! Nr. I7G. MERCURI 3 August. ANUL IL — 1877. A. BOOST A MEWTELE IN TOATA ROMANIA : l*e iva . . ............L. o. 4» Pe 6 luni................. » Pe 3 IbM . .............* * 12 IN STRĂINĂTATi: lt 1B ... ............... » INSIRTIPNI ST RICLAM*: Linia de 80 litere petit, paffin* IV, 50 bant. Pe pagina III. #> ** P**10* n» 2 lel “ol- Reclame 8 Lei noi Linia. Un număr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LDOKD. Biuroul Reducţiei şi Administraţiei: Pnlatul „Dacia". A.3STTT KT CIXJBI Se priimeac In atrAiottate: La D-nilew Hon* ttem A Vogfar Ln Vienna, VValfiaohfţaaae 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbaetei 3j HmU Mo*m in Vienna f 8«i]entltte 2 ; Vmems HjxUcJco în Vienna, Teinfaltatraaae 17 j Philipp L5t> ln Vienna, Eachenbacbgaaae 11 j L. L»6 A Comp. ln Peţta fi Borna» Laffiu RuLli&r A Comp, \n Paria. Beriaorl □« francate na ee primeec. Articolele nepoblicate ai vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Contai de Bocoresol, 3 August Oblig. Rurale.............. 83 82&/8 » Domeniale . . . 76*/j 76'/2 Credit funciar rural . . 73% 78 , , urban . 61 «ii 6t Impr. munioipal al Capit. 73 12y^ Oblig. Penail..........115 — Oblig. Dacia..............200 — , Bomania .... 40 — lmpr. municipal cu premii — — Renta Rom&nA ..... — — Paria 8 luni............ 9925 9925 Londra , 2512>/i — Viena * .... — — Berlin , .........l22*/a — Conul de VLena. 13 Auguat Metalice................... Naţionale...........• » • Renta In aur............... ........................... Acţiunile bAncei.......... Crediturl................. London .................... Obligaţiuni rurale ungare . > temeşvar . . . » tramilvane . . Argint ln mărfuri . . . . Ducatul.................... Napoleon»!................. Marc 100................... . 63 20 . 66 80 . 75 10 .111 75 . 819 — . 173 75 . 121 50 . 75 -. 74 50 . 78 80 . 105 56 . 5 73 . 9 76 . 59 7G Carnal de Berlin, 14 Auguat Actiun. CAilor ferate romAne . 15 90 Obligaţiunile romAne 8 % . . 53 25 Priorităţile C. fer. rom. 8% 51 — împrumutai Oppenbeim . . 85 — Napoleonul.................... 16 28 Viena, termen lung .... Parii , scurt .... — Calendaral gliei Mercur! 3 (15 Auguat). Patronul idilei: Cuvioftl Isachie fi Fauat. RSa&rituI sdrelul : 5 ore 3 min. Apuaul idrelul : 7 ore 4 min. Faaele lunel: Luna NouA. PLECAREA TRENURILOR Bnonreiicl HneAra Bucureacl . . . . 8.15 n 10.- f | Ploeicl ... 9.50 d 13.05 • BrAila ... . 1.53 n 5 43 , 1-IM TeouciO .... 11.40 d Roman ... 9.05 d 4.54 $ Suctfva, so*ire . . 12.03 d 9.65 n Uacnreacl ---YercIoroTa Bucareacl . . . . . . . 8.-d 6.05 n Pitejtl..... . . . 11.21 ) 10.15 n Slatina..... ... 2.-1 Craiova..... VSrciorova, aoaire . . . 9.01 n Sne6 ta— Bncnreecl 8ucdva...........5.11 g 8.46 d Roman.............8.45 n 12.10 d Tecacifi.........13.30 n 5.10 i] BrAila ..... 3.08 n 8.10 n 8.58 d Ploeacl............7.12 d 2.45 rturî ale ataşatului militar prusian Lignit/, care a înaintat cn avant-gardele generalului Gurko peste Balcani. El raportează despre a bozul ce aii făcut turcii de drapelul alb in lupta, care a avut ioc la ÎS Iulie in strâmptorile de Ia fchipka şi despre cruzimile pe care le-afi comis in urma unei lupte de avant-garde, ce-a avut loc la 19 Iulie lângă satol Shipka. Ambulanţele, după ce s’bB retras turcii, nu an găsit aproape nici un rănit. Mulţi dintre morţi şi toţi răniţii eraB fără de capete. Intre aceştia era un servitor de ambulanţă cu crucea roşie şi un altul era mort po o targă. Câţi-ra dintre răniţii u-cişl se vedea că aB fost schingiuiţi. Răniţii turci, care remăseseră în lagăr, aB fost căutaţi şi li s’afl legat rănile nu departe de local unde eraB îngrămădite* 30 capete de ruşi. Trapele care afi luat parte â luptă, era ii aproape numai nizaml, între care câţt-va arabi şi nn însemnat număr de soldaţii din garda imperială. Intr’o scrisoare a unul alt oficer prusian de pe câmpul de resboiQ se zice: Turcii comit fapte grozave. Nn e destul că schilodesc pe toţi răniţii ce te cad în mână, ci în urmă îl şi ucid în cele mal grozave chipuri. AB fost caşuri în care trupurile de morţi aB fost tău te cu securea în sute de bucăţele. După informaţiunile ziarului «Nordd. Allg. Ztng a până acum nu s’aQ luat dis-pofiiţinai definitive peutru călătoria Principelui Bismarck. CaoÂtaDtlnopo], 10 Auguat. Trupele ruseşti din Dobrogia se concentrează în Madjidje şi Rasova.— Spre a da tor refugiaţilor, ce s’att adunat iu Adria-nopol, guvernul contiuuează cu energie lucrările de fortificaţiune din apropiarea a-costuî oraş. Ast-fel 15 mii oameni îşi câştigă pânea de toate zilele — Dapă ştirile din Dobrogia, Prinţul Hasan va ocupa de nici înainte îu armata otomană posiţiunea pe care o aB Mehemet Aii, Suleiman şi Osman Paşa şi prin urmare va putea să opereze independent. Constant! no pol, lo Auguat. Se face comunicare despre o noă luptă i'H avut loc in Bulgaria; o luptă decisivă 1 avut însă loc. Ln mare număr de prisonierî bulgari aB sosit aici - Ceî mal mulţi dintre dânşii sO f>st «orghiumţl. Paris, 10 Auguat. c Ord re, organul lui Rouher publică nn program. Relativ U întrebarea ce va fi al tr«ile» Im perie, „1 declară c5 Ta g M ce .a foet cele-l'alte do« ; democraţi» orga-nmatS. Călăî ni» _ preBident va avea loc in «SpUmSne viitoare. SCIRI TELECRWICE ale .timpului* (Agenţia Hbvbs). Servlilu) 4* 1* 13 August, 4 ore seara — ConsUntlnopol, 13 August. P6rta a ordonat d'a proceda la recrutare în provinciei® Auatoliei Guvernul turc va primi încă G000 6menl cari vor sta în jurul Coustantinopolului până la finele anului. Vama, l2 Auguat. Principele Hassan anunţă debarcarea în curând a unnî noB regiment de cavalerie egipteană. La Margalia egyptenil vor stabili mal găsim de aprovisionare. Flota turcă va face atacnl Kinstengeî îndată ce corpul egvptean care înaintează pe lungul coastei va ajunge în prejurnl acelui oraş. Constant I no pol, 12 August. O telegramă a Ini Soleiman-paşa, cn data uu la Yeni-Saghra de Sâmbătă, anunţă că trupele sele afl luat posiţiune pe defileul de la Kurdicb fără a întâlni pe inimic. Lioiscea s’a stabilit la Karlova şi Ka-lofer. Insnrgenţii bulgari de la Kalofer, după o vie resistenţă la trapele trimise contra lor, afl fugit spre Balcani lăsând 5,000 morţi. Trupele turce n’aB perdut de cât II morţi şi 28 răniţi. Ele aB ocupat natal Kalofer care a fost distrus în nrma nneî esplosiunl accidentale a nnor cheeoane cu praf. Constant!nopol, 13 August O telegramă de la Mnchtar-paşa anunţă că Ruşii atacândn’j aproape de Ain, cu cavalerie şi artilerie, ’l-a respins. — Serviciul dl la 13 August. 9 ors s«ara -Berlin, 13 Auguat. DespotovicI a îcăpat din Austria şi s'a întors în Bosnia. Viena, 13 Auguat Se anunţă că Osmao Paga s’a hota rit a evacua Pievna spre a ocupa alte posiţiuul in apropiarea Balcanilor. Un detaşament din corpnl lui Suleiman Paşa ar fi intrat in trecătoarea de la Slivno, ar fi străbătut prin ea şi ar fi înaintat prin Starareka şi Bebrova până la Ebna. Alte detaşamente ale aceluiaş corp ocupă utrările trecătoarei de la Slivno. Syra 12 August, Toţi creştinii din Eski-Saghra aB fost condemnaţl la moarte de către generalul tnrcesc. Consulii confirmă această ştire. Corespondentnl din Karabnnnr al ziarulni •Times, explică această sentinţă prin faptul că turcii iaQ pe toţi bulgarii drept spioni safi inimici declaraţi. intime soiri pe pagina IlI-a BUCURESCI ir ADGDST lnjzilele trecute ni s’a anunţat din Londra, c& Lordul Beaconsfield va tace camerei Lorzilor imp&rt&şirl privitoare la crisa orientala. Peste puţin o interpelaţiune a Comitelui Feversbam i-a ilat ocasiune la aceasta. Lordul înalt nu a respuns nimic: ci s’a mltrginit a declara, ci Intre impregiurftrile actuale orl-ce discuţi-une privitoare la afacerile orientale ar fi Btrimtorfttoare pentru guvern. Dupft ziarele din Viena, declataţiunea Lordului Beaconsfield e din cuvfint In cuvânt următoarea : . Desbaterile ln cestiunea orientală ar fi in momentul de faţă desavan-tagioase şi pare a avea o tendenţă stricâcioasă. Politica Engliterel a fost pronunţată cu c'aritate şi se observă cu statornicie. Cănd grozavul şi pustiitorul resboiă s’a incins, guvernul a declarat că va observa o neutralitate strictă, dar condiţională. Condiţiunile eraO, ca irteresele Ma-rel Britanii să nu fie periclitate. Precum se ştie, de atunci s’aă făcut Rusiei noue comunicări, spre a defini şi precisa, ce Înţelege guvernul sub interesele Marel Britanii, ilespunsul Rusiei a fost amical şi conciliant; guvernul nu are nici un motiv spre a se Îndoi, că Rusia va observa cu onestitate condiţiunile statornicite. Orice s’ar Întâmpla Insă, observarea acestor condiţiunl e politica Fngliteret. * Această declaraţiune reservată, dar destul de lămurită e cea mal eclatantă desminţire pentru toate ştirile relative la pretinsele disposi-ţiunl resboinice ale cabinetului englezesc şi ale celui Austriac de oarece e greu a crede, că Austria s’ar putea hotărî a intra ln acţiune, că-tâ-vreme Englitera va remănea tn reservă. Astfel, comunicând rspunsul Lordului Beaconsfield, organele oficioase din Austria declară, că fiind provocat a se pronunţa ln cestiunea orientală, Corniţele Andrassy ar trebui să se mărginească a traduce acest răspuns. Ziarul .Times* comunică din Viena următoarele; .Din mal multe părţi se anunţă, că Rusia s’ar fi adresat către cabinetul din Viena spre a-I Încuviinţa să ia şi teritoriul Serbiei ln cercul operaţiunilor sale. Pănă acum Inse guvernul de aici nu a primit o asemenea provocare şi nici nu se crede că va primi vre-o dată, de oare-ce Ruşii’şl concentrează puterile Intre Siştov şi Tărnova şi nu poate fi In Interesul lor de a face diversiuni inutile prin Sărbia. E cu mult mal probabil, că Sărbia va intra spontaneă In acţiuue, spre a resplăti serviciile pe care i le-a adus Rusia ln anul trecut. Ştirile sosite din Belgrad nu mal lasă loc pentru nici o Indoeală, că se iau toate măsurile spre a face ca In termen de 11 zile trupele sârbeşti să poată pleca la graniţe. Se pare apoi că acum faptul intrării In acţiune a Sărbiei nu va face ln Viena tmpresiunea pe care o ar fi făcut acum eăte-va săptămâni, de oare-ce Corniţele Andrassy va acorda Rusiei Învinse avautngiele pe care le-ar fi acordat unei Rusiei Învingătoare. In cas de extremitate e probabil că Austria va ocupa Bosnia tăind prin aceasta calea Sârbilor spre apus. DIN AFARA. Se comunică din Cetinie dela 3 Agust următoarele : .Muntenegrinil afl ocupat toate forturile detaşate ale fortăreţe! Hicsi-ci, afară de unul, care e chiar ln oraş, ln sudul fortâreţel: Acest fort se numeşte Tşediaviţa şi este mal tare decăt toate cele-lalte, dominănd nu numai oraşul, ci şi posiţinnile, pe care Turcii le ocupă pe coasta de de lângă oraş. Jumătate din bateriile aşeŞate tn fortul Trebeş sunt dela 28 Iulie Îndreptate contra acestui port. Numai decăt la 29 Iulie turnul fortificat al fortului a suferit atăt de mult de bombele muntene-grinilor, lncăt Turcii au fost siliţi a se retrage ln şanţuri, ln trei răndurl muntenegrenii au isbutit a goni pe turci chiar şi din şanţuri, dar peste puţin el s’afl întors la posiţiunile lor. Comandantul fortului Trebeş e şeful artileriei Maşa Vrebiţa: ln Plamenaţ şi la posiţiunile despre nord comandează VucoticL In oraş e mare lipsă de apa. Ancă de pe acum apa se imparte în porţiuni mici şi anume ast fel, că ina-inte de toate Nizamil ’şl stimpără setea şi numai apoi pot bea locuitorii şi familiile lor, cu toate că tn-treasa populaţiune ia parte la lupta de apărare. De regulă apa se imparte Înaintea mocheel şi pentru aceea muntenegrenii ’şl indrepteszâ focul mal ales asupra acestui edificifl, care a suferit deja foarte multă stricăciune. ErI, tocmai cănd locuitorii erafl adunaţi să bea apă. a căzut ud obus In zid, mal mulţi turci setoşl afl fost ucişi. Se crede că in curând fortăreţa va capit ula.‘ După-ce DespotovicI a fost respins peste graniţe ln Austria, a intrat o pausă în operaţiunile insurgenţilor din Bosnia şi Herzegevina. Cu atăt mal mare e Insă ferberea In provinciile despre Grecia şi se crede că ln Thesalia şi Epir rescoala va isbucni căt mal curând.— Mal multe sate din districtul Volo au declarat, că nu mal plătesc biruri. Iu urma acestei deelaraţiunl autorităţile turceşti afl aşezat şase tunuri la porţile o-raşulul Volo, declarănd că vor bombarda oraşul indată ce se va manifesta cea mal mică tendenţă de res-coală. In .ţara* Miridiţilor, pacea s’a restabilit. Prinţul Prenk a declarat lui Ali-Saib Paşa, că se supnne şi s’a obligat a trimite nn contingent de Miridiţt contra Muntenegrenilor, eară Sultanul a recunoscut intr’nn firman binevoitor toate drepturile şi prerogativele Miridiţilor. Până ocum Prenk a trimis la Scutarl 266 oşteni, care sunt cel d’ăntâifl .detaşament al contingentului Miridiţilor..'Generalul Werder, ataşatul militar al Germaniei, intorcându-se din lagărul generalului Gurko, e declarat că ar fi fost destul 10,000 turci spre a opri pe ruşi de a trece prin strimtorile de la Şipka şi Ilain-Kioi. Cu toate inse că el aveafl 13,000 ln aceste strimtorl, s’afl retras şi nu afl opus nici o re-siştenţâ. .Gszette (rusă) de Pătersburg,* face următoarea espunere a mobilelor politicei englese: .Lupta ce guvernul engles prepară ln contra noastră şi pe care propriu vorbind, a urzit’o pe ascuns, va aduce ln scurt timp nisce resul-tate cari vor fi departe de a res-punde aşteptărilor sale şi cari vor avea probabil ca urmare de a schimba radical cursul istoriei. Este deja peste un secol şi jumătate de când An-glitera îşi aroagă voce preponderentă In toate dificultăţile politice ce Europa a avut de regulat. Ea şi dato-resce această situaţiă predominantă mal cu seamă flotei şi bog&ţielor sale, ce cea d'ântăifl i-a deschis drumul a câştiga. Desfăşurarea colosală a activităţii sale manufacturiere a contribuit la crescerea puterii sale politice... Dar orl-ce medaliă şi-are reversul. Tre-buesce manufacturilor pieţe pentru petrecerea produselor el; cu căt unele iafl o Întindere mal mare, cu atât mal mult nasce grija de a mări raza relaţiunilor comerciale. De aci dar, necesitatea pentru Anglezi, nu numai de a Întări concistele făcute c: de a se găndi şi la altele noul. Această politică nu suferă de loc codâciâ ; trebue să câştige cu orl-ce preţ eată divisa de voe de nevoe a Angliei. Cu toate acestea, puterile continentale se silesc a desvolta o concurenţă care deja se arată supărătoare intereselor Marii Britanie. Pre-tutindecea toţi caută a scăpa de supt o tutelă, care a durat prea mult. Istoria ne arată că, ln tonte timpurile, Englezii şi-afl înţeles foarte bine situaţia şi afl Întrebuinţat la consolidarea intereselor lor o energiă şi o perseverenţă de mirat. Napoleon I, creând sistemul continental, avea ln vedere tocmai ruinarea Angliei, luându-I pieţele Europei ; campania lui fără roade In India, prin mijlocul Egiptului, ţinta lui de a lovi Anglitera ln posesiunile el indiene cu concursul Rusiei, dovedea voinţa de a lipsi pe Anglezi şi de pieţele lor din colonii. Nici nu Încape Îndoiala că dacă a ceste proecte ar fi isbutit, Anglia astăzi ar Înceta de a mal esistn. Asta a fâcut'o să se pună In pază In contra tutulor întâmplărilor ce ar ameninţa interesele sale coloniale, ea n’a cruţat nimic pentru a-’I Întări şi desfăşura triumful. S’a putut vedea că intenţia sa era absorbită numai şi numnl la aceasta. Deci Britania-Mare s’a arătat cu totul indeferentâ In facia evenimentelor mari ce s'aft petrecut sub ochii noştri In aceşti din urmă ani; nici uni ficarea Italiei, nici acea a Germaniei, nici cataclismele din Danemarka, din Austria şi Franţa nu i-ail dat nici cel puţin veleitatea de a protesta. Lupta incepută de Rusia pentru liberarea creştinilor din peninsula Balcanilor a făcut pe Englezi să se rnisce. Fie-care lovitură ce dăm Turcilor, fie-care pas ce ne apropie de Constantinopol, II face să se deştepte din ce in ce mal mult, căci In ochii lor, succesele noastre corespund la perderl d’ale lor. Apoi, liberănd pe creştini, luăm Angliei pe una din clientele el cele mal stimate şi Încă o punem In spaimă ca să nu ducem la capăt bun planul lui Napoleon I. Ceea ce n’a succes acestuia, poate fi săvărşit de Rusia, care, aminterl lDjumătâţesce greutatea trebil, mic-şorftnd foarte distanţa ce o separă de India. Punăndu-se cine-va In punctul de vedere al Englezilor, îşi poate Închipui că el nu simpatisează cu marea idee care ameninţă de a-I lovi In interesele lor vitali. Noi le adreBăm imputări de egoism, de materialism, etc. etc. Noi I acusăm că voesc, cu calcul, să prelungească starea precară a creştinilor. Causa este că el văd că, orl-ce schimbare In această privinţă este un Început de ruină pentru dănşil. Spiritul de con-servaţiă le domină fără voe sentimentul de milă şi eată pentru ce RECHIZIŢIELE Ş‘ ABUZURILE SUB DOMNU BRATIANU. Citim In .Steaua Romăniel: Aplicaţinnea legel rechiziţiunilor a ajuns un adevărat scandal. Pe cănd legiuitorii, cari aă confecţionat această lege, se siliră pe căt le fu cu putinţă, a micşora efectele el lovitoare in bunurile şi averile cetăţenilor, prin prescripţiunl echitabile şi căt mnl uşurătoare posibile, modul insă cum ea se aplică astă-zl, a făcut dintr ensa un adevărat flagel public. Mijloc de persecnţiune contra unora, subiect dc favoruri ilicite şi abuzive pentru alţii, legea rechiziţiu-ailor, s’a transformat intr'o adevărată plagă ce băntuie pe acel asupra cărora cade însoţită de toate rigorile el, şi într'un isvor de ghe-şeftarie pentru unii cari profit de dănsa spre a’şl arangia afacerile. Dacă eşti om al zilei, curtenit de guvern, Impârţitor de slujbe sail cel mal puţin un director electoral care dispui de voturi la cas de trebuinţă, nu numai că legea rechiziţiunilor Iţi respectă calul, boul, putina cu brănză sa a alt ceva, dar încă această faimoasă lege, posedă o cualitate profitabilă d-tale căci ea iţi procură o escelentă ocasiune de a vinde statului pe preţuri exorbitante, ori ce articol netrebnic de care vroieştl să te desfaci. Dacă din contra, nu eşti nimic din toate acestea, legea rechiziţiunilor te urmâreşce ca o umbră a Iul Mac-bet, şi nici in borta şearpelul nu poţi scapa de a fi despoiat In modul cel mal nedrept şi mal răutăcios. In articolul nostru de erl am semnalat căte-va abuzuri ce se comit cu reebisiţiunile, intre care abuzuri am citat mal cu deosebire un cas intern plat la Roman cu rechisiţiona- In judeţul Suceava, se rech'siţio-1 dc şi lumină, dar adăpostită de nează de 3—1 ori do la aceeaşi per-! umbra marilor arbori ce o Înconjoară, mul nostru. Mulţi dintre noi privesc cu prea moltă uşurinţă consecinţele luptei ce Anglezil aft Întreprins contra noastră de vre un cuart de secol. Luănd in mănă drapelul liberării creştinilor din Orient, credem că toţi vor aplauda la aceasta} Oricine va putea-o spune văzănd nevoile ce ne causeză cea mal mică resis-tenţă In săvărşirea operei noastre. Atunci noi nu voim să privim lucrul de căt sub aspectul săft ideal şi general, negligănd de a lua seamă la consideraţiunile practice ce stau In inima altora. Ast-fel dar, este bine Înţeles că Anglezil luptă pentru conservaţia lor, pentru menţinerea puterii lor universale. Progresele Rusiei In Asia, influenţa el fără margini In Orient unde pănă aci domnia numai An-glitera singură, eată ce lnspâimăntâ pe AnglezI şi le năbuşesce mila pentru creştini. .Interesele* engleze, sunt de o importanţă atăt de mare pentru Britania-Mare, In căt nu se se crede că va putea să le sacrifice siguranţa. Ast-fel, credem că trebuie să se esplice mobilul politicei guvernului englez, fără a mal ţinea sămă de măsura rolului oposiţiel, care poate In buna voe căuta ocusiunl de a su păra, de a blama chiar ministeriul dar care, avănd In vedere interesul general al ţărel, nu va putea cu totul renega o politică, care tinde a lua un caracter naţional. soană, pe cănd de la altoie nu se ia nimic; In judeţul Vaslui se operează reebisiţiunile cu cel mal perfecţionat sistem başibuzucesc, plus că nu se dă măcar o simplă fiţuică celui despoiat ; şi aşa mal departe. Cine vrea să cunoască fapte anumite n'ail de căt să ia lămuriri de la comisiunea superioară de rechisi-ţi uni. Iu faţa acestor grave abusurl, ilegalităţi şi favoruri neiertate, cari iaO naştere din modul parţial, nedrept şi ruinător, atăt statului căt şi particularilor, cu care se aplică rechi-siţiunile , suntem datori a ne întreba: Ştie oare guvernul ceva din toate ceste căte se petrec 1 Dacă ştie şi tace atunci el este părtaş — vinovat de aceste monstruoase abusurl; dacă du, atunci reclamăm să se ia cele mal energice şi mal urgente măsuri de îndreptare. Anglezil sunt siliţi a se pune Iu dru-|rea îlegală a 70 de bol de la o vel- niţâ, preţ uiţi in modul cel mal nedrept, pe simplul cuvănt, se vede, că praprietarul nu insuşia nici una din calităţile ce am expus mal sus. Astăzi iarăşi cu regret suntem siliţi a reveni asupra subiectului re-chisiţiunilor, pe motiv că avem de Înregistrat noi abusurl ce pare că aft intenţiunea să ne lovească zilnic auzul. Ni se spune, că un influent personagiu din fracţiunea liberă, independentă şi fără pereche—adăugim noi, că ar fi „stăruit" să i se rechi-siţioneze („pentru patrie") o cantitate Însemnată de grlft evaluându-se acest product cu un preţ pe care traficantul nostru fracţionist nu Tar fi putut căpăta nici In cele mal Înfloritoare epoce comerciale, faţă cu proasta cualitate a obiectului. Datorind—nesupărat de nimeni — mal multe eâşturl către stat, personagiul în chestiune se va presenta suntem siguri, Înarmat cu chitanţa comisiunel de rechisiţiunl la casierie, aruncănd-o cu măndrie sub nasul Impiegaţilor financiari, va pretinde să i se taie cuvenita chitanţă de plata căşturilor moşiei ce ţine In arendă de la stat, reintegrându-se In drep tul dea nu mal fi taxat de „pâsuit" Ca contrast acestui noft mod de a beneficia de legea rechisiţinnilor vom arăta, că pp cănd In judeţul şi oraşul nostru aft loc operaţiuni de asemenea categorie, reclamaţiunl de prin judeţele Dorohol, Vasluift, Ro man, Suceava şi altele, curg ca ploaia la comisiunile de supraveghere, care străng din umere, neputănd — In faţa unor fapte Împlinite să i nici o altă satisfacţiune mal eficace de căt o consolaţiune de cuvinte. EPISOADE DIN RESBEET TI, RUSO-TURC, Corespondentul „Timpului nofl".d. Karasin, povestesce ast-fel o visită pe care a făcut’o la spitalul din Zim-nicea: ...........„Un alt pat era ocupat de un cazac „plastun", figură caracteristică, adevărat tip câsâcesc. El şedea, neputăndu-se ţinea culcat. Un glonţ II sfărămase partea de jos a şiril spinării. Toată partea de jos a corpului era deja paralisatâ. Asta era condamnat; nu era nici o speranţă de scăpare ; nici nu i s’a scos glonţul, ca să nu’l facă să îndure suferinţl zadarnice. O soră de caritate, c’o mică roche brună, învelită la cap cu o basma albă, II citesce cu o voce dulce şi limpede. Plast.unul se pare că ascultă la ceea ce II citesce, dar mi se pare că nu înţelege nimic. Privirea-I stinsă este fixată neclintit asupra unul singur punct, buza-I inferioară Începe deja a-I slăbi... S’a sfărşit cu bietul om! Eată Încă un fantasin din regimentul Ninslc, Alecsandru Roch. EI a primit un glonţ In piept, are braţul sfărAmat şi o jerpeliturâ la cap. El făcea parte din compania ce a atacat cu bioneta moara, companiă din care n’aft rămas de căt căţl-va oameni. Dar sacrificiul acestor oameni voinici şl dede roadele; compania ce-I urma a găsit posiţia evacuată. Câlcaft ce e drept, pe cadavrele fraţilor lor, darlnaintaft merefi. A fost un moment de amestec general, se băteaft pept la pept. Acum ruşii treceatt peste cadavrele turcilor, acum turcii sugrumai! pe răniţi cari mal daft co-va semne de viaţă. Turcii nu se mărgineai! a omori, el despuiau pe inimici. Ceea ce-I ispiteaft mal mult, era Incălţă-mintele. El se puneaft cu ardoarea a trage cişmele moribunzilor. In acest t.almeş-balmeş, zicea fan-tasinul Roch, am fost rănit. Am căzut mal mulţi; tovarăşul meft Se denko căzuse peste mine şi un alt tovarăş, era la trănteală ca un tnrc; amendol s’aft sugrumat unul pe altul şi nil căzut peste mine. Zăil nu mă mal vedeam sub cadavre ; numai un picior 'ral eşia afară din grămadă... El bine, turcii mi-aft luat o cismă." Eată, urmează acelaş corespondent, o Incăntătoare grupă demnă de paleta unul pictor. Intr'o baracă deschisă la toate vănturile, din pricina vremel frumoase, o baracă inondată se văd elite va paturi destul de cu rate, o :u tt.e < i tineri soldaţi, cu faţa v s< . i lini ţi şi zâmbitori. Ăştia nu sunt la articolul morţii. O tănărâ soră. fragetâ şi roşă, al căriia păr negru, puţin rebel, ese din coafură, urnblă printre paturi. Ea rlde din toată inima şi se înde-letnicesce a esplica ceva soldaţilor cari o ascultă cu băgare de seamă, unii se ridică sprijiniţi pe coate ca să o auză inal bine. Mal multe numere din „llustra-tion russe" sunt risipite pe paturi Soldatului II plac mult litografiile cari represintă scene din teatrul de resboift. — Şi voi aveţi să fiţi puşi In pictură, zice t.ănăra soră rlzănd cu mare poftă; universul Întreg are să vază ce voinici sunt soldaţii regimentului Minsk şi al Voliniel. Toţi, toţi aveţi să fiţi In tabloft, Vedeţi domnul acela bărbos cu o placă pe braţ (ea arată pe corespondent) el va desemna chipurile voistre ; n'a venit aci de căt numai pentru asta. — Arată-mi, bună soră, zise linul din soldaţi, cum or să ne Înfăţişeze ? Sora arată una din gravuri. — Ah! ce frumoasă e, strigă soldatul ; am să trimeţ una la satul meft —Ascultă, domnule, adause soldatul, adrosăndu-se către mine. re presiniămă ast-fel : eft sunt din a 3-a companie, mă numesc Vasilief. Lovesc cu patul puscil pe un turc In păntice ear el îmi dă o lovitură de sabie In cap. — Bun ; am să te desemnez In această posă ! — Ţarul mi-a dat crucea de onoare, chiar asta, adause arătănil crucea St-George ce o purta agăţată cu un ac pe cămaşa Iul; ar să mă represinţl dar cu crucea. Sora de caritate isbucni In rls. — Da bine ; al fost decorat aici, după intrarea d-tale In ambulanţă; deci nu o aveai pe cănd te băteal. Nu ml pasă respunse soldatul. Te rog, adause el adresăndu-se către mine, desinează-mă cu crucea. Zăft însuşi Ţarul mi-o dat’o cu chiar măna lui: deci trehue să mă vază In posă cu crucea. — Bine, bine; fii liniştit; am sa te posez cu crucea". Mal departe corespondentul descrie o scenă atingătoare: „La o mică depărtare de acest grup unde să auzia rlzănd şi con-versănd cu veseliă, era un pat ocupat de un soldat foarte răii bolnav. Acesta era întins pe spate, faria-I era galbenă ca ceara şi pieptu-l era acoperit peste tot de o compresă. O soră de caritate sta lăngâ bolnav ţinănd în mănă un vas cu bulion, negreşit, saft tnal bine cu vre-o doctoria, pe care o da să o Inhiţă in mici picături cu o lingură In tocmai cum se face la copil cănd li se dă de măncare. „— Pune vasul pe peptul meft, iubită soră, şioptea rănitul; nu te obosi ţinăndu-1 In mănă.* Bravul soldat uitn că pieptul lui era străbătut dintr'o parte şi pănă lntr'alta de o pocnitură de obus şi era precupat de idea că, mănu-şiţa gingaşei surori ar putea să-se ostenească, ţinănd vasul. Soarele era spre sfinţit, urmează corespondentul. Veniră numai de căt fermierii cari ridicară uşor paturile răniţilor ce erail afară In grămadă pentru a le strămuta In barace. Alţi fermieri măturad mal din vreme Bcăndurile baracelor şi le acoperea cu lin strat de earbă fragetă. Toate acestea se fâceaft sub controlul şi inspecţiunea medicilor. Am văzut viind mal mulţi tineri studenţi de curând licenţiaţi. Mi-a rămas o impresie neştearsâ de visita ce am făcut spitalului. Văzând îngrijirile, delicate s'ar putea zice, co înconjură pe luptători, ori cine încearcă o mare măngâere. Apoi corespondentul descrie ambulanţele, care nu Ie poate îndestul lăuda. Consacră chiar căte-va cuvinte pentru prisonieril turci. El zice că soldaţii „Nizaml" (oştire regulată) presintă o Infăcişare mulţumitoare. Sunt curat îmbrăcaţi şi aft figuri încrezătoare şi simpatice. Soldaţii ruşi ir privesc cu ochi buni şi le justifică voincia. „Ăştia [sunt nisce oameni prea cum se cade, zic el, se bat bine." Am văzut pe unul din soldaţii noştri, zice corespondentul, oferind o ţigară unul turc : — Ţine, nizain, ziceael,nicl vorbă că al poftă de fumat; ia asta, camarade. Să înţelege că d. Xarasin face descripţinne foarte adevărată despre başihuzucl, cari prin faptele lor, credem că numai aft trebuinţă de a mal fi pomeniţi. Să scrie din Constantinopol ziarului „XIX Sii-cle*. Pachebotul de mesagerii maritime, „Saintonge", sosit numai de patru zile din Kiustenge, a fost faciă la evacuarea oraşului de către arier garda otomană şi la intrarea trupelor inamice primite, trebuie să o spunem ca amice şi liberatoare de toată po-pnlaţiunea creştină atât din partea locului căt şi cea străină. Oştirile turceşti, şi mal cu seamă Cerchezii aft făcut in campaniâ astfel de cruzimi, în căt groaza domnea pretudenl la apropiarea lor. Bastimentul de resboift englez, ee sta- ( ţiona la Kiustenge, s’a văzut silit de a trimite pe uscat o jumătate din eehipagiul săft pentru casă păzească residenţa consulului săft: satele de prin prejur aft fost toate date focului şi locuitorii lor batjocoriţi, jefuiţi şi măcelăriţi. Faptele ce vă raportez sunt autentice şi nu fac de loc onoare disciplinei armatelor Sultanului. S’a adeverit azi că ele 'şl resbunâ de neisbăndele lor pe bieţii creştini nearmaţi ce II întâlnesc In drumul lor; şi tocmai de aceea mânia mişcă spiritele cele mal tari când aoeste armate sunt aduse şi se arată In Constantinopol Intr'o neorânduială nemal pomenită. Căt despre atrocităţile ruşilor In Bulgaria, despre care face mare sgo-rnot presa europeană, unde naiba le găsesceî Nu scift ceea ce Ruşii aft putut face In Asia, la Ardahan saft Baiazid, pot afirma insă că amăndoă rlpe ale Dunării, de unde musulmanii, al căror număr almintrelea este fdrte restrâns, emigraseră In parte, Ruşii aft respectat pe acei ce rămă-neaft şi aft tratat ca aliaţi pe Bulgari şi cel-l-alţl creştini. Kiustenge aştepta cu nerăbdare arătarea ruşilor. Duminică, la amiază doă pelotoane de cazaci s'aft arătat la porţi, pe când coadele coloanelor turceşti să vedeaft Încă In zare la câte-va chilometri la sud. Casacil aft străbătut Îndată oraşul, aft constatat plecareaa garnisonel şi aft provocat pretutindenea izbucnirea unul entusiasm fără margini. Peste câteva minute după dănşil, patru baterii şi patru batalioane ş’aft făcut intrarea prin mijlocul paradei făcută de poporaţiune In delir. Colonelul a primit pe deputaţii bulgari şi a numit Îndată o comisiune administra- T 1 M P O I tivA. Ziua s’a petrecut In serbArl. Siguranţa şi liniştea generalii Înlocuia groaza, spaima şi IncercArile din urmii. Un corespondent al lui ,K«lnisch Z.eitung*, ziar al cAruia turloSlism este recunoscut Intre toate ziarele nemţeşti, povestesce ast fel un episod din bAtAlia de la l’levna : .Ruşii la tot pasul ce ’l fftcesCi m retragarealor, afl ţinut piept tare inimicului de zece ori mal superior In numfir, dar n’afl putut din nefericire a’şl ridica pe toţi rAniţil, pe cari i-afl vâzut cum eraO schilodiţi groaznic şi apoi m&celArişI de inimic. .Colonelul Itosenbaum, care co-conda al 17-lea regiment de infanterie, a fost unul din cel d’ftntAifl r&niţl un al doilea glonţ l’a întins mort la pAment. IndatA o trupA de soldaţi din infanteria turceascA, iar nu başi-buzucl s'a nApustit asupra lui, Infigându’şl baionetele In corpul ofl-cerulul şi ducându’l ast-fel pe sus dAnd ţipete de triumf. Scene de grozAviA de felul acesta s'aO repetat de multe ori. Turcii In furia lor, afl tratat In modul cel mal barbar pe morţii şi rAniţil cAzuţl In mftnele lor.* CORESPONDENTA DIN TURCIA Un corespondent al ziarului .Le Ternps*, face urmAtoarea interesantA povestire despre trecerea Balka-nilor de corpul generalului Qurko : Kazanlik. IatA şase zile de cftnd duc o viaţA curatA de cazac, In strâmtorile Balcanilor. Era vorba sA ajungem corpul generalului Qurko, care for-meazA avan-garda marel armate de operaţiune. Dar generalul şi oştirea lui strebAteau In inima ţârei cu o ast-fel de iuţealA, In cAt trebuia corespondenţilor un diurn de fler special ca sA T urmeze. Aceasta IubA cere fermecAtoril. Cu cAte-va zile mal ’nainte de desp&rţirea generalului Qurko, eram fdrte liniştit la Târ-nova netrecându-ml nici prin gAnd de a mâ mişca de aci pentru cAtA-va vreme. Se dedese vestea cA s’a v8-zut pe drumul Osman-Bazarulul forţe turceşti ca de 15,000 oameni aproape. Dar nu eraţi împrejurul Târnovel de cAt forţe ruseşti mult mal mici, se pArea deci cA trebuia sA se aştepte corpurile remase In urmA mal nainte de a lua o ofensiv A viguroasA şi totul dovedea un period de popAşirl şi concentrare. De odatA i Iu prea cumpâtata noastrA locuinţA, ce ocupam eh şi soţii mei la Întâiul etagifl lntr'un han, ne pomenim cA intra pe neaşteptate amicul nostru, prinţul Leon Schakovskoi, vechia secretar al ambasadei ruse diu Constantinopol, actualmente ataşat la cancelaria diplomaticA a armatei : — Voiţi sA faceţi o cAlâtoriA interesantA lntr’o regiune, care peste cAte-va zile va fi istoricA î Ea mâ due acolo In misiune. Veniţi cu mine. — Prea bine, dar unde ne duci ? — N’am dreptul sA vâ spun mal nainte de a fi pe drum ; dar aveţi încredere ln mine. — Atunci s'a sfârşit: plecAm. La şase ore seara ne puneam pe drum, principele şi patru corespondenţi. Am urmat cAt-va timp drumul de la Elena şi ne-am dus de am petrecut noaptea la Placova; apoi am apucat 1« dreapta un drum lAtural (nearâtat p® charta statulul-major austriac), care ne duce In cAte-va ore la satul Voinis. Acum seim nude mergem; trecAtoarea hotArltAocu- patA IncA de la 12 Iulie, era tre-câtoarea <}isă de la Zelenskiol tnsem-natA pe chnrta austriacA Zelenskirad. Cum de aceastA trecAtoare nu era pAzitA) Prea simplu, pentru cA nimeni nu o credea posibilA de apropiat. Ea se compune de o succesiune de drumuri trase oare-cum din Inteinplare, din sat ln sat, de locuitorii bulgari din munţi, cari numai ei o putenfl eunoasre. Ici şi colea muţea mal mult safl mal puţin plAcntA a vre-unnl rluh ţ o strAbâ-tea safl se anie.steca cu ea In mal multe sute de cliilomotri. ln altA parte se vâra printre stAncI safl prApAstil, cari nu sunt puţin periculoase. Pe aci cu toate acestea a trecut cu cinci zile mal nainte de noi, cel zece mii oameni al generalului Qurko, cu doâ zeci de tunuri (16 de cAmp şi 4 de munte), mişcare cutezAtoare, prin care puteafl cAdea, IntorcCndu-le, apArArile Balcanilor, a cArora infiuenţA, foarte probabil hotArltonre asupra rezultatului lntregel campanii, o putem aprecia chiar de acum. TrecutA sub tAcere In uvragiul d-lul Moltke, InsemnatA uumal cu o singurA trAsAturA tu carta ruseascA, nefiind de loc ln carta austriacA, trecâtoarea de la Zelenskioi are se da-tareascA celebritatea Ba de faţA şi viitoare, cercetArilor rAbdAtoare ale unul tânâr secretar de ambasadA, care scliimbase uniforma de diplomat cu acta a unul cazac. Cunoscând perfect limba Bulgarilor aşa' de bine ca şi ţara lor, prinţul Tzeretelef — acesta e numele cazacului noBtru diplomat — a fost cel dftntâio care a scornit şi a arâtat Întrebuinţarea ce s ar putea face din acest drum. Pe cAnd Turcii se InrApAţtnafl a’şl ţinea garda la cAte-va leghe mal mult la est şi la vest, la 9trâmto-rile Elena şi Sbipka, principele deghizat ln ţâran, se dusese el ânsuşl la gura trecătorii. In urmare cu raportul sâfl, pionierii cAlArl, comandaţi de un colonel polonez, corniţele Roniker, reparară, întăriră, lărgiră locurile periculoase. Generalul Rauch dede e-semplu de Îndemn, punend el 6n-suşl măna pe sapă: şi din tot acest concurs de silinţe, de seiinţă, de devotament, rezultă In sfârşit, cu preţul nnel jertfiri mal mal neînsemnate de vieţi omenescl, reznltA al doilea eveniment de căpetenie al campaniei; trecerea Balcanilor, strălucit compliment al trecerii Dunării. SA adaogAm spre onoarea popu-laţiunel bulgare — cA ln cele trei zile cAt ţinu aceastA trecere grea, nu s’a gAsit printre oamenii muntelui vre un renegat safl vre un trAdAtor ca sA se ducA sA vânzA vrAjmaşuluI rasei lor secretul raiş-cArilor Însemnate ce se sAvârşiafl sub ochii lor. CAlâtoriam In cAruţe ; am remaB numai cu una la care, punând doi cal sdravenl, am reuşit a ne duce cel puţin bagagele, lAsAndu-ne persoanele a cAlAtori ln corp de cavalerie. La 17, ln puterea nopţii, IntAr-ziRţl cum eram de rAnirile şi de-sastrele cAmţelor , am ajuns de abia la vârful strâmptoril, ocupat de nn post de cazaci. La 12 Iulie, sA-pAtoril contelui Roniker ridicaserA ln aceastA parte un obelisc de lemne, care fArA Îndoiala mal târzia se va înlocui cu un monument mal durabil destinat a reaminti data, locul şi pe actorii unul eveniment a-tAt de hotArltor pentru liberarea creştinilor din Bulgaria. Petrecem noaptea In compania cazacilor şi a doua zi coborAm spre Hainkiol, unde socoteam oA vom gAsi cel puţin arier garda corpului lui Qurko. Dar care ne fu decepţi-unea cănd, ajungând ln cAmpie, dăm peste nisce săteni zăpăciţi de spaimă , fugind ln grabă marc spre munţi şi cnre ne anunţară că Ruşii ah plecat pănă la unul apuofln-du-o spre Kazanlik şi că el ânşişl, ln prevederea unei Întoarceri a Turcilor, nu se mal cred ln siguranţă. Eram peste tot : un diplomat, patru gazetari, un Rus, un Bulgar, doi servitori şi un cazac drept es. cortă. Asta ce e drept, nu putea fi privită ca o forţă imposantă pentru inimic — dacă da peste noi. încep deliueraţiunile : unii sunt de părere că ar fi mult mal cu minte de a ne Întoarce pe unde am venit; alţii că vinul odata scos, trebue bâut şi cA nu este mar mare pericol de a face cAte-va ore de drum Înainte, pentru a găsi de ne-apârat o armată, de căt de a face cAte-va ore de drum Înapoi, fără a avea siguranţa de a regăsi posturile izolate de cazaci, cari fătă Îndoială aA primit ordin de a se retrage. l’e cănd se discutaO aceste păreri, zărim o uniformă din legiunea bulgară, l’urtătorul uniformei era un voluntar muntenegrean, care se întorcea cu trei din camarazii sâl pentru a escorta bolnavii. Aceştia erafl patru .chassepouri* adause la efectivul nostru. (Mi se pare că v’am spus că puscile noastre disponibile din 1870, revândute Germaniei, afl servit a înarma legiunea bulgară). De acum, avem infanteria, cavalerie şi echipage (căruţa cu doâ roate cruţată de stâncele strâmtoril). înainte deci. spre Ka/.anllk. Oameni şi cal, afl dejunat ce e drept mal mult de căt prost. Dar ce vrei, nu era vreme de aşteptat. Turcit—soldaţi saa başi-buzucl—puteaţi să se arate dintr’un moment lntr’altul. Deci ne punem iar pe drum, hobărlţl aminterl a nu ne opri de căt acolo, unde vom Intălni armate rusoscl, căci pănă la Kazan-llk tot mal remănea 35 kilometri de făcut şi caii noştri făcuseră deja 20 dimineaţa ln cărările gloduroase şi cotite ale muntelui. Deja, coborănd cele din urmă co-stişurl ale Btrâ i toril, zărirăm ln cAm-pia, înalte şi dese coloane de fum. Aflăm că acestea sunt sate turcescl părăsite la vestea sosirii Ruşilor, sate pe cari locuitorii bulgari se grăbesc a le devasta şi arde numai de căt după plecarea celui din urmă soldat. Toate urile şi setea de resbunare se deşteaptă asupra musulmanilor; este peste putinţă a Im-pedeca pe Bulgari de la resbunarea contra acelor bel şi sateliţi, cari ca proprietari de moşii, comit cele mal mari deBlăbălârl asupra nenorocitei populaţiunl creştine; acum turcii aO Înţeles lucrul; cunoscfendu-şl foarte bine posiţia lor critică, nu le râmă-ne de cAt sA fugA In grabA, dacA nu vor să plAteascA scurt şi iute faptele — adicA escesele lor. (Va arma) CRONICA In nrma încetărel din viaţă a Alteţeî 9ale Regale, Principele Gustav de Wasa, Cnrtea Inălţimelor Lor a lnat doliul pentru trei săptămâni, cn începere de astădl, 29 ale cn ren tel. D-nu Kenn consulat general al Olandei, obţinând nn congediQ de la guvernai s&il, D. Baron W. G. d’Hogguer ataşa* în calitate de vice-cousol la consulatul general Olandea, remftne însărcinat on interimnl in timpul absenţei d-lnl Kenn. Sunt eătu-VK săptămâni, fie când un foc teribil fi reupâiidit panica în suburbia Do-brotcasa prin aprinderea unei bntî! cn pe-trolifl. Kri ain văzut mai multe butii cn petrolifi traver-und strada Colţeî, şi luând direcţiunea pieţei. Raţiile erufl desvă-lite şi nn ede de fluidul ce conţin* a şi care dnpfl cum scit» toţi, pătrunde lesne prin lemn. Vederea lor, ne aduse ainiut-- de acel incendia, şi ne decise a ruga pc on. Primărie ca Bă nu mai permită transportul materialelor inflamabile şi i xplosibile prin mijlocul oraşului, iotr’u asemenea stare. Credem, că există un regulament in această privinţă, dar nn se aplică. In cas d’a nu exista, on. primărie ar pntsa diBpnne ca până la facerea anul asemenea regulament, să se ia măsurile necesarii ca să se previe consecinţele, la cari pot da loc transporturile unor asemenea material uri. Să răspândise sgoniotul că intre d. prim-ministru Brătianu şi d. loan Câmpineanu, ministro de justiţie, s’ar fi iscat mari neînţelegeri, din cuusa gravelor abateri comise de către d. Furdaescu, prefect de Olt. Aceste abateri fiind îndestul de constatate prin raportul d-luî proenror-gene-ral Opreann, care a fost însărcinat cu anchetarea numitului prefect, d. Câmpi-neana ar fi solicitat de Ia d. prim-miniatrn destituiri a, de nu şi darea Ini judecata, cea ce i s’ar fi refasat categoric. Alte titlnrl îneB, fiind mai puternice de cât exiginţele jnstiţiel pentru actualul prim-miniBtrn, d-sea a găsit mijlocul d’a conciliu Incrnrilp, permutând pe d. FnrdneBcn la Prahova, unde va repeta, de sicar, abaterile comise la Olt! Printre prizonierii turci ce tot vin de la Dunărea şi sunt conduşi în Roşia trecând pe la gara oraşului nostru, se aducă zilele din nrmă şi 9 răniţi turci, cari pe dată ce njnnBer& până aici, furi aşezaţi In ospitalul £f. Spiridon in secţiunea destinată pentrn pentru răniţii armatei imperiale ruse. E de prisos se adăugim că departe de a fi trataţi în modul cum nemilostlvil credincioşi ai lui Mahomed tratează pe creştini răniţi, bolnavii turci, snut obiectul unei îngrijiri care nn IftBă nimio de dorit. Aflăm că dnpă o nonă dispoziţinne, cn începere de astăzi pentru an timp de cinci zile numai, trenul de pasageri, nn va sosi şi pleca de cât o singură dată pe zi. (Stcaoa Românit!)* Citim iu acelaşi ziar : Simpaticul nostru artist compositor. d. George Skeletti, ş'ati propus cu sacrificiile sale chiar, aranja mai multe serate muzicale pentrn a mângâia şi redeştepta guB-tnl frumosuloi in inima uanl public atât de preocnpat de evenimentele resboiuluî. Mercnrî 27 Inlie afl dat in grădina JockeI Club prima sa asrată în folosul răniţilor oştire! române! Intrrepinderea maestrului Skeletti este vrednică de t6tă inenragiarea, mai cu osebire astupi când lipsa totală de tistracţi-unl plăcute şi de a asculta muzică bnnă sunt atât de simţite in urba nostră. Programul acestei serate aă fost pe cât d/- biue ales pe atâta eeecutată şi cu tote inconbenientele grădinei prea espnsă la sgomotul stradal, lumea aii luat parte cu o bie plăcere la ea, depărtândn-se încântată atât de frnmnseţa bacăţilor cât şi de măestria esecnţinnel lor. Ciocnire pe calea ferată. — N’avem să ne plângem de d. LopuleBcn, inginerul căiel ferate Bncnrescl-Giurgiu. Dar cu tot zelul şi îngrijirea d-sale, nu poate preîntâmpina toate urmările futale ale părnginirel în care guvernul a lăsat această linie. Personal fi material, toate sunt neîndestulătoare pentrn serviciul aceste! linii, cea mal frecoen-tată Bijl. O urmare tristă a acestei părăginirl, este şi accidentul de Vineri. Un tren care vinea de la Ginrgiu s’a oioonit cu nisce ragăne remase pe linie de la un alt tren. Locomotiva şi doă vagoane s’afl vătămat. CâţI-va călători s’afl rănit. Intre aceştia este şi corespondentul unnî ziar englez. Ciocnirea s’a întâmplat lângă Comana la orele patru după amiazî. Călătorii n’aă putnt să ajungă îu capitală de cât noaptea pe la orele trei despre ziuă. Cum morg oamenii merg şi lacrurile sub acest guvern în care d. Brătianu se ocupă de iiuance şi strategie, d. Chiţu de pedagogie, d. Costiuescu de tipărirea hârtiei monedă, d. Fundescu de diplomaţie, iar d Pandraf de bunurile St.tulnl. Uude du e cap vai de picioare! L u omor.— Sâmbătă dimineaţa s’a aflat ucis un ţăran care 'şi păzia bostănăria de lângă Cotroceui. Tot (lOHpre omor. Din casa d-nel 0-răsca Gogin-Nicolaide, care s'a aflat ca fiica el aagrumate în pivniţă,— precum am anunţat,-— n'a lipsit de cât banii şi argintăria. Valorile in hârtie s’aB aflat răsipite Până acum na b'a arestat de cât feciorul care tăgădaesce că ar sci ce-va. Servitoarea şi amantal el au s'ufi prins încă. Cele doă cadavre b’aQ strămutat eri la spitalul Colţeî. Azi s’afl îmormâutat. Alegere Senatorială. — Colegial II de Moscel, ca 31 votar! din d<> alegători, a ales senator pe d. D. P. Vioreann. (RtsbomJ). ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havsa). — Serviciul de la 14 August, 9 tr« dimineaţa. — VJena, 13 Aoguat. Un coreBpondeut de jurnale, care a avnl o întrevedere cn Mehemet-Ali la Şumla, raportează că Serdarul-Ekrem i-a spns aceste vorbe : «Sarcina mea trebue să fie de a’mi asigura superioritatea relativă şi de a sili pe Roşi, pe cât se va putea mal inie, de a primi lupta într’un teren care să rea-punză proprietăţilor particulare ale trapelor noastre şi să împedice pe inimic de a se servi de nameroasa-i caraleriS atât de superioară cavaleriei noastre. Mai ’mltr»-buasc încă câte-va preparative; o dată aceste preparative sfârşite, voiti intra în noţiune. Iucrezându-mă norocului meti cercat ca soldat, am speranţa in eaccesul armatelor noastre,. EHflhl-tilnma, W August. O recnnoascere însemnată s’a făcnt erf in direcţia Kara- Lomul al. Un detaşament comandat de Emin-paşa inaintă până la Lom. El a constatat că forţe considerabile rnsescl ocupă partea de dincolo a rialul Lom. Lângă Popkeol şi Jaaselar bo află mari lagăre rnseecl. Dnpă amiază s’a văzut o coloană rusă compusă din toata armaie înaintând de la Popkeol spre nord. Nici o lovitură nn s’a fUcot în aceste diu urmă zile, fiind-ci ploi mari afi Im-pedicat orî-ce mişcare. Statrard, 13 Auguit. In urma anei cereri adresată de guvernai ras reginei, trenai sanitar pentrn răniţii ruşi va merge cât mal iote 1 a BacureecL Paris, 13 Aaguat. D. Fourtou a plecat la Dordogne. Mal nainte de plecare, a avut o convorbire cn d. Broglie, care va ţinea ad-interimnl ministerului de interne Iu timpul absenţei d-lul Foortoo. Toate sgomotele despre modificări saQ neînţelegeri ministeriale Bant desmmţite. ConsUntlnopol, 13 August. Vapoarele turcescl continuă a transporta la Trepizonda populaţinnea din litoralul Kancasnlnl. Trapele otomane afl evacuat cu desăvârşire interiorul acestui ţinut. SOCIETATEA CRUCEA ROS IE din BOIVLA.NIA COMITETUL CENTRAL. Doamnele care afl binevoit a oferi serviciele d-lor Societăţii .Crucea Roşie* sunt invitate a merge la orele 2 din zi In localul amfiteatrului de Chimie din spitalul Colţea cu Începere de Luni 1 August, spre a asculta cursul ce binevoesce a preda domnii doctori MarcovicI, Se-vereanu şi Marini, pentru prepararea pansamentului şi manipularea bandagelor. timpul A eşit de sub Litografie CHARTA RESBELULUI in limba Română lucrată in 6 culorî, fie care sta la deosebiţi cu!6re ca desluşirile lor «te vftnţlare la tâte Librăriile cu preţul de W) BANI ESKMFLAKLL D*nil cumpirâtori'! din provincie sunt rugaţi a ■e adresa la Librăria Comercială a lui ELIA GBASSIANY C-uie Strada Şelari No. 10 Bucurosul înaintând yi costul pentru câte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in ad rabatul de 20 la sută. — -3 ■" 3 La Tipografia THIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţern se află de vânzare: DICŢIONAR PORTATIV GEKMANO-KOMAN THEOCHAR ALEXI Preţul 3 lei 20 bani. n umiits PiiTKRR pe 8 mi este de venijare cu preţul fârte eftin prin Domnu C- SIEBRBCKET BucurescL A EŞIT DE SUS TIPAR fi se află de r.*n.)iue LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. en»liuu» «•* mal buni numai tnfim |i fag lâitt şi adus la demieiltO cu "7f3 FK. STEN JENUIi In Tn.n tjo Inimii) a Im Loasel, lii)|ţl gara Târgovifte, vis-â-vis de f»bricA tntnnurilor. Comănjilo H priiui.se fi Ia Typografia Thiei A WriML, palatul Dncin. Un profesor »At Academia t» ofarl a pruda LEC TT 1 MJ M in urniătbrole eciinţe: DiMemn fi picturi, geometria, nnstama-tica fi ing.nore tâte sciinţele nseosare pen-trn pregătirea da a pntaA intra in şcâlele superior». Afară da acaata ra putea da laoţian! da piano, da limbii francoşă fi augMI. A ta ailr.au Strada Virtfiliu No. 0 bin, tda la Tipografia Thial A Waiaa. O prăvălie de circiumă cu cinci camere şi pivniţa mare pentru f»0 bnţi, este de închiriat de la8f. Diuiitrie viitor. Calea Văcăreşti No. 57 (.licuiţă). Doritori! se pot adresa la sub-semnatul proprietar acolo în orl-ce oră. DOI—3. Gr. GâlrtsMcu. Se caută un piano de furtliîtaitrt P* t'n,P 'I” 3 l""’ cl> 1 IU II li llll; pr«ţg <|H :iv ^Ll de .ub-eemnatul d» acum pentru anul viitor 1878. Doritorii «a vur inţălogy direct cu mina. OOΗ2. Oxlano. 0 MCRA TRANSPORTABILA. tile, cn locomobilă ţi cele-l-alte nnelte, buna da aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de venijare la fabrica C. SIEBRECHT Bucurescî Calea Moşilor No. 11. Uââ'UkAJ A SOCIETATEA DE ASSIGURARE FONDATA IN ANUL 10313 Aducem la cunoştinţa onor. public, câ societatea assigurâză, contra daunelor provenite de incendia la clâdirl şi obiecte miscâ-<5ce; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor arnsate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigurăijă ^estre pentru copil In t6te combinaţiunile cerate, şi asupra caşurilor de m6rte. Informaţiunile se dă Ia sub-scrisa agenţiă generală şi la a-geniţile el de prin districte Agent general pentrn România ADOLF WEINBERU Colţn stradeî şi cartea vehcie (hann roşiii). ii ■ i .w'i n’i LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t6te librăriile din se află de vfin^are : ţerâ UTODi DI CORI NiTDRALA drept contrast la VĂTĂMÂBILE PRACTICEI MEDICALE Singura yi sigura pară contra morţel premature yi lăngezirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PBEŢDL 2 LEI NUOI. REGULILE CE THEBUE P AţIITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL S0 CENTIM. JXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXD xFRAlTZ GtîlTTHER x A Iu V1LLK DE BRUXRLK8 Podul Mogoşuiel No. IS vil-â-vio do Consulatul Kuiume R'comudl msgiuiBul irt uorUt In tx-ds-os» fdr»* bin» ca rutina du l.lrbitl |i A* jf dam», f.1—»■ amMi kuiiat* d» lino, olnndk p ntUik, ciorapi păstra birhntl «I dnair, S Jaual» Om (crlpa da auaMJ tumuda., an>ft l#-o-laU iMtţiuM OBOr. Cli#»t#l« eft «llm MIM cci#»l am r»l«i f^rU mul I prvţunU. S £ ««-O-# Cxx taţi . m to t yţ xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxî STRADA CA KOI) ■ IV0* » ,LA î5T4UA ALBĂ* a. V I S X Ivi PORT A. IST X latătal f< r#auaital M«ga«m «!• IHCUTUHlim PEHTBR BAHBATI. DAI! SI COPII •ub firma PHILIPP QOLDSTEIN .LA mo* ALBA* &trada Ca rol I Na. fi, i Cartea t«oht) rii-4*fii do MAgismund l*ra<#r. oosisdu mld* eurfttyl dim ea] *• mal r* a umil* fabrte# «i\sl*at« d«o slrfimitat#, #o d#rBr şi lucrat# m e#a oul mar» solidital#, d. #. pratro Dam#i roloo### oa M«turt la UU form*!#, Saalalo, PaBtoO, ae'.j prait i Dtrlaţ : (Ah#t# d# vaca, ăuoquin, Iftaruiuta aaloa, Paatofl yt to! ea m atiaga 4# larJLlţlmiat* bfirbiteael, u^n^a pentru CVip ' Wla falonlo da gb«u m aaMurt, rlaatic |i aitMa, v# rof a vfi ua^aai«#ata uaa dia eaUmat vrvbie diaCapIt “ - ' * ‘ ual frVBĂsf p*»U mIUiUIm fi «fi-ilUt** mărfurilor, n «p#r, nrat ea Oi«t#la I>-v6atră. 1*1411.11*1* (HM.IlHTr.llt, pmrtM v» b-vdatrl 9trada Oarol I No. fi, (Cartea Veefc#) Capitală, care |i •a ma~* ~ VM 11.11*1' Hi-ua albă.* căftifat« r«pnUţi(ia* «fi fi ta viitor voifi fi Moşia Umbrăreşti1 ; din .1 n- doţalfi TnoaciQ fi CorurluiO iu lutuiul.r* il. ponta 3,000 filei, fi M»fia Oroftiana din Judeţul Dorohoifl in intind.re de 800 filei, «I »6nd da roci. doritorii bino-vodacS a ae ndrou la D-nii fraţi Suţn in lufi. 608—0. mofia BALOTKSCI in apropiere da 2 De arendat,; ora de Bucurase! cu întindere de peate 2.&00 pogOne de arăturii, fiinolii fi pioluru, in care pot pSfuna vite. Doritorii ae vor idrmn lu D-nn N. I. Lahorary, No. 28, Calea Mogofdiel. 601 3. ANUNClU C&intorii In Brnşov pot afla la imititatal Bftllor de aburi de acolo, în dosul glmnasiiilul român, locuinţe curate fi bine mobilate, ca privirea «pre jţrădiufi, preenm fi grajduri de cal şi şopron pentru trăsnri, cn preţuri forte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din Braţov. Moşia din Judeţul DAm Finta boviţain in t i lider* d« 1500 pogdne, I» doS ore depSrtarede I'erifu, cn cnao fi mAgaail muri de vid, *e du cn arendl de la St. Ueorge 1878. Aciratfi mafie este fi de v4n<)ure. Doritorii *e vor adresa la D-n» Măria C. Greoeann, Calea Mogo fdiel No. 118. 590—n. Moşia Comani, RAfiniţu, Ghimpaţi etc. din Judeţul Olto plana ŞerbAnaftl, ca 2000 pogon», Ceas fi Mngaait, Han, Rod pe acnpete pe Olto. Mori cu chirie, dooS Vii etc. annt de vin-dara in toiul fi in parte; a ne adreea la proprietari. Strada TArgoviftl No. 49. Bo-cnreftt. 598—I. TTn Pianrt îngrijit,eato,pon. UU A muu, trn placare , eftin de vtorjnrn. Adresa la Tipograpbia Thiel A Weiae. AnunciO Important Sentimental de reennoftinţi ce toţi Români d.torlim aogu.tei f.millt imperiale a Rusiei, protectdrea creffinilor, care prin pre^nţa in România n nngnatilor el membrii ad ilustrat paginile istoriei noilr» ml-nQ deavoltat jelnl ca hS public nn tnbloa oomemorutlr la acest fericit eveniment. Re acest tablou am arâtnt sinetul portret la monarhului tutulor Rnfilor, înconjurat de doult-spre-deee portrete bine elevata te a fraţilor fi hilor Nl:»j-»Uţii Sole; ele nmbreac de gloriosul Vultur cu două capete de la care uUrnX tot fel al de cor-done (lente) a marelor decoraţinnl imperiale, Vulturul ţină in grifele ude corona imperiali, fi falgerile ce inspXimiatit pa inimicii creţ inStâţiî, Sub tablou aa aratA opt feluri de oor6ne imperiala ornate cu pietre scumpo ale tntu-lor monarhilor Rnfilor din cele mal vechi timpuri in drnapta, fi tn stânga tabloului două fcvptre mari simbolul aovaran, . rS in patru colţuri ad uraţi înconjuraţi cn ghirlande de Hor! portretele marelui Tar Petru l-i 9, al implrSteaal Eeatarina a ll-lna, a lut Alexandra I’avlovicl fi n lui Nicolae, venerabilul fi gloriosul pârinle al marelui monarh Tablonl ae află eapus spre vtnţjare numai la magaainele D-lnl SiMl-âv, via-â-vla de Tratrnl, D-lnl Steinborg Strada Carol. fi la D-nn toaniţiu, 8Ua*la Lipecani, cn preţul numai de câte lei noi 2 exemplara! tpre al putea cnmpfira toţi Români. Oonorabitala comitat» Bulgare de vor dori al la nume mal mari pentrn onora-bilile autoriUţl din Bulgaria, vor cere de la mina d'udriptnl cn trimiterea preţului; Bucnrrwcl Calea Vlclre*cî No. 151 eră D-n! doritor! de prin districte mî le vor cere «n trimitere de bani In nillrtl postile. SA mal nllA la mine fi tablourile eo bom-bardaren^VidinuluI lei noi 2. Portretai du-coliil Nicolae le! n. 1. Bombardar ă Tor-tucAi lei n. 1. Harta Herregovinvl iei n. I. ■veneraţii llerregovinel on principala Nicita loto. 1. tieneralll Serbiei cu principele Mllan lei n. 1. Harta general* a IlomAntel eu Doinirea atrategicA , U| n. 2. Portretele Domnitorului fi al IX>mn»I amâiidoui, lei n. I. Hartelo diatrictelor in parte fio-enre oile lei o. 3. Editor Locot.-Colonel 0. PjtppaSOQlu. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon se află intr'o Vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor ae uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aerai pnr şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari aO puţine rivale peste tot globul: Fântâna de iod, forte plâcntă la beut; isrornl fântânei Ini Ludovic, cât se pute de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 3o de ani ad dat cele mal nne merâse resnltate escelente de cură. Ele aQ îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentrn a priimi cn demnitate pe ospeţii săi! Atât la isvârele de bănt cât şi la scaldele reci şi calde s’aQ făcut din nofi reparaţinni, şi snb-semnatnl are onâre a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, nnde de signr va fi intru t<5te mulţămit. — Informaţinnl mai de aprâpe la d. J. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucnrescl. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, vrendafnl băilor din Zaizon. F A II K I (J A CHARTIE MECHANICA de Ia zârnesci, lăngA braşov produce chârtiă de tipar in diverse cali-tuţî şi in formate de cele mal muri ositate pentrn