lei. Anonim 1 lefl I. Nicolescn Bazar 2 perechi ciorapi. C. S.
3  lei 25 bani. Z. P. 3 lei 25 b. R. Z. 3 lei. Zoe Hernia! 1 litră scamă. A. Rădo-lescn o jornătate oca scamă. Zoe Roma-nescu 100 dr. scamă.
   Totalul listei in bani 119 lei.
                                                                                                                                                                                                                                                    (Va urma).
                                                                                                                          ODA
DEDICATA ARMATEI ROMANE
Resbelol crăncen, de loc nn'mi place,. Cat e de dnlce frumoasa pace!
Să iuflorească holdele, face,
Cu grâne umple orl-ce grftnar ’
Pacea e dnlce!... Dar in sclavie Ast-fel de pace nu’ral place miel Resbrial crâncen, mal bine fie!
In lanţuri, traiul, e chin amar!
Se scol Românii?... Cine 'I acnză? .. Fi-vel tn oare tănără Mază?...
O cansă sacră el afl drept senzăj Vor libertatea fraţilor lor !
Vivat, O ! Vivat! Crescin-orl-care ! Piară Osmanul f ră îndurare!
B-lice trombe, sunaţi fanfarei Şi sos stindardul cel tricolor !
Astă-zî creştinii sunt mână 'n mână... Năvală ’n barbari, să no rămână !
La voi priveşte ţara Româuă !
La voi priveşte Istrol bătrân !
Să tune tunul!... Bomba să aboare ! Porţi de cetate jos să doboare!
B*lcann ’n flăcări să’l înfăşoare!
Să’şî plece capnl Turcul păgân!
D’ejons repaos sa fi umilinţă:
Fraţii ne chiamă din Buferinţă!....
Tari prin unire, tari prin credinţi,
Vot veţi învinge ol fii d’erol !
Prin fam, prin flăcări, vă văJ d’acumB!.,, Sultan molatic, s’a ’ngroşat glnraa !
N’aî cu raiale d’a face numa!
Ai şi ca alţii, al şi cn noi !
Gem Bucnresciî de cai, de care,
De tunuri, d’arme,—■ lungă grinţare !... Românu ’n peptu’I virtnte are,
Şi ’n vitej.8 n’are rival!
Creştinii ’î strigă din lanţuri: «Hora!* Păgân, pe tine ’I e vechiă nra Şi ’n sdrăngănitnl ce ’l face-armnra Se dă al luptei primul semnal !
De noi Osmanul, n’a avut milă.... Pruncul şi soaţa ne răpia ’n silă. Profana sinul cel de copilă,
Scuipa pe sacral nostru alterl SfărimaţF, rupeţl, fără cruţare,
Răsbunaţî timpul de snbjngare!
Martirii noştri cer resbnnare :
Din gropi, teribili şi crnnţl apar 1
Ostaşi! Nu, moartea n'are oroare,
Pentrn acel care merge de moare,
Pe câmpul luptei, câmpul d’onoare!... Voioşi dar, mergeţi, a vg jertfi!
Iu şea! Şi iureş! Tn pedestrime,
Trăsn»şte ’n horde de pe ’nălţime!
Nu mal sunt turcii cei din vechime! Suflaţi, şi dânşii nn vor mal 61
Cădeţi, oraşe trnfaşe ’n care S’ascnnd despoţii fără ’ndorace,
Inime roase de desfrânare!
Cădeţi, palate, căd- ţî giamiî!
Sânge şi flăcări, măcel, urgia ;
In Enropa nn vrem Torciă !
A trecut timpii cel de aclaviă 1 Soldaţi, Românii snnt mii de mii !
Dar ce?... Vot plângeţi mame dnioase?... Şiruri de lacrăml cnrg călduroase,
Şi ale voastre plete-ondnloase In semn de jale, le răsfiraţi!
Vfi plângeţi fii?... Ei snnt y'al ţgrel !.„ De plec spre ţărmul înstreiuărei,
De plec spre câmpul incăierărei.
Mamei fiţi mândre, căci snnt soldaţi!
Şi efi am frate dns la oştire,
Urmat prin rfindarl d’a mea iubire,
Şi vifi în gândn’ml prin suvenire;
Dar sosind ceasul p in de fiori,
Ascnnseifi jale şi latriatare :
Mama ’şl-ascnnse durerea mare,
Iar efi, atnncea, cn ’mbărbătare,
I-am zis : *0 frate, dn-te şi mori!»
In sus dar frnntea.— Şi noi năvală! Re’nviaţI astă-zl străvechia fală Pentrn ’nturnarea cea trinmfală,
Gata v'aşteaptă tot ce’i român !
Sâ tune tunai I... Bomba aă sboare !
Porţi de cetate, jos să doboare !
Balcanu ’n flăcări bB ’l înfăşoare !
Si’şl plece capnl Ţarcul păgân !...
1 âutfait, 1877.
                       Al. A. MioedanBflhl
                                                        DIVERSE
                                                                                                      Cn Lnn»tlc. — Iohn Hanglin, fini u-nuî amploiat de la calea ferată Tron-Mon-
tain din Missonri, plecă cu mumă-sa de la St. Loie, unde şi urma stadiei», la Texas, spre a petrece Vacanţele la cana părintească.
    Plecând cn trenul de seară, mu măna ia două paturi intr’o cupea de dormitfl ; înainte de plecare rosgă insă pe conductorul Roob să fie cu luare aminte la vagonul în care doarme fiul el, de oare-ce el e louatic. Conductornl promite că va însărcina pe ‘servitorul vagonului aă nn se depărteze de la cupeaua in care doarme fângrnl Hanglin.
    Trenai pleacă şi călătorii adorm.
    Pe la doă-spre-zece ceigarî, muma îngrijită tresare din somn şi în nedomiri-rea el, desface gardinile spre a se încredinţa dacă fini ei doarme. Ţipetele eî desperat** deşteptară pe toţi călătorii dim somn. Tânărul Hanglin mimai era in patnl sgfl ; Una dintre f-restrile de la dreapta era deschidă şi nn remânea îndoială, că el a eşit pe această fereastră şi trebaieşte să zacă sfărâmat iângă linia ferată. Trenul s’a oprit şi câţi-va oameni afl plecat spre a-căuta. in zadar însă. Ei afl mers la depărtare de mal malta mile, afl întrebat pe totl cantonierii, dar nn i-afl putnt da de nrmă. In sfîrşit, el se întorc şi vgd nn departe de linia ferată un fel da birt unde cânta mnsica şi maî mulţi tineri jacafi. Grăbesc spre a face şi aici întrebare. 91 ne inchipnim insă rairArea lor, când găsesc pe tângral lunatic întreg şi sănătoe Inând parte la veselie. Ca prin minune el a sărit din tren, a rămas adormit lângă linia ferată, iu armă apoi l'a trezit nn trecător l’a dns la veselie.
   Se înţelege, acum nn T rămânea de cât să renunţe la veselie şi să plece mal departe cn mama-sa fericită de a’l fi regăeit sănătos
SOCIETATEA CRI CEA ROME
                     »
                                                                  din
                                                            ROMANŢA
                                                         COMITETUL CENTRAL.
  Rugăm pe toţi aceia cari se interesezi la desvoltarea instituţii Crucea Roşie, sft bine-voiascâ a da citire comunicatului acestui Comitet publicat prin .Monitorul oBcial* No. 165. Jurnalul .Romftnul* de la 29 Iulie, .Pressa* de la 28 Iulie şi .Timpul* de la Iulie. Mal rugăm pe toate acele inimi generoase cari ne-aO dat concursul lor până astăzi a nu mal confecţiona scamă, avftnd In abon-denţă n mare cuantitate. şi a ne tră-mite de preferinţă comprese, trian-gule, bandaje şi lingerie.
   INSTITUTUL „BERGAMENTER"
                                                                                                                 Stada Stifhei-Vodă No. 66.
   Externat ţi internat de băcfl de la etatea de 6 piuă Ia 12 ani, cn instrucţiunea în limbele: română, germană şl francesă.
   începând cursurile sale pentrn anul scolastic 1877-78; la 9 August stil perină m publică spre sciinţă.
   înscrierea elevilor se face In localul institutului, începâad de la 9 Auguţt st. v, în toate zilele ora 8 a. rn. până la 4 p. tr Direcţiunea.
                                              BIBLIOGRAFIE
   A eşit de sub tipar :
                                                                                 GRAMATICA
                                                                                       de
                                                                          LIMBA OUEACA Cartea I, Etimologia de Dr. ZOTP
   De v&nzare la autor strada Bucur No. 13.
  A eşit de sub tipar o importantă broşură
CARTEA NEAGRA
                                                           A
                                                     ROMÂNIEI
                                                       Preţul este 50 banL
timpul
                                                                                                     Ânnncitt important-
      Sentimental de recunoştinţă ce toţi Ro-mftnl datorăm ausrostei familii imperiale a Roşiei, protectorea creştinilor, care prin presenţa io România a augnstilor ei membrii «3 ilustrat paginile istoriei nâstre ’mi-aS desvoltat <jslnl ca pnblic nn tablou comemorativ la acest fericit eveniment.
      Pe acest tablon am arătat exactul portret la monarhnlni tutnlor Ruşilor, înconjurat de două-spre-ijece portrete bine executate a fraţilor şi fiilor Majestăţil Sele; ele se umbresc de gloriosul Vultur cu două capete de la care atârnă tot felul de cor-d6ne (lente) a marelor decoraţiuni imperiale Vnltnrnl ţine in grifele sole ouroua impe-rială, şi fnlgerile ce înspăimîntă pe inimicii creş inătSţiî.
      Snb tablon se arată opt felnri de cordne imperiale ornate cn pietre scumpe ale tntu-lor monarhilor Roşilor din cele mal vechi timpnri in dreapta, şi tn stânga tabloului două şceptre mari simbolul suveran, eră în patru colţuri să arată înconjuraţi cn ghirlande de flori portretele marelui Ţ Petru I-iă,al inipărătesei Ecaterina a II-lea, a Ini Alexandru Pavlovici şi a lui Nicolae, venerabilul şi gloriosul părinte al marelui monarh.
    Tabloul se află espus spre vânijare numai la magasinele D-lui Sollosy vis-â-vis de Teatrul, D-lnî Steinberg Strada Carol, şi la D-nu Ioaniţiu, Strada Lipscani1, cu preţul numai de câte lei noi 2 exemplarul spre al pntea cumpăra toţi Români.
    Oonorabilele comitete Bulgare de vor dori să ;a sume mai mBri pentru onora-bilile autorităţi din Bulgaria, vor cere de la mine d’adrtptnl cu trimiterea preţului; Brcare-ci Calea Văcăresc! No. 151 eră D-ni doritori de prin districte mi le vor cere cu trimitere de bani in mărci poştale.
    Să mal află la mine şi tablourile cu bombardarea Vidinnlni lei noi 2. Portretul ducelui Nicolae lei n. 1. Bombardarea Tur-tncâi lei n. 1. Harta Herzegovinei lei n. 1. Generai,! Herzegovinei cu principele Nicita lei n. 1. Generalii Serbiei cu principele Mi lan lei n. 1. Harta generală a României cu DnDărea strategică, lei n. 2. Portretele Domnitorului ş> al Domne! amândouă, le n. 3. Hartele districtelor in parte fie-carî câte lei n. 3.         Editor           B
-C/J u
__ ►_>
r- <
~ o
II IMMll ITTBRK #8 8 M
       aste de  cn
                                                            preţul fdrte eftin prin Domnu
C- SIEBUECKtT
                                                                   Bucurescî.
                                                                  cualitatea cea mai bună numai tufan şi fag lăiat şi adus la domioiliO ou 75 FR. STENJETTTTIL,
la magasia de lemne a lui Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor Comănijile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia.
Locot.-Colonel D. Pappasoglu.
                                                          A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                              ji se afiă de ventjare
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                            LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                   A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                   de
                                                          DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n.
Un Piano bineî?&rijit'e,>te,pen-
vemjare.
Weiss.
                                                                                                                                                                                              trn plecare , eftin de Adresau la Tipographia Thiel &
>©<
                                                                                                 E8P08IT 8TRADA EPISCOPIEI No, 4
                                                               LA .STBDQORILE NEGRU*
                                                          OCAS IU NE RARĂ
VINURI NATURALE
                                                            VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI
XKT FLACOANE SX CU OCAUA
                                                          ca preţuri fdrte reduse şi neauzite pânS acum
                                                         INDIGENE ALBE ŞI NEGRE
                   De DAIu Mare I EăyicaU
                   Mischet   I   Negru VSrtos
                   Raijechie    | TftmSi6ii
           VINURI STREINE
                                                                 en gros şi en detail
           I De Rhin il Malaga  I Cherry
           iii » Ungaria ||; Madera | Muscal Lunel
                                                 Nu pdte concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi niol In coea ce privesce preţul lor.
                                                                                                  NB, Liqueururl, Diferita Cognaourl vieux şi fin Champagne, Ţuioi veohe naturali fi
De Cotnari , Drăgăşanl . Odobeşll
De Champagne » Bordeaux
Unt*ds-!emn de Toscana.
7SAL. THEODORESCXJ.
              OPERILE MUSICALE
                      imprimate în ediţiunea ndstră
    THIEL <5c WEISS, TYPOQRAFJ
                     Strada Lipscani, palatul ,Dacia.*
                                                              FR. C.
CONSTANTINE0CO D., Soavenir de Zixin, Valse pour pianoforte... 2 —
CARLSON C., C^uatre morceaux Roumains, pour pianoforte........ 2 —
t LECHTENMCHER A., Mama lui Ştefan, pentru o voce şi piano... 1  50
GEORGESCC TH.f Douâ suspine, rom. pentru o voce cu piano...... i 40
      n      » Spune, rom. naţională, pentru o vece cu piano... I 40
KRATUCHWIL A. K.. Hora, Vi^ţa Romăniel p^otra piano........... 1 40
MEDEK J. W., România, Quadrille de Conoort pentru piano....... 4 —
MOSKJESCO G., Rănduiala cununiei pentr i piano............... 5   _
STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fflr Singst. undGlavierb,. 2 _
    »   . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb. ...... 1 60
    »   , op. 4- Grande Etude pour pianoforte ........................ I 50
    B   m op. 17. Hora. Mari6ra pentru pianoforte............. \         20
    .   » op. 18. Durerea ml este mare, Valee brii. pentru piaoo. 2      _
    .  , up. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano.. . 2  —
    »   » La Favorite, Schottisch pour piano.......................... j 35
    >   » Iţik-Polka pentru piano..................................... j _
    >   , op. 20. Apele de la VăcărescI, Schottsich pour piano... 1      50 m
VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ..................... 2 —    X
       Tdte aceste se vând cu rabat de 25*/«.                          Ş
                                                                                                                                                                                                      imhmI
 PATURI DE LAGAR
                                               PATURI, SISTEM FRAlxCES
<
1
                                                                         FORTE IMPORTANT
                                                                                pentru
POSESORII DE MAŞINE CU ABURI
  ULEI DE MAŞINE
de calitatea cea mai bună şi cn preţul forte eftin, se gâseece fa depou la mine, Strada Germană, Hotel Concordia None.
  007—5.         Philip Blrman
                                                                   DROnOJOWSKI
                                                                        profe*or de limba
FRANCESĂ, GERMANĂ ŞI ITALIANĂ
  Teoria tot de o dată aplicata la practicS. prin scrîs şi prin o conversaţiane gradatS, Esecuteijă yi tot feln! de compunere, tra* dncţinni yi frnm6se prescrieri. Strada Şelar! No. 9, alătur! cu hotel Fieschî, în cnrte a mâna stângă în colţ. 608— 6.
PATURI SIMPLE
; PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT
i mr%i fauteuil. s* scaunu
4 A se adresa la D-nii AD0LF DEUTSCH , Magazie de tapete şi 1 H. K0NICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdiel.
                                                                                  ANUNCIt
Călătorii la Braşov pot afla la institutul
                                                                           Băilor de abnrl de acolo, în dosu gimnasinliil român,
locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum şi grajduri de cai şi şopron pentru trăsuri, cn preţuri forte moderate.
                                                                             Direcţiunea băilor de aburi din Brafoo.
Băile din Zaizon!
   Plăcutele băi de la Zaizon se află intr'o vale îuguetă a munţilor, unde sublimita tea seriâsă a Carpaţilor se uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aerul pnr şi Bănătos şi cu fântânile sale minerale, cari afl puţine rivale peste tot globnl: Fon-tftna de Iod, fârteplâcntă la bent; Isrornl fântânei Ini Ludovic, cât se pâte de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic cari de 35 de ani a fi dat cele mai nne merose resnltate escelente de cură. Ele afi îmbrăcat aatăiji toaleta lor cea mai nimerită pentrn a priimi cn demnitate pe âepeţii săi! Atât la isvârele de bănt cât şi la scaldele reci şi calde s’aB făcut din nofi reparaţinni, şi snb-semnatnl are onâre a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, nnde de signr va fi intrn t6te mulţumit. — InformaţiunI mai de aprâpe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucurescî.
Zaizon lîugă Braşov. J. LATZIN,
                                                                                                                                                                                                             arendaşul băilor din Zaizon.
O prăvălie de circiumă
cu cmc! camere yi pivniţă mare pentru 60 buţî, este dn închiriat de IftSf. Dimitrie viitor, Calea Văcăreşti No. 57 (Jicniţfi). Doritorii se pot adresa la snb-semnatul proprietar acolo îu orî-ce oră.
     00*1—2.        Gr. Gitlăşescu.
Moşia Comani,
Răşiniţa, Ghimpaţi etc. din Judeţul Oltu plasa Şerbăneştî, ca 2000 pogâne, Case şi Magasii, Hau, Pod pe ecripete pe Oltu, Mori cu chirie, două Vii etc. sunt de vân-< are iu total şi in parte; a se adresa la proprietară, Strada Târgovişti No. 49. Bucureşti.               598—1.
Se caută nn piano de
                                                                                                                                      fipllll'îfll' P® timp de 3 luni cu ^*'-1**®X lo-li preţiî de 36 franci. A se adresa la administraţia ijiamlui .Timpul1.
ieopold
Stern, comp°8itenr-
       _                     pentru înles-
nirea onor. săi clienţi precum şi lâ amatori, a deschis un curs de Piano săra de lâ 6 penă Ia 8, cu preciB fârte moderat, Calea Moşilor No. 40.
Proprietatea Stănislă-
TTTicf î districtul Oltul, se Arende<}ă '       de sub-semnatul de acum pentru
anul viitor 1878. Doritori! se vor înţălege
direct cu mine. 602 — 1.
Cezlano.
Moşia Umbrâreştia^a
TecuciO şi Covnrlniă în futendere de peste 3,600 fălci, şi Moşia Oroftiana din Jode-ţul Dorohoifi in întindere de 800 fălci, să veod de veci, doritorii bine-voescă a adresa la D-nii fraţi Saţu in Iaşi.
                                                                                                                                                603- 5.
Un profesor
             din Germania de Nord, care a absol-vat academia ae oferă a preda
  EECTIEMI
în următdrele sciinţe :
  Desemn fi pictură, geometria, matematica yi îngenere t<5te aciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în fcdlele superiore. Afară de aceste va putea da lec-ţiunl de piano, de limba francesă yi englesă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, la Tipografia Thiel A Weiss.
De arendat, £
Ore de Bucurescî cu întindere de peste 2,500 pogone de arătură, fTineţă yi pădure, în care pot păşuna vite. Doritori! se vor adresa la D-nu N. I. Lahovary, No. 28, Calea Mogoş6ie!.       GOI —1.
                                                                            Harta Câmpului de Res* boiu în Reliev
                                                                               de ROBERT MEINHARDT, 1877
mea. 1: 15,000. Preţul , 1 exemplar 50
Pfeunig. — 100 ex. 20 măre! imperiale germane.— 1000 ex. 150 ni. — 5000 ex. 600 m.— 10,000 ex. 1000 măre!.
  Acdată hartă se p6te recomanda ca una din cele ma! exacte hărţ! despre ţBrile din Orient şi îndeosebi despre România.
0 MORA TRANSPORTABILA £
tile, cu locomobilă şi cele-l-alta unelte, bună de aplicat pentrn trebuinţele oştiri este gata, şi de vânijare la fabrica
                C. SIEBRECHT
                                                                                                                                                            Bucurescî Calea Moşilor No. 11.
   Tu editura lub-semnaţilor a eşit de tub presă:
   LTNTERPRETE UIMIRE
                                                                                               EN ORIENT.
   On vocabular de buzunar In 4 limbi adiefi:
BONANO - FRANCISD-BOSD-TURCU
in care se vor afla limbele rusă şi turcă tot cu litere latine ast-fel compus, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine dnpă regulă. Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la convereaţiuni zilnice.
   Preţul nani exemplar de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani.
   Acest nvragiS e o prelucrare a acelni , L’interprâte militaire en Orieut* care a dobândit la 1854 cn ocasia resbelnlni ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul serviciă care Ta făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi stranii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cn acest vocabular, mai cn seamă în privinţa limbai tnree, care are destnle dificultăţi in scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine.         Cn stimă
                                                                                          E. Graeve cr Comp. Podn Mogoşoai No. 40.
                                                                                  TEATRUL DE VARĂ
GR ADINA OT7IOHARD
                                                                               Ast&ţjl fi !n âe-care fli spectacole
  ROMANE. FfiANCKSE SI GERMANE
Compania dramatică dirigialA ţi cu caneurtul arti*h£
                                                                                   al D-lui M. PASCAL 7
                                                                                                                                                              F A B R I C A~
  CHARTIE MECEANIGA
                                                                                         4s la
                                                                               ZARNESCI, LANGA BRAŞOV
PJ°d°ce chârtiă de tipar in diverHH calităţi in formate de cele mal mar! uHitat^ pentru    ^ 80 adresa la direcţiunea
numite! fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402.
LECr[HL\I PARTICOLARE
de
                                    MATEMATICI C. Brailoiu, fiul
                                       47 Strada Scaun/U 47.
(8.
                                                                                                                                                                                                            care cunâsce bino şi a practicat mai mnlţi ani stadiale programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare.
   A să adresa la admenistraţinnea acestui ijiar, Palatul ,Dacia‘.
     Â eşit de sub Lito^rsâe:
CHARTA RESBELULUI
                                                                                    in limba ftomânâ lucrată in 6 culori, fie care sta In deosebită culâre cu deşlugirile lor
                                                                                      de vindere (i tite Librăriile cu pr^ul de
                                                                                          60 BANI ESKMPLARLL
                                                                                    D*nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a ■e adresa la Librăria Comercială a lui
                                                                                       ELIA GRASSIANU C-nie
                                                                                          Strada Şelari No. 10 Bucurescî
                                                                                    înaintând yi costul pentru câte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus aii rabatul de 20 Ia sută.
De Închiriat, tST"
Strada Model No. Hotelului d’Orient.
8, in dosul
 LE8 TENTES ET LES LITS
                            F'A.BRIQUE
îmi. LiTTnyn^-isriNr
Rue Germaine No. 19
BUCAREST
                                               S 8 K A » % CAROm m"- H
                                                               ,LA ST^DA ALBĂ1
                                                        A VIS IMPORTANT
                                                             Inlliil f rfhumitul Magasia de
  INCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAlfiE SI COPII
                                                                  ■ ub firma
                                                    PHILIPP a-OLIDSTEIlSr
                                                                ,LA 8T£UA ALBA*
1      Strada Carol I No. 5, (Cartea veche) vii-ă-vis de Sigismnnd Pragfr.
% Sosindu ml de curând din cele mal renupiite fabrice eiistente din străinătate, ou care m itafi In relaţîunl intime de mulţi ani, Oh mare asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele ^ oele mal moderne ţi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame*. Poloneae ou 1 nasturi In tdte formele, Sandale, Pantofi, aoh; pentru Bărbaţi ; Ghete de vacs, Maroquin, Â Maroquin salon, Pantofi |i tot oe se atinge de încălţăminte bărbătescl. asemenea pentru A Copil tdfce felurile de ghete ou nasturi, elastio |i altele, v§ rog a v6 convinge de adever M Aodstă magasie este ana din cele mal vechie din Capitală, oare şl a eăytigat o reputaţiune 4 de cele mal frumGie pentru soliditatea yi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că 41 in viitor voia fi ^ onorat cu Clientela D-vdstră. PHIL1PP GOLDSTEIN,
^ Strada Carol î No. 5, (Curtea Veobe) vis-a-vis de Sigismund Prager >La Sl^na albă.*

LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                    PALATUL ,DACIA.*
                                                                                                                                                                                            şi la tâte librăriile din ^erâ
                            se afiă de vânzare :
METODA DE CURA NATURALA
                                                                                                       drept cdătrast la
                                                                                            VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                             Singura yi sigura paiâ contra morţel premature yi lângciirel cronice de
                                                                                                      Aug. Wilh. Kfinig.
                                                                                                  PR Eţ OL * LSI NUOI.
    REGULILE
  CT£ TREBUE PApiTE
                                                                       pentru a
AJOHGE Li 0 BATRAHETA IHAIHTiTA
    PBSJUL so centiu.
otxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
S              GtTFTTHBB X
e          a la VILLE DE BROXELES  X
X Podul Jtogoş6l*î No. 18 rls - â - vis do Consulatul Rus*a«f yţ
V Recomanda maga*inul «efl asortat In tot-d a-una f6rte bine cn ruftriâ de b&rbaţt yi de Jţ dame, gulere, monchete, batiste ae Mno, olandă yi mătată, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, ^ flanele fine (crăpe de santo) camisOne, gToyktte, broderie dantele, cravate de bărbaţi şt femei In celemalD0^ forme şi culori, ambrele d® i6re yţ de pl6ie eto. etc. Atrăgilna tot JC
G de-o-dată atebţiunea onor. Clientele oă din eauta crisel am redus fdrte mult preţurile- ^
exxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxj
Tipografia Thiel t Wtfiaa, Palatul .Daoia*.