Nr. >73 sâmbătă 30 iulie. ANUL II. - 1877. ABON AMEWTBLE IN TOATA HOMANIA : I1* *n.....................L. n. 48 P* 6 luni............ *24 P* 3 Ioni . ...............» » 13 IN STKAINATATI: Mm»...........7T . . . . . . 1 1 00 n^Eicnyjn w riclambj Linia de 30 Huire padina IV, 30 bani. IV pagina III, » bani, p« pagina II, 3 tel noi. Reclame 2 lei noi linia. Un numSr In Capitală 10 bani. rTiTH /T j. ii PUL ESE IN TOATE ZILELE DE LOCIilT. Biuroul Heclao^iel şi Admiuistr/i^iPl: Palatul „Daoia*1 A.TSrLTT in Vienna, Ricbenbaobgaue 11 j L. La*6 A Comp. In Pefta |i ffau LafJUa-BulIurr A C s’ati i . sst-fel de ■. -ae. Este atieverat. Insă cine . scie că adeseori picătura de apă a făcut să se reverse vasul prea umplut. Şi apoi cestiunile demni-tâţel omeneşti sunt mal lesne înţelese de ori cine de căt cestiunile complicate ale politicei, şi chiar cestiunile justiţiei. I’e unele le Întunecă ambiţioşii, pe altele sofismele legiştilor, dar mulţumită cerului, este un fel de siraţimente care lucesc de o vie lumină aşa de vie In căt, ori ce inimă de om le pricepe numai de căt. A voi să ridice tronului iubirea oamenilor de inimă, a încerca să lovească coroana ţfirel In legitimul sâQ prestigii, a se sili să aţăţe conica regimului acticil ura şi despreţul piiu actele lor ca miniştri, cum făceaţi prin scrisele lor ca publicişti, iată sistemul urmat de d-nil Bră-tianu-liosetti. Insă un lucru mal putea, poate se apere tronul, aceasta este forţa materială, armata; înfiinţarea gardei naţionale este făcută cu scop de a da revoluţiunel o armată cănd va voi să dea ultimul brănciă tronului săpat de dfinşil. Această instituţiune ridicolă, cănd nu e periculoasă, periculoasă cănd nu e ridiculă este saQ era sistemul visat de revoluţionarii francesl ca or-ganistre a armatei. Zicem că era căci după resbelul franco-prusian şi după acel teribil resbel civil numit comuna Parisului, chiar republicanii cel mal sinceri ca generalul Chaiuy, cel mal ambiţioşi dar inteligpnţl ca d. Gambetta, votară supresiunea gartie! naţionale, a acelei gnrde naţionale care, cu căte-va escepţiunl, se bătu nja de reu contra armatei prusiane ţi aşa de bine contra armatei francese. Dar d. C. A. Itosetti nu se lasă a fi convins aşa de lesne chiar de şefii demagogiei internaţionale, şi defectele ce ori-ce om cu simţ găseşte In instituţiunea gardei naţionale, eraU pentru d-lul atfttea calităţi. Instituţiunea gardei naţionale fusese Introdusă, ş'apol la 1866 îndată după revoluţiunea de la 11 fevrua-rie şi înainte chiar de votarea Con-stituţiunel. In timpul acela, sistemul serviciului militar general pentru toţi, nu era încă în lege. Oarda naţională era o instituţiune a parte. Insă legea Jin 1866 de şi făcută In urma unei revoluţiunl, conţinea oare care garanţii: Trebuia un cens, o proprietate de doâ mii lei pentru ca c.ine-va să facă parte din garda orăşenească. Slabă barieră dar totuşi barieră. * ---r leije Introducea principiul de* —> ori cărei aiabJpiiu* (erilor de 'Aceasta alegere, fie zis Dltreacăt este de căt o parodie ca toate alegerile roşii. Ea In fapt este numirea de către d. C. A. Rosetti a tu-tulor oficerilor a acestei adevărate armate. Ea îşi ilustră Începuturile prin mişcarea Iu contra evreilor şi distrugerea Sinagogel din Bucuresct. Ouvernul conservator ajuns la putere nn avu nici un motiv de a desfiinţa garda naţională din momentul ce se votase legea prin care toată naţiunea pdnă la o etate oarecare, este sub arme. Insă, suprimând principiul alegerel ofiţerilor care nu se găseşte menţionat In Constit.u-ţiune (din contra), pnind garda naţională snb ordinile ministrului de resbel şi sub comanda betrPnilor o-fiţerl, făcu din ea un element de ordine şi de apărare naţională, In loc de un instrument de insurecţiuue şi o faclă de resbele civile. Nimenea mal mult de căt Domnitorul nu putea să pretinză această schimbare, care punea In măinele autorităţii regulate şi In ale sale ca şef al oştirel după Constituţiune, ori ce forţă armată din ţară. Insă d'abia la guvern, şi d-nil Ro-setti-Brătianu desfiinţară aceste înţelepte măsuri. Am remas cel puţin cu legea din 18661 Nu! cu o lege mult mal revoluţionară. Căci d-lor avură grije a suprima din legea din 1866, di-sposiţiunea conservatoare a unul cens. a unei proprietăţ*! Dar ce este mal curios şi foarte demn de dănşil este că, disposiţiunile din legea din 1866 care i’aă supărat şi pe care s’aă gândit cu obicinuita incapacitate de a legifera a-le desfiinţa legal, le nO călcat In fapt. Aşa. după art. 18 cel puţin comandanţii de legiuni trebuesc să fie coloneii saă locotenenţi coloneii In retragere. D-nil Brătianu-Rosetti, numit fără a se Îngriji cătuşl de puţin de lege, şefi de legiune, persoane civile care n’all esersat alte comandamente de căt acelea din bandele d-lor electorale. In fine, garda naţională era mărginită la căte-va oraşe. D-lor aă ge-njialisat’o. Ceva mal mult, d. C. A. Rosetti nu se ascunde că idealul săă este de a aplica acest sistem totalităţel armatei romăne. Noi care amv ăzut ată • tea, nu ne vom mira de a vedea şi aceasta, de a vedea ofiţeri saă îmbătrâniţi In serviciul ţărel, sad Însemnaţi prin curagiul lor după ce Îşi vor fi vărsat săngele pe cămpurile de b&tae să fie siliţi să salute pe uliţă sad să fie puşi snb ordinile aleţilor na-£»M»d armate acelei d’ăntăiti case de prăvălie, celui d’ăntăid avocăţel sad scriitor care vor fi servit pe d. " ~tti In numeroasele sale iţiunl _ măne. Laci uii,u ,u ase■ ■ ■ cuua ... mente sub ochii şefilor armatei celei mal disciplinate din Europa, In ajunul unor lupte serioase, el cuteasă a crea această parodie de armată, ce se cheamă garda naţională, ce se va Intămpla mal tărzid cănd revoluţionarii stăpănl pe toate, nu vor avea spre a-l jicni In operaţiunile lor, nici această umbră de respect ce mal sunt siliţi să păstreze pentru presenţa străinilor care astăzi II privesc ? Aşa dar, ridicând tronnlul ori ce sprijin moral şi material, el pregătesc resturnarea lui pentru cnre treime să mărturisim nu sunt pentru moment grăbiţi. Căci este gred de a închipui, că sub republica cea mal desmâţată mal remâne ceva neln-drăsnit de dcnşil de care să se servească atunci. Dar Domnitorul este Constituţional ! El trebue să pue la o parte ori ce idei, ori ce simţimente pprsonale pentru a urma un pretins curent naţional. şi a se conforma unei închipuite opiniunr publice. Eată respun9ul tot d’auna făcut la întrebările şi la mirarea tntnlor, români şi străini, eată esplieaţiunea care vrea să esplice atâtea lucruri neesplicabile. Acest argument In sine este serios. Insă nu toate consecinţele care Bunt trase dintr'finsul pot fi aprobate cAd altminterea am ajunge lesne la absurd. Şi se scie că demonstra-ţiunea prin absurdum, 63te cea mal tare. In timpurile normale şi după mer-sil regulat al lucrurilor Domnitorul Insă are, după chiar Constituţiune, o influenţă persoanlă legitimă din cele mal mari, prin doâ prerogative unde face act de iniţiativă curat personală. Adică, alegerea mi- TIMPUL marilor şi printr’ţnyl a toi personalului guvernamental-, al doilea dr, ptul slu de a hotărî ronfiirtele ce se pot întem-pla Intre puterea esecutivă fi rre una din puterile legiuitoare sau între puterea judiciară ţi cele l alte, când aceasta ar ai>ea la nai o individualitate separată. MhI departe, nimeni nn contesta cft chiar rftud ar fi perfect acord intre puterea esecutivă şi cea legiuitoare, Domnitorul are datoria a pune uro-clim şi a asculta «laşul public, căci se poate fonrte bine Întâmpin ca acest acord interesant sft nu mal fie semnul adevăratei stări a spiritelor şi ca guvernul cu pretinsa repre-sentaţiune. să nu mal represente de cât interesele unei clase restrftnse a ţârii. Aceasta se Întâmplă mal cu seamă cănd un minister şi o Cameră sosite In numele unul programj schimbă, odată stăpăne pe situaţiu-ne, programul politica cu care ah înşelat pe naţiune şi ab minţit pe alegătorii lor. Ast-fel ah procedat adese ort cel mat mari Domni constituţionali. După teoria dar cea mal strict constituţională, după scriitorii cel mal pedanţi in această materie. Domnul constituţional eserci-tează tncă cea mat Însemnată şi legitimă influenţă asupra direcţiunel politice a unul Stat liber. Dacă Insă trecem de la teoria pe-dantească la practica romănească, dacă cugetăm mal cu seama ce detestabilă lege electorală avem. dacă aducem aminte că ţara a urmat tot-d'auna cu docilitate impulsiuuea de sus, dacă după o esperienţă de zece ani chiar copiii din scoală zic astăzi : Aşa guvern, aşa adunare. Tel maitre, tel... (să nu sfârşim), atunci cu căt mal mare trebue să fie grija, preocuparea Domnitorului cănd, cunoscând şi căuşele şi resultatele, Încredinţează puterea cutărul saâ • utătnl partid, cufărul cutărul ml Căci Domnitorul trebue să scie -upă zece ani, ca ori care din noi, că dând cutărul om puterea şi mal cu seamă imul soiă de oameni, le dă tot, şi că nici una din inchipuitele libertăţi ale [erei nu este destul de tare aşezată pe legi sail 'înrădăcinată in moravuri pentru a împe/eca pe un Rosetti, un Brătianu sau un Cogălniceanu de a face ce voesce, sau cel puţin pentru a'l utodera. — Acel frăa care este dovedit că nu este In instituţiunl, nu este In moravuri, unde se va găsi ? Punem Întrebarea fără să dăm res-puns. Sunt Domnitori foarte constituţionali, cari nu s’aa Închinat nici Înaintea unor representaţiunl adevărat libere, trămite de Naţiune, cănd acele representaţiunl afi călcat legea, afi in- sultat dreptatea, safl aii ameninţat interesele naţionale. Insă cum vom înţelege un sistem care se pleacă înaintea unei forţe creată de el ânsuşl care permite u-uel puteri despotice să arate drepturile cele mal sacre? Nu seamănă cu copiii care se tem de fantasmele pe care ân9ftşl imaginaţiunea lor le a dat, fiinţa) Dar an tini Încă mal largi In a-preţierile noastre. Să desbrăeăin pe şeful Statului de orl-ce acţiune, şi priu urmare de ori ce respun lere chiar morală. Să zicem că a tras la sorţ şoapte oameni, că le-a dat a tot puterea, dreptul de a face ori ce în sfera administrativă, judiciară, politică, şi ca indiferent pentru bine ca şi râd, se Închide In cetatea abne-gaţiunel sale constituţionale. Aceasta nu este oare ideahfl celor mal indrâsneţf utopişti constituţionali ? Totul este o margine la care, şeful de Stat. cel mal nepăsător se va opri. Această margine este cănd chiar Conslituţiunea se va călca de mini firi sau de Corpurile Legiuitoare, sau de aintndol împreună. Căci a fii constituţional păntt în punctul de a lăsa să se calce insuşl Conslituţiunea, este o curată derisiune, un joc de cuvinte nedemn de un guvern serios. Asemenea constituţionalism, vom adăuga, nu mal este de căt o mască comodă care ascunde un despotism făţarnic ce se crede nerespun-zător, care rlde de lege, despreţu-esce dreptatea, şi care In locul ge-nerosităţel şi mărinimiel care nu lipseşte adese ori absolutismului făţiş, pune nu seim ce ipocrită tiranie jerfind in umbră victimele sale. Acest regim este al ?evoluţiunel, al convenţiunel, al com-mpl, nu zicem ăl republicel, căci sunt republice onowbile basate pe respectul tutulor drepturilor; In ori ce cas nu este, nu poate fi sistemul unei Domnii Constituţionale. Această tiranie făţarnică am sim-ţit’o de căte ori măna d-nilor Ro-setti-Brătianu a apăsat pe această ţară. Sistemul lor de guvern a cărui anarhie şi desordine o simt mal bine de căt toţi, căci tot-d’auna s’a£l rezemat pe toate aruncăturile soci' ale, el aO voit să’l ascundă prin a venturl esterioare a căror glorie Înşelătoare să ia văzul naţiunel şi să-I dispense mal cu seamă de a da socoteli băneşti. Aceasta aventură pe care aft că' utat’o In 1868, a& găsit’o In 1877. In momentul In care se scria a- I ceste linii, bubuitul tunului Întoarce de sigur de la ele şi do la ovl-care scrieri de nsomenea natură, ateuţiu- vacă. Sărmanii săteni snnt rechiziţio- i laietnl Rnscincnlnl no ar fi procedat con' naţl Cil carele lor ţi dnşl paate Dnnăreltra Bnlgarilor-raiale mal sălbatic decât pană anb Balcani şi când ae întorc acasă* Paşa din vilaietul Argeţnlnl contra săte- uea neliniştită a ţării. ■ Poate lu acest moment legiunile românesc! ridică sub mersul lor, praful câmpiilor inimice, poate lupta a început, poate curge un sânge generos. Insă cănd se va risipi praful câmpie! şi pulberea gloriei, cănd voin nmuAra sumele cbeltnite, când vom socoti şi o cheltuială inul costisitoare iuimel ţărel. sângele român pe joa, cn pielea vitelor in apinare găaeac, că în lipaa lor, zapcinl le-a lnat şi vaca şi oaia şi chiar paBerile din bătătură. No este deatol toate aacrificiile ce’şi impune ţara? Nn **le deatul că fraţii, copil, prietenii noştri snnt iu ajun a'şl văr»* sângele lor? No eate deatul impo-sitele îngrozitoare ce plătim şi care de la venirea radicalilor la putere, a'ali îndoit? Nn eate deatul vevaţiunile de toată zioa, nitor din satul Prundn. (Va urma) O PARALELA vărsat cu prisosinţă, când mume’o, ce Bnntem siliţi ajmferi femeile vor îmbrăca doliul, atunci vu fi timpul sft ne punem intrebn-barea : Această scumpă ţară păstrată prin atătea restrişte de strămoşii noştri, astăzi sfinţită prin sângele fiilor, după ce a fost liberată prin înţelepciunea părinţilor, pentru ce s’a supus la atâtea lupte, la atâtea jertfe ? Pentru ce să vie la rândul săd, să intre In rândul naţiunilor pacinice, oneste, folositoare ale Europei, saâ să devie câmpul experienţelor politice a D-lor Bră-tianu-Hosetti şi să verse prin res-bele civile mai mult sânge de cât a costat liberarea el? La aceasta se gândească Romanii. Să scoată ţara lor de sub jugul Îmbătrânit al Turciei, dar să n o bage In lanţurile ruşinoase şi poate mal teribile ale revoluţiunet cosmopolite. RECHIZIŢIELE DOMNULUI I BRATIANU Sub aceBt titlu începem astă-zl a des-veli excesele, abuzurile, persecuţiunile ce agenţii d-lnl Brătianu nu încetează a e-sercita asopra proprietarilor, arendaşilor şi mal ales asupra bieţilor ţărani, pentrn care d. C. A. Rovetti vărsa acuui an an lacrăme de crocodil în toate circurile şi cafenelile Bucurejcilor. D. Brătianu şi agenţii d-Balo nu se niul-ţnmeBC a persecuta şi a sărăci pe toţi Câţi mal a ti ceva iu ţară asta, nu, d-lor s’aQ năpustit cu o furie Băibatică asupra nefericiţilor săteni. — D. Brătianu-Rosetti afi o sfântă oroare de tot ce are ceva — căci averea cât de mică face pe om ‘Con Bervator,, radicalii şi revoluţionarii n’aQ nimic. Idealul d-lul Rosetti-Brătiaun este oare a vedea pe toţi românii gazetari ca d-nil Costinescn, Fnndeacn, Orăşann etc., saQ împărţitorl de gazete ca acei nenorociţi copil care vermnesc , furnică pe toate stradele capitalei? Dacă acesta este scopnl d-lor, — răbdare — incă câţl-va ani de guvern radical şi idealul d-lor va deveni o tristă realitate. Nn'şl poate cine-va închipui toate gro zăviile, abuzurile ce se fac zilnic sub pre' textul ‘rechiziţiilor, şi acenBta în intreagi ţară de lu bandele funcţionarilor bsşt-buzoci « d-inl Rosetti-Brătiann? Mal trebuia să vie şi ‘rechiziţiile, cu tot alaiul lor de abuzuri, de persecuţiunl, de şicane ca Bă încoroane opera d-lor Rosetti-Brătiann. Dr d Brătianu se plimbă la Şiştov, la Nicopoli, lucrează pentru liberarea popoarelor chreştine din Tnrcia, şi lasă ca in ţara m>, să se petreacă lucruri mal îngrozitoare ca peste Dnnăre. Dur destul, să începem a arăta fapte positive ‘jadeţui ArgeşiQ,. — In acest judeţ furia radicalilor eBte fără margine el uu pot uita că in acest jndeţ, cuibnl -ini Brătiann, se mal găsesc consesvator! cântă ca ori ce chip a'i desfiinţa — rechiziţiile se oferea. Ceu mal bnnă ocazie spre u’şi exercita meschinele lor răsbnnări, şi dar aQ nsat şi buzat. Iacă ce ne scrie nn onor. propie-tar din Piteşti. ‘Caii de lux ai amicilor d-lul prefect 'aQ apărat de rechisiţil asemenea şi caii tntnlor ovreilor mari şi mici de la care nn s'aQ lnat nici nn cal. Toţi prietenii regimului ae plimbă in trăsQră pe strade rzend ast-fel de bieţii propietarl cărora le aQ lnat nu doi cai din patrn, ci patru cal din patru. Aşa, d-luî U.... P... i'aO luat umi ânteiQ doi cai din patru şi peste puţine zile i'aQ luat şi cei alţi doi cai ce'I mai rămăBeBe. ,D*ca nenorociţii ţărani care aQ avnt câte-o vacă pentrn hrana copiilor, le-aQ inat-o cu forţa şi fără nici o formalitate Ţăranii care vin in oraş cn cate-o puli-nică cn brânză, snnt nrmăriţl prin toate barierele de jandarmii poliţiei şi indată ce ii prind le iaQ brânza fără nici o formă, o duc la poliţie, nude jandarmii o golesc de jumătate şi restul se aruncă, de vreme ce se strică pănă Bă le pornească — asemenea scene se petrec zilnic in Piteşti,. Iacă incă nn caz şi mal szlbatic : Doi ţărani din comnna Prundn, anume Marin Păunescn şi Dinu Zamfir închiriază fie-oare câte nn cal nnul propietar din Piteşti, care mulţumită sistemului de rechv ziţinne, rămăsese pejoB; administraţia cât vede pe nnmitnl propietar că are doi cal, îi pândeşte când merge la vie, şi ii rechi ziţionează caii de ia trăsură lăeandu’l in dram. Ia zadar proprietarul protestă că caii nn snnt al Ini, ci că snnt închiriaţi de la numiţii doi ţărani; in zadar sărmanii ţărani adne act de la primărie şi dovezi legale că caii snnt al lor şi că i-afi fost închiriat pentrn acea zi d-lnl S....... Pre fectnl saQ mal bine Paşa din Pitesc! or donă să ss mănţie rechiziţinnea şi obligă pe propietar a plăti costul cailor ţărani lor de la care îl inchiriase. Iacă justiţia administrativă anb d. Bră ..... ast-fel diferitele contracte pentrn hârtie filigran-ll, i*r mal ale«* contractul din 20 Mar 1875 datjde d. Qeor-tfe Gr. Gantftcnzino f&rîî licitaţiune . (aplause). (V. raportul d-Iuî Stolojan pentrn darea în judecată a 12 foşti miniştri, şedinţa Canierif din 19 Inii* 187f>) «Prevenitul Geor-ge Gr. Cantacnzino urmând ast-fel a rs-n^ît bănit publici (1) fi rwm&ne răspunzător de equivalentol lor către Stat*. (Volumul IV din opera d-lnt Missail, pag. 209). Kezolaţlnn* Ai una rea iieputaţilor acută : IU. Pe fostnl ministru de Finance George Gr. Cantacnzino. . ...da violat art. 45 din legea Compt. a Statului, fapt prevăzut de art. 1 40 din cond. penală ţLoeo citate). Snnt sate mal ales în Oltenia, în care nn mal găseşti nn ban, nn mal găseşti o I tianu. — Suntem BÎgnrl că paşa din vi- (2) art. 140 din C. P. sună ast-fel : ‘ori ce funcţionar va «fi detnrnatbanl pn-‘blicl... se va pe-‘depsi cn reclnsiu-‘nea. Condamnatul ‘va perde dreptnl la ‘pensiune şi se va ‘declara incapabil de *a ocupa fnncţinn! ‘publice pe toată ‘viaţa.. Scumpul meu D-lc Cantacu--,no Am primit cn cea mal viă plăcere pa-| triotica d-tale ofrandă, şi in nnmeie armatei şi al meQ 'ţi mnlţnmesc. Este adevărat, momentele snnt solemni., şi putem zice că a sosit ' ora in care toţi fii ţărel snnt chemaţi a'şl adnee obolul pe altarul Patriei unii prin concnrs şi ajutoare de tot felul, ' alţii dându’şl aân-| getelor în rândurile I bravei noastre armate. In destinaţinnea ce voiQ ordona a se da fondnlnlde cincizeci mii franci, ce aţi oferit pentrn trebuinţele oştire!, voiQ îngriji ca dânaa aă păstreze, iu mod durabil aducerea aminte a acestui mărinimos dar, ca o dovadă ale înaltelor şi patrioticilor sentimente cari te însnfieţeeo, şi cari formează o nobilă tradiţinne in familia d-tale. Frumoase monas-tirl, pioase fondaţi-nnl de bine-facerl, snnt atâtea monumente neperitoare d i ibirea pentrn ţară şi de sentimentele românesc! ale neamurilor Cantacnzi-nescl. Sunt fericit a saluta într’un demn urmaş aceleaş frumoase sentimente, şi reînoindn'ţl mnlţă-mirile Mele, atât pen- J trn suma oferită cât şi pentrn productele 1 in natnră, cariae vor întrebuinţa de admi-nistraţiunea militară pentru hrana armatei, te rog a primi, cn această ocasinne, asigurarea afectuoasei stime ce 'ţi păstrez. CAROL CotrocSnl, 84 Iulie 181J. (1) Ss scie oâ suma pretinsă răsipită de d. Qeorge Or. Oaatacuzino se urci la 2000 lei. DIN AFARA. Citim In „Fremaemblat" relativ la meetingurile din Ungaria şi Croaţia : HH'ISA UIÎHiUU. N. SCURTESCU. RHEA SILVIA SI DESPOT VODĂ. vn. Boierii ee adnnă la Vornicul Moţoc şi se înţeleg intre dânşii a restnrna pe Despot şi a ridica in ecannul Moldovei pe Hatmanul Tomşa. încă de mal nainte Moţoc pnsese la câte ca Vişniovschi, stăpânul cazacilor, să vie cn oştire asupra Moldovei spre a goni pe Despot şi a se pane înBn-ş! în scaun. Despot trimite in contra Ini pe Hatmanul Tomşa in fruntea oştirel moldoveneşti. Tomşa birneşt», prinde pe Vişniovschi şi ae declară domn al Moldovei; boierii Be ren-coală prin deosibitele oraşe; Despot se închide in Suceava cu puţinii nngnrl, ieşi şi ardeleni, ce avea, cere ajutor de la regele Sigismund, dar nainte de a fi primit acest ajutor, se refngiasă. Nişte ţeranl it prind şi-l adne Ini Tomşa. Tomşa ii taie. Acesta e şiroi întâmplărilor pe care d. Scnrtesca ni le Înfăţişează in formă de ‘poem dramatic,. De la început până in ifârşit citim poe- mul cu oare-şl care plăcere. întâmplările ennt luate din ÎBtoria noastră; a«t-fel între antor şi persoanele istorice, pe care ni le înfăţişează, e oare-şl care potrivire firească. Unul român îî este cu mult mal lesne a se închipui — ca fiind nn despot-Vodă ori un Moţoc, de căt a se înălţa până la idealul, ce işl plăzmnise nn popor despre nrsitornl vieţii sale. De şi dar d. Scurtescn aproape tot atât de pnţin s’a simţit cn fiind Despot-Vodă, pe cât de pnţin s’a BÎmţit ca fiind Romuins, chiar vorbind înBaşI in locul ini Despot, deosebirea de vederi e destul de mică pentrn cu, cetind poemul, românii Bă îşi poată păstra o parte din ilusiile lor proprii Vedem dar eroii parte cnm ni-I arată poetnl, parte cnm ni-I închipuim înşi-ne, dar in sfârşit vedem şi simţim ceva. Acest dar poetic ar fi Insă prea scnmp, dacă ar trebui să-l câştigăm cn preţul nnor versuri ca şi cele din ‘Rhea Silvia,, îndeobşte insă versul eBte neted. De şi poemul nu are destul avânt spre a putea da mnsică versului; de şi foarte adese-orl întâmpinăm silnicii prosodice, îndeobşte versul e limpede şi adese-orl găsim pagine în-tregt, care alunecă bine. ' In sfârşit limba e frumoasă şi stilai de o originalitate odese-orl plină de farmec. De şi D spot Vodă era nn strein şi boierii eraQ boieri, poetnl radical n avut banul simţ de a le acorda dreptnl Lsă vorbească româneşte. Cel pnţin in limba poe mnlnl autorul e dar conservator. Din când in când veTsnl saQ rima cere câte nn cn-vânt, care ne adnee aminte ‘Pasaginl Român, saQ ‘Circul .; suntem însă mulţumiţi de a vedea că antornl are dorinţa de a evita cuvintele, care nn tocmai se potrivesc pe bazele boierilor din veacurile trecute. In stil antornl e tot atât de conservator. De şi nn ne înfăţişează boeril, ci ţăranii îndeobşte cnviincioşl, deosebirea între boierii şi ţăranii veacurilor treente ne pare atăt de mică, In cât este nn fel de răntă-cinne a mustra pe antor pentrn că n'a ţi-nnt seamă de dânBa. Ce ne pasă dacă snnt boieri bbQ ţărani, destul că snnt oameni proaspeţi, sprinteni şi in deobşte veseli destnl că ne place să'I auzim vorbind. ‘Despot-Vodă* eHte nn poem, care merită să fie tipărit şi citit. Aceasta nu va să zică însă că el are vre o valoare dramntică. Forma e dramatică; it lipseşte însă avântul dramatic. Chiar moartea ini D espot bs motivează nnmal print-'nn pomelnic de păcate, pe oare *1 face Tomşa inainte de a-I perde. Ori cât ar afurisi boierii, Despot pere ca o jertfă a întâmplării, de oare-ce el însnşi nn e in stare să prodncă in noi dorinţa de a*l vedea murind. El are multe momente, in care ar trebui să ne răpească cn sine. Un singur moment de adevărată Snălţare e insă in viaţa ini. înainte de moarte el zice : Snnt Domn şi Domn eşti Tomşa. EQ cad tn te redicL Aşa a roata vremii, ee nalţă din cel mici Ear cel mari se deramă. Prin piBme şi uneltire Se ţeBe toată viaţa cât treci prin omenire, Noi singur! nnil pe alţii ne sngrnmăm mereQ Şi capăt tntnlora le pune DnmnezeQ I ErI eQ, azi tu, şi mâine nn altul foarte bina Cn tins o să facă, ce şi tn faci cn mine, ErI domnu-ţl, astăzi robn-ţl- Dar nu mă umilesc Ca să cerşesc viaţa. Ca Domn voi să efar- şese, Am fost şi mio şi mare, gnBtat-am tot in lume; Nn voiQ, perind, in urmă să las nn scârbos nume. Omni, care vorbeşte atât de frumos inainte de moarte, a fost insă prins de către doi ţărani, când voia să scape cn fag*- Ba chiar inainte de a *o Ina la sănătoasa, ; el grăia; Moldnvn 1 Al Moldovo 1 No vrei să mal domnesc; Dar fii tn liniştită,— eQ n’am să dorm în pace Pân’ atonei când eară-şl stlpânn-ţl mă voiQ face Mă doc din ţară ’n ţară din popor in popor, Colind lnmea întreagă să cant ajutor. La Roma, la Viena, la UngnrI, in Lehis. LaCbannl din Crimea, la Moscva,in Tnrcia. Alerg din rege 'n rege la mare şi I* Le-ol da tot oe mi-or cere şi n'ol cruţa nimic. Ca să-ml ajnng la ţintă mă lapăd şi de cruce Şi de va fi nevoie la Iad chiar mă voiQ duce. Aceste toate Bunt Inimoase şi motivează fuga ini Despot, Dar «I urmează ; VoiQ da tot oe-ml-dmăae— şi »nfletu-ml voiQ da Satanil să m’ajute din noQ * te mpila. (Va urma). T I M P D L . Aceia-şl oameni, care nunti găsit un singur cuvânt osânditor pentru măcelul din Bulgaria. desvoltâ acum o minunatft bogăţie de simţi-mânte umanitare. . . lQ Zagrabia din contra, vedem o naivitate politici, de care trebue să rămânem uimiţi. Precum se vede inşi. atât In Ungaria, cât şi In Croaţia oamenii par » perde din vedere, că şi dincolo de munţi mal locuesc oameni, ci imperiul are o alţi parte dincoace de Laita firi a căria învoire nu se va cheltui un singur dorin şi nu va fi ertat si se pue In mişcare un singur om, şi, pentru ca si evitim alte comparaţiunl ne-plicute, par a trece cu vederea ci, partea de dincoace de Laita a imperiului e mal bogaţi şi mat populaţi de cit ţările de sub coroana St. Ştefan şi acele de sub coroana Sf. Zdonimir împreună, şi ci partea de dincoace, care plitesce cite 70 florini, aliturea cu 30 fl. pe care II plitesce cea de dincolo, de loc nu e dispusi a face de dragul aspira-ţiunilor maghiare ori de a celora panslaviste, o politici aventurieri. Mici una nici alta! Maghiarii, cu simpatiele lor pentru Turcia, stan atit In Austria, cit şi In Europa isolaţl. Respectăm simpatiele lor , fraţii turanici,* dar nu avem nici un motiv spre a ne face cheltuieli de dragul acestor simpatii. Tot atit de puţin ne putem crede obligaţi a ne expune pentru mistica .Croaţie uniţi* de care s’a vorbit în Zagrabia şi a cirel hotare de loc nu sunt inci precisate. Se înţelege, nu dorim ca Întreaga mo-narchie si faci politici cislaitani. Cislaitania se simte ca o parte puşi în serviciul marelui Întreg şi e mulţumiţi cu rolnl el; protes-teazi luai contra tendinţelor altor pipţî, care ar voi mal mult şi de-oaibire, care ar voi si dispue de drepturile şi interesele sale. .Polit. Corr.* comunici din Ce-tinie de la 6 Agust, urmitoarele: ,8e asiguri ci comandantul for-tireţl Nicsici a început si negoţieze cu principile Nichita ralativ la capitularea garnisoanel. Principile Nichita a sosit erl aici şi e probabil ci poimine se va întoarce eari-şl In cuartiernl general. Inpreginrul Trebiniet aproape în toate zilele au loc lupte intre insurgenţi şi trupele turceşcl. Două companii turceşc! ai plecat de la Tre-biniel la CoriancI, de oare-ce munte-negrinil aminţi acest punct. PROPAGANDA RADICALILOR Intre ţările, pe care le cunoaştem, nu este nici una, în care stăruinţele radicale ar fl putut stribate cu atita înlesnire ca la noi. In toate ţările obiceiurile şi deprinderile pirinţilor sunt un fel de legi sfinte, de care fit numai in sili se pot lepida şi ast-tel tradiţiunile stivilesc stiruin-ţele, ce s'ar ivi In societate spre nişte schimbirl mal mult ori mal puţin pripite. La noi lipsea acest element stivilitor. Partea mal mare a obiceiurilor şi deprinderilor, pe care le-am văzut la pirinţil noştri , erafl streine, ba chiar tradiţiunile noastre curat naţionale, amestecate printre streinele forme de viaţi comuni, per-duseri farmecul originalitiţit. De şi Inrturirea osmani şi domnirea fana rioţilor nu ai putut să 8cazft trii-nicia noastri, In clipa, cind ne-am văzut Intru cât-va liberi, trebuia si ne simţim slibiţl şi dispuşi a respinge tot, ce ne aducea aminte trecutul. Şi d^câ ne TOm bine seama, aceasti disposiţiune era mal primejdioasă de cit chiar şi domnirea fanarioţilor, de oare-ce, ori-cit de stre- ine. tradiţiunile ai dreptul lor, pe care nn-il putem cilca firi de a turbura mersul regulat al desvoltiril sociale. Afari de aceasti disposiţiune, pe care trebuie s’o admitem ca resultat istoric, mal vedem lntorcându-se din streinitate şi cu deosebire din ţara ideilor radicale, o mulţime de tineri, care dupi ce au coutractat obiceiurile şi deprinderile ţârilor, In care şi-ai petrecut tinereţele, ui perdut chiar conştiinţa tradiţiunilor părinteşti şi erai ca streinii In ţara lor. Ast-fel vedem ivindu-se In ţară două feluri de oameni: unii, care sunt eşiţl diu această ţară, şi ai tradiţiunile el, de care nu se pot despărţi ; alţii, care ai venit din ţâri streine ori cel puţin sunt preocupaţi de idei streine şi nu vor , ba poate chiar nici nu pot să se deprinzâ cu tradiţiunile ţârii. Din lupta ce s a urmat Intre aceste doui elemente, cel din urmă trebuia să iasă Inviugător, de oare-ce ţara lntr’adevăr avea trebuinţă de schimbări. Chiemarea elementului conservator nu putea fi alta de căt a priveghia, ca să nu se facă schimbări, de care ţara nu avea trebuinţă ori care puteai să Ue chiai stricâ-cioase. Din nenorocire Insă elementul conservator a fost prea slab şi ţara prea mult demoralisată; ast-fel s'ai făcut o mulţime de schimbări, In urma cărora viaţa noastră publică şi-a eşit oareşi-cum din ţiţinl. Dar, In sfârşit, ce-a fost a trecut! şi chiar dacă ar fl bine să ne întoarcem in unele privinţe de unde am plecat, de aici înainte ar ti foarte grei, de oare-ce pentru o mare parte a societăţii romăne nouele forme de viaţă ai devenit tradiţiunl. Ori căte rele ne-ar fl adu» mişcarea reacţionară, In care s’a sburiumat societatea ro-mănă de la 1848 pănă la 1866, nu trebuie să uităm că ea a fost un resultat istoric, că ne a adus şi mult bine şi că astăzi suntem , precum suntem. E Insă vorba ca de aici înainte să păstrăm temeliile pe care ne-am aşezat o-dată viaţa publică. Nu lipsa, ci prisosul de drepturi ne jigneşte In desvoltarea firească; astfel stăruinţele radicale nu mat sunt cătu-şl de puţin motivate In viaţa noastră şi dacă totu-şl vedem ivindu-se stăruinţe radicale, ele nu pot avea de căt motive individuale. Intre oamenii, care ah luat parte la acea mişcare sănătoasă, din care a urmat şi ce-va bun , sunt căţl-va care de la fire sunt dispuşi a stărui merefl spre schimbare şi nimicire , căţl-va care suDt preocupaţi de idei, pe care nu le înţeleg, căţl-va, pe care II hotărăsc interesele zilnice şi toţi aceştia lucrează împreună spre un scop nehotărăt. Neapărat nehotărât, de oare-ce In viaţa noastră nu li-se pune nici un scop; el vor tot, ce nu se poate realisa, pentru ca merefl să aibă ceva Înaintea lor. Căt pentru cele-1-nlte, et se tnvoesc la orl-ce, de oare-ce In lipsa unul scop hotărăt uu pot fl stăpăniţl de consideraţiunl hotărăte. O singură Înţelegere s’a stabilit Intre dânşii: să ne căştigăm dreptul de a dispune şi de aici înainte grijea noastră. Oamenii de felul acesta sunt puţini, dar împreună el sunt o putere, după timp şi Împrejurări, destul de mare îndată ce trebile merg Intru căt-va anapoda şi se iveşte In societate disposiţinnea de a schimba ce-va In organismul public, el se arata şi profltează de ocasiune spre a-şl scoate ideile la maidan. E apoi greO a lupta contra acestor elemente. Chiar In virtutea posiţiunl sale sociale, elementul conservator, tot-d’auna e numai defensiv. Cine şade pe ce-va, ori apără ce-va, e cumpătat şi adese-orl indolent. Boierii, care 'şl caută de gospodărie, neguţătorii care urmează a-şi face trebila, ţăranii zăpăciţi de nouele forme ale vieţii publice, literaţii perduţl in găn-durl mal puţin zilnice, indeobşte oamenii, care au ce va de lucru şi ştifi să ’şl caute un loc In viaţă, nu prea sunt dispuşi a lua parte la frâ-măntările vieţii publice. O cestiune trebuie să fle foarte acută pentru-ca aceşti oameni să intre indiscuţiune asupra el : indeobşte le mal place să primească conclusiunile, la care afl ajuns alţii. Pintre aceştia se face apoi propaganda. Cine o face insă? Con- servatorii? El nu afl nimic de spus de oare-ce nu vor nimic nou; el numai combat spusele radicalilor. Şi această combatere se face insă cu oareşi-care silă; oamenii conservatori numai in momentele critice şl părăsesc lusraren obicinuită spre a se aduna la un loc ca să puie pept contra stăruinţelor primejduitoare, ce se ivesc. In societate. Priviţi iuse la radicali. Unii sunt oameni, care lucrează in virtutea disposiţiunilor lor fireşti, alţii oameni fanatacl şi eara şi alţii oameni stăpăniţl de interese positive, in sflrşit toţi de o potrivă sunt purtaţi de porniri pasionate. Pentru aceea tot-d'auna sunt In strln-â Înţelegere, gata de a se expune unii pentru alţii, gata de a aduce sacrificii pentru scopul ce le este comun, gata a se alia cu ori-cine şi coutra orl-cul, sunt Insflrşit oameni strluşl uniţi Intre d'ănşil şi poate seci de idei, dar tot-d'a-una bogaţi şi statornici In voinţa lor. Armele cu care luptă aceşti oameni sunt multe şi deosebite. Cele mal de căpetenie şi mal primejdioase suut Insă peana şi graiul vifl. Aceste nu numai aduc stricăciuni trecătoare ci demoraliseară totodată societataa, ineăt urmările vor trebui să se simţă şi in generaţiunile viitoare.— Da. aceşti oameni ne fără chiar şi pâ-măntul de subt picioare. RESBELUL Bulgarenil, 22 Iulie, 1877. Putuifl avea oare-carl informaţiunl asupra bătăliei de la Plevna, din 1 ®/so Iulifl, pre cari le voifl complecta cu altele mal minuţidse şi esacte. _ Mal ântâio de toate, trebue să distingem cele doă evenimente de arme cari s'afl petrecut la Plevna, şi dintre cari unul a avut loc la 8/zo luliCi, pre cănd cel-l’alt s'a Întâmplat la 18/ao Iulifl. Cel d’al doilea fu cu mult mal impprtant şi mal săngeros de căt cel d'ăntâifl ; intr’a-mândouâ Insă, Ruşii, n’avură bun succes. Intr’amândoue fu nepotrivire de forţe Intre Turci şi Ruşi, cu mult mal mare, de căt se 9UBţine. In tot caşul, disproporţiunea a fost cu mult mal mare In primul atac. In cel d'al douilea luară parte cam 50,000 Ruşi şi 60 000 Turci. In dimineaţa cjilel de 18/so Iulie, Ruşii atacară posiţiuuile Turcilor. Reuşiră in mod complect de partea stăngă. Com’ndantele Cav, Scobeleff cel june, intra In Plevna, dar nu sa putu menţine din causa nesucce-sulnl aripei din dreapta; şi, a doua ^i, trebui să se retragă. Generalul Chakwofskoy ocupă eăte-va posiţiunl fdrte importante şi, se cft 9e menţine ăncă la Tucanitza, forte aprdpe de Plevna. Aceasta era Insă partea cea mal uşoară a intreprin-derel. Partea dificilă era de a deveni stăpăDl pre intărirele constmite de Turci, Intre Plevna şi Grivitza, pe trei linii, aat fel că, imposesaţl de cele d'ăntăifl, trebuia să ia pe cele alte două. Ruşii ocupară prima şi In parte, a doua întărire, dar nu putură pătrunde până la cea de a treia; respinşi Încercară, cu un admirabil curagifl de şeapte ori asaltul. Perderile fură foarte grave, şi unele regimente fură aproape distruse. Muriră mal mulţi Coloneii şi se flice că, afl cSiJut chiar dintre generali; alţii au fost răniţi şi perderile se 9pune că 9’ar ridica la 10,000 oameni aproape, morţi şi răniţi. Rămăşiţele corpurilor învinse se retraseră la 30 chilometre aprdpe de Plevna. Din fericirea Ruşilor, Turcii n’afl avut de loc cavalerie. Acum, Ruşii s'afl apropiat din nofl de fortificaţiunile Turcilor, şi se gâ sesc la o distanţă de 15 safl 20 chilometre de parte. Nu este de crezut că Turcii vor lua ofensiva. Vor trece de sigur 5 sâfl 6 ^ile mal na-inte ca Ruşii să ia ofensiva fiind că afl de complectat, cu nuol trupe golurile făcute de către fierul şi tunul inimic. Cred că nil vor da o niioă bătaiă mal nainte de a fi Iu stare ca să bage In luptă 80 să fl 00 îuil omeni, sprijiniţi de către o formidabilă artilerie. Sosesc necontenit nou trupe de la Zimnicea. Aşa dar nu se p6te ijice că a fost un desastru ireparabile pentru Ruşi. Neisbutind a ocupa In un mod statornic posiţiunile Turcilor, fără ln-duoinlâ, el afl avut însemnate per-derl, dar cari, după obiceifl, afl fost esagerate. El acum se preparează a relua atacul, In ast-fel de posiţiunl. In cât prevestesc isbânda. Etâ adevărul. Căţl-va prisonierl ruşi afl câ^ut In mânele Turtilor; nu se scie cum afl se fie trataţi. Nu se scie asemenea dâcâ Turcii afl renoit. asupra răniţilor căluţi In manele lor, atrocităţile ce afl comis la Mâcin şi la Şipka. Pe câmpul acţiunel nu erafl alţi corespondenţi străini, afară de For-bea al lui Daily Seu's, şi unul sefl doui ruşi. După aceea sosiră Boyle corespondintele 4iaru'ul Standard; Lamotte, al jurnalului le Temps , şi subsemnatul. Reşedinţa actuală a marelui Duce este In un sat vecin de Hulgârenl. Cuartierul general nominal se gâ-sesce ăncă la Târnova; cea mal mare parte Insă a ofleerilor statului major este ăncă la Biela, lângă împăratul, sâfl In lmprejurimele reşedinţei marelui Duce. Atacul Plevnel, făcut de către Ruşi şi neisbutit. s'a comparat, cu drept cuvânt, cu atacul Turnului Malacof din Crimea, In care aliaţii fură respinşi cu mari perderl. Se scie că nu se mal p6te susţine că fortificaţiunile se pot lua uşor : trebue mari mi H i rssfl-e) flDMANU-FHANCfiSD-BOSD-TDBCD în care se vor afla limbele rnBă şi turcă tot cu litere lutine ast-fel compue, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi ţi pronunţa cuvintele străine dnpă regulă. Ca adans conţine acest vocabular ţi o mulşiiue de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la conversaţiuni zilnice. Preţnl unui exemplar de 160 pagiueîn 32, este 3 fr. ţi 50 bani. Acest uvragiO e o prelucrare a acelui ,L*interprâte militaire en Orient* carea dobândit la 1854 cu ocasia resbelnlni ruşilor contra tnreilor ţi aliaţii, ancccsnl cel mal frnmos prin bunul serviciB care l’a făcnt streinilor, ţi snntem siguri ţi acnm va fi această carte prea folositoare, na numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri noştri ţi stranii vor fi bine ajutaţi ţi mulţumiţi cn acest vocabular, mal cu seamă în privinţa lim-bei turce, care are destule dificultăţi în scriptura ei ţi pe care le am înlăturat dând cititornlnî pronunţarea cuvintelor în litere latine, Cn stimă £. Graeve Comp. Podn Mogoţoai No. 40. Moşia Umbrâreşti d8“a,S' Tecncifl şi CovnrioiO in întendere de peste 3,600 filei, şi Moşia Oroftiana din Jade-ţul Dorohoid în întindere de 800 filei, să vend de veci, doritorii bine-vod3că a se adresa la D-niî fraţi Suţn în Iaşi. 603—8. Ui ntir\, '*'n MOŞia X? IlilicL boviţ»i«inti U» 1500 pog6nb, la dcă ore depărtare de Perişu, cu case şi magasii mari de zid, se dă cu arendă de la St. George 1878. Acesta moşie este şi de vemjare. Doritorii se vor adresa la D-na Maria C. Greceann, Calea Mogo-ş6ieî No. 118. 599—2. Moşia Coma ni, Răşiniţa, Ghimpaţi etc. din Judeţul Oltu plasa Şerbăueştî, ca 2000 pogfiue, C*se şi Magasii, Han, Pod pe scripete pe Oltu, Mori cn chirie, două Vil etc. sunt de venijare în total şi în parte; a se adresa la proprietară, Strada TârgoviştI No. 49. Bucureşti. 598—2. De închiriat, So“| casa din Strada Scaunele No. 38, av5nd şese încăperi, bucătărie, două pivniţe, grajd, şopron. A s’adreBft în aceaşî casă la D-nn Şte- funesen. Se cântă un piano de p8 tin,P de lnnî cn 1 III III I 1(11. prt)ţfl Je 3(] franci. A. se adresa la administraţia ijiurnlnî tTimpnl* Leopold Stern, COiupoxlUn r, nirea onor. săi clienţi precmr pentrn inl.ra- a deschis un curs de Piano şi la anifttorî, penă la 8, cu preciO forte n serft de la G Moşilor No. 40. oderut, Calea De tncliiricil . odăi mo¬ Strada Model No. 8, bilate Hotelului d’Orient. în dosul Proprietatea Stănislâ- ___-,4-v din Districtul Oltul, se arendeijă VHÎşbl de enb-semnatul de acum pentru anul viitor 1878. Doritorii se vor inţulege direct cu mine. Cezlano. Băile din Zaizon! Piăo til« băi de la Zaizon se „||j îatr’o vale ingnstă a munţilor, unde sublimitatea seriâsâ a Carpaţilor se nueşte cu graţioasa simplitate o văilor cu aerul pur şi sănătos ţi cn fântânile sale minerale, cari aQ ruţine rivale peste tot globnl: Fântâna de iod, fârte plăcută la bent; isvorul fontânei Iul Ludovic, cât se pâte de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani aii dat cele mal nne merâse reeultate escelente de cnrâ. Ele aQ îmbrăcat astăiji toaleta lor cea mal nimerită pentru a priimi cu demnitate pe âspeţil «?î! Atât la isvârele de băut cât ţi la Bcaldele reci ţi calde s'aQ făcut din noO reparaţiuui, ţi snb-semnatnl are bnâre a invita pe onor. public a cerceta acest folositor ţi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi intru t6te mulţăniit. — Infnrmaţiunî mai de aprâpe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie iu Bucuresci. Zaizon lingă Braşov. J LATZIN, ________________arendaşul băilor Jiu Zaizon TEATRUL DE VARĂ OBADINA IJUIOHAHD Astft-JI fi is 6e-care «jj^ctacole 8091JN8, FBAHCESK SI CiBIltM Compania dramatieA dirigintă fi cu ooucuml artistic ai D-lui M. PA SCAL Y A EŞlT DE SUB TIPAR fi »<» ftH& Je v^n^are LA T1P0GRAF1A THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român Harta Câmpului de Res-boiu în Reliev de ROBERT MEINHARDT, 187? mes, 1: ]ţ5,000. Preţul , 1 exemplar 50 Pfeiinig. — 100 ex. 20 mărci imperiale germane. — 1000 ex. 150 m. — 5000 ex. 000 m. — 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta harta se pote recomanda ca una din cele mal exacte hărţi despre ţările din Orient şi îndeosebi despre Romănia. Librăria Socec & C Are onbre a an uncia că priimeice Abonamente la pnblicaţinnea literară illnstrată „ALBINA DACIEI" pe preciQ de lei n. 20 pe an, 11 pe an şi 6 pe trei luni. Abonamentul pe pa riodul de 4*/, luni, adecă dela 15 August până la 31 Decembre 1877, este de lei n. 8. ____________ 600-î. Un profesor din Germania de _ Nord, care a absol- at academia se oferă a preda LEGTIUHI în nruiătbrele sciinţe : Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere t<5te sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra in şcblele snperiore. Afară de aceste va putea da lec-ţinnî de piano, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, seă la Tipografia Thiel & Weiss. DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n LECŢIUM PAUT1C0LAKE de IVE A. T E TS/C ATICI C. Brailoiu, fiul 17 Strada ScauruU 47. De arendat, ore de BacurescI cu întindere de peste 2,500 pog6ne de arătură, făneţă şi pădure, in care pot păşana vite. Doritorii se vor adresa la D-na N. I. Lîhovary, No. 28, Calea Mogoşbieî. 601 — 4. oi simt le facultate, bine şi a practicat mai mulţi ani Btndiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare. A să adresa la admeaistraţiunea acestui ijiar, Palatul ,Dacia*. cualitatea cea mal bună numai tufan ţi fag tăiat şi adus la domiciliu ou 75 FIR. STENJEKTTTI-i ia magasia de lemne a InILasael, lingă gara Tergovişte, vis-â-via de fabrica tutunurilor. Comămjile se priimesc ţi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia, I PATURI DE LAGĂR PATURI, SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE PATURI, CARI SE TRANSFDRMEZA INTR’UN MOMENT K?V FAUTEU11. ISS SCAUM A se adresa In I)-niI AD0LF DEUTSCH , Magazie