Nr. 172. VINERI 29 IULIE. ANUL II. — 1877. abonamentele IN TOATA ROMA NI A I Pe an.....................L. n. 48 Pe 6 luni.................... * 24 Pe S lanl.................a *12 IN STRABilTATi: le an....................... insxktiuni si rkclakk: Linia de 10 litere petit, pagina 17, S0 bani. Pe pagii* H** 80 bfcnl* P6 pa^fina II, 2 lei nai. Reclame 8 lei noi linia. Un numfir In Capitala 10 bani. Cartai tle Bnenreecl, 9 Angtut ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Riuroul Hedaoţiel şi Administraţiei: Palatul ..Dacia'' A.ISTXT CnTOUJKI Se priimetc In itrEsinătat*; La D-nil«» Haas tlein dk VogUr in Vienna, WalfiichRaaae 10 A. Opptlik In Vienna, Btubenbaatei 2; Rudol Mo4»t in Vienna , 8eileritAtte 2 \ Vmeeiu Hrdicka In Vienna, Teinfaltafcraaae 17, Philtpp LSb In Vîpnna, Eachenbachgaaae 11) L. LtmS & Comp. In Pe|ta yi Saom LafllU-Bmilisr ă Comp. In Pari». Bcriaorl nefranoate no ie primesc, Articolele nepablicate vor arde. Un numfir In Districte 15 bani. Cinai de Viena, 8 August ObUjţ. Rurale..... B1»U 82i/i Metalice......... , Domeniale . . . 7«V. 76‘A Naţionale........ . 66 75 Greilit funciar rural . . 72‘A !2'h Renta In nur....... » » urban _ lem........... rmpr. rmnJieipiU ui Capit. 73 --- Acţiunile bfcncel . . . Oblig. Pfnail..... 115 --- Crediturl ..... Oblig. Dacia . 200 _ London ..... . 122 50 , Rornivni» . 45 --- Obligaturi rurale ingnre . . 74 75 Impr. municipal cu premii --- --- » temeţvar . . 74 - Renta RomAna . . _ --- » tranailrane . . . 73 75 Paria 3 luni .... 9925 --- Argint tn m&rfarl . . . Londra > 251.r: --- Daoatul . . . --- Napoleonul . . . Berlin » ..... im. “ 1 Marc 100 .. . Carnal de Berlin, 8 Auguat Actiun. C&ilor ferate române . 15 10 Obligaţiunile române 0 0/q. . 52 70 Priorităţile C. fer. rom. 8% 50 50 împrumutul Oppenheim ... 86 75 Napoleonul.....................16 :13 Viena, termen lung..............— — Pari» 9 «cart .... — — Calendarul cţllel Vineri 29 (10 Autruat). Patronul tjilel; Martirul Calinic. Rda&ritul sârelul : 4 ore 57 min. Apusul »6relul : 7 ore 12 min. Faaele lunel: Ultim quart. PLE C-A. H.IE. A. TRENURILOR BocareiicI - Soo^Tft Uucureacl . . . . 8.15 n 10.— Ploe»cI..........9.50 n 12.05 Briila...........1.53 n 5.45 j 7.15 ij TecuciO..........4.38 n 11.40 d Rouinn...........9.05 4.54 j 8uceva, »o»ire . . 12 03q 9.55 n Bncnrescl VercloroT» Bucureacl...............8. fi 6.05 n Pite*ti..................11.21 .] 10.15 n Slatina....................2.— Craiova...................4.17 Virciorova, aoaire . . . 9.01 n Snc^ra —BocnrescI Suc^va . . . , . 5.11 0.46 Roman .... 8.45 n 12.10 d Tecucifl .... 12.30 n 5.10 4 Briaila .... 3.08 n 8.10 n 8.58 Ploeacl.......7.12 d 2.45 BucureacI, »oiir« 8.30 d 4.30 VercloroTu — Hncurencl Vârciorova...............6.45 Craiova.................11.44 Slatina..................1.51 Piteytl...................4.42 UucureacI, eoaire . • . 7.40 Bucor«*c1—CH nrgln Bucure»cl...........9.16 d 8.05 n Giurgiu, aoaire ..... 11.35 g 8.27 n G l orgi n — Baco re*cl Giurgiu............7.26 d 4.55 (J Uucure»cl, toaire .... 9.48 q 7.17 D Galaţi—Bor bojl Galaţi..............1.20 n 8.25 d 7.30 Barboyl, aotire . . 1.55 n 9.— 4 8,05 0 Uarboyl- Galaţi 7.15 c* Bărboi!.........2.55 n 6.25 n 7.25 tj ll.fO J Galaţi, aoaire . . . 3.80 n 7.—n 8.—n SCIRI TELEGRAFICE din FOILE STHAIN'E Peternbniv. 5 August. •Golan, comnni'J din Kurukdara următoarele: Mokhtar Paşa trimite o parte din prorisinnile prisositoart la Kare. In lagă-rnl turcesc diienteria face mari gtricăcinnt. in urmannel neînţelegeri iecate intre Mrkh-tar Paşa fi Sir Arnold Samba]], ataşatul Engliterei, acest din ormS a plecat la Er-zerum. Ambele părţi se susţin în posiţin-nile lor. Cenitantlnopol, 5 August. Dnpă ştirile sosita din Teheran, tnrco-maniî din Chiv», agitaţi de către DerrijiI j turceşti, s'a8 resenlat, dar aH fost hătnţl de cStre trnp“l» msoetl trr.mise în contra lor. Mal mnlt decât 800 afi căznt in lnptfi. Berlin, 5 Augurt. Dnpă ştirile, ce a fi sosit din Conetanti-nopol în cerenrile diplomatice de aici, se asîgnrâ că la Bosfor partidnl reeboinlni, arS-şî e în predominaţi nne, de oare ce se crede ci momentul e oportnn nn numai spre a parveni la o pace onorabili şi statornici cn Bnsia ci tot o dată spre a emancipa Enropa pentrn tot-d'a-nna de snbt tntela Rnsieî. Prin armare, e probabil ci Server Paşa eari-şi ge va retrage şi va fi înlocuit, cn Mebemet Bnjdi Paşa. Anume Server Paşa tot-d’a-nna a fost nn amic al ruşilor.— Inci de pe acnm turcii se pre-pitesc pentrn campania de iarni. Zagrabla, 3 August. La meetingnl ce s’a ţinut în ce«tinnen orientali, aii lnat parte vre-o 1507 persoane. Telegrame de adhesiune afi sosit din toate părţile. Afi vorbit advocatul Maxura, deputatul bVlnegovici, juristul Hinkovicl şi profesoral Voinovici. Resoluţiunea luată di eipresiune simpatiilor pentrn Bnsia şi declari, ci existenţa Turciei un corespunde intereselor Austriei, care va trebui sianec-seze Bosnia şi Herzegovina şi si le im-preuue cn Croaţia. SCIRI TELEGRAFICE Al! .TIMPULUI* (Agenfls Havan). — Snrvinisl de la 8 August, 4 ere (sari — Conatnntlnopol, 7 August. Se asignri ci Ţarnl a trecut ear Dunărea (?) Un convoifi compas diu doi-zecî vagoane a fost surprins de casaci şi ars. Viena. 7 August. Despotovici a fost arestat cn ajntornl şefi de câmp, Sunaici de autorităţile austriaco. Densul esteinternat la Ognlin până la nn noii ordin. Constantinopol. 7 August. — Serviciul de la 9 August, 9 ore dimeneata. — Paris, 8 August. Călătoria Mareşalnlni s a hoturit. El va visita vestul , central şi nmzS-zi in Inna luî Angnst. ltenerarul şi data precisă a călătoriei nn ennt in ă hotirite. Constantinopol, 8 August. Tnrcil afi bombardat Suknm-Kale. Po-pnlaţinnea revoltaţi din aceasti parte a Cancasalni va fi transportată pe teritoriul otoman. Varna, 8 August. Se crede ci Anstria na impedici operaţiunile militare ale S rbiel, dar ci va Ina precanţinnî din partea despre Bosnia. Atena, 6 August. Multe gate din districtul Volo afi refnsat de a plăti dările. Tnrcii afi înarmat şase tunari in faţa portnlni Voio, ameninţând de a bombarda oraşul la cel mai mic semn de rescoali. O mare nelinisce domnesce in Epir şi Tesalia. BUCURESCI 28^ Iulie 9 August Roma. 6 August. «Corriere d’Jtalia, desminte toate ştirile comunicate de către ziarele .Perseverează, fi ,Eoln. Ztng. relativ la pretinsele neînţelegeri intre cabinetul din Viena şi cel din Roma. Relaţinnile între aceste cabinete ennt cele mai bnne. Cabinetul italian işl da silinţă, ca interesele Austriei si na fie pase in joc. Gavernnl din Viena ftie, ci Italia de loc nn voieşte ei faci a-tbisiţinnl şi ci doreşte ei evite complica-pnnile şi ai întreţie cele mai bnne rala-;iunl cn deosebire cu statele vecine. Censtantlnopol, 5 August. In mahalana aribeasci Ieni-Kapn ee a-tiguri, ci noul şerif de Mekka. Hnseein Paşa, va pleca de aici în cnrsnl acestei igptămânî. El va dace cn sine daruri scumpe ii o prociamaţiune a Sultanului citre po-pnlaţinnile sfintelor oraşe Mekka şi Medina. [n aceasti prociamaţiune se face amintire Ictpre meritele gnvernnlnl turcesc şi a ar- Ltei otomane pentrn susţinerea Islamis-!ni in Enropa. lemborg, 5 August. Astăzi e ş ţinut aici nn rneeting in care ’afi ln*t reeolnţinnl contra roşilor, cn î»te ci poliţia oprise întrunirea pnblici. ?ss1s, 3 August. Noul meetingari s’afi ţinnt in Szegedin, Inj, Kecsksm"f. Arad’ SWoamanger, M. asarkelj, Kimaezombat şi Nagvrocre. oate se este meetingari afi primit rbeoln-anile meetingnlnl din Paste. âfBri dea-•asta s’afi reeolnţinnl intra cât-va mal idicale in meetingnrile ţinate la N. Ka-infiş, Pnnfkirchen, Szentee, Pecica, Panii» Şi alte oraşe. Mehemet-Ali vrea si prefaci Raegradul într’nn lagir întărit. Armata Ini Ebiub-Puşa care ee află concentrată tu vecinitat“a acestui oraş, se compune din 48 batalioane de infanterii, din 19 baterii de artilerii, din 62 esca-droane de cavalerii regalată, din 12esca-droane cavalerii neregulată şi din 8 eeca-droane de zaptiele, peste 40,000 oameni. Mehemet-Ali privesce Raagradnl şi Plevna ca doă aripi de apărare cari vor fi sprijinite de Soleiman-paşa. Acesta din armă ar fi pnnctnl de a forţa Schipka cn 65,000 oameni. Deci ne pntem aştepta peste pnţin la o mare bătălii. Renf-Puşa a relnat comanda fortireţelor. Belgrad, 8 August, Brigadele de la Scmendria, Jagodin, Va-liero şi de la Kragaevaţ a primit ordin de a fi gata la 19 Angnst. Intrarea in campanii a Serbiei si consideri ca iminentă. Viena, 8 August Scirile din Athena snnt foarte neliniştitoare. Circnli egomotol ci Grecia a încheiat o convenţii cn Serbia. • Să preţuesc până la 10,000 oameni forţele gnvernnlnl grecesc. Londra, 8 August. Se crede pe aci ci pacea este mai depărtată de cât ori când. Participarea la resboi a Serbiei, României şi Greciei este nnmal o cestie de timp. O depeşă din Viena annnţi ci Kios-tenge s’a reocupat de către Tarei. Flota otomani, zice tot aceasta depeşă, va debarca tari detaşamente de oştiri destinate a opera la spatele Ruşilor in Dobrogia. REVOLUTIUNEA IN ROMANIA SCOPUL şi MIJLOACELE El. Când un general înţelept nu poate sâ ia o posiţiune tare atacftnd'o In faţă. o încongioarâ, îl caută ptinc-turile slabe , şt In fine se face astfel stăp&n pe d£nsa. Dinastia ro-mănă resistase la cele doufi atacuri făţişe ale partidului radical de la 3 August 1870 şi de la 11 Martie 1871. A doua Încercare chiar fusese piraţiunile Tronului, nici cu viitoarele împrejurări politice despre cari primise oare care confidenţe anticipate In locuri care nu le putem desemna mal clar. După cuvenita împărţire la rude, amici şi partisanl a bugetului, d. I. Brătianu se găndi la două lucruri : 1. a scăpa de căţl-va conservatori coalisaţl care ’l ajutaseră cu naivitate In dobândirea ministe-nulul, al 2-lea a depărta pentru tot-d'auna de la putere pe adevăraţii şefi al partidului conservator, ca.rl puteaft să aducă o pedică serioasă la proectele sale. Primul act al său fu dar de a împinge pe Camera sa la darea In judecată a miniştrilor conservatori, cari îşi succedaseră unii altora In timp de cinci ani de zile. Aceşti miniştri eraâ în număr de unsprezece sad doisprezece. Un act de a-cusaţiune improvisat. conţinănd imputările cele mal ridicole, nesprijinite de nici o probă, fu plămădit, In câte-va zile, citit la tribună, şi votat prin aclamaţiune de budgeto-foril, cari compunead această pretinsă represintaţiune naţională. Până aci nimic de cât foarte natural şi logic. S’ar fi putut poate cere mal multă moderaţiune in cuvinte, mal multă decenţă în atitudine, mal mult discernămănt în stabilirea capetelor Je acusaţiune, căci chiar actele de resbunare politică, când sunt făcute in numele ţărel şi de o Adunare care pretinde d’a o repre-sinta, cată cel puţin să ascundă ne- spre marea ruşine a roşiilor şi le atrăsese un guvern care le dete cinci ' dreptatea şi violenţa care le sunt ani de repaos spre a medita asupra proprii sub nisce forme corecte şi greşelelor lor şi a încerca să le In- cuviincioase. drepteze. Astăzi când sunt din nod J Vom cita un singur esemplu in la putere, esperienţa dobândita le această colosală mistifieaţiune. D. slujeşte pentru a apuca o cale1 Brătianu şi C-nia acusară dolspre-mal sigură de şi mal lungă. De ce zfice miniştri al ţării, de neregula-sâ caute să restoarne tronul, când rjţ.fiţr şi risipe financiare, şi drept pot să 1 sape pe dedesupt retrâgăn- esemplu îngrozitor pun in actul du’I una câte nna toate temeliile primitiv de acusaţiune cestia a lui? De ce săi combată, când pot eâtor-va topuri de hârtie timbrată, sâ’l nimicească? De ce sâ’l insulte,. dată de ministrul finanţelor fără li-cănd pot sâ’l desconsidereze ? De ce citaţiune (1) (lucru permis In ase In fine săi atace ca inimici, când tnenea cas de legea eomptabilităţel) pot aşa de lenne să 1 stăpânească ca şj aceiaşi oameni sunt miniştrii cari amici? sau cfd puţin sub această a- esecutaseră, fără lege votată, fără parenţâ Înşelătoare? ; încuviinţarea Senatului, o concesiune Primul gâud al ministeriulul Brâ- de 300 milioane!!! Cată să mârtu-tianu, după ee prin alegerile ce ţara Belgrad. 7 Auguit. Atitudine» ameninţătoare a Greciei va •iii pe Soleiman-paşa a despărţi detaşamente spre a le trămite in Epir şi TetBlia. Circulă agornotn! că Austria va ocnpa cn învoirea gnvernnlnl prioţatnl Milan şi » Rneial partea despre spat a Serbiei. le cunoasce, avu o Cameră la dis-creţiunea sa, nu fu nici restabilirea financelor, cu care se laudă, lmâ mal puţin Împuţinarea impositelor şi reducerea cheltuelilor armatei, acea programă conservatoare cu care se tntocmise coaliţiunea şi cu care *e înşelase partea lesne crezâtjare * alegătorilor senato'I. D Iul scia foarte bine că asemenea programă era mal ântăiă antipatică DomniI borului şi nu se potrivia nici cu as- risim o cutezanţă cam rară In istoria naţiunilor. Dar din momentul ce această Cameră şi acest guvern uzul de un drept coHs'i‘‘i[xonal, ni-minea n’avea să zică nimic şi re-mânea ca instanţa competentă să judiee seriositatea şi buna credinţă (1) S« Hcic ci 111101 pretinzi .Ichpi.lntâ in cc-«tia rontrvUri! h.irtiel filigrantc Mur:» l> 20U0 Ici fi JeUpiiUtoral cri d. Ororge Cantarurino, acela care dlru'gte pentru armaţi lume da 50 ■nil leii N. R. a acusatorilor şi a acusaţilor. Domnitorul ca om de onoare, ca patriot, putea să regrete aceste escese, insă era logic că din momentul ce dede-se guvernul partidului roşu, acest partid pe tfirfimul legalităţii să împingă lucrurile cât de departe. Insă d-nil Brâtianu-Iîosetti nu făceaţi asemenea acte a căror ridicol monstruos II pricepeaă mal bine de cât orl-cine, fără nisce cugetări a-dâncl şi nisce vederi mal lungi. A remânea pe terfimul constituţional chiar fâcfend usul cel mal violent din Constituţiune, nu putea să angajeze de cât pe dânşii şi pe partidul lor; a lor era să fie şi acţiunea şi respunderea. Danşil aveaţi alte inte nţiunb Resbunarea In contra minişt/ilor conservatori, terori-sarea a ori cAru* va mal cuteza In urmă a sta ?n calea revoluţiunei. era de sigur un bun resu,'^) Insă era încă un lucru secundar, o' T'c” timâ mal înaltă era reservatâ loviturilor lor. Acea victimă era Însuşi acela care cinci ani guvernase după consiliile acelor miniştri conservatori. astăzr daţi In judecată. Trebuia a l lovi pe densul, şi ca sâ’l lovească, trebuia să’l facă complice in acest act neauzit.— Cum dar putea Domnitorul României să fie implicat Intr’un fapt prin care o Adunare In suveranitatea el da In judecată un număr oare-care de miniştri? Intr'un singur mod. Prin călcarea tolerată de Domnitor a Constitu-ţiunet, care inxcmneaiă margini precise jie-c treia din puterile stabilite de densa. Aceasta se fi dobândi prin încălcarea puterii legiuitoare asupra puterii judiciare; prin absorbirea in Camera deputaţilor a tuhdor puterilor I» detrimentul ptderel eşeculive, judiciare fi a Senatului fi transformarea ei fn fine tntrun fel de Convenţiune Ka'ionali. Ast-fel In călcarea textelor celor mal precise ale Constituţiunel. In dispreţul moralei, ne instituiră 5 comisi-unl de instrucţiune, compuse din inimici personali al miniştrilor acuzaţi cu drepturi şi puteri de .judecător de instrucţiune In sensul strict al cuvântului*; ast-fel urmară actele neauzite a acestei parodii ,a comitetului de salute publică din revo-luţiunea francesă*. Prin această admirabilă manoperă. Domnitorul era scos cu violenţă după tărâmul de indiferenţa constituţională pe care căta poate a se menţine şi silit deci să se facă aprobatorul acestei călcări a Constituţiunel pronunţându-se pentru călcători. Pentru ca nici o Îndoială să nu n’mâie asupra rolului activ Ia care se linpincia Domnitorul In această cestie, .0 crisâ guvernamentală fu provocată asupra cestiune! chiar*, şi Domnitorul făcând us de preroga- TIMPUL t.iva sa constituţionala, se pronunţă I pentru miniştrii care susţineaţi drep-1 turile exorbitante ale comitetului de salut public In contra miniştrilor mal moderaţi care dorian să rfimăie, cel puţin In aparenţă, pe tărâmul Con-stituţiunel. Prin acesşl ocasiune, d. Brătianu scăpa de coalizaţi şi rămânea singur stăpăn pe situaţiune. Nu se putea lovitură dată cu mal multă dibăcie şi care să producă mal felurite şi mal plăcute resultate pentru revoluţie. De aci procesul miniştrilor urmă cursul scandalos pe care toţi II sein. Deputaţii, transformăndu-se In judecători, In gendarml, In agenţi poliţieneşti, făcănd perchisiţiunl domiciliare fără observarea vre unei forme, In absenţa chiar a persoanei călcate, fără inventaria, distrugând ce voiati. din actele găsite, păstrănd ce voiav desfigurând pe unele, In fine, eserci-tând. nu puterea nici chiar a unor adevăraţi judecători dc instrucţiune. dară capriciile ce arbitrariul putea să inspire unor oameni pasionaţi, ne-literaţl, şi a tot puternici (1). In urmă, aceasta e pretinsa instrucţiune publicată Înainte de a fi Infâ ţişată Curţel competinte in contra bunel cuviinţe, a legel, şi a usulul constant In instrucţiunile criminale. Să mal cităm incidentul d lui Lascar Catargi, fost locotenent domnesc, fost president al consiliului in timp de 5 ani, lftsând la o parte orl-ce alte fapte, care In doă ocasiunl s’a presin-tat Domnitorului, Intr'una remiţen-du’I Coroana ţărel, şi in alta Intărin-du'I pe cap. Acest om bătrân, onorabil şi respectat, pe care strâmtorirea afacerilor sale bânescl II sileşte să şeadă la ţară, adus cu doi giandarml la BucurescI şi înfăţişat unei comi-siunl compusă de câţl-va tineri acum câţl-va ani abia studenţi depravaţi obicinuiţi al cafenelelor Parisului şi de o fostă slugă a casei Catargi care punea In această afacere toată turbarea ce invidia şi ingratitudinea pot inspira unor fel de suflete servile. lată un spectacol demn de comuna Parisului, şi d. C. A. Rosetti suntem siguri, n'a putut In ziua aceea să'şl stăpânească bucuria, că a dat In BucurescI această glumeaţă parodie a marel tragedii esecutată de amicii săi In Paris cu cinci ani Înainte. Dară, dacă demagogia putea cu (1), La dM din prefecţii d-luî Catarii care fusese din întâmplare ţi al d-Ial I. Br&tianu, se(ţ&-ajr& act* din cele mei oompronrţ&toare în alegeri pentru acest din urmă; comisiunea pine mina pe tot şi d*tb oţâ cu o dragoste părintească tot ce putea ai supere pe d. Brătianu* Numele acestor doi prefecţi toată lumea 11 scie. drept cuvănt să'şl serbeze triumful, un văl negru trebuia pus In acea zi pe stindardul Monarchiel române ; câcl cel puţin când In alte ţări asemenea scene ruşiuoase s'ah petrecut, de mult simbolul on cărei autorităţi regulate era la pămănt culcat Intr'o pulbere glorioasă, Împreună cu toate legile care dănsul nu voise să supravieţuiască. Dară In fine trecură şi aceste scene hidoase. Instructorii nu mal ah nimic să instruiască; spărgătorii nu mal ah nimic se spaigă, descoperitorii declară ei Insu-şl că totul este descoperit. Era timp, se pare. ca justiţia să’şl zică In fine cuvăntul săh asupra unei cestiunl care ţine In suspen-siune ţara de atâta timp. Nu! La momentul solemn, acusatnril fug, şi acusaţiunea rămâne'. Şi acel oameni insultaţi şi acu-saţl in Adunări Legiuitoare, In care n’ah putut să respunză căci ah fost depărtaţi din ele prin mijloace neauzite de adversarii lor politici, acel oameni in contra cărora se publică patru volume umplute de acte falşe şi calomniatoare ale căror origi-nalurl nu le a fost dat până astâ-zl să 1* vază. nu pot In fine după un an şi jumătate să se presinte înaintea justiţiei ca cel din urmă ucigaş pentru a'şi lua pedeapsa dacă sunt culpabili sau a-şl vedea proc’a-mată inocenţa la care are drept să pretinză chiar un ministru conservator ! Şi această situaţiune fiind arbi-trariă, afară din Constituţiune şi legi nu se ştie pentru ce motiv va conteni precum nu se ştie pentru ce motiv există. Daca ast-fel de justiţie s’a aplicat unor oameni care ah jucat asemenea rol, cunoscuţi de ţară şi de Europa, apoi poate eine-va să judece care este justiţia roşie cu cel slabi, cu cel mici, cu cel necunoscuţi ? Iar M. Sa Domnitorul trece Dunărea in fruntea bravei noastre armate pentru a învăţa pe Turci să facă să domnească la denştl justiţia, să impă-rătească legea şi să înceteze arbitrariul. DIN AFARA. Ziarele englezeşti comunică ştirea, că atât ataşatul militar al Englite-rel, cât şi ataşatul militar al Au-stro-Ungariel, Baronul Bechtolsheim ar fi plecat din cuartierul general rusesc unul la Londra, eară altul la Viena cu misiune specială din par - tea cabinetului rusesc. „Frenvlen-) blat, desmiute pe basa informaţiu-1 nilor positive, ce a primit, această ştire. Cel puţin ataşatul militar al Austro-Ungariel a fost chiâmat de către guvernul seu spre a raporta verbal despre evenimentele de pe câmpul de resboi şi incurănd se va Întoarce earâ-şl la postul seh. Cât pentru ataşauil militar al En-gliterel. câlătoria lui ar sta In legă-I tură cu disposiţiunile cabinetului englezesc de a incerca să mijlocească pacea, dacă după luptele dela Plevna s’ar cere cum-va mal multe septâmănl de pregătire pănă la reînceperea ofensivei. Se asigură inse că Colonelul Wellesley nu va petrece decât 3 zile la Londra. Mai multe ziare comunicâ ştirea, ca M. S. împăratul Alexandru ar fi hotărlt a se intoarce In Rusia. „Augst. Allg Ztng.* ne asigurâ pe basa unor informaţiunl positive. câ Ţarul e hotărlt a nu părăsi armata sa decât duplice va ti avut o victorie decisivă. Se crede că punctul plecării ar fi după luarea Rusciucu lui. Chiar nici pentru acest cas nu s’ar fi luat insă a hotărire definitivă. Opiniunea publieă din Franţa se agită mereu de pregâtirele partidelor pentru viitoarea campanie electorală. Deşi pănă acum nu s’a publicat oficial terminul pentru alegeri, se ştie ca positiv că ele vor avea loc la 1-1 Octombrie. Cu toate opintirile guvernului inse âncă de pe acum se prevede, că nu va isbuti a face să se aleagă o majoritate conservatoare. De pe o zi pe alta uniunea republicană dispune de tot mal mult teren. Joia trecută senatorii republicani au ţinut o confereuţă, In care ah luat cunoştinţă despre raporturile primite din provincie. După aceste raporturi, alegerea a 410 candidaţi repnblicanl ar fi asigurată. Negociârile relative la Incheiarea unul tractat comercial Intre Germania şi Austro-Ungaria, după ce fuseseră suspendate pe mal multe săptămâni, s’ah reînceput iarâşl la 5 August în Viena. „Deutsche-Zeitung* comunicâ din Constantinopol ştirea despre o luptă care ar fi avut loc la Ilyana intre Osman Paşa şi o parte din oştirile rusescl şi In care Turcii din noh sr fi silit pe Ruşi a se retrage. Această ştire ne pare insă mal mult de cât indoioasă, de oare-ce dacă Turcii lu adevăr ar fi avut vre-un succes, el s’ar fi grăbit a’l trâmbiţa după obiceiul lor cu esa-gerările cuvenite. „Daily Telegraph* comunicâ din Şumla, de la ‘2 August, ştirea despre o luptă ce 8-ar fi urmat In cursul acelei zile la Rasgrad Intre Aii Paşa şi o altă parte a oştirilor rusescl. Această ştire de asemenea pare a fi lipsită de ori şi ce temeih, de oare-ce la 3 August .Daily Telegraph* nu mal camunicâ nimic. CESTIA GENERAL MÂNU înlocuirea d-lul general Mânu prin d. col. Angelescu, ocupă toată presa română, şi constatăm cu mândrie că Întreaga pressă fără disfciacţiune de coloare politică, este unanimă a regreta această Înlocuire şi a blama guvurnul care cu uşurinţă neertatâ a făcut această schimbare in prezioa poate, a unor evenimente care ah să hotărască despre destinele ţărel. Noi care cunoascem adevăratele motive ale acestor măsuri, suntem siliţi de gravitatea Împrejurărilor actuale a păstra tăcerea ne rezervăm însă la timp oportun a vorbi şi u trata această afacere cu toată se-riositatea ce ea comportă. Pentru astăzi ne mărginim a publica câte-va estracte din diferite scirl asupra Inlocuirel generalului Mânu. Iacă ce citim în .România Liberă*: .Ştirea, dată cu mult laconism de .Românul* In Nr. săh din urmâ, cum câ generalul Mânu este trecut ca comaudante la diviziunea IU, fiind înlocuit în comandul diviziune! IV prin colonelul Angelescu, — a produs o tristă impresiune în capitală, im-presiune ce se va manifesta poate şi mal îngrijitor în cele alte puncte ale ţărel. încă cu câte-va zile mal Înainte se respândise vorba despre ridicarea generalului Mânu din capul diviziu-nel a IV. Nu puteam crede In acel vuet, mal cu seamă când sciam că generalul Mânu, atât la Olteniţa cât şi la Islaz a sciut să se conducă ca un inteligent om de arme şi ca un comandante român. Nu putem crede câ un bun general, care trăia In câmp cu trupa trei luni de zile, care ’şi cunoaşte bine soldaţii şi oficiâril şi’I pregăti pentru ziua cea mare a luptei, care atrase atenţiunea Europei asupra valorii oşteanului român, are să fie strămutat din mijlocul diviziunii sele tocmai in preziua momentelor solemne pentru Ro-I mânism*. Iacă şi cuvintele „Nuvelistului:* ,,Ceea ce condemnâm, ceea ce desa-probâm este revocarea d-lui general Mânu din comandamentul ce ’i se încredinţase. Ce fel? D. general Mânu dă probe că este un comandant fdrte instruit şi foarte capabile, d-l general Mânu este aprobat In toate operaţiunile corpului de armată ce conducea, este lăudat şi admirat chiar de comandanţii oştirilor Ruseşti, este decorat, şi d-l general Mânu care In posiţiunea ce ocupa făcea onoarea ţârei seale, este revocat pentru câ ca oştean român sub comandamentul direct al Domnitorului României, nu a voit să se supue ordinului unul general superior strein, fie acel strein chiar însuşi comandantul suprem al armatelor aliate cu noi? Nici demnitatea noastră de Român, nici respectul ce avem către armată, nici onoarea armatei noastre, nu ne permite să aprobăm o asemenea revocare, şi să bage bine de seamă guvernul nostru căci nu cu asemenea revocări se susţine moralul şi încrederea unei armate ; ea ’şl va face datoria negreşit, căci armata Română e din acele care nu şovoieşc In calea datoriei, dar ea va fi foarte nemulţumită de a i se fi luat şeful care prin sciinţa. capacitatea şi tactul lui dobândise încrederea şi simpatia el*. Intr’un alt număr, acelaşi ziar zice intr’un mod glumeţ : .Propunem ca, în locul d-lul Mânu să fie numit d. Sibleanu safl d. Fleva. cu Însărcinarea de a triumfa snb pedeapsă de moarte.* APPEL aux membres de la colonie franţaise eu Roumanie Bucare9t 1* 6 AoQt 1877. Depnis quelques spmaines la guerre s'est âtendue en Bulgarie. Les troupes rouinaines y sont en-gagăes. Sans s’occuper des causes de la guerre et mues uniquement par des considerations d'humauitd qui trou-veront, certainement, t5eho dansnotre colonie, les dames sousignâes ne sau-raientoublier le concourssympathique que lceuvre des blessăs franţais a rencontre ici en 1870 etl871. Anssi, devant les souffrances qui ( s’annoncent, elles n'hăsitent pas îi la charite de leurs compatriotes eta-blis en Roumanie et de ceux de France qui ont conservă un souvenir afl'ectueux de ce pays. C ne fâte suivie d’une tombola sera proebainement organisee. Dăs a present, des dons en argent et en nature seront reţus chez les dames sousignăes, chez le trâsorier de la Sociâtă de secours entre Fran- ravia urouma. N. SCt RTESCU. RHEA SILVIA SI DESPOT VODĂ. vi. STIL TT L Fanstnl 0 on păstor bătrân, care a scăpat viaţa celor doi gemeni Romulusfi Re-mns- Rumus e prins fi osândit la moarte de către tirannl Amuliti. Romnlns intră în palatnl regal şi se întâlnefte ca mumS-sa, care *1 îndeamnă a sterni o reacoaiă in potriva tiranului, pentrn-ca prin aceasta să dea scăpare atât ţării cât şi fratelui săQ. Numai de cât după-ce Romnlns a pledat, intră Fnlvia fi spâne Silviei, că Fa-ostnl e acelu-fl om, care fusese însărcinat să piarză pe cet doi gemeni. Silvia se aprinde fi, dinte pentru dinte, hotărăfte să mijlocească perzarea Inî R-mns, pentrn-ca Fanstnl să siroţă, ce a simţit fi ea.—Adică situaţii e pe cât se poate de încordată: mnma e hotărâtă a’fl resbnna de un om, care i-a făcot nn mare bine, perzănd pe fini făti. «Ei! bine să perl,dară.Grăiefte Numitor*, bunicul. I «Loviţi-mS amândoi!—respunde R^raus,— Când cel tari sunt în lanţnrl, cel slabi devin eroi. SCENA VII. (Cea din armă în actul III, adică cul-minaţianea dramatică.) Cel de sus, Faustul. El vieţuieşte încă ! Remu. O bunul meii părinte! Ce mult doria anzo-mî iubifcele-ţ! cuvinte Silvia (aparte). Fanstnl ! Et aicea ! Faustul, Ascultă Numitor, Mânia stăpânefte-ţî. Numitore. Infam ucizător. Silvia vaparte). Arz, tremur de furoare! Numitore, Dar. . . făcător de rele Avut-aî oare milă de fiii fieri mele? AI am uit a lor viaţă cu mâneleţl perfida. Faustul. Dar mâna-mi le-a dat viaţa şi mâna ta 'i ucide. Silvia (aparte). Ce aud! ce-a zis! să fie, ce spune adevăr! Numitore. Cum Fanstnl? reapnnde. Stil tu vre-un mister ? Faustul, StîQ, da; eî sunt în viaţă. Si-a căruia peire, voi o puneaţi la cale, Voieştî ca s2 ştii totul, şi cum s’a îulemplat? Când regele Amnlifi a-I perde mi-a dat I-am aruncat iu Tibru, dar nu fără de *n . griji re. Si-apoî luâudu-î eară-fî le-am dat adApostire La dealuri lângă Tibrn. Am prins milă de eî Si i-am făcut a crede, că sunt copil mei. Acesta este omul; fi ’n lanţuri lîngezeşte Ear cel-lalt este liber ; să ’I scape se găteşte! BOMBĂ! Silvia (tot aparte). De n’ar fi amăgire Si-aceste vorbe numai nn vis de fericire. Numi/ore. Destin atot putiute! Dărăpăne, n'aştepta, Căci vezi câtă dorinţă e în mine d’a afla. Faustul. Dar ţie numai singur efi am venit a spune— Când şi-alte multe lucruri am poate a-ţî propune. Numitore. De cel presinţî n’al teamă ; el toţi m8 ocrotesc. Faustul. Atunci fi efl de Remn nn voi să mă feresc. Căci el nepot ’ţl este: e fiiai fiica! tale, ^ Silvia (nn mal aparte.) O! ce moment ferice, încântător, iubit. Ce, ca să’l pot ajunge vr’odită n’am gândi*’ Copii mei cn viaţă! A! câtă desmerdare' Ca să ’mî înec delirul abia mă simţ în stare- Fa tistul. Si muma lor trăiefte ! Seism că-a dispărut. Remu. Dar nu pulaţS cunoafte ce simţ in ast minut! Iu loc aă aflo-aice o sigură^ peire, Acum eJ v*7. că nra »« schimbă in iubire. Silvia. Dar spune-mi Romul fti© ce-va de neamul săil ? Faustul. Nainte de plecare i-am spus aceasta eă. Numitore. Deşt ni; această taină înţelepciune cere. Ca a’o patern noi singarl ascunde sah tăcere Voise eroda soartă in lume a ne mpârţi Când cerni ava gr'j« din noă a ne nai. Dar cată să prefacem a noastră bacnrie ; Să ’mblânrim cât se poate a regelui mânie. Acel» că rol moartea ne pregăteam a-î da. Acnm să facem totul de moarte a ’l scăpa. Voi f*ce ragăminte, voi lingnfi tiranul Si n’oî oraţa nimica să-mi pot ajange planai. Pst! pst! înţelepciune, cumpăt, să facem Ragăminte, să prefacem bucnria noastră chiar fi f»ţg cn publicul, căci între mulţi poate să fie vre-un ticălos de soflet slugarnic, care să ne văoză tiranului- Bine, dacă Silvia în ac^s* moment ferice, încântător, iubit, la care nici odată nu s'a gândit, dacă mama caprina» d0 atâta deamerdare abia îfl mal putea îneca delirai, de nade îfl i-a poetul dreptul d» a nu ’I da voe să ’fl dea curs liber delirului? Bănuiesc că Silvia se simţ**1* in stare de a'fi atăpâni delirai; d»rneinduratal poet na se simţ« iu stare a o &ce sa vorbească mai departe. TIMPOL l's l*1 chancellerie de l'Agence i France. -me* Debains fi l'Agen, când nu B’arfi putut inc» complecta, sunteţi iuVitata interveni direct pe lângă ministerul de răsboifl, spre a numi delngatal cerut prin art. 13 din regulament, ţi veţi convoca pe toţi membrii comisiune! aţine şedinţă, spre a lna pe larg cunoBcinţă împreună despre toate îndatoririle, ce impune comisiune! mixte lege» ţi nonl regulament asuprra rechisiţionilor militare. C» resultat al şedinţei, se va Încheia anume proc^s-verbal, care Be va înainta subsemnatului în original şi unde se va însemna toate lipearile de împlinit ţi trebuinţele ce sunt de îndestulat, pentru a se pnne întocmai In lncrare noul regulament al I- gel de rechisiţianT. G» prefect al judeţului, veţi Btărui asemenea cTa se înfiinţa şi complect» eât mal neîntârziat prin tonte comunele urbane ţi rurale comisiunile prevăz.ute prin art. 17 din nonl regulament. Aceste comision! comunale se vor convoca îndată de primari, spre a lua în deplină cnnoscinţă toate disposiţinnile co-p’iase în lege» ţi iu noul regulament asupra rechiritinnilor militare şi spre a face cnnoscnt cor» i»inn»*t mixte dificultăţile ce întâmpină ţi trebttiţ**le ce aQ in legala executare a oţteraţiuni or de rechisitiune. Cu această ocasiune, veţi bine-voi să faceţi cunoscut d-lor primari c5, în cas când în registru! cn ce matcă, afl primit în urma ordinului ministerial sub No. 7546, din 12 Aprilie treent, n’ar figura tipărit aname obj^ctal rechisiţionat, '] va înscrie cu mâna şi va libera chitanţa cuvenită numai din registrul cu matcă; nu se va perde însă din vedere că pentrn objectele rechisiţio-n»te ţi dăruite Statului nn se liberează nici o chitanţă din registrul comunal de rechisiţiane, ci din anume registrul de ofrande, caie se află deschis iu prefectura judeţului. Primiţi, d-le prefect, încredinţarea deosebitei mele consid-^raţiunl. Ministru, I. C. Brătlanu CRONICA Spre întărirea celor arătate întPannl din numerele precedente, pub iefim următoarea telegramă,ce d. Procuror general din Cra-iova a trimis d-lui ministru al justiţiei, 1» TIuliti curent. Depeşa este înregistrata snb No. 96 74 (77): «D-lul ministru de justiţie. — Bucnrescî, R spund ordinului d-v. No. 5863. — Joraţii ftd condemuat bzÎ pe omoritoral lui Ve-ţeleanu, descoperit de substitutul R doi, imprudent liberat de j idele instructor cn procurorele, ţi acusat după oposiţiunea mea. Din contra, aii achitat pe pretinşii autori nehişt de jade ţi procuror. Adevărul ţi verdictul pronunţat după audierea a 60 mirturî, mă antorisă a cere, ca jastă re-paraţiaae pentru substitutul R*dui, nn poit de Procnrore, iar pentrn ceî-falţi membri al partidului Vâlceanu, transferarea în alte părţi, Frumuseţea femeii. —Intre cele patruzeci de coudiţinnî ale frumuseţe! femeeşti pe care le-a stabilit poetul roman, curăţenia şi fineţa pelil de pe f*ţă din tim-pnl romanilor până astă-zî ocupă unu dintre cele d’ântei locuri. Ori cât de frumoasă ar fi stature şi ori cât de plăcută fisouomia uuel femei, frn-muBeţa i-ar fi întunecată, dacă obrajii nn i-ar fi curaţi şi finL Nu e d»r minnne dacă conservarea ti-âer* ţel obrajilor e una din cele mal de căpet nie preocupaţionî ale Beiului femeiesc ; durere adese-ori se întrebninţează spre acest scop mijloace, care produc tocmai resultatnl contrar ţi momentan, rui-nind numai peliţa obrajilor. Credem dar a ne câştiga un titlu la re- cnncftinţa sexnlnl femeiesc, dacă stăruim să se ferească de asemenea mijloace Şl cu deosebire de pudrele amestecate cu pulbere de plnmb ttc., care se pun în văa-zare ţi îu cele raaî multe casnrî afară de peliţa feţii mal ruinează ţi sănătatea. Cn totnl deosebit de aceasta e preparatul nnmit «Rivissant^ al dr. I^josse din Paris (Deponl g^n^ral la H-inrich Sfhwarz, Pesta, Maria-Valerea G«s»e Nr. 9), care e cnrăţit de toate ingredien-ţele stri .ăcioase şi dnpă examinarea conştiincioasă, ce i s’a fAcnt, poate fi recomand ‘t c» C'l mal excelent mijloc pentru cultivarea fineţe! ţi corăţeniel peliţel obra-j or. Soliditatea , ce caracterisează stabilimentul numit, e destulă garanţie pentru ♦Ravissante, ţi credem că nu putem fi mal galanţi faţă cn sexol frumo», de cât recomandându-I cu stăruinţă cel maî preţios mij'oc de înfrnmuseţare. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar o importanţi broşură CARTEA NEAGRA A FtOHS/r A. OSTIEI Preţul este 50 banL A eşit de aup tipar şi se află de vfenzare la Librăria Socec: CREMATUNEA MORŢILOR de DOCTORUL ISTRAT1 Preciul 2 lei nel. Mihail strogoff, cel din urmă roman al ingeniosului scriitor .Jules Verne. a avut un succes uinversal. Deja s’a tradus In mal multe limbi. In adevfir, est« O cap d’operă. Vom Începe a’l publica In fjileton, chiar In numOrul de Duminecă. Prevenim pe cititorii cari ar voi să se desfâteze cu una din cele mal frumoase scrieri francese ale acestui secul, că nu o vom trage In broşuri, precum ati crezut mulţi despre cele ce am mal publicat In acest ziar; că, prin urmare trebue să se asigure de îndată cu străngerea numeri lor. La Tipografia THIEL & WEISS şi la t6t« librăriele din ţ£r& se află de vAn^are: DICŢIONAR PORTATIV GERMANO-ROMAN de TIIEOCHAR ALEXI Preţul 3 lei 20 banL I Remus zice apoi, că nu putem cunoaşte ce simte în acel mom«nt.—O fi! Dar pentru ce nu ne spnne!! Asta-i!—vezi ngt»! Ar trebui să ni-o spuie omul. BStrânnl Numitore e cel maî înţelept dintre toţi E( n‘, 8Pane «Şoaptă cu nerăbdare să i se facă destăinuirea. D** nu credem, să privim la el. Iar după i s’a făcut destăinuirea, el zice : Destul! e cuvântul, pentrn care poetol trebui» A taci, de oare-ce ar fi prea puţin cuviincios a vorbi maî departe dopă ce nn rege liberal, părinte ţi bunic a pas pecetia prin curatul «destul»! — E uu mare cuvfiut acestea, — mal ales intre oameni cumpătaţi ţi bine chibzuiţi. Nu rămâne însă iudoială, că după-ce cade cortina, Silvia iţi imbrăciţ-wză fîial ţi dă curs liber aimţernintelor sale de mumă. Da! Libertate» e ebraentul acestor fiinţe, dar f»ţâ cn publicul omul treboiwce să fie mal cumpătaţi roal înţelept, maţ prefăcut. —Restul e treaba actorilor. Scurt şi coprinzitor: asta-I virtute» stilului. Darere insă! aceşti oameni «unt numai scarţl şi anume atât de scurţi, in cât devin nise® stirpitnrl. Fanstul intră.— Infam ncizAtor! — strigă moţ Nomitore. —Arz, tremnr de fnroareî— •ttigl ţaţ» Silvia- — Staţi, oameni bani. ţi vS stăpâniţi mânia!—le zice Faustnl. — căci am să vă spui ce-va.... Apoi le spune; eară din spusele Iul ar tr*bai să urmez**, că le-a făeut on mare biue: e cu putinţa ca să nu-î c»ri ertare pentru cuvintele de infam ucizător ? e cu putinţă să nu-î fii recunoscător? E cu putinţă, ca, duj ă-ce a grăit cuvintele *e fiiinl ficel tale!* Faustnl să mal poată recita none versuri lungi? Na! toate aceste nu sunt cn putinţă. Poetul insă nu s’a închipuit ca fiind o mumă, care îşi regSsesce copil, pe care ii credea morţi, nn bnnic, care iţ! regăsesc© nepoţii, un fiă, care îşi regăsesce părinţii, un moşneag, care b« uţorează de o taină mare, nn şî-a închipuit nimic şi de aci lipBa de avânt ţi lipsa de adevăr estetic, lipsa putinţei de stil. Stilai e felul de ft înfăţişa; dar spre a pntea înfăţişa, trebaieşce să vedem ţi poetul nn a văznt nimic, pentru aceea ne spnne nnmal vorbe nepotrivite, Ia care nn ne arată nimic. Când Silvia vede pe Remua, ea exclamă : Ce .flăcăiandru* june! Şi ce chin ,ma- j ’StOS. Se vede cât de colo că este curagios. V6 inrbipuiţî, v$ rog, un flăcăisndru june care e tot-o-dată un chip m* I nnilte caşuri cbinr ntribntele slăbesc subiectul, ca îu ,tâ!h*r barbar*, »*ar in alt-r oH*nr! ii dad o îufâţ şare sarbSIă, că in ^dragoste paternă* sad în ,noroc propice*. Ar fi de alminterl o dovadă de rănt'-cinne dacă am voi sa mustrăm pe autor pentru limba, io cAre ţi-a scris drama ,Rhe» Silvia.* Această limbă e învechită Hiat pentru d-sa, cât ţi pentru public. Dacă Insă d-sa astă zi nu s’ar maî folosi de multe din cuvintele ţi din forrml**, pe cure le găsim în «Rhea Silvia,, —să ne fie permis a nu înţelege, cnm de a crezut de cuviinţă a publica drama înainte de a o fi cârpit. Dacă astă-zî scrie mal bine ţi nini românesc», cnm de a publicat drama păstrând limba mai rea ţi mal puţiu românească, cu care era deprins acum câţiva ani? Chiar daca s’ar fi făcut insă îndreptările, pe care le-ar cere spiritul mal modern al limbeî roniânescl, stilai dramei ,lîhea Silvia* rămânea sec ţi adese-ori chiar trivial. Drf ctul dramei nnmal se manif stă in linbS; in adevăr el este In coucepţiani. Trecând cu vederea partea sentimentală a caracterelor, Rhea Silvia, Amuliil, Romulas, Numitore ţi Cei-lalţl ►roî din dramă, atât in vorbele, cât şi în purtarea lor ne fac impresia unor oameni comuni. Nu e nimic regal iatr’âaşif. La un loc poetul pnne pe Fnlvia să-l zuă lol Amnliil «M^ria Ta.» Lisă că ,Măria Ta* e ridicol in gnra unei femei, care trăise mai nainti de urzjrea Romei, dar acel vMiria Ta* ne mal snpera şi pentrn că Amuliil uu pare nn om, care poate face pretenţie la «Măria Ta,. Ori cât de mult ar nrî autorul pe capii încoronaţi şi pe oameDÎi, care trăiesc iu apropierea lor, □ u are dreptul de a-I face să vorbească iu cuvint**, care nn snnt ţi nici o dată nu putea eă fie obicinuite pe la curţile regale. 0 singară impr-jurare dl regilor dreptul de a fi necuviincioşî: pasiunea. H»mlot într’un moment critic, vorb**sce necuviinţe. Chiar ţi aceste necuviiţe sunt Iasă atât de distinctive, in cât ele ne f*e numai impresia drasticului. In ,Rhea Silvia* e vorba de pasiuni, dar pasianile, de care e vorba, nn snnt desvoltate ţi cuvintele drastice, in loc de a ne face impresia drasticului, devin cn totul sarbede. După toata acestea, focul bengal, de lipsa căruia se p ânge autorul, ar fi tot ce ne putem închipui mal Bsrbăd ţi de loc nu ar pntea despăgubi publicul pentru lipsa, focului sacru. TIMPUL Anmiciă Important. Sentimentul de recunoştinţă ce toţi Ko-miinl datorăm augustei familii imperiale a Roşiei, protectorea creştinilor, care prin presenţa în România a augnstilor eî membrii rQ ilustrat paginile istoriei nostre mi-ftil desvoltat ^elul ca să public un tablou comemorativ la acest fericit eveniment. Pe acest tablou am arătat exactul portret la monarhnlnî tntnlor Ruşilor, înconjurat de două-spre-^ece portrete bine executate a fraţilor şi fiilor Maj* stăţiî Sele; ele se umbresc de gloriosul Vultur cu două capete de la care atârnă tot felul de cor-d6ne (lente) a marelor decoraţiunî imperiale, Vuitorul ţine în grifele fele corona imperială, şi falg rile ce înspuimîntă pe inimicii creştinătăţii. Sub tablou se arată opt feluri de corone imperiale ornate cu pietre scumpe ale tutu-lor monarhilor Rnşilor din cele mal vechi timpuri în dreapta, şi la stânga tabloului două şceptre mari simbolul suveran, eră în patru colţnrî să arată înconjuraţi cn ghirlande de flori portretele marelui Ţar Petra J-ifl, al impărătesei Ecaterina a Iî-lea, a lui Alexandru Pavlovicî şi a lui Nicolae, venerabilul şi gloriosul părinte al marelui monarh. Tabloul se află espns spre vânzare numai la magasinele D-luî Sbllosy vis-â-vis de Teatral, D-luî Steinberg Strada Carol, şi la D-nu Ioaniţiu, Strada Lipscani, cu preţul numai de câte lei noi 2 exemplara spre al putea cnmpăra toţi Români. Oonorabilele comitete Bulgare de vor dorî să îa Rome mat mari pentru onora- Ineditur a sub-Bemnnţi lor a oşit do sub presă [/INTERPRETE militaire EN ORIENT. On vocabular de buiunur in 4 limbi adică: ROMANO - FSANCESfl- BUSP- TORCU în care se vor afla limbele rusă şi turcă tot cu litere latine ast-fel compus, in cat fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cnvintole străine după regulă. Ca adans conţine acest vocabular şi mulţime de Dialoguri din cele niaîintrebn-inţate la conversaţinuî zilnice. Preţul unui exemplar de 160 pagine în 32. este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragifl e o prelncrare a acelui .L'întorprdte militaire en Orient* careado-bândit la 1854 cu ocasia resbelnluî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul servicii! care l’a făcut streinilor, şi suntem siguri şi acnm va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri uoştri şi strunii vor fi bine ajntaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mai cu seamă în privinţa lim-beî tnrce, care are destule dificultăţi în scriptura eî şi pe care le am înlatnrat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Cn stimă F A lî K I C A do (JHARTLE MECUANICA de la zArnesci, lAnga braşov produce chârtia de tipar in diverse calităţi şi iu formate de c«ie mal mari mutate peutrn (jiare. A ne adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. “ E. Grati't &• Comp. Podu Mog.>şoai No. 40. ANUNCIU Călătorii la Braşov pol aflu la institutul Băilor de abnrl de acolo, în dosul gimnnslnlni român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum şi grajduri d« eaî ş. şopron pentru trăsuri, cu preţuri fort»* moderate. Direcţiunea băilor de aburi din /'rafov. 3 CQ 0 Pj (!) ANUNCIU IMPORTANT. «MAI Li BKNdHITDL MAGASIN J Snb firma SAL. WEISERMANIT 1''^ Strada Carol I No (curtea rrcha) G Băile din Za-zon! Strada l'arol I No G (curtea reche) ris-â-vis de farmacia vis-â-ris de rarmacia Rissdorfer. Kis.sdorfer. 415 sosit, pentru Hesonnl de verfi na bouut asortiment de incSl-ţSmint.. pentru BĂRBAŢI, DAME ţi COPII. Lj Cu deon.bire PANTOFI DE DAME î;i tot« formele du]>ă Crde mai din nrmă fasone şi efectuat* din primele fabrici din Enroya 'X Asemenea nn mare transport de ciurn* lungi de lucht, de Lak r •> rusesc şi de vacs ca şi Mantale (cauciuc) de ploie prima (jualitate. H m Snb-s»mnatnl mmţaimnd onor P. T. Public de încrederea ce ,, • ■ a îl dat *use ti,nP e ospeţil săi! Atât la i avo rele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’ail făcut din noă reparaţia ni, şi sub-somn atol aro ou o re a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăent stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te malţauiit. - Informaţiuni mai de aprdpe la d. i. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncnrescî. Zaîzon lingă Braşov. J. LATZIN, an ndaşnl băilor din Zaizor. Librăria Socec & C,lic Are onore a anuncia că priîmeice Abonamente la pnblicaţinntia literara illnstrată „ALBINA DACIEI'1 pe preciQ de leî n. pe an, 11 pe 1 an şi 6 pe trei luni. Abonamentul pe periodul de 41 luni, adecă de la 15 Augnst până la 31 Decembre 1377, este de leln. 8. 600-2. (588 7) Ou totă stima SAL. WE1SERMANN. PATURI, SISTEM FRAInCES PATURI SIMPLE \ PATURI, CAR! SE TRANSFORMEZA INTHTO MOMENT ■ rv FAUTEUIL ÎS» SCAUW A se adresa la l>-nil AD0LF 0EUTSCH , Magazie de tapete şi H. HO.ilCH, Tapiţier şi Decorateur. Podul Mogoşdiel. M-- H HH Un profesor ^Td°"™“ÎTbsoL at academia se of^ră a pruda LECTIUIVI în următorele sciinţe : Desemn şi pictură, geomrtria, matematica şi îngenere tote sciiuţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în şcolele superiore. Afara de aceste va putea da lec-ţiuni de piano, de limba francesă şi engleeă. A se adresa Strada Virgilin No. G bis, Red la Tipografia Thiel & Weiss. TTr, Pionn bin8 in/' 1 Ceste,pen- K IrtLlU, trn plecare , eftin de vânzare. Adressa la Tipographia Thiel ^ Weiss. De închiriat, tiUT Strada Model No. Hotelului d’Orient. 8, in dosul Proprietatea Stănislâ- ; u Districtul Oltul, se areude4a V U^tl de sub-semnatn] de acum pentru anul viitor 1373. Doritorii se vor îuţălege direct cu mine. 002—5. C. Jiunu. De arendat, ore de Bucnresci cu întindere de peste 2,500 pog6ne de arătară, fTineţă şi pădure, in cure pot păşuna vite. Doritorii se vor adresa la D-nu N. I. Lahovary, No. 23, Calea Mogoşâieî. GOI 5. in siism fls [acM, cura cunâsce Uţ bineşiu practicat mai mulţi ani stndiele programului liceal, doresce a preda lecţinnl particulare A să adresa la admenistraţianea acesta Şiar, Palatul *Dacia«. ________ CE SE POATE CA PATA l»132Hinr»*J » FBAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA ii LIS6ER1A DIN V l E N A Calea Mogoşoiel Falaia „Dacia11 Pentru 50 bani; 1 cot Pichet de vară. Pentru 3 Irancl : I p&reche papuci do baie. ^ Pentru 4 Irancl 50 bani: I păroche pantatoane pentru călăreţi Pentru 5 Iranoi: 2 te|e de masă, colorate, de aţă curată. Pentru 5 Irancl : 2 garniture colorate de dame. Pentru i friioel ; t*l iţulrirc 6ngl., in orî-care funon şi m&rinU'* Pentru 5 franci; 6 perechi ciorapi patentat». Pentr» 5 franci: ft gulere moderne pentru dame, dupâ ale^ore Pentru 5 franci; 12 Raliate albe de pUnzb adevărată. Pentru 5 franci; 1*2 batiste bine colorate tivite şi ap&late. Pentru 5 franci: 6 proedpe de plnai curata. Pentru 5 franci: 6 şervete da maaft de p:\ntft adevSrntă Pentru 5 franci: 12 şervete albe de eeaiu. Pentru 5 franol: Pentru & frânai: Pentru 5 frânai : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentra 5 franci: Penti u franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci . Pentra î> franci: Pentru 5 frn.net: Pentru 5 franci» Pentru 5 franci: 1 c&maşă modernii, iiraplâ sod brodatft. 2 batiate ou monodrame fin brodate. 1 batistk franceaft fin brodat! cu dantele. 1 corset de drvmH. 3 şorţuri colorate pentrn dame. 3 pepturl fin brodate pentru c&mâşl de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (guWut şi manşete). 1 cam ison modern brodat. I faţă de mană colorată cu ciucuri, pentru cafe l cămaşă sed o pereche de israene de da nă, bn-at brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crdme-Dente]Ie. 1 fustă costum ţiliasâ. 1 bucată Tulpan. Pentru 10 trancî: 1 bucată Robe d'enlan^de toile Pentru 16 franci : I bucată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 tranci : 24 coţi Pichet. Pentru 20 franci: I bucat* Manta b*‘« Pentru U— 26 franci : 1 bucată pâniă de Rumbur*. de 36 4ă coţi Pentru 55— 68 franci : l bucată pănit de Belgia de 60 ooţl. Pentru 75 108 franci: 1 bucată pămâ Corona de 58 ooţl. Pentru 115 2 10 franci: 1 bucată Toile Batiste franoes. Cal fia Mogoşoiel Paiaţa! „Dacia". Cominjlile din dittrlcte Însoţit» ou pro(ul rospocti* te *or olectoa loarlo grabnio şi ooniAiinoiot- LES TENTES ET LES LITS f^brique; jL.XTTis^j^isrisr JVE. *1 line (lermaiue No. II) BUCAREST SOCIETATEA DE ASSIGURARE ÎICURATRI FOTSTX5ATA. ITST A.TSTXJ3L 182S Aducem la eunoscinţa onor. public, câ societatea assigurAzâ contra daunelor provenite de incendiO la clâdirl şi obiecte iniscâ-6ce: contra daunelor causate prin grindină. şi contra daunelor arusate mărfurilor transportate pe apâ. Asemena assigur6^â ^estre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. lnformaţiunile se dâ la sub-scrisa agenţia generală şi la a-geniţile ei de prin districte Agent general pentru Rooiunia ADOLF W Colţn stradei şi curtea veheie (hanu roşifl). geniţile ei de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţn stradei şi curtea veheie (hanu roşifl). L riş'.i.i.niiin • .mmn a» m STR4 E»AL ga b:i»l * I* ,LA STEUA ALBĂ1 AVIS IMPORTANT întâiul şv renumitul Magasin de incaltiamimtk phtrd barbati. dam* si copii sub firma PHILIPP aOLDSTJEIN »LA STEUA ALUA- . Strada Carol I No. 5, (.Curtea veahe) *is ă-r»s do Sigismund Praţer. aosind i'tnl de curând din cele mal renumite fabrice eiistento din străinătate, cu car^ staă in relaţiunţ ;ntime ^ mulţi ani, un mare asortiment d® diforite mărfi d*pe fasdneie cele moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polon«se ou nasturi In tdte formele, Sandale, Pantofi, scl.; pentru bărbaţ. : Ghete de v»c«, Maroq-un, Maroquin salon, Pantofi si tot ce «e atin^o de încălţăminte h&rbătescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de jjhete cu muluri, elastic şi altele, vd rog a vâ convinge do adev>r Achită magasie e«te una din cele tnal vechie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţi ane. de cele mal frumăse p^nta soliditatea ş\ eftînătiite» mărfurilor, şi 8per, că şi in viitor voiil fi onorat cu Clientela D-v6stră. 1'HILlPP WOLDSTEIN, Strada Carol I No. s, (Curtea Teche^ vis-â-vi* de Sigismund Prager »L* Steua albă.* nnnnnnnunn xnnnnununnnxnnnnnnnn 5 PHARMAGIva T.A „SPEKANTIxx" ^ **. cal ca moooşoaii, ». ^ 5 DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. * Obiecte de Cauciuc şi Artioole do Toalete. — Asemenea se angtvjoaă a efectua orl-oe oo. mande din ressortul îuediCRl. BrFtXJS. **** *Mx*MMU*xun**nnuuuH****x*x Tipografla Thiel A Weiss, l’alatul . Daria'.