Nr. 175. MARTI 2 August. ANUL ÎL - 1877. abonamentele IN TOATA ROMANI A : re UI . . . . L. ■. ♦« Pe 6 luni . . . . . * Pe . , , u IN STKAINiTST*: le Lini INSRRTICN3 SI RECLAMI I de 80 litere pe*’1' Pe pagini III, W bul. P« P»8">» H. * >•! «el. Reclame 8 lei noi lini». Un numflr In Capitala 10 bani. TIMPUL F-SF, IN TOATE ZILELE DK LUCUU. Biuroul Redacţiei şi Aii m i n is t r .vţ iu l: ILilat.ul „Dacia". AÎSTTTtTOlTJ'H I de pritmoec In itrAinAtate: La U-nilen Ham itom A Vegler In Vie»na, Wa)fîschga*i« 10 A. Oppelik in Vienna, 8tub«nbaJt«i 2; Rudei Af©#« In Vienna , SeileraUttfl 2 ; Vinemu HrtUcka In Vienna, Teinfaltstrasse 17j Philipp Lok in Vie nun, Esc henbAch puse 11 j L. Ltm6 d Comp. in Peşin şi Hava* LaffiU-Builtw i C'omp. In Paris. Scrisori ne franca te na ie primesc. Artioolele nepablicate ao vor arde. Un număr In Dislriote 15 bani. Curmi de Itneoreael, 30 Iulie Jblig. Rurale . . . . , 8»'/. 82»/, » Domeniile . . . 76*/, 76»/, Credit funciar rural . . 7«V. 791/, » » urban 61 Impr. municipal al Capit, . --- --- Obhg. Pensii..... --- Oblig. Dacia..... 200 _ » Romani a . . . . v> _ Impr. municipal ou premii --- _ Renta Rom&nA..... Pari# 3 luni..... 9925 9925 ondra , ..... 2512 ‘/i _ Piena , .... --- derlin , ..... 1220, --- Carsni de Tlena, 11 August Metalice..................... 62 95 Naţionale......................66 80 Renta In aur.................. 74 90 .............................111 50 Acţiunile bAnoel..............819 — Crediturl.................... 169 40 London........................122 20 Obligaţiuni rurale ungare . . 74 75 » temfşvur .... 74 — » tranailvane ... 73 75 Argint in mArfnrl............. 106 65 Ducatul......................... 5 33 Napoleon al..................... 9 80 lh Marc 100 60 lC Ctnml de Berlin, la Augu»t Acţiun. Cftilor ferate romAne . 15 50 Obligaţiunile romane 6°/0. , 53 25 Priorităţile C. fer. rom. 8«/o 51 75 împrumutul Oppenheim . . 86 75 Napoleonul................... 16 28 Viena, termen lung .... 81 35 Paria » «curt . . . Calendarul iţllel Marţi 2 (14 Auguat). Patronul (Jilel Ad. Mdţt. sf. Ştefan Arch. Răsăritul adrelul : 4 ore 52 min. Apuaul sdrelul : 7 ore 6 min. Pasele lunel : Lunft Nouâ. PLECAREA TRENURILOR Bnenrescl 8 ocâr a Bucureacl .... 8.15 n 10.— .1 Ploeacl.....9.50 n l’i.06 } BrAila......1.53 n 5.45 } 7.15 d Teouoia.....4.38 o 11.40 «j Roman....... 9.05 1 4.54 <} Suceva, aoaire . . 12.03 9 9.65 n S n oâ f a — Bn cnrescl Suciră...........5.11 d 6.46 d Roman ..... 8.45 n 12.10 u Tecucifl.........12.30 n 5.10 «} Brăila.............3.08 n 8.10 n 8.58 Ploeacl............7.12 d 2.46 UuGureaol, aoaire 8.30 J 4.80 <, Bnenrescl—Glorgia Bucureacl..............9.15 d 6.05 a Uiurgiu, aoaire ..... 11.35»} 8.27 n ttlnrglo Bnenrescl Giurgiu..................7.26 Da. Câte-o dată*—adecă când le vine pofta başl-buzncilor. RECHIZIŢIELE 51 ABUZURILE SUB DOMNU BRATIANU. Citim In „Rom&nia Liberă' din 30 Iulie : .Multe plângeri primim din ţară contra modulul In care administra-ţiunea face reehiziţiele. Prefecţii şi sub-prefecţir se întrec In zelul lor de a face politică cu această con-tribuţiune extraordinară, necesitată prin crudele nevoi căzute pe ţară. Amicii şi puternicii zilil sunt tractaţi cu o Ingăduială extra-creşti-nească, iar adversarii sunt supuşi la toate rigorile legii interpretată In sensul cel mal draconian. Cea ce ne revoltă Insă şi mal mult este lipsa de umanitate, ce sălbatic se manifestă pe alocurea de către o administraţiune fără suflet*. Urmează caşul de la Piteşti relatat In foaia noastră de erl. După aceasta ,R. L.* continuă : .Aceste fapte nefiind permise In nici o ţară cu pretensiunl de civi-lisaţiune, le facem cunoscut d-lul ministru de interne, cerându’I neîntârziată reparaţiune. Ţăranii sunt dintre toţi locuitorii României aceia cari aii suferit şi suferă mal mult In aceste vremuri grele. Către dânşii administraţiunea ar trebui să lndrepteze o părintească Îngrijire. Sărăciţi prin aţâţi ani nenorociţi, disperaţi prin podvâdit şi prin atâtea jafuri şi pângărirl ce afl căzut peste dânşii, el blestemă astâ-zl ceasul naşterii lor, când se văd aşa de sălbatic trataţi. Noi orăşenii n’am simţit mal de loc greutăţile trecerii armatelor ruseşti prin ţară ; dar mult amărltul nostru plugar, talpa casei româneşti, a suspinat de multe ori cu desnâ-dăjduire. Să nu-I mal punem şi noi biciul zapciulul pe spinare şi sâ'l răpim singurul mijloc de a-şl hrăni chinuita familiâ, căci se comite o crimă. Mal gândească şi la dănşil favoriţii zilil, şi ferească-se de a-I adnce la marginea răbdării. Rechiziţiunile sunt nişte contri- buţiunl eatreme, necesitate de cumplitele vremuri, prin cari treime să trecem cu curagiul sacrificiului; o ştim şi ţara le suportă voioasă, când cel insftrcinaţl a le face sunt inspiraţi de dreptate şi de umanitate. Este de datoria administraţiunil centrale ca sft privegheze necontenit asupra representanţilor săi din judeţe. Noi ne Împlinim datoria de a-l deştepta astă-zl atenţiunea.* Tot în privinţa .rechiziţiunilor*. iacă cum se exprimă alt jurnal .Nuvelistul*, amic al guvernului actual : .Abusurile, injustiţiile, exacţiunile. vecsaţiunile, crimele, nu se petrec numai In districtul Teleormanul ; ele se întind, se lăţesc ca o pecingene reă făcătoare în Bacăd, la BereştI. în Roman, abusurile ce comit primarii şi raportul d-lul I). Rosetti Teţcanul. în Dorohol, în Brăila, în Ilfov în toate părţile României. Crede oare guvernul că va dobândi acea autoritate morală indispensabilă cu o asemenea administraţiune ? Altă plagă mal oribilă încă, dacă se poate, — căci dupe noi, nu poate fi un mal deplorabil şi mal fatal răfl pentru societate de cât o administraţiune rea, interesată, şi vicioasă, — un răâ care adaogă la suferinţele ţărel, este modul imoral şi spolietor cu care se aplică con venţiunea cu Rusia, pentru trecâ-toarea armatelor sale pe teritoriul României. Voim să vorbim de rechiziţiunl : Şi vorbim şi de acele făcute pentru armatele Rusiene, şi de acele făcute pentru armatele Române; abusspo-liere, ruină şi cu unele şi cu cele-1-alte ; pe toate zilele In toate ziarele reclamaţiunl, plângeri, mal mult. vaete ale populaţiunilor despuiate de averea lor cu abusul chiar a acelei legi de rechiziţiunl care este mal mult de cât draconianâ*. PROPAGANDA RADICALILOR Cine e omul, care nu a fost In viaţa sa radical? Cine, In tinereţele sale ori In vre-un moment de beţie, nu ar fi fost dispus a schimba legile, care stăpânesc societatea? Toţi ori cel puţin aproape toţi am fost bântuiţi de trecătoare veleităţi radicale. Să ne aducem aminte starea sufletească de care eram cuprinşi In asemenea momente, să ne Închipuim nişte oameni, cari mereă sunt In asemenea stare sufletească şi vom şti ce este un radical. Este un om, pentru care o stare excepţională a devenit normală. Vedem un tănăr cu faţa suptă, cu obrajii gâlbinil, cu buzele uscate şi cu privirea scrutătoare. El e scurt la vorbă, aspru tn observaţiile 8Rie şi In deobşte neastâmpărat şi nerăbdător. Îndată ce l’am văzut, ne Încredinţăm, că el se simte a fi un geniu dar gen iii perdut, pe care răutatea oamenilor l’a osândit la tftrşealâ. Nu e mulţumit cu soarta de care a avut parte şi prin urmare urăşte tot ce este şi stăruieşte la tot ce ar putea să garanteze oamenilor de felul săQ o soartă mal bună. - Unul dintre corifeii radicalilor găseşte In labirintul vieţii pe acest tânăr, i se arată binevoitor, II laudă talentele şi i se plânge de răutăciunea oamenilor, care înăduşesc meritul şi adevărata capacitate.—Un .apostol*. Vedem alt tănăr. Acesta ni se înfăţişează cu faţa aprin.sâ, cu o brajil rumenî, cu ochii plini de vă-pae şi cu un surls copilăresc pe buze. Fruntea II este îngustă şi înaltă ori lată şi căzută Înapoi ; mişcările îl sunt premeditate, toată purtarea îl este mal mult ori mal puţin prefăcută, cuvintele II sunt pline de căldură. Acest tănăr e numai inimă numai însufleţire , el simte In sine 0 comoară de puteri şi ar voi să facă ceva. Unul dintre corifeii radicali Intâlnesce pe acest tânăr In labirintul vieţii, II strânge mâna. 1 se plânge de relele, care bântuesc naţiunea şi îl Încredinţează că nu mal e mântuire de cât prin junime, prin .speranţa* naţiunii.— Alt .apostol*. Vedem un băcan bine hrănit, cu obrajii rotunji, cu privirea senină cu mişcările cumpătate. De câte-orl ll întâlnim, el ne întâmpină cu un zimbet nepreţuit ori cu câte-va cuvinte bine-voitoare. El glumeşte cu muşterii săi, împarte bucăţele de zaharicale printre copil din vecini, îşi poartă copil pe braţ şi trâeşte bine cu nevasta. Dumineca şi în zilele de serbători merge la biserică, iar după amiază ese cu nevasta şi cu copii la grădina Eliad, la pădurea de la Mftrcuţ», la Filaret. — Unul dintre corifeii radicali Întâlneşte pe acest om — şi trece mal departe. Acesta e făcut să fie conservator. Vedem Insă un om cârtitor, dispus la gâlceavâ, răâ cu nevasta, aspru cu copil, strein de casa lui supărat de buna stare a altora şi nemulţumit de propria sa stare: acesta e apostol chiar şi fără de tocmeală. Tineri şi oameni de felurile aceste, sunt tot-d’auna şi pretitutinde-nea : e numai să avem statornicia radicalilor îutru a’I căuta şi dibăcia lor întru a dispune de dânşii. Intru cât aceştia nu ar fi destul, corifeii dispun de fonduri şi dispun cu deosebire de posturi, care se daă drept resplatâ pentru serviciile aduse în folosul .naţiuDel*. Alcătuit asl-fel, organismul func-(ionează «u oare-care siguritate. îndată ce se pune vre-o cestiune mal gravă, câţt-va dintre agenţii imediaţi primesc instrucţiuni in deobşte şi in scurt timp parola e ştiută. Noi, conservatorii, numai anevoie putem lua câte o informaţiune bucâtăţitâ despre toate aceste, de oare-ce din adins agenţii ne ocolesc. — Din nenorocire Insă, eâ am răul obiceiO de a’ral rade barba şi, nefiind destul de îndemânatic spre a ml o rade ân-su’rat, sunt silit a recurge la cunoştinţele speciale ale unul bărbier. In deobşte bărbierii sunt guralivi; In asemănare Insă cu bărbierul mefl cel mat mulţi nu sunt de cât . mămăligă nefrecată*. Bărbierul mefl, ştie tot. El e finaDţinr, câud e vorba de Mavrogheni, e strateg, când e vorba de Florescu, e administrator. cănd e vorba de Catargiu, e, în sflrşit tot, ce ne place, şi dacă d. Brătianu ar pleca vre odată cu d. Ro8etti la Paris, ţara ar găsi oare-care despăgubire In acest geniă universal. Afară de aceasta, bărbierul mea are doi prieteni, aş putea zice doi fraţi de cruce : unul e zeţar, iar cel lalt un om inteligent, dar fără de profesiune hotârltâ. Odată, din întâmplare, am intrat la acest bărbier şi i-am încredinţat barba. Nemulţumit Insă cu barba mea, el ’şl-a dat silinţa a intra mal adânc în capul met şi a introduce oare-care şir In ideile, pe care bănuia că le am. Pretenil săi îl acom-paniaă apoi întru aceasta. De a-tunel binecuvintez firea, fiind c’a lîsat ca omul să fie bărbat şi mă rad cel puţin de trei ori pe săptămână. îmi plăcea petrecerea afară din seamăn şi mă mir că după că-te-va lecţiunl; nu m'am făcut mal radical de cât Gambetta. -Dar credeam, că am a face cu oameni nevinovaţi. Ce e drept, nevinovaţi eraâ, dar nu cu desăvârşire. Intr’o mahala este o băcănie, lângă băcănie un birt. iar între băcănie şi birt o laiţă. In toate zilele, Intre orele 4 şi 5 , pe această laiţă este o mică adunare .naţională:* mal mulţi oameni şed ori stafl, iar unul, şi anume In toate zilele ace-li şl, citesce dintr'un ziar. Chiar şi cel mai discreţi .oameni aâ câte o dată veiletăţl de curiositate ; ast-fel, într’una din zile, am stat să ascult. M’am încredinţat, că cititorul nu se mărginea a spune ce stă scris în ziar, ci din când în când se opresce spre a lămuri pe ascultători asupra lucrurilor, care nu sunt scrise. Şi acestea sunt cu atât mal interesante, cu cât ele ne Încredinţează că Intre bărbierul meâ şi cititorul de pe laiţa dintre birt şi băcănie comunitatea de vederi e foarte mare. Se asigură apoi că cititorul ar sta Iu relnţiunl indirecte cu o casă de pe calea Mugoşoael, care se distinge prin obiceiul de a şi pune lemnele de foc în faţa podului. D»! sunt multe lucruri, care nu mai se pot spune prin ziare şi aceste trebuiesc să fie spuse pe laiţa dintre birt şi băcănie, la bărbier, In cafenea, in birturi, în sflrşit pre- tutindinea unde vorba se poate ijice ! fără de contrololul supărător al, in- I streinaţilor* de ţearâ. Şi cu deosebire la bărbier, multe I se zic, despre care In adevăr nu se' I poate scrie. Miighiarisareii seoaleJof romana in Transilvanii!. Ziarul rder Osten* de la 2-r> lulia (6 August), publică o corespondinţâ din Sibiâ în care între altele, citim următoarele : La maghiarisarea scoalelor române se lucrează incâ de la decedarea ministrului Eotves. Succesorele lui, un frances maghiarisat, pare din nefericire avea o opiniune rătăcită, crezând că românii din Transilvania, Banat şi Ungaria n'ar fi mal nain-taţl In privinţa con9CiinţeI, limbel şi literaturel naţionale de cât Bascii din Pirinel. Dacă dânsul ar voi să se convingă că opiniunea sa în privinţa Românilor e greşită, prea lesne ar putea afla adevărul. Citind catalogul de cărţi din 1873, ar vedea că In decursul acestor 15 ani din urmă, a apărut peste 6173 cărţi şi 80—-100 ziare, reviste şi alte scrieri periodice. E drept că In compa-raţiune cu alte popoare mal înaintate, e prea mic acest număr. insă e destul de mare pentru a face fa- , ciâ maghiarismului şi pentru a ţine pept cu el pe tărâmul culturel. Ds sine se înţelege c'ar trebui să ne fie permis şi noâ a ne mişca liber pe acest tărâm iar nu să gemem ca astăzi supt asuprirea, .stării de ase- 1 diâ“, supt forţa brutală a despotismului. OrI-cine trebuie să constate puterea noastră de viaţă şi necurmata ardoare de propăşire dacă va I considera că de la 1850 şi până as- 4 tâzl, am înfiinţat şi Întreţinem din , propriele noastre mijloace l:et gim-nasil, patru seminare şi trei scoli I normale , o scoală reală, treî-zecl scoli primare şi peste 1500 scoale rurale. Asemenea am Înfiinţat, tot numai prin coutribuţiunl esclusiv din pungile noastre, mal multe fonduri bisericescr, o societate pentru cultura poporulur, o societate a femei- J lor române care Întreţine mal multe scoli de fete, trei fonduri pentru scoli de meserii, doâ fonduri de pensiuni pentru ajutorarea şi împărţirea de stipendii studenţilor români lipsiţi de mijloace. El bine, d. ministru de culte din Pesta n ar trebui să uite că toate acestea le-am înfiinţat numai de la anul 1848 In-coacl, căci până la acel an eram mmm ovsmm. N. SCURTESCU. RHEA SILVIA SI DESPOT VODĂ. vm. lTn cuvânt din pnrtftn noastră. Simţiri r*cl, harfe «drobite. Mici de xilo, mari de patimi ; inimiljStrfine; urîte M&scl riKiode pme bine pe un caracter inimic ; Hamnereul nostru ; umbrA, patria no aştrii: o fraiA. In noi totul e spoială, totu-1 lustru fură bas& ; Voi credeaţi In scrisul vost u, noi hm crcdrm In "iintc! Şi de-aceea spusa veaetrA era sfânta ji frumoasă, CAcl de minţi era ţţftnditâ, căci din inimi era scoasă, Inimi mari, tinere Anei, de şi voi sunteţi bătrâni. S a întors maşina lumii ; cn voi wiiforui trece, Nuf suntem earA-şl frrcufwJ, fAră inimi, trist şi rece; Noi îu noi n'ovem nimica, totu-1 calp, totu-1 strein ! Voi, perduţl in gânduri sânte, convorbiaţl cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri.* Cnvinte p’ine de amărăciune, înăsprite ranstrărl, cugetări aruncata fără de sfială în faţa profanilor, ce cutează sîî intre în sfântul altor al poesieî! Nu buni şi nu rei sunt oamenii, la care poetul se adresează: sont numai seci de simţire şi cn ,privirea scrutătoare, ce nimica na visează, ce tablourile miuţiî, ce Himţirea stimulează.* sunt oameni, care nn grăiesc adevSrnl. Un cuvent nn e pns la locul luî, altnl e neobicinuit, al treilea ne supSră aoznl, o frasă nu e clară, o cugetare nu e lămurită; toate se trec, dacă vedem un singur lucru ; că autorul era pătruns de cele, ce spune. Nu cerem sS spuie adevărul; e destul ea ne spuie ce în adevăr credea că este adevăr. Dacă nn nî-o spune acensta, atunci îşi bate joc de cel mal înalt dar al fi rei. Nu poate fi ce-va mal sarbăd de cât simţământul, pe care îl stirnesce ,Rhea Silvia.* Este o lume, pe care Kminescu ni-o înfăţişează prin cuvintele: Ideal perdut în noaptea unei lumi ce nu mal este, 1Lume ce gândea în basme şi vorbea în poesil,* O! ,te vez, te-aud, te enget,* tîneră şi dulce veste. Dintr’un cer cn alte stele, co-alte raiuri, cu-alţi zei. Şi aceasta lume, pe care ni-o gândim atât de frumoasă şi mal presus de noî, în >Rhea Silvia* e feştelită de dragul câtorva bolnăvicioasa idei moderne. Dar simţirea e numai sarbedă. Când vedem Sugă, că în 1Despot-Vodă<, autorul merge cbiar mal departe şi din adina a-busează de forma poetică întru a combate o persoană, care e tot o-data şi un sfint principiQ al vieţii noastre publice, ne cuprinde oadeucă întristare şi trebue să strigăm la arme pentrn apărarea priinţel literare. Dacăomnl Scnrtescu e contra Domnului străin, contra dinastiei, contra stăpânire! în deobşte, poate să facă ce-i place ; n-ceasta-i treaba organelor însărcinate cn paza disciplinei sociale; îndată iu să, ‘ce va cutesa să se facă poet spre a da expresie simţimintelor sale politice, va trebui să protestăm contra formei. Efl, zece domni ţiu minte şi par’că-î văd pe toţî Dar nn purta nici nnul poreclea de Des- poţî. Ast-fel graiesce Vrancea şi ne arata, pentrn-ce autorul alesese dintre aceşti zece tocmai pe Despot. Chiar la început, Movilă ne spune apoi mal lămurit: Pe trei auî merge acuma de câud Moldova geme Sub domud’o alta lege. Direfl în astă vreme Pe treptele domniei de loc nn m’am vg/ut: Căci am nrit streinul d’atuncl de la început; Căci eă ştiam d’atuncea,—şi n’a fost amă- Kire, Că nu străin în ţară n’adnce fericire. De el ca de de otravă departe am fugit, O zi măcar sub densul eă slujbă n'mu primit, Si dacă pe al mei umeri acest cap se urni ţine. E numai c’amea ură am îugbiţit-o ’n mine. Goniră-ţl pe Alexandra — sciii eO — căci cugetaţi In locnl luî, Moldovei un domn mal bun bb daţi* Dar sS lăsăm trecutul* In urmă grăiesce Moţoc : , Boieri, să apun, uitasem, c’avem o răfuială Cu Vodă veneticul şi-o altă socoteală; A pus atâte biruri şi dăjdii pe ponor Cât Pa sleit cu total. Sătenii nn ujpl vor De loc să mal plătească.* Fiind vorbă de căsătoria lui Despot, Ră-duţă grăiesce: ,lle! frate, ce minune. Pereche cam tur-chează, Un grec şi-o poloneză, zeii» bine-o aâ le şează. Dar şi mal pestriţ lucru, căci amendoî stăpâni Vor fi peste o ţară, în care sunt Români, Copil ce vor nasce, m5 mir cum o să fie? Moldavi! nu-mi vine-a crede; dar de' mai ştii drăcie Mavrache. Copii îşi neamul după părinte. Daci Din astă căsnicie născuţii vor fi greci- Rădufl. Dar vezi că şi pămflntul ajută câte-odată, lla chiar şi după mumă mal des neamul se cată : Deci mal cu drept s’ar zice greco-leho-români.- Mare haz! —Dar pentru întregire Despot mal face o onorabilă amintire *disri°" sulul literat, Orăşann : N’anil atâtea cânturi cu stihuri ruşinoase De procleţi reepftndite fi pl'“e Je ponoase ? T I M P D L sclavi după toate formele. Astă-zl Insa ce e drept, ne putem mişca liber mănele, dar ce folos, dacă picioarele ne sunt strlns încătuşate ? IMPIEGAŢII GUVERNULUI De cftt-va timp cel de la foiţa .Săteanul*, inspiraţi de d. N. Fleva reprezentantul sătenilor din Ilfov, silesce a face un loc şi redactorului sftQ lntr’un post la primărie, unde le convin mal mal bine fiind că se pot pune In raport cu toţi chiriaşii primăriei, precupeţi şi măcelari. De aceea caută să descrediteze pe vreun funcţionar de la primărie, pentru a’l lua locul, fără ca primarului să ’i se impute că a sdrobit carierile vechilor şi onorabililor funcţionari al primăriei, pentru pricopseala discipolilor săi, ca d. Perieţeanu, numit tot prin influenţa radicală la poliţia capitalei şi despre o cărei moralitate vorbfcsce îndestul următoarea diplomă : ROMĂ NIA. Curtea de Apel din Bucuresci, Secţia 1. No. 468. Av&nd In vedere apelul interje-tat de d. N. I. Perieţeanu majore , domiciliat In cătunu Belciugatu de jos, comuna Belciugatu Cojeşti, contra sentinţil tribunalului Ilfov, secţia II corecţională No. 561 din 1872 prin care ’l condamnă, la 1000 lei noi amendă, la perderea dreptului de pensiune şi de a ocupa funcţiuni publice pa toată viaţa, pentru sustragere de bani publici. Avfind In vedere că apelul este dat In termen şi la grefa tribunalului, conform art. I0S Pr. P. Ascultând pe prevenitul In apărarea sa şi pe d. Procurore In con-clusiile emise. AvSnd In vedere că din instrucţiune resultă că prevenitul In calitate de registratore al prefecturel de Ilfov primind o adresă dinpreună cu 6 şi jumState napoleoni, nu a trecut adresa In registru şi banii ’l-a deturnat de la destinaţia lor. Avfind In vedere că prevenitul nici astăzi înaintea Curţel nu a negat primirea acelor bani alegănd numai că nu ’l-a sustras ci 'l-a dat d-lul directore Rizu după cererea ce ’l-a făcut ca şef; Considerând că proba testimonială bazată pe dispoziţiunile lui Ioan Qeorgescu şi Musceleanu nu pot fi luate In consideraţinne spre a descărca pe prevenit despre acuzaţiu-nea ce i se aduce, de oare ce aceBt Le cântă lnmea ’ntreagH. Le uscnlţî ţi teci-, na poţi 38 pedepseşti pe nnnl; bt trebui pe toţi..... Acea mulţime brntă 1 a poroclit dibace. Mg tem d’a ei bărflre; de şi alt r5B nn-mi face,. In ifirşit, Tomşa, înainte de a pnne pecetea. grăieşte : Călău, ia’ţl prada. (Despot ese însoţit de soldaţi şi de călâO). Moldovo foşl ursită, In cronică-ţî a treacă şi-o litfă pripăşită. Despot, Vitregnl Vodă fa cel d’ântdifi strein Năpirca ce in nrmS-i a semănat venin In sângerundo-ţl sinul. Dea Domnul ca să fie Despot şi cel din urmă. In veci să nn mal vie Străini să ne domnească. Ci astă/.I înainte (Privind la Moţoc) Şi sfetnicii Moldovei să fie mal cu minte Când pnn pe domnii ţării. Căci nn e lor ertat Să ’ncredinţeze ţara ori cărnl svăntnrat. Stăpânul găseşti lesne; in mână-I când încapi Călnşe-ţl pnne ’n gură şi nn prea lesna scapi. martor după cum rezultă din procesul verbal dresat de judele de instrucţiune, a fost destituit pentru ne-gligenţâ şi rea purtare In urma raportului directorului Rizu. Că ast-fel fiind, tribunalul a făcut o justă aplicaţiune art. 140 şi 60 C. P. care s’a citit de d. preşedinte şi a căror coprindere este reprodusă In sentinţa tribunalului : Pentru aceste motive In unire cu d. procurore fâcănd aplicaţiune menţionatelor articole. In virtutea legel, Decide ; Admite In parte apelul, confurm sentinţei tribunalului In cea ce pri-vesce constatarea faptului. O reformă In ceea ce privesce amenda şi condamnă pe d. N. S. Pe-rieţeanu a plăti amendă numai lei noul trei sute cu aplicaţiunea art. 28 In cas de insolvabilitate. Se menţine Insă cele-lalte dispo-siţiunl ale sentinţei apelate; Decisiunea este supusă recursului In Casaţiune In termenul defipt de art. 211 şi 396 Pr. P. Dată la 1 Noembre 1872. Membri, A. Cantacozino, Ap. Mâne-scu, N. Brătăşanu, G. D. Economu, V. Stefănescu, Ignătescu ajutor. Grefa curţii apelative Buc. sec. /. Această copie de decisiune fiind conform cu originalul se legalizează p. grefier, D. V. Sttfănescu. Asemenea s’a condamnat prin decisiunea No. 30 diu 70 la ameudă pentru bătae precum se va vedea la dos No. 687 din 69 a curţi sec. III. ACTE OFICIALE Ordin drcalar sub No. 17,098, din 27 Iulie 1877 al D-luî ministru de interno oltre toţi d-nC prefecţi de judeţe. Domnuie prefect, Multe din rechisiţinnile efectuate in trecut pentru trebuinţele arm«*e: române nu Îndeplinesc, după informaţiunile ce am, tote condlţiunile eernte de lege fi regulament; prin urmare, este de neapărată trebuinţă a se regula d’acum fi cât mal neîntârziat acele rechisiţiunî, spre a se garanta pe deplin atât drepturile locuitorilor rechiBiţonaţî cât fi controlul Statului care nu trebue sub nici nn cuvânt sa fiă espns a plăti ca despăgubire mai mult de cât datoresce. Sunteţi invitat, d-le prefect, a stărni ca prefedinte pe lângă comisiunea mixtă a judeţului d’a procede imediat, pe basa actelor despre rechisiţinnile efectuate în trecut, a încheia procese verbale fi tablouri pentru constatarea lor în condiţiuoile pre- O Doamnei cât de bine ar fi fost, dacă s’ar fi găsit cine-va, care să pne călnful in gura autorului. Nn de dragul politicei ci pentru ca fecioara «Poesie» să au fie necinstită. Toate aceste pot fi bnne pentru «Ghimpele», pentru «Telegraful», poate chiar pentru «VăcăreftT, : într’nn poem dramatic» ele sunt insă un trist Bimptom de boală socială.—Nu mai e la noi nimic Bfânt : chiar masele afi ajuns a fi date în bonul plac al pasiunilor zilnice. Dacă ar fi vorba numai de «Rea Silvia» fi «Despot-Vodă,» nu s’ar cuveni Bă risipim timp fi ranncă întru a ne lămuri asupra acestor scrieri. E însă că «Rhea Silvia» fi «Despot-Vodă» sunt nn anume fel de scrieri fi chiar tot ce este mai bun n acest fel. Nu combatem aceste scrieri în deosebi, ci combatem îndeobfte felul lor; nu combatem pe autorul Scurtescu, ci combatem îndeobfte pe aceia, care şerifi în felul D-aale. Avem literaţi de panglicărie, avem literaţi de satirlic; avem literaţi, care seri», când n’afi ce face : toţi aceftia se scutesc chiar priu lucrările lor de critică; la aceftia nn ne putem coborî. Ne oprim însă faţă cu scriitorul, care înseninează ce-va, care promite ce-va, in care vedem cel pu- acrise de art. 24 din nonl regulament: a face să se transcrie aceste acte intr’nn registru, ce urmează a §e păstra în primăria din capitala judeţului fi a trRmite copil după aceste acte ministerului de r?sboifi. 0-dată ast-fel terminată constatarea acelor rechisiţinnî, veţi bine-voi a interveni pe lâugă prefediuţiî comisiunilor comunale ca, pe basa constatărilor comisianel mixte, să libereze, conform art. 21 din noul regulament, fie-cărnl locuitor rechisiţionnt, chitanţe tipărite potrivit cu art. 7 din regulament ; ără pe de altă parte să se retragă chitanţele manuscrise, ce s’ar fi liberat până acum, dând iu locul lor chitanţe tipărite diu registrul cu matcă. Ca multă stăruinţă v5 recomand, d-le prefect, să luaţi grija d’a se regala toate rechisiţinnile din trecut fi am dat ordine d’a mi se pune în vedere anume raportul ce veţi adresa sub-semnatnlui despre re-rultatul lucrărilor d-vostră în această însemnată cestiune. Priimiţî, d-le prefect, încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni. O CRIMA ORIBILA Doamna Alesandrina, născută Nicolaidi, fosta consoartă a repausatulul Ioan Gugin, s’a găsit sugramată erl la 21/* d. m. împreună cu fiica el în vârstă de 15 ani, fi aruncată in pivniţa locuinţei sale din strada Calvină spre intrarea CifmegiuluT. De vr’o opt zile, toate persoanele cari căutafl pe numita doamnă, att fost întâmpinate de fecior cu cuvintele; «Caconiţa cu fata s’afl dus la ţară». Se zice că erl, venind avocatul d-eî pentru o afacere oare care, ar fi descoperit crima fi insciinţat autoritatea competinte. Venind procurorul fi poliţia, aii aflat numai pe fecior care fn arestat îndată, iar servitoarea fugise. îndată ce vom afla alte amerunte, le vom comunica cititorilor noftri. ULTIME SOIRI TELEGR1FICE (Agenţia Havas). — Serviciul da la 12 August, 9 ore seara. — Constantlnopol, 11 August. Trupele turcesc» cari afi fost retrase din Kaucas se vor întruni cu armatele de la Şumla fi Adrianopol. O parte din trapele lui Soleiman-Pafa ar fi trecut deja Balcanii fi ar înainta Bpre Bebrova. Comandantul escadrei turcesci face necontenite mifcărl în apele grecescL La Sofia faBe redute noi s’afi săverfiL Athena, 11 August Guvernul grecesc a cumpărat faBe baterii Krupp fi 1(3,000 de pnfcl noi, ce s? încarcă pe la spate. Toate aceste arme de resboifi afi sosit deja la Athena. Ragnsa, 11 Augnit. Do? vapoare engleze afl debarcat pe coasta Albaniei la nordul Epirnlul, butoae de earbă de pufeă fi pesmeţl. Veli-paşa concentrează in Herzegovina ţin dorinţa de bine. In «Rhea Silvia» fi «Despot-Vodă» sunt părţi de panglicărie, sunt părţi de satirlic, sunt părţi, care aii fost scrise, când autorul n’avea ce face ; sunt Insă fi părţi bine simţite, ori dacă nu, cel puţin bine cugetate. Autorul acestor scrieri eBte un om, care ar putea să producă ce-va bun. Cu deosebire in «Despot-Vodă» găsim o limbă limpede, un stil ofor fi o mare claritate în expnnere fi ne coprinde o adâncă mâhnire, văzând cum aceste trei dararî preţioase afi foBB risipite în o lucrare strică-cioasă. De asemenea un om, care publică un volum de poesil, alt volum de drame istorice în versuri fi ne anunţa că a mal scria doă drame istorice în prosă, ne încredinţează, că e pătruns de dorinţa de bine fi neobosit stăruitor. Cu atât mal adâacă trebniefte să ne fie dar mâhnirea, când suntem siliţi a resplăti cu mustrare munca sufletească isvorita din-tr’un îndemn bun fi ne simţim datori a zice omului, ce se pntee aftepta la cuvinte de laudă: ai făcut un lucru răfl. Dar înaintea noastră e generaţia viitore fi spre a putea scuti pe aceasta de relele, de care suferă mifcarea noastră literară, trebuia să mustrăm generaţia presentă de a un se fi de sns fase taboruri de bafi-buzucl în contra insurgenţilor comandaţi de VoBsicI. Vlena, ll Auguit Se anunţă că cnartierol general al Marelui Dace Nicolae de Q August se afla la Kausmahala. Se pretinde că ajutoarele cerate de Me-hemet-Ali pentru armata sa, afi sosit deja la Şumla. Peste puţine zile armata luîOs-raan-Pafn va nnmera 80,000 oameni, iar a Mehemet-Ali 120,000. Armata Ini Soleiman-Paşa numără deja (30,000 oameni. Afară de aceste forţe, Poarta mai dispune încă de 30,000 oameni comandaţi de prinţal liasean. Kausmahala, 4 Aguit. Marele dace Nicolae plecând la 30 Iulie din Ternova cu stătu l-să 3-major s’a oprit la Biela, unde a conferit cu împăratul fi a ajons erî aici, unde ’fl-a sife-zat provizoriii cartierul general. A plecat apoi iarăfl cn o mică escortă pentrn a vi-aita lagărul de la Bulgăreni fi poziţiunile înaintate ale Rnfilor în direcţia Plevnei. Ternova, 5 August Generalul Gurko, după do? victorii noul asupra Turcilor, a crezut de cuviinţă a părăsi Eski Zaghra fi cele-l’alte posiţiunl pe cari le ocupa dincolo de Balcani, pentru a se retrage în Btremtorile de la Shipka fi de la Hain-Keoi, pe care le ocupă tare. Do? mari diviziuni afi sosit în lagărul de Ia Târnova. Kami mahala, 6 Aguat. După trei zile de absenţă, marele Duce Nicolae s’a întors aicea seara. S’a dat ordine la o jumătate din persoanele din soita sa, ce remăseseră la Ternova. de a se dnce la cnartiernl general, care se va stremnta de la Kausmahala la Gornistu-dent. Această din urmă localitate nu Be găsesce de cât la o mică distanţă de Ka-uemahala. Atacol asupra Plevnei nu s’a reînoit încă. Kausmahala, 8 Agust. Espunerea în care se relată pretinsele crnzimî rnsescl, semnată de câţl-va corespondenţi de jurnale de pe lângă armata turcească, a produs aci o mare mirare. Se observă mai cn seamă că aceşti corespondenţi raportă că li s'aB înfăţifat persoane de care li s’a spas că aB fost rănite de rnfl fără ca aceftî corespondenţi să poată afirma că rnfil snnt în adevăr autorii acestor fapte de barbarie. Biela, T Auguat. Operaţiunile contra Rusciuculni urmează. O devisiune rusească a bătnt o divisinne turceasca Ţarevici este aşteptai aci în cărând. Kausmahala, 9 Agnst. Cea din urmă afacere de la Plevna pare a fi fost foarte exagerată. De şi raţii n’afi reefit întru & lna orăfelnl, el s’afi menţinut în posiţiunile, pe care le apucaseră înainte de luptă. Nu e vorba de o lovitură perdută, ci de o lovitură nerenfită, al cărei resultat e numai depărtat. Rufiî îfi completează regimentele slăbite fi îngrămădesc tnnnrl de calibra mare. Se crede că lupta nu se va reîncepe de cât I peste câte-va zile. ferit de pScatele^celeî abia trecute. Nu ne îndoim, că d. Scnrtescu a crezut că face bine, câud scria tendenţios; recunoaftem, că vinovaţii sunt aceia, care aB început a scrie tendenţios: na am ales însă din Bcrie-rile D-sale, ce este r?3, ci ara ales, ce este caracteristic, adică nu persoana d-sale ne supără, ci grefelile, pe care la-a moştenit de la alţii; grăim, pentru-ca eară-şl alţii să găsească îndemn de a nu mai crede, ce d-sa credea yi cea mal mare mulţumire, pe care ne-am putea-o câftiga din acest fir de articole, ar fi acea’ când am vedea fi chiar pe d-sa încetând a mai crede, ce credea. No cerem de la nimeni capo-d’opere. No noî santem generaţia, care va putea să se înalţe la clasicitate. Limba nn ne este încă îndestul de statornicită; ideile nu ne sunt lămarite; unit vorbim fi cugetăm într’nn chip, alţii intr’altul ; îndeobfte nn ne înţelegem unii pe alţii fi nn pnţinl snnt, care chiar nici pe sine nu se înţeleg: suntem o generaţie zăpăcită, care se sbuciumă spre a netezi calea pentru altele mal bine închiegate, fi spre a aduna în limbă, stil fi concepţinnl, comori, din care ie vor putea îmbogăţi nrmafil noftri. Cerem dar ca tot insnl să facă ce poate Katumahala, 0 Agu«t. Cn ocasinnea anivesăriî nasceref marelui Dnce Nicolae, împăratul a trimis felicitările sale fi l’a încredinţat despre deplina sa satisfacţinne. Marele Dnce a primit felicitări din toate părţile Rusiei, de la diferite corpuri de armată ce se luptă subt comanda lui, la care el a devenit popular prin iubirea fi îngrijirea Ini pentru soldaţi fi oficerl. — 8ervieful de la 13 August, 9 ore seara — Belgrad, 12 Augaat, »Monitorol oficial* publică legea financiară privitoare la cheltoelile extraordinare prevăzute. Aceste cheltuieli se urcă la 7,885,742 franci fi ee vor acoperi din restanţele de plăţi asupra împrumutului forţat, din nn nofl imposit asupra berii fi din sporirea impositnlul personal. Atena, 12 August Un mare nnmSr de oameni aB trecut pe uliţe, manifestând fi strigând : Să trăiască resboinl! Mulţimea s'a oprit în faţa balconului casei colonelului Coroneos şi in faţa hotelului Comunduros. Atât Coroneos cât fi Comunduros aB zis că timpal acţiune! e apropiat. Erl seara ambasadorul Rusiei a predat corespondeaţa sa unul Polonez., care poartă uniforma de ofiţer rusesc fi care ae zicea că e gata de a pleca la St-Petersbnrg ; fiind însă prevenit că pretinsul ofiţer rusesc no e de cât un spion turcesc, ambasadorul a cerut intervenirea prefectului de Poliţie, care peste puţin a prins pe spion în Pireu, găsind fi corespondenţa la el. ULTIMA ORĂ Ni se aii ţarii c& imperatal Alexandra a sosit la FrXteştî. Garda imperiali care deja a plecat dia Peterebarg peste o eăptămaaă ra ajnoge in Bacnresci. In num§rul viitor al Timpului va începe publicarea frumosului roman al Iul Jules Verne, . Mihail Strogoff sau întâmplările unul curier al Ţarului., INSTITUTUL C. TROTEANU Cursurile primare din acest Institut vor reîncepe la 16 August, iar cele Comerciale la 1 Septembrie viitor. înscrierile se fac la Direcţiunea Institutului, strada Scaune No. 9, In toate zilele de la orele 8—12 dimineaţa. (605-11). A eşit de sub tipar o importantă broşură CARTEA NEAGRA A ROMÂNIEI Preţul este 50 banL fi ce, in felul s?fi, mal bine ftie să facă cerem ca tot insul bS se încerce într’un fel fi dacă vede că du isbutefte să nn ’fl piarza îndemnul, ci Ba înceapă îutr’altul. Suntem un popor mic fi imbncătăţit; singura patere ne este snperioritatea intelectuală faţă cu popoarele, ce ne incon-giură fi singura legătură, care ne împreună, asemănarea în toate formele vieţuiri! sufleteftl. No este în Europa, ba chiar în lume nu este vre-un popor, care atât de mult ca fi noi ar fi restrâns la viaţa sufletească. In impreună-vieţuirea popoarelor noî avem o singură chiemare : de a arzi aici, unde suntem, o viaţă a noastră, care să desparţi fi împreune trei lumi deosebite. Dacă na o vom putea aceasta, nu avem drept la ec-sistenţă. Viitorul poporului române dar In mâna acelora, care ftifl să adune comori statornice, fi românnl, care ar putea să adune asemenea comori, fi se perde în cugetări zilnice fi trecătoare, e vrednic de cea mal aspră osândă. loaa Slavici. timp ţj L Tncdi'tnr a sub-ecmnaţilor a pşit ,1c sub pi-oail: L'INTERPRETE militaire EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică: ROMANO ■ FRANCESB- SUSO-TDRCD în oare se vor afla limbele rusă ţi turcă tot cn litere latine aet-fel compus, iu cât fie care cunosciitor de litere latine ponte citi |i pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adans conţine acest vocabular fi o mulţime de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la conversaţinni 7,ilnice. Preţul nuni exemplar de 160 paginein 32, este 3 fr. ţi 50 bani. Acest nvragiil e o prelucrare a acelni .L’interprete militaire en Orient* caren dobândit la 1654 cn ocasia reabelulni rnşilor contra turcilor fi aliaţii, succesn! cel mal frumos prin bunul serviciu care Pa făcut streinilor, fi suntem siguri fi acum va fi această carte prea folositoure, nu numai la locuitorii ţârilor ocupate de armatele streine dar chior d-nii Oficeri noftri fi struna vor fi bine ajutaţi fi mulţumiţi cu acest vocabular, mal cn seauiâ in privinţa limbii turce, care are destule dificultăţi în scriptura ei fi pe care It am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor in litere latine, Cn Btiirî E. Grile: i Comp. Podn Mogofoai No. 40. ANUNOIU Călătorii la Hrafov pot alia la institutul Băilor do aburi de acolo, iu dosii giimi&HiiiluI român, locuiuţo iînriiU bine mobilate, cu privirea spra ^ittSî, premii şi grajduri de cat şopron ponţ i ii trenuri, cu preţuri f6rte moderato. hUibr ti* aJmri dm Brafev, Bâile diu Zaizon! Harta Câmpului de Ites-boiu în Reliev de ROBERT MEINTIARDT, 1677 mes. I: 15,000. Preţul. 1 exemplar 50 Pfennig. — 100 ex. 20 mărci imperiale germane.— 1O00 ex. 150 m. — 5000 ex. 0)0 m. — 10,000 ex. 1000 mărci. Acestă bană se pote recomanda ca nna din cele mai exacte hărţi despre ţările diu Orient fi îndeosebi despre Româuia. Plăcutele băi de la Zai/.ou se află intr-fale ingnstă a munţilor, nude sublimita t a serifisă a Carpuţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cn uernl pur fi sănătos fi cu fântânile sale minerale, cari aQ puţine rivale peste tot global: Eon Una de iod, forte plăcută la beut; iavorul fântânei lai Ludovic, cât ne pote de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, ■ari de 35 de ani aii dat cele mal nne mero.se resnltate esceleute de cară. Ele aQ Îmbrăcat astăijl toaleta lor cea mai ni merită pentru a pr.imi cn demnitate pe ospeţiî săi.' Atât la isvârele de băat cat fi la scaldele reci fi calde s’aO făcut din nod reparaţinni, fi snb-semnatnl are onâre » invita pe onor. public a cerceta acest folositor fi plăcnt stabiliment, unde de signr va fi intru t6te muiţăiuit. — Informaţinnî mai de aprâpe la d. I. Weise, proprietar de Tipografie in Bncnresci. Zaizon lingă Brafov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. FABRICA CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi fi in formare de c le mal mari neitate pentru H t* Si (688—5) pPÂTURI DE LAGAR ] PATURI, SISTEM FRANCES J PATURI SIMPLE 4 ŞI ;| PATURI CAR] SE TRANSFQRMEZA IMTR'UN MOMENT HV FAUTEUIL SI A se adresa la D-nil AD0LF DEUTSCH , Magazie de tapete şi J H. H0NICH, Tapiţ ier şi Decorateur, Podul Mogoşdiel. i LES TEsNTES ET LES LIT8 FA.BRIQC7E JUL. LITTMAIsnST Rue Germniiie No. 19 BUCAREST J STRADA CAROL H » ,LA STilUA ALBĂ* _A_ V X S IMPORTANT Int&iul şi renumitul Magoain de INCALTIAHINTE PKSTBB BABB1T1, DilII SI COPII sub firma PHILIPP QOLD9TEIN ,LA STEUA ALBA* Strada Carol I No. 6* (Curtea veohe) vis-â-vis de Sigismund Prager. Soaindu'ml de curSnd din cele mal rennmite fabrice existente din străinătate, ou oare atafi in relaţiunl intime de molţl ani, un mare asortiment de diferite mărfi duDe fas4nele cele mal moderne şi lucrate cu oea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonete ou nasturi in tăte formele. Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquin, Maroquin salon. Pantofi fi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastio şi altele, vâ rog a v6 convinge de adevăr Ao&tă magasie este una din oele mal veohie din Capitală, care ’şl a câştigat o reputaţmne de cele mal frumdse pentu soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, ci şi In viitor voifi fi onorat cu Clientela D-v6stră. PHILIPP 60LD8TEIÎÎ, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis de Sigismund Prager >La 816ua albă.* ► cel tv't at DE HAINE CONFECŢIONATE şi de AitTICOLE DE MODA «SOS ,A. LA BELLE JA-IZIDXJSrXERE osr onljiiBAiJni 20, Colţul Bulevard ului şi Stradel Mogoşâiel, Casele Grecănn, 20 nvit pe Unor. Public sft bine-voiescă a visita magasinul meft, unde va gftsi o Esposiţiune de haine oonfeoţlonate cum n'a fost incâ In Bucnresci, şi anume COSTUME COMPLECTE KED1NGOTS şi JAQUETE CD GILETCELE LOR . PAKDESIUKI IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţă, şi croite dup6 jurnalele cele mat noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se pâte convinge orl-cine ci am remas fidel devisiel acestui magasin; coisraxjTvr mabe si pretiuei foarte modebate. JOSEF GHtTMBAUM ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţnl Bulevardului şi Stradel Mogoşoiel, Casele Greoenn 20. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia". I