Nr. 177. JUOI 4 August. ANDL II - 1877. ABON AMENTBLE m’~mx rp T T\ /T TDTTT —. i îiviirU Ju Linia de 80 litere petit, pagina IV, 80 bani. . Pe pagina \W, & *>anl, pe pagini II, 2 \%\ noi. Reclame 2 lei noi linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un numfir In Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Halatul „Dania". AisrxjisrciTJR.x 8e prlimeic tn «trainfttate: La D-nilea lîaat-Itein A Vogi* In Vie:,na, WaI6*ohgauie 10 A. Oppeiik in Vienna, Stubenhastei 2; Rodol Mo*** In Vienna , SrilcrstAtte 2 ; Vinecn* Hrdicka in Vienna, Tcinfal Intrau* 17; rhitipp [JU* in Vienna, EachenbachganaB 11; L. Ix*nS & Comp. in Pejta şi flame Imffite-Bullier £ Comp. în Parii. Berilor! ne francate no ie primesc. Articolele nopublicate ae vor arde. Un numfir In Districte 15 bani. Cursul de llnanrescl, 2 Augmt Oblig. Rurale........ 82a/* 821f% , Domeniile . . . 76*/* 76>/i Credit funciar rural . , 73'/4 78l/t , * urban „ 61 Impr. municipal al Capit. 73 Oblig. Penii!.......116 — Oblig. Dacia........ 200 — , Romania .... 45 — Impr. municipal ou premii 19 — Renta KomAnA........... — — Pari» 3 Iun!........ 9925 9925 Londra > ......... 251212 25I21/* Viena * .... 122 '/a — Berlin „ 122'A — Curtai de Tleoa, 14 Auguat Metalic*.......................63 10 Naţionale..................... 66 70 Renta In aur.................. 74 75 Lnee.........................111 25 Acţiunile bAncel..............818 — Creditur!.................... 175 90 London........................120 60 Obligaţiun! rurale angare . . 75 — » temeşvar .... 74 50 » tranailvane ... 74 — Argint In m&rfurl............. 105 25 Ducatul......................... 5 74 Napoleonul...................... 9 71 Marc 100........................59 3c Contai de Berlin, 14 Augu»t Actiun. Cftilor ferate romine . j5 60 Obligaţi unite române 8%. . 52 90 PrioritAţile C. fer. rom. 80/0 51 — împrumutul Oppenheim ... 85 25 Napoleonul.....................16 3l Viena, termen lung ..... — — Pani t scurt . . , . 81 H5 Caiendaral «Jilel Juol 4 (16 Auguat). Patronul <}ilei: Sf. Martir! din Efei. Răsăritul sfirelul : 5 ore 5 min. Apusul sdrelul : 7 ore 2 min. Faaele lunel : LunA NouA. ‘ PLECAREA TRENURILOR Bac are aci — SacAra Bucursscl .... 8.15n 10.--- A Ploe«cl . . 9.5o n l-J.Os ] Br&il*..... Teouoifl..... Roman . 9.05 d 4.54 Ş Suctiva, «osire . . 12.03 j a.55 n Bncnresc! -TerolorOfa Bacnre«cl . . . 8.-4 6.05 n Pitejtl . . . . 11.21 d 10.15 n Slatina..... . e . 2.-Î Cr&ioTm..... . 4.17 d Vârcioroxa, sosire . . . 9.01 n SaoATa—Hncnrencl Suc^va . . 5.11 rj 8.46 c Roman..... 8.45 a 1210 Tecuci £1 . . . , 11.30 n 5.10. BrAila .... 3i)8 o 8.10d 8.68 Ploesc! .... 7.12 d 2.45 Bucureic!, sosire 8.30 j 4.30 TercloreTft---BncnreacI Vflrciorosa . . . . . . 6.45 Cratora . . , , . . . 11.44 Slatina . . . - - - 1AI Piteşti ..... . . . 4.42 7.15 Bucurase!, sosire . . . 7.40 11.20 Hnc nreac I—ti larg la Bucarescl................9.15 d 6.05 n Giurgiu, sosire.........11.35 <] 8.27 n Glorgln— Baca rosei Giurgid..................7.26 J 4,55 J Bucarescl, loiire .... 9.48 7.17 n Galaţi —Il&rbONl Oalaţ!............1.20 n 8.25 4 7.30 .J Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— «J 8.05 n Bărboşi—Galaţi Bărboşi............2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, sosire . . . 8,30 n 7.— n 8. SUIRI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. St-PeterHburg, 10 August. Se comunică oficial din Alexandropol de la fl August următoarele : Corpul turcesc, ce stă în faţa cu coloana generalului Ter-goka9off s'a concentrat ţi a luat la 5 August ofensiva pe întreaga linie, ce începe de la Finghil fi se întinde până la trecătoare» de caravane. Cete de buşi-buzocl şi Kurzi, sprijinite de şase batalioane, eşind din satele lor» fi Knndsiaha, a fi respins pichetele ruseşti care s'afi apărat ziua întreagă. ''Turcit aii ocapat posiţionile de la Alikatş^k şi a fi încercat & strebate tn satul Chuîfaine, dar aii fost respinşi de către dragon!. Ruşii afi perdnt 4 ofiţeri morţî şi 2 ofiţeri şi 13 soldaţi răniţi. Turcii aii lăsat în urma lor 20 morţi. Corpul turcesc se concentrează spre Anikotşaw. Trupele lui Tergukasoff, care afi fost întărite prin o coloana venită din centra, ae concentrează la Igdjr. După ştirile sosite aici, Dervij-Paşa a plecat din Zichidsire cu patra batalioane spre nord. Constanţiqopol, 10 August- Ismail Paşa anunţă de la 0 August, că reluând posiţiunile de la MaBsan, turcii afi trecut graniţele şi afi înaintat la depărtare de doă ceasnrî pe teritoriul rusesc. Loudra, 10 August. Tn camera comunelor Monk întreabă dacă guvernul priveşte ocuparea trecătoare a Const&ntinopolulul de către trupele ruseşti ca nu fapt atât de incompatibil cu interesele Englitereî, in câi el ar trebui să rupă legăturile de amicie ce există între Englitera şi Roşia. Northaote crede că este dator a nu respunde la această întrebare. In urmă Monk declară ca încă in şedinţa de astăzi va pune această îutrebare sub alta formă. Lomlro, 11 August. ModW a ficat iacă odată întrebare relativ la ocuparea Constantinopoluluî prin trupele roşeşti. Korster a declarat, că corifeii oposiţiunel afi hotărit a nu discuta asupra acestei Gestiuni serioase ; eî un ar fi luat insă această hotărire, dacă din depeşele comunicate de curând şi din decla-raţinnea guvernului de a observa cea mal Btrictă neutralitate nu s’ar fi încredinţat, că guvernul nu va face nimie.ee ar putea c°mplica ţara intr’an rSsboifi. Guvernul nu poate respunde la întrebarea lui Monk. Ar fi ia adevăr o călcare a neutralităţii. St. Petresbarg. M August. Despre noul atac, ce se pretinde că ruşii ar fi făcut asupra Plevnel, nu a sosit aici nici o ştire. ComttaatlMpol, 11 August. In cercurile diplomatice de aci, ae crede, că Engliter» chiar şi după declararea de res-boî a Greciei va remănea neutrală şi Hota Bnglt/.ei™că va tot in Beeica-Bai, O parte a trupelor lui Soleiman-Psşa a trecut prin stremtorile de la Selintno-Aarka, Bpre a înainta prin Bebrova spTeTfcrnova. CoHtsntlnopole, li August. Ce» mal mare parte a trupelor ce w întorc din Cenkat debarcheară la Varna. Mo-tivnl retragere! turcilor din CaukiH e cu deosebire neînţelegere» între deosebitele se- minţii muhamedane, in urma căria operaţiunea era foarte grea. Comitautlnepol, 11 August. Soleiman-Paşa comunică următoarele: Un detaşament turcesc fâcend recunoaşteri de la Hrtin-Bogaz până la intrarea atremto-rilor, a dat de o ceată de cazaci şi bulgari, care h’hA retrăi. Prieonieriî ar fi spus că ruşii ee retrag spre TSrnova. Berlin, 11 Augmt. «Nordd. Allg, Ztng.> declară că ştirile privitoare la Serbia snnt lipsite de temei. De curând cestiunea reelaţirii terenului de operaţiuni până în Sârbi» nu a fost pusă din nici o parte. împăratul Alexandru ţi-ind seamă de interesele Austriei, încă de la începutul reaboiulul a refusat idea de a face pe Serbia să participe la râsboî. Şi se crede că până acum cuartierul general nu şi-a schimbat vederile relativ laSerbia. Pretinsele pregătiri de resbol aleSârbiel se exagerează cu tendenţă; situaţiunea armatei ruseşti de loc nu e ast-fel, ca ee motiveze problematicul ajator al Serbiei, Tocmai atât de puţin probabil e, că Serbia se va expane din proprinl el îndemn. Peste puţin armata rusească va putea lua ofensiva. Porte, 10 Auguat. Mareşalul Mac Mahou va pleca la 16 August. Londra, II Auguat. Lordul Derby, reapunzead la interpela-ţiunea loî Colcheater, declară că e lipsită de ori şi ce temei ştirea reBpândită de către ziarele din streinătate, că cum-va politica guvernului englezesc ar consista în a aştepta momentul disoluţiunei imperiului otoman, spre a participa la împărţeală. Belgrad, 11 Augavt. Ministrul de externe, RUtici va pleca mâine la Viena şi Berlin. In cercurile oficiale se pretinde că el pleacă la bău Comandantul divisiunel din Belgrad a ordonat tuturor eub-comandanţilor a eta gata de plecare. ConstontlnopoL 11 August. Se asigură că ruşii afi înaintat în mal multe detaşamente spre Şunila şi Kasgrad. 2000 ruşi ca şapte tannrî afi atacat po-eiţianile turcilor de In Ynlak nu departe de 0*man Bazar, dar afi fost respinşi. Guvernul engleseec a însărcinat pe ambasadorul Layard a transporta pe englezii strîmtoraţî în ţara lor. I Biela, 11 August. Pansa în operaţiuni va dura opt pâuă la zece zile, ba poate chiar mal mult. Ruşii aşteaptă întăriri mari. Acestea consistă din trei întreg! corpuri de armată, de şi trupele nu Tor opera împărţite în corpuri deosebite Zi pe zi trece cita o divisinne Dunărea. Corpul al treilea va sosi în şapte zile la Galaţi; o parte din gardele imperiale a trecut prin BucoreştI de şi ruşii nu afi suferit bătăile, de care se vorbeşte prin ziare, eî afi renunţat la compania de peste balcani şi »fi retras toate trupele, oca ând nam»I striintorile bAlcanilor. Kafit sunt pregătiţi pentru eventualitatea, daca m-boiul na n’ar pntea încheia in annl aceata |i ae vorbeţte aici deapra cartierul de iarnă al '[arului, care ar fi in Bucureftl. Marele Dace Nicolae eate in Bolgărent, Prinţnl ereditar în Cerovce, iar marele Dnce V1j-dimir ia Kadikioi. Spre apus rn|iî ocnpă linia Nicopoli-Unlgărenl-Paradim; avant- gardele ae înţelege snnt mal înaintate. Spre orieut eî ocnpă linia rîulnîLom până la Dunăre. Spirital trupelor e excelent. O-fensivn turcilor e prea puţin probabilă, de oare ce rafii snnt destnl de tari pentrn defensivă. S1CRI TELEGRAFICE ale .timpului* (Agenţia Havan). — Servigiul de la 14 August, 4 ore seara — Londra, 14 August. Scirî noi dfi Beamă despre măcelurile ce creştinii afi suferit diu partea Turcilor la Eui-Zagra şi in districtul Cirpan. După plecarea Ruşilor, Turcii începură un măcel groaznic. Măcelăriră maî multe mii de creştini, arseră 6 sate», 30 biserici, 500 scoale şi Bpitale împreună cu toţi răniţii bulgari şi ruşi rămaşi prin satele învecinate cu dramtnl de fier între Kermenli şi Eui-Zaghra. D’abia 50 Bulgari afi reuşit să scape cn viaţa. Mulţi negustori notabili tarei afi luat parte la măcel. — Serviciul do la 14 August, 9 oro ioara. — Flladolfla, 13 Auguat. Legaţiunea otomană din Vashington des-minte scirile relative a înrolările pentru Turcia, despre cari a’a spus că s’ar fi făcând la Nevv-York. Londra, 14 Auguat. O scrisoare din Constantinopoî spune că un împrumut de 2,500,000 livre ster-liuge B’a încheiat la Londra de guvernul turc, care deliberează în momeDtele de faţă asupra oportunităţii de a face o noă emisiune de caimele «(hârtie-monedă).* Viena, 13 August. Egiptenii, sub ordinile prinţului IIeşean afi început sâmbătă mişcarea ofensivă din Varna iu direcţiunea zidului lut Tra-jan. Torcii ’şî propun a ataca Kiustenge; nu aşteaptă pentrn aceasta de cât sosirea flotei lui Hobart-paşa care aduce oştirile din Sukam-kale. Ultime solii pe pugimi 111-u BOCORESCI l ADGUST Pausii de pe câmpul de r68boiCi se prelungesce. Turcii nu cutează să facă nici o mişcare, iar Ruşii cu căt mal tarzid vor a eşi din reserva defensivă, cu atăt mat de sigur vor isbândi. Aceasta o simt şi Turcit şi se opintesc spre a grăbi acţiunea decisivă. Din mar multe părţi ne vine ştirea, că o parte din trupele lui Soleiman Paşa ar fi trecut prin striintorile de Slivno şi ar înainta spre Tărnova. De şi ştirea pare puţin probabilă, este cu putinţă ca avant-gardele turcescl să fi străbătut prin Balcani, de oare-ce trupele rusescl nu pot avea nici un interes de a ţinea tonte trecători le, ci se mărginesc a-şl asigura posiţiunl tari şi cele mal practicabile. Chiar dacă aft trecut Insă unele detaşamente mal inid. Întrebare e, dacă tot pe acea cale vor mal putea trece In-tr'un timp destul de scurt alte detaşamente mal mari şi chiar corpul întreg al lui Soleiman-Paşa. Vorba e, dacă in termen de cel mult cinci zile, Soleiman Paşa va putea să treacă, să respingă pe Ruşi de la T&rnova şi să restabilească comunicaţiunea intre Osman Paşa şi Mehmet Aii. Şi pănâ la acest re-sultat, va trebui să mal curgă mult sănge. Chiar din Constantinopoî ni se spune, că Ruşii se retrag din spre strlmtorile din Balcani, şi se concentrează la Tfirnova ; ast-fel Soleiman Paşa va avea a face cu forţe superioare. Şi la proporţiunea, In care nouele intârirl ruseşti trec Dunărea, trupele aşezate In apropriarea Dunărei, inaintează spre BaldanI şi sporesc forţele, cu care Soleiman Paşa ar avea să dea pept. Peste opt zile pe intreaga linie ruşii vor fi atăt de tari, încât vor incepe 6nsâşl-şi ofensiva şi atunci mântuirea Iul Soleiman Paşa nu este decât In retragere spre Balcani. Mehemet-Ali şi Eiub Paşa deasemenea sunt scutiţi din dârât, Situaţia lui Osman Paşa devine Insă de pe o zi pe alta tot mal critică. Iată ce scrie colaboratorul militar al ziarului .Mat. Ztng., din Be-lin relativ la situaţia lui Osman Paşa ; .Atacul asupra Plevnel se va dispune ast-fel, că lovitura principală din punctul de vedere atât strategic cât şi tactic, se va da despre sud, de oare-ce numai din această parte i-se va putea tăia Iul Osman Paşa linia naturală de retragere. Despre rfisârit se va face o simplă denionstraţiune, iară despre nord el va ti împins spre Dunăre. Atacul va trebui să fie o Impresurare din trei părţi.* Fiind ast-fel împresurat, Osman Paşa nu se va mat putea retrage spre Balcani, ci va trebui să caute a se retrage spre Vidin şi^ă se depărteze de restul armatei turcescl. Aceasta In cel mal favoritor cas. E Inse mal probabil că el va fi Inpins spre Dunăre. Prevăzând această eventualitate, se asigură că Osman Paşa a hotărit a se retrage de la Plevna şi a ocupa posiţiunl In apropriarea Balcanilor. Această ştire nu s’a confirmat Încă dar nici nu a fost desminţitâ. In tot caşul situaţia armatei turceşti şi Iu deosebi a Iul Osman Paşa de pe o zi pe alta dnvine tot mal critică, iară situaţia de pe câmpul de răs-boiO In genere tot mal clară. Aceea-şl claritate pare a străbate şi In situaţia politică. Cruzimile, pe care le-ab făptuit Turcii In Bulgaria aă agitat intreaga opinie publică europeană. Ştirele ziarelor pe care unii le primeaţi fără de încredere, s’aă confirmat prin raporturile ataşaţilor militari şi astâijl nimeni nu se mal iudoieşte despre neomenoasa asprime,.cu care Turcii s’aiî aruncat In luptă. Cu încetul chiar şi cel mal botâriţl părtinitori al semilunel s’aă lnstreinat şi astă zi nimeni nu şl mal ridică glasul intru apărarea Turcilor. Declaraţiunile, pe care guvernul englesesc le a făcut Iu parlament, Impresiunile întrevederer dela Tşl, atitudinea ziaristicei europene, in sfârşit tot, ce este de oaraşl care importanţă, ne Încredinţează, că ni meni nu este hotărit a veni lutr’-ajutor imperiului otoman. Lumea le zice: Cum faceţi, aşa vfi fie. DIN AFABA Citim In „Coresp. Pol:* .Ministrul Preşedinte RisticI a declarat astă zi unei persoane, ce stă in relaţiunl cu dânsul, că mili-ţiele nu aă primit ordin de plecare şi că tnobilisarea parţială a armatei nu are alt scop de-cât apărarea graniţelor; Serbia române neutrală. Cu toate aceste atârnă da la evenemen-tele de pe câmpul de râsboiQ şi de la constelaţiunile politicei europene Intru cftt va observa şi pe mal departe atitudinea reservatâ de până acum. Rusia de loc nu are lutenţi-unea de a se folosi de teritoriul sârbesc pentru operaţiunile sale. In urmă RisticI a dat expresie părere! de răd cu care vede 'că ziarele din streinâtate, comunică ştirile despre pretinsa inobilisare generală a armatei sârbeşti. Const.iutinopolul mereiî se deşartă. Zi pe zi se ivesc ştiri despre pregătirile, ce fac Turcii spre a se arunca asupra creştinilor şi zi pe zi pleacă supuşi streiol şi cbiar şi creştini şupuşl otomani spe a căuta adăpost In vre-o-altâ parte a lumii. Vaporul frances, care a plecat cu posta dela 10 August, a transportat peste una mie de bărbaţi, femei şi copil, ce s ud refugiat inră din vreme. -Agenţia ILavae, ne trUmite umilitoare» coreapondiuţă ce 'I a'a adresat!» din cnat-tieral geueral rusesc : .Corespondentul Dostrn pelângS cuartie-ral general ne adresează următoarea telegramă care ne anunţă că rănile sale nu snu t atât de grave pe cât ne făcuse să credem primele soiri. Pe lângă aceasta, lectori! vor găsi mal la vale o povestire complectă despre cursa a cărei victimă era aproape să fie. -Mă întorceam Marţi seara (lin eăletoria ce făcusem laZimnicea undu dedesem nisce depeş!, şi traversam insnla cea mare care desparte podurile de pe Dunăre când, pe la nonă ore ful ntacnt de un individ cure me isbi cn ciomagul, imî fâcn două răni la cap şi la nmer, mă trânti jos şi 'ml nul- T I M PU L piu gara cu nisip. D. Anutole de Muţi-norv, ofiţer de marinS care comanda postul cel mal apropiat, auzi ţipetele mele, alergă în ajutora’ml cu marinarii s3î fi scăpă. »Prinm cele d’ântâiil îngrijiri de la un chirurg de marină fi ful transportat Ia ambulanţa de la Zimnicea dirigeată de principesa Şttkovskoi. Mi se oferi nn cort şi un tratament special. Refusaiîl acestea, găsind minunat regimul celor-l’alţi răniţi cari snnt, ca şi mine, objectnl îngrijilor Celor mal devotate fi mal luminate. Principesa Sklifasovski face ea insăfî operaţiunile principale de pansament. Rănile mele nu sunt grave, şi mg voiţi însănătoşi în-tr’o săptămână safl doă. *Este absolntamente ueesact, după cum povestesc mulţi, că mai mulţi soldaţi ar fi fost complicii acestei agresiuui. Afirm în mod formal că individul care m’a atacat era singur. ,Iu cursul acestor din nrmă două Ioni am avnt de8tnlă ocasiune ca să cunosc sim-ţimSntele de disciplină, de umanitate şi chiar de generozitate care domnesc în armata rusescă, pentru a nu sci că acest nenorocit n’ar fi putot nicî-o-dată să găs^scă nu singur complice in rândurile sale. EPISODE DIN RESBELUL ItUSO-TURC. Mal multe ziare ab vorbit, unele mal mult, altele mal puţin despre faptul petrecut pe Marea-Neagrâ cu vaporul rus „Vesta.* Nu putem pre-sinta mal bine acest episod isolat al flotelor beligerante, de cât publicând raportul comandantului suprem al flotei şi porturilor de pe Marea-Neagrâ, trimis ministrului de Marină. Eatâ acest raport de amănunte: .Cu sentimentul celei mal profunde recunosciuţe către a tot Puternicul care a scăpat vaporul .Vesta* şi echipapiul săb In lupta nepotrivită cu un puternic cuirasat vrăjmaş, vfi adresez Escelenţel-Voastre copie după raportul comandantului acestei nâvl căpitanul, Locotenent Boranof, care vâ face cunoscut toate amănuntele acestei glorioase lupte de cinci ore, isteţimea, curagiul şi energia de care ab dat probe In această împrejurare, de la comandant şi până la cel din urmă marinar. — Onoarea numelui rusesc şi a flotei noastre a fost susţinută cu fală. Inimicul, care e un bastiment blindat, inarmat cu o artileria puternică. şi mişoându se cu o iuţeală superioară, a fost constrâns a lua fuga cu ruşine înaintea unul slab vapor de fier, al căruia armament nu consta de cât In mortiere de 6 degete şi In tunuri de 9 livre, dar care era tare prin eroismul comandatului sftb şi a oficerilor şi echipagiulul săb. Victoria a fost desăvârşită şi istoria navală va inscrie In analele sale această măreaţă isbândâ, pe care o va pune In acelaş rând cu brikul „Mercur.* Escelenţa Voastră scie prin telegramele ce i-am adresat, că, după Înarmarea vnporulul .Vesta*, transformat numai In doâ săptămâni din-tr’o navă de comercib Intr'un bastiment de resboib, am trimis’o la divisia Penderekli, ca să poată deschide drumul comandantului, sub-oficerilor şi echipagiulul de a face mal multe cercări, de a protege aparatele Davidoff şi In general de a studia nava şi forţa sa. „Vesta* In urmă a reintrat In Odesa şi după ce şl-a luat proviziă de cărbuni, a plecat sub ordinile mele la 10 Iulie, pentru a face o crucişare pe ţermul Rumeliel. La 11 corent, la 35 mile de Kius-tenge, dete peste un bastiment turcesc cuirasat,cu douâcatarte. „Vesta* s’a apropiat până la bateria tunului, trimise cuirasatulul mal multe lovituri de tunuri din partea din nainte şi Începu lupta manevrând ast-fel In cât n nu-şl presenta flancul inimicului, a'l ţine mcreb înapoi şi a trage din cele trei mortiere de pe urmă şi dintr'un tun de 9 livre. Căpitanul Boranof credea că poate merge mal iute de cât inimicul, dar acâstă prevedere nu se realisâ. Nava tur- cească era unul din cele mal repezi cuirasate ale flotei turceşti şi de la începutul acţiunii, iuţeala el a Întrecut pe a micului nostru vapor „Vesta.* In aceste condiţiunl, căpitanul Boranof a trebuit să întrebuinţeze tdtâ isteţimea ca să evite lovitura inimicului şi fiind-câ tirul bastimentului turcesc, regulat cu un instrument de sticlă, era de o mare ţintire şi-'l făcea mare râd, se hotărî a se apropia de vrăjmaş, şi dacă acesta s’ar cerca să scape, sâ-1 lovească cu lăncile cu torpile , cu care „Vesta" era înarmată. Rana mortală a ofi cerului de torpile, locotenentul Mi-hael Pereleshin , 1 Impedicâ de a săvârşi această cutezătoare manoperă. Lupta continuă apoi la distanţă mică şi inimicul acoperi vaporul cu gloanţe şi mitralii. „Vesta* respunse cu lovitură la lovitură şi-şi perdu cel doi oficerl de artileria, cariaţi fost înlocuiţi in funcţiunile lor cu locotenenţii Krotkof şi Kojdestvensky. Locotenentul Krotkof căpătă 1 7 răni; Locotenentul ti Rojdestvensky hotărî sfârşitul luptei printr’o lovitură bine nemeritâ. O bombă trasă de dânsul căzu In casema-ta blindată a inimicului şi pocni drept In gura tunului celui mare, care a fost foarte greb lovit, căci Turcii Încetară atunci de a mal trage din pupă — unde se afla tunul — şi Încercară a întoarce vaporul pentru ca să poată trage de la proră. Silinţele fiind zadarnice, se retrase puţin câte puţin şi dispâru In orizont. Mari bastimente turceşti se arâtab In depărtare, şi fiind-eă nu se scia însemnătatea stricăciunilor făcute de „Vesta* căpitanul se opri. Un foc isbueni in vapor ; se aprinsese partea unde era camera bombelor şi desastrul era să fie mare, dară „Vesta* fu mântuită de primul sâb oficer, Vladimir Perelesrhin şi ofireril ce l Insoţeb. Eroismul cu care s’ab luptat oficeril şi echipagiul nu vi’l pot Îndestul descrie, socotesc că trebue să vă cer crucea „St. George* pentru mal mulţi din aceşti oficerl. General Urlet», şeful comandant al AM el şi portorilor de p« Marea Neagră. .Corespondance genârale autri-chienne* primesce următoarele din Constantinopol: Noul comandant suprem al armatei de la Dunăre, Mehe-met-Ali-Paşa este Încărcat de favorl de către Sultan, care i-a făcut nu numai bogate daruri de arme şi de cal de rasă, dar l’a Investit Încă şi cu puteri fdrte Întinse. Mehemet-Ali este autorisat a face Înaintări până la general de divizie inclusiv, a conferi decoraţii până la clasa 2-a din ordinul Megidie; pe lângă acestea are dreptul de moarte asupra acelora ce s’ar abate de la datoriele lor. Mehemet-Ali-Paşa a primit asemenea ordine relative la pedeapsa ce trebuie dată lui Mehemed-Hamdi Paşa, care, Însărcinat cu apărarea Şiştovulul n’a dat ajutor unul batalion espus pe rlpele Dunării la focul Ruşilor, pe câtă vreme avea sub comanda sa forţe Indestulâtdre ca să respingă pe năvălitori. Hagi-Selim-Paşa, comandantul flotilei de pe Dunăre, a fost chemat la Canstantinopol, ande are să ’şl dea seamă Înaintea unul consiliu de râs-boib de neacţiUnea sa pe când sâ construia podul ce Ruşii ab aruncat pe Dunăre. „Wi«ner Tagblatt* publică următoarele din Târnova : „Un fugar venit la 28 Iulie din Lovcia a dat scirl de o măcelărire groaznică făcută In ajun, de oştirile sosite din Sofia şi cari se compun din 6 batalioane de infanteria şi doâ regimente de cavalerie. Tot oraşul Lovcia a re«unat de ţipetele date de femeile şi copiii ce se martirisab. După fugirea Turcilor din Eni-Zaghra, populaţiunea musulmană n predat armele Ruşilor, care intrau In această localitate şi după luarea armelor, nimenea n’a avut să se plângă de cea mal mică rea tratare. Dar la plecarea Ruşilor şi la reîn- toarcerea garnisonel turceşti, toţi creştinii ab fost măcelăriţi snb îngropaţi de vil Aceleaşi grozăvii s ini făcut şi prin satele vecine.* Corespondentul turcofilulu! „Krol-nisclie Zeitung* scrie următoarele din Kazanllk : „Oficerl ruşi mi-ab povestit fapte de cruzimi şi atrocităţi do necrezut comise de turci asupra rftniţilor fără apârare. Trebue sâ crez cft aceste fapte sunt cu desăvârşire adevârate pentru că corespondenţi imparţiali c-arl nb vâzut cadavre schilodite mi-ab confirmat pe deplin spusele oficerilor ruşi. Desperarea soldaţilor ruşi In urma acestor cruzimi este la culme. Dacă Turcii vor continua a face resboiul pe un asemenea picior, mfi tem foarte, că ordinile cele mal severe ale şefilor ruşi nu vor putea împedica pe soldaţi de a uza de represalii. Până acum prisonieril şi râ niţil turci n’ab de cât a se lăuda de tratamentul bun şi bine-voitor din partea Ruşilor şi in’am asigurat eb Insu’ml de faptul acesta, cercetând eu de-amânuntul transporturile de prisonierl.* CORESPONDENTA DIN TURCIA (Urmare). KazaDllk. Călătoria urmează fără alte întâmplări, de cât întâlnirea ţăranilor bulgari gonind In grabă cal şi bol, ce trăgeau căruţe încărcate cu obiecte, despre a cărora provinenţă nu încape nici o îndoială. Cât despre Ruşi, nici o urmă. Armata dispăruse fârâ sâ lase măcar un soldat. Dar tocmai lăngâ Uflani, mare sat turcesc gata a se consuma de foc, şi unde cu o zi înainte se dedese o bătae crâncenă, cel doi cal de la căruţă o iab repede la trecerea unei gârle şi eatâ că trebue sâ reparăm o căruţă ruptă. Asta ne ia nproape o oră. Peste puţin are sâ se facă noapte şi ca-zaculb nostru mergând sâ găsească vre-un lemn ca sâ 1 punem In locul oiştel rupte, i s’a părut că vede oameni pitiţi In crâng la piciorul muntelui. Ascunzătoare sad pândă era o vecinătate primejdioasă ; grăbim pasul pentru ca sâ recâştigăm timpul perdut şi ajungem la Maglis (Maglişb saQ Mibilis), pe la zece ore seara, Însoţiţi de un uragan, des-lânţuit sub un cer aminterl foarte senin. — O adevărată furtună de nisipuri In Africa. Cele din urmă oştiri rusescl părăsiseră Maglis pe la amiază; dar puţin ne pasă: vremea şi ora înaintată nu ne permit de a merge mal departe. Şi apoi târgul este un sdra-vân târg şi e In stare sâ ţină pept la câţl-va başl-buzucl risipiţi prin câmpie şi măturaţi dinaintea trecerii armatei generalului Gurko. Deci dormim liniştiţi tntr’o casă de ţăran, pe o laviţă, acoperiţi de plapomele noastre şi a doua zi 19, la orele zece, intrăm grozavi In Kazanllk, prin ma-lialaoa turcească cu două zile mal urmă de corpul de armată de ale căruia urme ne ţineam încă de la Târnova. Notaţi că acest corp plecase din Târnova la 16 Iulie, numai cu şase zile înaintea noastră. Pentru a-şl deschide un drum, a face cu arme şi bagage 80 de kilometri, din cari 40 prin munţii, ce despart cele două oraşe, şi a da şi mal multe bătăi, nu puseseră de cât Îndoitul timpului ce ne-a trebuit noă, nisce tu-reştl, ca fă venim călare , şi fără pedicl serioase pe drumul deja deschisa. Corpul volant sad avant garda care a săvârşit aşa de bine acest mers cutezător, era comandat, cum v’am spus, de generalul Gurko, din arma cavaleriei. Forţele sale se compuneau din brigada uşoară de tiraliorl, a-decâ 4j batalioane de elită, armaţi cu puşcă Berdan, 4 batalioane din legiunea bulgară, plus 4 companii plastunl sad cazaci pedestri de la Marea-Neagrâ fără seamăn pentru răsboid In surprinderea şi isteţimea lor de a se apropia de inimic fără a fi zăriţi, servindu-se de cele mal mici adăposturi naturale, îndoituri de teren, arbori şi stânci. Peste tot: infanteria 8 batalioane şi 2 companii ; cavaleria, brigada de dragonl formată de regimentele din Astrahan şi Kazan, regimentul husarilor de la Kiev, o brigadă de cazaci d’nl Donului şi două sotnil de cazaci de la Ural; artileria , numai trei baterii cu şase tunuri de câte 4, dintre cari una necomplectă (numai 2 tunuri) şi 4 tunuri de munte. La 12 Iulie, avant-garda ajungea la pisc, urmată la 13, de corpul Întreg. La Hdiminâţu. luă la trăn-teală, eşind la Hain Keol, un batalion turcesc. Seara trei batalioane sosind In graba mare de pe piscul de la Elena la vestea trecerii pe la Zelenskiol , cerca aceeaşi soartă şi ab fost goniţi până la Ciardik, la nord-est. Un fapt curios de notat este că Turcii dimineaţa a£i fost surprinşi la dejun printr’o d'-seftreare de obuse, cari căzând în mijlocul lagărului, le-a făcut corturile bucăţi. Câţl-vă călăreţi de pază. cari zăriseră pe Ruşi că soseab , dedeseră fuga peste cap In Kazanlik, fârâ sâ se ostenească a da de veste batalionului de la Hainkeol. La 15, bătae noă; trei batalioane, prornpâud din micul Balcan pe la Oresari şi venind despre Eni-Saghra (pe drumul de fer Iumboli) ad fost bătute şi gonite până noaptea de dragonil din Kasan, cărora le lasă un steag. Tot In această zi, căpitanul Martinof, ajutor de câmp al ministrului de resboib, pleca din Hainkeol pe un alt drum cu două sotnil de cazaci spre Eni-Zaghra, cu însărcinare de a face o recunoascere. „cu de-a sila* (mă serv de espresiunea Iul), a strica telegraful, şi dacă era cu putinţă, staţia şi drumul de fi^r, luând spre acest scop nn cal încărcat cu cartuşe de dinamită. In cinei ore, cazacii străbătuseră cele 35 sau 40 chilometre de munte şi se aflab in împrejmuirea oraşului, unde Bu'garil cari alergau din t6te părţile Intru Întâmpinarea lor, credeai! că nu sunt de loc oştiri. Dar şi unii şi alţii nu intfir^iarâ a se desamâgi, zărind un tren militar de aproape trel-zecl vagoane, care so-sia în graba mare şi priimind d'o dată focul unei infanterii sprijinită de cavaleriă uşoară. I artida era prea tare, s’au Întors binişor, având grijă să nu piarzâ de cât trei cal şi nici un om ; dar suind costişurile muntelui, avură durerea a vedea pe Turci măcelărind fârâ cruţare In câmpiâ pe bieţii locuitori, cari i-aclamaserâ cu câte-va minute mal Înainte. Martinof socotesce că 4 sab 500 de a-ceştl nenarociţl ab fost trimişi pe lumea cea-l’altâ. Ce-va mal departe el văzură ridicâudu-se flăcări din oraşul ce abia părăsiseră. Bazarul (piaţa) era In foc. Se crede că Turcii, temându-se de un al doilea atac cu forţe mal mari, s’ab hotârlt a pâ râsi oraşul dându-I foc. La 16, mica armată de la Hainkeol părâsia acest oraş şi da o bâ-tae sângeroasă la Uflani la patru-batalioane şi la başi-busucl, cari iute fură bine puşi. Cinci batalioane ce veniab la Kazanllb şi ajunseseră la aglis, ab fost demoralisate la vederea fugarilor şi Îndată Începură a bate In retragere. In această afacere s’a luat prisonier Caimacamul (prefectul) Kazanllkulul, care mi s’a spus, luase comanda başi-buzucilor. La 17, marş înainte, bâtaiâ înaintea Kazanllkulul, cavaleria intră In oraş, ocolindu’l pe când infanteria atacă frontul, luând trei tunuri şi 500 prisouierl. Fără a se opri. merg asupra Shipcel, la piciorul muntelui, şi deschizătura drumului ce trece prin gâtul cu acelaş nume. La-gâml turcesc, aşezat lingă sat, este luat cu mare aprovisionare de hrană, destinată garnisoanelor micelor forturi ridicate pe înălţimile piscului şi pe care n’avuseserâ timpul a o trămite la destinaţiâ. Această Intârziare, oricare i-ar fi fost causa, făcea neavi-tabilâ grabnică ocăpare chiar a piscului de armata rusă. Ast-fel prin iuţeala mersului, acest mic corp Impedecase cu tăriâ orl-ce concentrare a forţelor turcesc!, le sfărâmase In parte, şi njnngea tocmall a bunul moment de a Întinde mâna capetelor coloanelor celei de a 9-a divisiă (prinţul Mitsky) care venind din Gabrova, atacau din partea lor, In aceeaşi zi chiar, posiţiu-nile turcesc! din strâmtoarea de la Shipka. Atacul, încredinţat regimentului Orei, nu reuşi de loc; şi acest firav regiment perdu douft sute oameni. dar a doa zi, 18, trebuia sâ fiâ ziua hotaratuare, ziua In care Shipka câzu In puterea Ruşilor. PROPAGANDA RADICALILOR Sunt multe lucruri, care supără pe radicali; nimic nu I supără Insă mal mult de cât prestigiul elementelor de statorni ie. Oamenii bogaţi şi oamenii cu tradiţiunl familiare, In toate ţările se bucură de încrederea părţii mal curnpâtate a societăţii, de oare-ce bogăţia şi tradiţiunile familiare ne dnb oare-care garanţie pentru buna-chibzuialâ In tot ce priveşte viaţa publică. Şi, spre marea mâhnire a radicalilor noştri, a-ceastâ încredere tocmai la noi e foarte statornică. Cuvântul , chiar cuvântul „boier* până astăzi 'şl a păstrat înţelesul distinctiv şi „boierul, chiar fiind legat cu tel la brâb. tot boier române.* I’entru ca nu cumva Înţelesul sâ sufere, poporul a pus alăturea cu boerl pe „ciocoi*, care nu sunt de cât boerl stricaţi ori oameni, ce ar dori să fie luaţi drept boieri. Munca radicalilor se râsipesce Intru a face, cu lumea sâ ia pe boerl drept ciocoi. In zadar insă : chiar şi alăturea cu Misail, Câmpineanu remâne boier, chiar şi alăturea cu Fleva, Cantacuzino remâne tot el ânsuşl. Da ! e ceva ce nu se poate pune In discuţiune, şi aceasta trebue să’l supere pe radicali. Legea a şters toate deosebirile 1 Intre om şi om : cu toate acestea, când es la uliţă, radicalii se Încredinţează, că lumea tot mal face o deosebire, ba chiar şi ânşişl sunt siliţi a o face Intre unii şi alţii.— Fârâ îndoială, această deosebire nu e firească, ci număr o remâşiţă din rugina trecutului. Aşa zic radicalii, şi voind sâ fie consecuenţl, îşi dab silinţă a spăla rugina. O parte din această lucrare spă-lătoreascâ e darea In judecată a foştilor miniştri conservator! şi cu deosebire operatul d-lul Misail. S’a adunat In acest operat, fără de nici a consideraţiune, tot ce ar putea slăbi prestigiul oamenilor, pe care lumea II ia drept boieri. Spre marea uimire a radicalilor Insă, lumea a citit, şl a dat bine seamă şi In adevăr prestigiul s’a slăbit, dar al radicalismului prestigiu. Astăzi radicalii ştib. că va trebui să urmeze o catastrofă morală : achitarea. A-mănarea acestei catastrofe trebue sâ fie motivată prin consideraţiunl patriotice, şi acesta e un lucru, care nu mal se poate face In public; aceasta e treaba agenţilor însărcinaţi cu propagarea ideilor salutarii. Chiar şi gâgâuţele ab ajuns a Înţelege că este o mare nedreptate şi un mare râb pentru ţară a da câţiva fruntaşi In judecată şi a nu le da ocaziune sâ se apere. Nu e acum timpul ca sâ facem sensaţiune cu acest colosal proces, — respunde agentul. — S’ar compromite ţara in faţă cu lumea, ale cărei priviri astăzi sunt îndreptate asupra noastră. Dar tocmai oamenii, care ar fi compromişi, cer sa li se dea ocasiune spre a da seamă de faptele lor. Pentru că sunt răi patrioţi, — respund agenţii, — şi vor sâ abu-seze de situaţia critică. In care se află ţara, ştiind că astăzi vor fi a-chitaţl, numai spre a nu compromite ţara. Bine ! dar ţara a fost compromisă prin faptul publicării actelor de acuzaţiune, OrI-cine poate sâ citească aceste acte şi toată lumea cunoasce faptele pentru care foştii miniştri sunt dnţl în judecată : ori faptele lor sunt vrednice de osăndâ şi a-tuncl ţara Înceată a mal fi compromisă , când II osândeşte; ori faptele lor nu sunt vrednice de o-sândâ, şi atunci ţara se compromite tocmai prin faptul că nu’f achită B cât mal Curând. Dintre doufi una; ulii o portiţă nn mal este. Acum sft fim cu luare aminte şi sft vedem re respunde agentul In această strâmtorare. A! domnule, —respunde el cu un aer de superioritate. — precum se vede, d ta vorbeşti In lipsă de cunoştinţa de cauză. Cireşe şti, dacă crezi că toate punctele de acuzaţi-une nO f«*t publicate. D. Brătianu e tm patnot cu mult mal bun de cit ca să u poată face aceasta. Mai sunt şi alte lucruri cu mult mnl grave, care tocmai acum nu se pot spune şi pe care nu le ştie de căt membrii comitetului Însărcinat cu urmărirea. Pentru ce nu a voit nimeni să primească a fi membru In comitetul de acuzare I Pentru că sunt lucruri, pe care un bun patriot şi un om onest nu pot 9ă le spuie In public. Sunt crime oribile ! Apoi sunt lucruri diplomatice, cu deosebire diplomatice, care ar compromite pe Austria şi ar aţlţa pe Rusia In contra noastră. Ce al zice d-ta, dacă astăzi s'ar găsi cineva, care să spue In public, că guvernul Catargiu, In înţelegere cu maghiarii şi cu turcii voind să vlnză pe ruşi. Sunt lucrurr de pe timpul res-boiulnl cu sârbii. Chiar corniţele An-drassy a cerut să se arnăne procesul.— El! al înţeles acum 1? Găgăuţele privesc unii la alţii şi remăn uimiţi la patriotismul radicalilor şi îngroziţi de ticăloşia conservatorilor. Spre a. pune pecetea, agentul mal aruncă următoarele cuvinte : Hm!—Aţi vâzut istoria cu generalul Mânu. Acum se ştifl toate. Aş dori să am banii, cu care turcii an cumpărat Învingerea de la Plevna. Nu zie nimic! dar Beiul de Saraos, Aarifi-paşa, Mitică Sturdza, Mânu şi cel-lalţl conservatori. Lucrul de sine se înţelege. Tocmai cănd Aa-rifi-paşa se face ministru de externe, ruşii sunt bătuţi la Plevna... Hm! — Curios! Pentru ce oare guvernul nu a Încredinţat nici o comandă d-lul FJorescu ! î 0! domnilor, roşii ştio ce fac! roşii nu sunt proşti. Nor fi! Dar să nu ne revoltăm! Tot omul lucrează In virtutea disposiţiu-nilor sale fireşti. Să fim răbdători... o să vedem In al cui cap se sparg toate aceste 1 Ne grăbim a reproduce următor rul apel ce face doamna Maria Ro-setti. pentru ajutorarea răniţilor. Cănd demnitatea ţărel şi umanitatea este In joc, orl-ce osebire de partide încetează. ’Naintea unul inamic sad răă comun, nu mal suntem nici albi, bici roşii, suntem Romănl. Partida conservatoare, In dureroasele împrejurări priu cari trecem, a uitat orl-ce resentimente contra guvernului actual şi partidei sale, şi s’a grăbit a contribui la uşurarea suferinţelor cu punga şi chiar cu viaţa celor mal dragi şi aleşi tineri cari azi sunt In faţa inamicului. Suntem siguri că şi apelul doamnei Roeetti va avea cel mal bun resul-tat scopul fiind Îngrijirea răniţilor - URMATA INAINTEAZA! ,8* ne strângem lângS rîniţî, a'ajatămfl pe cei cari combat.* Mal mnlţi medici principali din Bu-cnrescl şi mal multe doamne 9‘aft Întrunit ieri seară, la suptsemnata, In scop da veni ln ajutorul armatei- 8 a otărlt a se face un apel publicului, care nu se va osteni d’a da, cănd scie că dă pentru asicurarea independinţel ţărel, adică pentru libertatea noastră, pentru prosperitatea comerciulul, pentru esistenţa naţiunii ş a statului romăn. Armata merge Înainte. Măne, poi-raăne, acel cari se espun voioşi pentru acest scop sânt pot eftdă răniţi, departe de cămin, de familia. Guvernul lucrâză: să lucrăm şi mol. Dn obol ln bani, In pânză noă safl vechlă, flanelă, ciorapi, batiste orl-ce lucru iât de mic, va fi mare Ş* va aduce o bine-cu vânt are cu sineşl. Intruniien a rugat pe d nele Elena C. Conta uzino (liifoveanu). V. Zâne. Maria Cernst. M. Ştefan Fălcoianu. Anna Calendero, Adela Felix. Elisu Soutzo. Caterina Polichronic. Maria Kustov, L. Lecoa. d-şoarele Nenovici. P. Chrisoscolefl.Caterina Budişteanu, Maria Mavrocordat. a se însărcina cu liste de subscriere ln bani sad ln efecte. A luat decisiunea d'a ruga pe proprietarii de teatre, grădini, etc. să vie In ajutor. D a-se face loterie . pentru care fie care din doamnele presinte s’a angajat ca pănă MercurI să dea un obiect sau mal multe; şi-a se adresa In fine la ănirna. la devotamentul, şi putem zice la interesele tuturor, pentru a se face îndată uu ospicii) pe malul Dunărei, spre a veni In ajutorul celor cari Îşi espun vieţa pentru a ue conserva onoarea, averea, esistenţa noastră. (1) Maria Rosetti. La articolul întitulat .Impiegaţii guvernului,* primim următoarea scrisoare de la d. N. I. Perieţeanu, administratorul foiel guvernamentale .Săteanul*. Aşa dar a fost cn proces pentru deturnare de bani publici. proces in care a fost Implicat. Tribunalul şi curtea de apel din Bu-curescl 1-afl condamnat, curtea de casaţie a casat sentinţa, iar curtea din FocşianI ca mal competinte 'l-a achitat. SCRISOARE ADRESATA TIMPULUI. Domnule redactor. In ziazul dv. de ieri, sub titlul .funcţionarii guvernului, un anonim insinuâ că .cel de la foiţa .Săteanul*, inspiraţi de d. N. Fleva, representantnl sătenilor din Ilfov, silesce a face un loc şi redactorului săd Intr’un post la primăria etc.“ Apoi, ca sâ’şl ajungă acest scop, anonimul autor ziee că tel de la .Săteanul* .caută să descrediteze pe vr'un funcţionar de la primăria (chiar pe autor), pentru al lua locul*. In urmă, pune vărf neadevărurilor ce vă spune prin următoarele linii, la adresa subscrisului:... .Pentru pricopseala discipolilor săi, ca d. Perieţeanu. numit tot prin influ-inţa radicală la .poliţia capitalei şi despre a cărui moralitate vorbesce îndestul următoarea diplomă*. Ca diplomă, anonimul reproduce o copiâ după sentinţa No. 468 a curţii de apel din BucurescI, secţia 1, prin care am fost condamnat pentru o închipuită delapidare de bani publici. La aceste acusărl cu totul neîntemeiate, mă mărginesc a răspunde d voastră următoarele: Neadevăr spune d. anonim, mie şi multora cunoscut, cănd zice c’am fost. numit la poliţia capitalei. Cât pentru sentinţa prin care am fost condamnat, vă răspund eâ autorul a fost de rea-credinţă. de oare ce, publicând-o, a văzut bine că ea era supusă recursului In ca-saţiune, şi cu toate acestea nu şi-a dat seama a afla ce s’a mal Intem-plat cu dănsa. Sa’l fac efi acest serviciu. Eacâ sentinţa curţii de easaţiune, prin care sa .casat* acea pe care aţi publicat-o d-voastrâ, fiindu-vă trâmisă de anonimul autor : (1) Orl-ce oferte se primesc şi la doamna Maria Roeetti, strada Doamnei, 1-1. TIMPUL înalta curte rit Justiţie ţi easaţiune. Srrţiu îl lî-.i l’reşedinţ l-lul Al. Creţicscn. preşedintele sei ţie! I. Membrii presinţl : d-nil St. Silion. Er. Filitis. Al. Contaeozmo. Al. Pe-trescu. ti. Plafon. D. Zaiufirescu, G. Creţe»nu C. E. S hina şi N. Mandre». No. 4S. Oomplectâinlu se curtea conform »rt. 22 din legea sa organică. In urina diverginţel dr opiniunl ivite In ziua de 8 lunuaril 1S73. s’a luat din nod In cercetare recursul făcut de d. N. S. Perii ţe»nu contra de-cisiunil curţii du apel din BucurescI, secţia I. No. 46 9/"s. prin care. pentru deturnare de bani publici, s'a condamnat la es linierea perpetuă de la funcţiuni publice, la per-derea dreptului de pensiune şi la amendă ; In presiuţa recurentului, asistat de d. advocat G. Teodor. S'a ascultat d. Dim. Zaiufirescu, membru raportor ; S'a ascultat d. 0. Teodor, In mijloacele de casare ; SaCi ascultat conclusinnile d-lul procuror general, D. P. Vioreanu; Deliberând: Asupra mijlocului l. eşit ln di-verginţă. rea aplhaţiune a art 140 codul penal, da oare-ce elementul constitutiv al delictului de sustragere frauduloasă a banilor, cn in-tenţiunea d’a ’şi'l apropia, nu esistă aci din partea recurentului, de oarece, cu mărturii propuşi şi ascultaţi, se constată că acel bani cu adresă s’afl primit du directorul prefeeturel ; Considerând că pentru a fi aplicabil art 140. codul penal, se cer, Intre alte eondiţiuni. ş'ace.va ea de-positaru! de bani publici să nu co-respunză Însărcinării sale d’a da bani după destinaţiune la timpul ce i-s’ar cere ; Considerând cft din lucrările state ln dosar, nu se constată cft recurentului i-s’ar fi făcut asămene cerere şi că dănsul n'ar fi întâmpinat-o ; Că pe cât timp o asemene con-diţiune nu este constatată, curtea, condamnând pe recurent ca detur-nător de bani publici, a violat art. 140 codul penal ; Pentru aceste cuvinte, Curtea, In numele legii: Casează dicisiunea curţii apelative din BucurescI. secţia l, cu No. 46S din 72, care se va socoti ca cum n'ar fi fost şi fără putere; Trămite procesul spre a se judeca din noă la curtea apelativă din Focşani; Ordonă trans-rierea decisiunil presinte ln condica de decisiunl a curţii apelative din BucurescI. secţia I, conform art. 71 din legea organică a acestei curţi. Dată şi pronunciată In şedinţă publică astăzi la 26 Ianuarie, 1S73. Urmează iscăliturile d-lul preşedinte ş ale d-lor membrii. Grefier, semnat M. Al. i canomu. In urma acestei sentinţe a curţii de easaţiune, m’aui Infăcişat la curtea din Focşani, care. ln şedinţa din 11 Iulie 73, m’a „achitat de verl-ce penalitate şi despăgubire ln acest proces*, prin sentinţa No, 207, care a fost definitivă şi dată In ultimă instanţă de unanimitatea curţii şi ’n unire cu conclusinnile d-lul procuror. V’aşt da şi copia acestei santiaţe, dar fiind prea lungă, v6 cruţ spaţiul chiar la care a şl avea drept... Comptând, d-le redactor, că d-v., care aţi publicat atacul nedrept contra mea, veţi Înţelege datoriele bu-nel-cuviinţe şale ziaristicei, şi veţi publica şi respunsiil la care sunt provocat, îiu'ml îămâue de căt a vă ruga să primiţi espresiunee con-sideraţiuuil mele. N. /. Perieţeanu SOCIETATEA CRUCEA ROME din ROMIAISTIA COMITETUL CENTRAL. Sumele adunate de Comitetul doamnelor din IMoiencI Iu profitul soldaţilor răniţi. SEIM A XXIII. /.ista No. 1 Utere dinţatil d-ntl Mafia S/â-roi/eseu. H>»gi Ion Pelis lei 1, 3 perechi ciorapi: Rosenblul leii 1 : C. Vasilescn et Comp. lei 2, 1. Nicolescu (Razar) 1 prosop, 2 pemchl ciorapi, 1 perechii ismene, Nedescifrabil, 1 2; C. Kiîdeacu iei 1; M. Do- bre, îei 2: N. Simion Velcn, lei 4; Hagi Vasilio, lei 1 ; G. Negrnţi lei 1, Gheorghin lei 2, N. Simion leii 1, I. Dimitrio lei 2i N, Hrirftodor lei 2, Vigorosti lei 2, Vanilie Mateepcu lei I, M. Gheorghiu lefi 1, Tache Petrexcn Iei 2, N. H igi Petre lei 4, Dnmitreacn et comp. lei 10, Marin Theo-doresen lei 5, M. Nicolafi lei 3, V. Ga-mulea lei 1 b. 50, V. Petrescn leî 1, L. Griimborg leî 3, Alecn Stăneacu leî 11, lLigi J* ku 1»;I 6, Pavel Panţu leî 2, George StefancBCU lei 2, Constantin loan leî 12 şi 3 cămăşi, îîie Mirînescn 3 perechi îsm^ne. O Nedeloovici leî 2 b. 50, Tache Gheor-ghin lei 4, talia lonesca lei G, Z. Alei*» b. 50, D. Popes-*n [ pereche ismene, 1 efimaşe, C! S. Oprescn lei 3, DnfS Pânza Iei 2, G. Vusiliu leii 1, Alexe Gheorghio leî 10, G Georg' sen leî 5, Dina Diraitresci; UI 4, I. Morin Ui I, S. Bărboi» acu lei 2, O. Stămscn lefi 1, N. Noţn lei 2, O. Ni-colan lefi 1 b 50. G. RSdnlcscn leî 2, G. Dimitrescn leî 2, T. Dinescn lei I, Ghiţă Nede’covicI leî, D. Cosman lefi l, Alesan-dru B.ideo leî D. Gheorghia I«i 4, D. Gheorghiu lei 2, descifrabil Iri I b. 50. 1. Staraate lefi 1, N. Gheorghin lefi 1, Anonim lei G, Rottemberg lefi I, Petre Mat^escn lefi 1, H. locescu lefi 1. Petre Ioana lei 2, V. Georgescn lefi l b. 50 M-Teodorescn leî 2, Iancn Ceoflarn leî 4. C. M. Constant leî 4, Mutacha Nicolafi ln-mânârarn leî 10, Ghiţfi Stefăneacu lei 4, Gheorghescn lei I, M B. Maiorn lei 2, C. C. Cog&’niceanu leî 2, Evg.^s Iei 5, Mar-ceano lefi 1, Moritz Kula lei 2, Cati Abra-moricl lefi 1, Nedescifrabil lefi 1, G- Car-jan, leî 4, August Loelnl lei 3, Teodor Di-mitres’a lei 2, P. Ilîeacn lefi I, P. Ats-nasiu leî 2, C. G. Toşcae leî 2, C. Pasca-liadi leî 2, A. Radnleanu lefi 1, D. Pe-trovicî lefi 1, Anonim lefi I, M. Paraschi-vescu 1«I 2, A. Michail lefi 1, loan Pancn leî 2, C. Nicolafi lefi 1, RAdneann MSce-lara lei 5 b. 15, Gisele Schvartzman leî 2, Petrach’A C. Trinescu lei 6, Nae Tfl-nfisesen leî 5, M dse Mtier 1 lefi, S. Nicolafi 50 b. G. Nieolescn et I. Nicolescu 2 camfişî, N^descifrabil lei 2,Vasile Geor-giu lei 4, Tiţa T. Georgia lei 8, N. D. Ji-lescn lei 2, nedescifrubil lei 8, LnzSr Labei lei 5, Hcrmao Thomas lei 22 b. 70 loan Dnmitrin leî 3. Schahorsk* leî 20, Hain N. 1 lefi, Ianache Dimitrescn lei 10, T. Constantin lei 2, Sautman Iosef lei 5, Theodor G. RainofT leî 20, Moisea 50 b. Nedescifrabil 1 lefi, C. Iliesca 2 leî. Ion Gheorghin lei 2, George D. Cd’ota lei 1, S. Popescn lei 2, Gh. Grigorescn lei 2, D. Gheorghio lei 1, Barbulescn leî 2, Stancîn Stanescu leî 2, Constantin lei 2, Niţă Soare lei 1, Vaaile R4doleecn lei 4, Ion Alexan-dresen lei 2, Ion Zacharia Iei 2, Ilie Sili-Festrn leî 3 b. 50, Tache Minpnlescn leî 2, Ion b. 50, 1. Barat lei 1, N. Emco lei 1, Nedescifrabil lei 4, Gheorghe Ion leî 2, La-zfir, leî 1, Nedescifrabil lei 4, Gh*»orghe Ion leî 2, Lozăr Iei 1, M. Ionescu lei 2, P. Lina lei 1, G. Badnlescn leî 2, Leanca sin Rado, lei 1, loan TetrovicI bficann lei 4, Al. Dimitriu lei 1, J. R- Sibororschy leî 20, Z. Conutantiueacn lei 10, Iancn Stă-nicS leî 2, M. Damitrescn leî 2, Abr. Da-vid lei 2, Anica Nicolafi lei 2, Stăncuţa R4dnle«cn lei 2, Maria Stăro^tescn cotisa-ţinnea pe 2 lnnl, lei 10. Totalul liiteî în baDÎ lei 541. (Va Urma). CRONICA O orimă. - Aseară 2 Angust, ţ*e la orele 8 in grfidina « hotelnlnl Dacia», joacă d. Ionescu, doă femei şed«*afi la ma«a in faţa săiiî ce t*Nte conBtrnitl la o lăture a grădineî. Una din aceste fe-meî, care «fi o cameră in numitul otel, şi ale căror n ijtoace de rieţnire sunt necunoscute nnn din ucest-j foniei, zicem, este mal in văr^tă şi « b ondină, a doa o brn-netă. Stafi linişt.k1 şi vesule ca de obictifi, când se apropie de ele un domn strein care se zice a fi nn nngor safi german. Noul venit, care se pretinde a fi fratele femeeî blonde, o invită a merge acasă, lucra la care a fost refas-vt. Dapă mal multă insistenţă, domnul strein sroste nn revolver, ca car« ’î Lee u tima invitaţii!. Atonei companion* brnnă, văzănd ■-ceaita, se pune in dreptul el spre a o apăra ; de o dată nn se scie cum, revolverul ia foc şi glonţul nemeresje in ochiul brnnei. Lumea aleargă, poliţia sosesce. Pacienta imediat este transportată in camera mi, strigând : Omorîţi-m?; ce 'roi trebne viaţa fără ochifi. Şiroae de sânge curgeaţi pe urmele sale. Poliţia a pas mâna pe asasin, şi un doctor a fost imediat chemat spre a da îngrijiri suferindei. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (A gen (ia Havas). — Serviciul de la 15 August, 9 ere dimiaea|a. — Belgrad 13 Asgud Neînţelegeri afl isbncmt in cabinet relativ la participarea Serbiei la resboifi. D nil Stevcift şi Gronicl şi-afi datdimisia. Influenţa luî Risticî se menţine. Aprovi-siunărî snnt adunate la Milauovaţz, unde s a transportat de o potrivă mare artilerifi. Câte-va trupe B’afi trimes la Zaiciar. LimbaginI prinţesei Nathalia este foarte re^boiuic. Prinţul Milan şi d. Risticî caută să contracte un împrumut în Franciasafi Anglia. Austria a comunicat guvernului «Arb, fermaT intenţinne de a na permite nici o cerc;ire în Bosnia din partea voluntarilor. Pesta, 14 August. Meetinguriîe turcofile din Capitala Ungariei, nn produc nici o influenţă asupra dirpcţianil politicei anstriace. Un regiment de infanteria a relntărit garnizona din Caransebeş. Coustutlaopo, M Augjit. Nisce depeşi ale lol M«hemet-Ali vorbesc de o inefierare firfi însemnătate in vecinătatea Rasgradnlnl. Soleiman-paşa continuă a ocupa satele din Balcani evacuate de Ruşi. El a luat poziţiâ mal cn seamă în strâmtoarea de la Basnalik, vecin cu Kalifer. Ruşii se întăresc la Shipka. Nici o incăerare nouă nu a’a făcut in Asia. Aripa stângă rusească a ocupat Kassaa-nnl, cavaleria cazăcească a ffient o reen-noascere până in districtul Alasgherd. Colonelnl Baker a plecat la Şumla, Lendra, 14 August. Discorsol regal , de închiderea aeainnii parlamentulnl, zice: am declarat intenţiona* mea de a păstra neutralitatea , pe cât interesele ţării nn vor fi atinse. Nn voi lipsi de a intrabninţa sforţările mele cele mal bune, când s’ar presenta o oca-siune favorabilă pentru restabilirea păcii în eondiţiuni compatibile cn onoarea beligeranţilor, signranţA generală şi bana-stare a celor-Talte naţionî. D ică în timpul luptei, dreptnrile Imperialul mefl ar fi atacate safi puse in pericol , voifi compta cu încredere pe ajutorul vostru pentru a le revendica şi menţine. >Camera comanelor.« — Torneynl (agent) general, Sir Holker, respnn^ând d-lnî Gurley, declară, că armatorii cari transporta contrabandă de reiibel snb pavilion neotrn, sunt pasibili de condamnaţiana. INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe la 16 August, ia-cele Comerciale la 1 Septembrie via tor. înscrierile 9e fac la Direcţiuner Institutului, strada Scaune No. 9 ‘In toate zilelâ de la orele 8—12 dimineaţa. (605-11). TIMPUL h-BflBuaBwflfe- AK. dOSMSB&.MwffSfc'^ţM! CEL UvU^I IMIAAIRJE XX^C3-^_SI3Sr DE 5 CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE D „A LA BELLE .TARDINIERE" «iosbf unimBAUiii •20, Colbul Bulevardului ţi Stradel Mogoşfilel, fasole GrecGiiu, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE invit pe Onor. Public si bine-voiescft a visita magasinul med, unde va găsi o Esposiţiune de haine o 0 nf eo ţ i 0 n a t e cum n’a fost intâ In Bu din Brajcrv. Librăria Socec & C Are onâre a anuncia că priimesce Abonamente la pnblicaţiuuea literară illustrată „ALBINA DACIEI11 pe preciB de lei n. 20 pe an, 11 pe an şi 6 pe trei luni. Abonamentul pe periodul de 41,., Ioni, adecă de la 15 August p&nă la 31 Decembre 1377, este de lei n. 8. 600-1. De închiriat, casa diu Strada Scaunele No. 33, avend şese încăperi, bucătărie, două pivniţe, grajd, şopron. A s’adresa în aceaşî casă la D-nn Şte-fănescu. A eşit de aub Litografie : CHARTA RESBELULUI in limba Romftnă lucrată în 6 culori, fie care sta în deosebiţi culdre cu deşluşirile lor de vlnţlare la tote Librăriile cu preţul de tiO DANI ESEMPLARLL D-nil cumpărători’! din provincie sunt rugaţi a Be adresa la Librăria Comercială a lui ELIA GRASSIANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresol înaintănd şi costul pentru cftte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sub afi rabatul de 20 la sută. De închiriat Strada Model No. S, Hotelului d'Orient. CE SE POATE CAPATA PENTRU « FBAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZAR1A i> LIN GER IA DIN VIENA Calea Mogoşoieî Palais „Dacia" Pentru 50 bani: I col Pichet de vară. Pentru 3 franci: l pireche papuci de bale. Pentru 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru călăreţi. Pentru 5 franci: 2 feţe de masă. colorate, de aţă curată. Pentru 5 franci: 2 garnitura oolorate de dame. Pentru 5 franci : 12 gulere engl., in orî-care fason şi mărime. Pentru 5 franci: tf părechl ciorapi patentate. Pentra‘5 franci: 6 gulere moderne pentra dame, după alegere. Pentru 5 franci: 12 baţi a te albe de pfknxă adevărată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălate. Pentru 5 franci: 6 proadpe de pănzâ curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pânză adevărată. Pentru 5 franci: 1*2 şervete albe de ceaid. Pentru 5 franci: 1 cămaşă modernă, aimplâ săfl brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentru dame. 3 peptuTl fin brodate pentru cămăşi do bărbaţL 2 garmture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camison modem brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. 1 cămaşă sdd o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adeverată Crfime-Dentelle. 1 fustă costum pliss6. 1 bucată Tulpan. I bucată Robe