Nr. 170. MERCURl 27 IULIE. ANUL II. 1877. ABON A. MENTELB IN TOATA R0MAK1A : IV u......................... Pe • lanl.................... P* 3 Iul..................... IN STSAnUTATl: 1» tn ...................... L. |. 4» . . « . . m . » «0 INSVSTItTNl SI RICL1M1! Linia d« 30 litera peti», P»ft'”» IV, 30 Inul. P« pafinn IU, 80 I»»'. P« P»4P“ H, * «o» Reclame S lei noi linia. AIMTJîSrOlUKI Sa ţiriiinriic In ■triioAtafce : La D-nil**» Hmuâ tteim d Voyler Id Vienna, W>lfi«ehg»jie 10 A. Qppolik In Vianna, BtubAnbtulel Uf R*dol Mo*oo Ln Viennfi , SmleritAtte 2 • Vmemu Hrdieka In Vienna, Teinfaltatnaae 17; PhUipp LOb in Vienna, B«cbenbach(ţMa« 11; L Lmm£ d Conip. In Peţta fi Haom» L+fjbt-Bmllimr d 0«f, în Pariu, Scriaorl nefrancata na •« primeau. Articolele aepablicate •• *nr ard*. Un num Ar In Capitali 10 bani. Biuroul Redacţiei Administra ţiei: Palatul „Dacia" Un numflr In Districte 15 bani. Cartai de Baoaretol , 6 Au^wt Oblig. Rurale........... 82»/* 82*/* , Domeniale ... 77 76»/* Credit fonciar rural . . 72V* 72*74 9 , urban — — Itupr. municipal al Capit. 72 — Oblig. Pen«il .... 110 — Oblig. Dacia..............iOO — , Roiuania .... 45 — Impr. municipal ou premii — — Renta Română ..... — — Paria 3 luni............ 9930 — Londra , .........2425 2525 Viena , .... — — Berlin > . . . l22Va — Cinai de Tlena, 8 Auguat , Metalice........................ 30 Naţionale . 66 55 Renta In aur ..... . 74 50 Acţiunile bAnoel..............830 — | Crediturl ....................153 50 Landou........................123 — Obligaţiuni rurale ungare . . 74 50 p temeavar . 74 k tranaiWaae . . 78 75 Argint in tu&rfurl.............10; 45 Duoatu) ... . . 5 34 Napoleonul........... ... 9 82 I Marc 100.................. «6 SC Canal de Berlin, 6 August Actiun. CAilor ferate rouiAne . 14 $0 Obligaţiunile române 8% . . 52 90 PrioritAţile C. fer. rom. 80^ 60 90 împrumutul Oppenbeitu . . 87 — Napoleonul.....................16 26»/2 Viena, termen lung..............— — Pari» , aourt Caleiidaral (filei Mercur! 27 (8 Auguitj. Patronul^ilel: Martirul Panfceleimon. Reakritut aurelul : 4 ore 04 min. Apusul ştirului: 7 ore 15 min. Fosele lunel : Ultim qiiart. T Pr.EOAK.EW TRENURILOR Hucnresel NncArm Uuturv«i i .... 8.15 n 10.— J l'lna . . ft.Son 12-05 Brăila...........1.53 n 5.45 j 7 15 d Tecuci 0 . . 4.38 n 11.40 d Roman.............9.05 4 4.541) 8uco*a. «unire . 12 03 cj 9,65 n Hncarescl Verelnrora liugtresei . . . 8. at*-I lui Soleiruan a ocupat Ka/.anlikul. Comunicaţi unea telegrafică între §umla şi Busciuc a’a reatabilit. Circulaţiunea pe drumul de fier Varna şi Rusciuc nu eete întreruptă de cat de la acest din urmă oraş şi până la Cerno-roda. Osman-Paşa a atacat ilynna la 1 August. După o luptă care a ţinot toată ziua, Ruşii afl trebuit să ee retragă. Mehemet-Ali a detaşat oâte-va batalioane pentru areintări armata lulSoleuunn. Aceste batalioane ar fi ajnns deja la lam-boli. Ele trebee să se silească a împedeca pe generalul Gorko de a se retrage prin strâmtoarea Schipka. Censtanttnopol, k August. Trupele egiptene s'aQ pus iu mişcare spre Karagacî, loc care se găsesc? in direcţia SilistreL Se era dea iu deobşte că ele ar fi avat sa meargă la Medjidie Navile stătătoare iu faţa Kuatengei, aQ primit ordin a ataca acest oraş şi de a pune Intri fineai o găruizouă turcească. Ultime sclrl pc padina UI-a BDCDRESC1 2-: wu., Cititorii noştri cunosc cft de la declararea reaboiulul Turco-Uus şi de la intrarea armatelor imperiale In ţarft, dar mal ales de la declararea no&9tr& de resboid, ne-ana abţinnt pe cftt s'a putut, de a face politica interioara şi cu noi mal întreaga presa a oposiţil; nu doream ca In faţa acestor grave evenimente, In faţa streinilor care && ochii aţintaţl asuprâ-ne, sa slăbim catu-şl de puţin prestigiul pnvernulul, numească-se acest guvern chiar .Rnsetti-Bra-tianu*, nu doream asemenea sa ni se impute ca am putut jigni catu-şlde puţin pe guvernanţii noştri In marile lor concepţiunl politice. Aşteptam In linişte ca vârtejul sa treaca, ca ţara sa reintre In starea sa normală şi regulata, ca sa facem bilanţul acestui guvern, sft’l tragem la bara ţfirel spre a’şl da socoteala de cum a găsit ţara la venirea lor la putere şi in ce stare ah adus-odnpa doi ani de guvernare. In loc Insa ca guvernul sa fle recunoscător presei oposiţil de aceasta demna resoluţie şi 9a caute a împuţina abusurile, a face ca nenorocirile ce a0 căzut pe ţara, eH fie pe cat se poate mal puţin simţite, mal suportab’lâ, din contra prin nepăsarea sa, prin o administraţie straba-latâ, ah făcut ca tAcerea asupra unei asemenea stan de lucruri sa fie o crima ; de aceea ne hotlrlm azi a tşi din rest-rvn ce ne-o impusesem, şi clar vom nrtta ţfiril zilnica stare In care ne-a adus nepăsarea, incapacitatea. destrăbălarea guvernului actual. Sa nu ni se zică ca facem personalităţi, negreşit ca, vorbind despre o stare de lucruri, urumazâ neapărat sa vorbim şi de persoanele cere aQ creat-o şc care o menţin. Sa începem dar analisa noastră cu administraţia centrala şi In urma vom trece la cea judeţeană. Mal ln-tfiă avem pe capul cabinetului pe d. Brâtianu care cumulează şi personifica In persoana sa toată administraţia acfstel ţPrl In nişte timpuri aşa de grele, aşa de gingaşe, şi In adevăr d-sa este preşedinte al consiliului. ministru de interne şi ministru de finance, de fapt d-sa este şi ministru de resbel, câcl căt pentru generalul Cernat, d-sa este un pseudo-ministru chemat numai a contrasemna decretele ce'l dictează d. Brătianu; de fapt am putea zice că d. Brătianu este şi ministru dp culte şi de justiţie şi de lucrări publice. A trebuit negreşit să se afle In ţară un om de talia d-lul Brătianu. care să aibâ curajul a îmbrăţişa singur toate ramurele administraţii unei ţări; de 9Îgur un Cavour, un Bis-marck, un Goreiaeoff n’aft şi n’afl avut acest curajifi. el se mulţumesc cu un singur portofoliualţi bărbaţi de stat ar fi sucombat de mult sub greutatea atător portofolinrl, dar d. Brătianu resistă in aceasta pentru simplul cuv&nt, că d sa av&nd a conduce atatea ministere, nu se ocupă de nici unul: aceasta negreşit este mult mal simplu. Credeţi oare că d. Brătianu scie ce 9e petrece In Viaterie) Credeţi oare că d. Brătianu se ocupă de afacerile ministr. de internei Ferească d-zeh ; asemenea ocupaţii erah bune pentru miniştrii ca Catargiu, Mavro gheni. Dar d. Brătianu are alte idei mal Înalte care’l preocupă, d. Brâtianu se ocupâ de trecerea Dunării, de trecerea Balcanilor şi poate chiar de trecerea Bosforului. D. Bra-tiann ministru de interne, ministru de finance, face reviste militare, com-bineazâ planuri strategice . decide puncturile de trecere; căci d-sa In vasta'l capacitate, Întruneşte toată sciinţa statului nostru— major; d-nu Brătianu însoţit de alter-rgo al d-sale d. Eag. Carada. cutreeră rondurile armatei noastre de la Severin la Islaz, Inbărbăteaza trupele, face ob-servârl şefilor, pe când pseudo-mi-nistrul de reBbel se afunda in meditaţii strategice In fundul cabinetului sfiU din Bncuresel. D. Brătianu tşi permite chiar a critica planurile de campanie ale statului major imperial. O! nemuritorule Cervantes , unde eşti? Pe când d. BratiaDU este la Poiana la Cetatea, In Caiafa^ rec hisiţiile se far prin sate şi plăţile 1111 se fac Iil visterie ; pe când d. Brfttianu viseazft laurii Iul Moltke, prefecţii d-sale, oameni mal practici, visează şi ufectuează rechitUiile; pe când d. Brâtianu-Carada inspectează trupele In lagăre. Casierii d-sale vend averea oamenilor pe nimic In profitul cumetrilor din gaşcă , pe când d. Brâtianu se ocupâ de tot şi de toate, subprefecţil şi primarii d-sale urmează după vechiul obi-ceio, luând ţăranilor, micilor proprietari şl arendaşilor ce le-a mal rămas după rechisiţil. — „Ecce homo„! Iacă d. Brâtianu, geniul a tot conducător al României. Destrăbălarea In finanţele şi In administraţia ţării este fără precedent. 0 altă personalitate marcantă a Cabinetului actual este incontestabil d. Cogâlniceanu. D sa mal modest de cât preşedintele d-sale. se mulţumesce cu un singur portofoliu : d-sa negreşit se ocupă a pregăti Cabinetele spre a ne fi favorabile, când marele areopagu European se va Întruni Împrejurul mesei verde. Misiunea d-lul Cogâlniceanu este In aceste timpuri mare şi 9pinoasâ- să sperăm că recunoscuta d-sale capacitate va triumfa de toate obstacolele şi că ultimul act al dramei ce se joacâ pe marginea Dunării şi In Balcani, ne va resplâti de toate sacrificiile ce'şl impune ţara. Alt-fel, d. Cogâlniceanu nu prea este In conformitate de idei cu preşedintele săU şi cu cel alţi colegi din Cabinet; In mal multe rânduri s’a svo-nit de retragerea d-sale din Cabinet, svunnrl care din norocire nn s'aU realisat. Totuşi d. Cogălniceanu pe lângă serviciile ce negreşit doreşte a aduce ţării sale In nişte timpuri aşa de grele, este un om practic şi nu despreţueşte micele avantage ce’l aduce puterea. D-sa profită spre a’şl face mână bună cu fraţii de dincolo de Milcov; puse pe amicii şi prote-giaţil săi In slujbe. Ce ne rămâne de zis de cel alţi d-nl miniştrii foarte puţin. Pseu-do-ministrul de resbel are un rol cu totul nul. Preşedintele consiliului de oparte, directorul său pe de alta, fae toată treaba, In cât d-sale nu l rămâne de cât a semna la finele lunii statul de prezenţa şi mandatul de leafâ şi accesorii. Felicităm pe d. Preşedinte al consiliului că In nişte asemenea excepţionale vremi, D-sa n’a găsit a recomanda M. 8. pe alt ministru de răsbol de cât pe generalul Cernat, generalul cel mal... inofensiv din toată armata. Cât pentru ministeriul de lucrări publice, el este văduv de mal mult timp de titular. D. Docan s'a retras de mult. d-sa a şi plecat Ia Dorohol şi cu toate acestea, contra Constituţiei, d. preşedinte n a avut timp a se gândi spre a implici a-ceastft lacună din ministeriul d-sale. Unii susţin că ministeriul nu merge mal răQ fâră ministru şi că d. Docan era o superfutaţiune ministerială, D. Chiţii, ministru de culte 1'aU judecat şi condemnat deja chiar foile cele mal devotate guvernului. D. Chiţu are un picior In Bucurescî şi altul In Craiova; când 11 cauţi este In capitala Oltenii. — La ministeriul săd respectiv nu este nici o-dată. — Efectele desastroase ale administrării d-lul Chiţu e'aU văzut deja, şi sperăm câ anul scolastic viitor va avea fericirea a vedea nn alt preot In capul instrucţiei publice. D. ministru de justiţie, d. Câm-pineanu. face in ramura sa oea ce a făcut, predecesorii d-sale şi cea ce vor face încă mult timp succesorii d-sale. D-sa numeşte, destitue permută la judecători, procurori şi grefieri. Unele se nemeresc bine, altele, «ele mal multe, nu se prea nemeresc. Pe cat timp politica nu se va esclude din magistratura ţărel, nn vom avea o justiţie bună şi nepărtinitoare. In politica generală, d. Cămpineanu are un rol secundar şi prim urmare şi respunderea d-sale In faţa ţării va fi nulă. facă In scurt, cari sunt bărbaţii cari conduc destinele ţării, cari administrează averea el şi cu care s'a Înconjurat Tronul In vremt de grele cumpen I. Vom continua mâine acest studiu. Aflăm câ d. general O. Mana a fost Înlocuit prin d. colonel Ange-lescu. Nu cunoaştem motivele care aU silit pe gnvern a face nişte asemenea schimbări tocmai In ajunul poate când armata noastră este chemată In acţiune. Tot ce ne mărginim a constata pentru astăzi, este câ d. general Mânu este primit cu drept de întreaga armată ca unul din cel mal buni comandanţi al săi şi câ d. ministru Brâtianu îşi permite a face schimbare In coman-dele supreme ale armatei cu aceaşl uşurinţă cu care d-sa schimbă subprefecţil d-sale. DIN AFARA De pe câmpul de resbel nu sosesce nici o ştire despre faptele ce s'aU petrecut In cele din urmă câte-va zile. Tocmai Insă faptul, că nu so- TIMPUL 86SC ştiri, ne face sfi, presupunem c& se petrec lucruil de o importantă decisivă şi să ne aşteptăm ca să fim căt mal curănd lncunosciinţnţf despre nisce evenimente, vă vor trebui să schimbe situaţia politică. E de mare interes pentru ambele părţi beligerante de a nu ce şti nimic positiv despre operaţiunea pregătitoare : cu toate aceste, putem spune că concentrarea trupelor rusescl s’a exoperat. ____________ După ştirile ziarelor din Viena, Midhat Paşa a cerut de la Sultanul Încuviinţare de a se putea Întoarce la Constantinopol. Până acum nu a primit nici un răspuns. .Standard* comunică din Adria-nopol următoarele: „Astă-zl luni, şeapte bulgari aU fost spănzuraţl de către turei pe nisce copaci de lingă gară. După ordinile primite din Constantinopol. toţi insurgenţii, cari se vor prinde cu armele în mănâ, se esecută numai de căt. Fostul exarch bulgar, secretarii săi şi un preot aă fost arestaţi şi internaţi In o for-tăreţă. Ataşatul militar al Engliterel, colonelul Wellesley a fost chiămat la Londra unde a şi plecat In zilele acestea. — Se asigură că el are Însărcinări speciale şi din partea cartierului general rusesc. Cetim In ziarul .Presse* din ViPna: Eri (3), ministrul de externe al Romăniel, d. Cogălniceano a fost primit de cătrâ corniţele Andrassy. Ln urmă corniţele Andrassy a Întors visita ministrului Romăn. De sine se Înţelege, că cu ocasiunea acestor visite, obiectul principal al discuţiunel a fost situaţia politică a Romăniel. Nu rămăne îndoială, că corniţele Andrassy va fi spus d-lul Cogălniceanu cuvintele, pe care nu de mult le-a spus representantulul Romăniel, anume, că nu are nimic de obiectat in contra trecerel armatei romăne peste Dunăre, că nu Înţelege care ar fi scopul acestei acţiuni, de oare-ce ştie. că Romă-nia nu poate să facă absolut nici o cahisiţiune pe ţermul drept al Dunărei. CALETORIA D-LUI MICIIAIL COGAJLXICEASU Citim In .Fremdenblatt :* Vltoi, 2 Augafit. Precum ştim, oraşul nostru are onoarea de a adăposti Intre zidurile sale pe ministrul de externe al Romăniel. In mijlocul viforoaselor mişcări resboinice, d. Cogălniceanu şi-a călcat pe inimă, şi a părăsit Bucu raştil spre a petrece câle-va zile In Viena. Faptul e destul de interesant, spre a ne dispune să cugetăm puţin asupra lui. Ne este permis a presupune, că motivele, care aă hotărât pe d. Co-gălniceanu a călători, sunt politice. Dorinţa de a stabili lntr’un chip ori lntr’altul o Înţelegere relativ la afacerea căii ferate romăne-austriace, negreşit va fi influinţat mult asupra d-sale. Afară de aceasta, pentru ministrul de externe al Principelui Carol nu va fi puţin interesant a putea vorbi cu conducătorul politicei externe a Austro-Ongariel asupra si-tuaţiunel generale a Romăniel, asupra posiţiunel Principatului atăt In cursul resboiulul, cât şi cu ocasiunea încheiâril de pace. Şi nu re-mâne Îndoială, că i se va da oca-siune la aceasta, de oare ce de sine se înţelege că d. Cogălniceanu va da o visită comitelui Andrassy. Ministrul român vine la Viena Intr’un moment, pe care 11 putem numi, dacă nu tocmai critic, ln tot caşul .interesant* pentru ţara sa. Eşecul ruşilor la Plevna crpazâ pentru România o situaţie neobicinuitâ. înainte de toate, e probabil că Înţelegerea luacâ Intre România şi Rusia relativ la cooperarea activă a trupelor româneşti ln luptele de pe malul drept al Dunărei, se va preface de aici Înainte ln sânge şi carne. E probabil, că pastrându-se deplina libertate de disposiţiune a Principelui, românii vor coopera activ ca trupe auxiliare. Precum ne informăm din o depeşă din BucurescI, înainte de toate, va lua parte la acţiune un însemnat număr de trupe de infanterie. Trebue să admitem, că prin aceasta posiţiunea României ln genere nu pare a fi esenţial modificată. Dar cooperarea militară ar putea seduce la dorinţa de a căuta con-sequenţe politice. Ast-fel, situaţiunea României ni se presentâ mal acută de cât până acum. Din norocire, România are în persoana d-lul Cogălniceanu un om cumpătat în fruntea departamentului externelor şi dă lumel prin aceasta oareşi-care garanţie, că nu va face o politică de extravaganţe. Se înţelege orl-care politică, ce se basează pe asemenea consideraţiuul personale, trebue să ţie seamă de cele mal deosebite împrejurări. De altminteri nimeni nu va putea tăgădui, că diplomaţia română a făcut până acum tot ce atărna de dănsa, spre a evita greşelile serioase. Platonica declaraţiune de independenţă la urma urmelor nu schimbă situaţia Intru nimic. E chiar Întrebare, dacă lnşi-şl românii daâ vreo deosebită importanţă acestui pas. Dacă ne dăm bine seamă şi deosebim Îndestul esenţa lucrurilor de forma lor exterioară, ne Încredinţăm că România, ca parte integrantă a imperiului otoman, Intre #ondiţiunile, In care era mal na-inte de resboiâ, era mal independentă de cât Bsvaria, ca parte a imperiului german. Vorbind drept, lnrlurirea Porţii asupra României şi a guvernului român era nulă. De asemenea tributul de 5000 .pungi,* pe care România avea să-l trimiţă la Stambul, nu poate să fi fost o prea mare sarcină pentru Principat, chiar dacă am trece cu vederea, că el s’ar putea şterge prin despăgubire, precum s’aO şters celeTalte sarcini de felul acesta. Dar relaţiunile din România sunt întru toate de un caracter proviso-rifl, toate sunt in formaţiune şi cu ocasiunea lncheiăril de pace. Europa va avea deplină libertate de disposiţiune, spre a regula trebile ast-fel, cum va fi mal bine pentru interesele generale ale Europei. Nu avem trebuinţă de a mal releva, Austria cât de mult e interesată de a vedea creându-se relaţiunl sănătoase la gurele Dunărei. Avem destule motive spre a dori prosperitatea vecinului postru de la răsărit, căruia prin Incfieiarea convenţiei comerciale, i-am dat cea mal strălucită dovadă despre disposiţiunile noastre amicale. Se Înţelege din punctul de vedere austro-ungar e inadmisibil, că România să facă ori să stăruiască a face pe malul drept al Dunărei achi-siţiuni teritoriale, fie ele ori cât de mari saă ori cât de amici. Tot atât de inadmisibil va trebui să ne pară, a se face vre o scfiim bare fără Învoirea Austro-Ungariel, In relaţiunile navigaţiunel pe Dunăre, care există pe basa tractatelor. Aceste sunt doă puncte de un interes atât de vital pentru Austro-Dngaria, In cât în adevăr nici nu mal avem trebuinţă de a le releva ln specia), ele se Înţeleg de sine şi d. Cogălniceanu nu ar fi un diplomat atât de ager, cum lumea 11 ştie, şi cât de ager nişte bărbaţi ca Napoleon III şi Cavour ah recunoscut că este, dacă s'ar mal Îndoi despre aceasta. Fără Îndoială el o ştie aceasta, prea bine. El ştie, că oştirea română, care până acum n’a avut de cât puţină ocasiune spre a-şl câştiga glorie resboinică, pe malul drept al Dunărei unde, la tot pasul poate găsi urmele isbândelor o-şteneştl ale străbunilor, de care România e atât de mândră, el ştie că negreşit oştirea română aici va găsi lauri sângeraţi, dar alt nimic nu va găsi. D. Cogălniceanu o ştie aceasta, ,e foarte probabil că d. Brâtianu de asemenea o ştie,* şi nu ne Îndoim, ca cu vremea şi poate chiar mal de grab de cât am fi dispuşi a crede, această convingere se va respftndi In Întregul popor român. Cu cât mal de grab cu atât mal bine !* SCRISOARE ADRESATA TXIVIF’XTX^XJI Domnule Redactor, Cri d a face bine comunicând pu bliculul cele următoare: Sub-semnata Maria Kociuhei fiica repausaţilor Colonelul Teodor Kociu-bel şi Ana Kociubel română născută Mânu, am intrat în spitalul Brân-covenesc soră de caritate, ştiind bine ruseşte şi româneşte, ca să caut pe răniţi aduşi in acest spital. Mi-am făcut serviciul med In termea de şase săptămâni conform consciin-ţel şi creşterii mele, gratis fără nici un interes. După legile următoare a)e surorilorde caritate serviciul unei surori de caritate este de 64 ceasuri pe lună. Eu am făcut nu 64 ore pe lună, ci am făcut 496 ore pe lună, câte 16 ore pe fie-care zi ln toate zilele. 8urorue de caritate sunt de stăpânire Îmbrăcate, echipate, hrănite, şi au şi o leafă de 10 galhml pe lună. Eft n’arn pretins nimica, şi am servit şase săptămâni cât o soră de caritate serveşte Intr’un an: d. N. Bibescu Colonelul, unul din epi-tropi spitalului Brâncovenesc ml-a făcut o tortură nu viaţă cu m iltra-târile dumnealui mlâuf-rite, Trec cu vederea detailurile, lăsându '1 In plata judecătorului suprem. Nu ne potriviam la fapte, şi de aci veni răul. Dar dând ântăiă dimisia de soră de caritate prea sfinţu sale părintelui Mitropolit, viO a declara, ln baza articolului din testamentul răposatei Brâncovenesi străbunei noastre, care roagă pe orl-cine va vedea o neorlnduialâ să reclame, spitalul Brln-covenesc care este fă- ut pentru bine facere, astăzi este Intr’o de adenţâ nepomenită, aâ ajuns a fi cu totul alt ceva de cât un spital unde cineva să se închine, slăvind faptele acelei strălucite femei; care cu cele mal nobile sentiment." a fondat acest spital lăsând starea şi testamentul cum să se urmeze. Ca soră de caritate, 'ml era ruşine să me văz lntr’o murdărie nepomenită. D. Bibescu strămutase In acest spital felurimi de musafiri; vedeai ce nu s'apomenit; domnealul era şeful necuviinţelor şi de aceia eram Intr’o tortură ear nu in serviciu. Dumnealui curăţa scândurile şi pereţii ce se vfid, dur de ruşine; şi neorânduelile ce s'aO petrecut nu ’l turbura ci Însuşi le In-curagia. Răposata maica Brâneove-neasa a poruncit să fie spitalul pentru toţi Dolnavi de o potrivă despre o căutare şi Îngrijire. D. Bibescu dă ranguri boluavilor ; un om onest nu poate să ’l audă vorbind, că d-lul ştie numai să linguşească, să defaime lumea vrând numai singur să fie hun; dar nu gândeşte că vorbele d-lui dă o probă de ce este. Mie mi-a fost greâ să rnă ved cu ast-fel de om. efl ca soră de caritate caut pe toţi bolnavi, şi chiar pe inimici de o potrivă. Laşitatea şi linguşirea ’ml sunt necunoscute. Poruncile testatoarei Şi ale României sunt călcate cu totul In acest spital; este neapărată trebuinţă să fie trei epitropl, pentru ca să fie doi contra unuia. A-minterl nu este de ţinut nici o regulă. D. Cariagdi este, nu se poate mal onest şi bun, dar mi-a mărturisit că singur nu poate faoe nimica. Personalul spitalului care se atinge de administraţie, este imposibil cu felurimi de viciurl. Adevărul este că d-ni doctori Pazelt, Qlilck, Kremnitz şi d. Nichita işf fac datoriile ln perfecţie. Da d. Oariagdi. şi de d-ni doctori nu pociă să zic de cât laude, şi chiar de toţi care se ocupă de ad^ ministraţia medicală. La 22 Iulie, mi-am dat dimisia de soră de caritate Prea Sânţii Sale Părintelui Mitropolit, la care petiţie am alăturat şi copia rugând să mi se înapoieze copia legalizată. Prea Sfinţia Sa m’a trimes la cancelaria spitalului Brâncovenesc să’ml nriimesc copia legalizată de la d. Cariagdi. Mergând la cancelaria spitalului Brlu-coveneso am găsit pe amândoi epi-tropil, d. C.m.igdi şi d. Bibescu. Dar pe d. Bibescu 1’arn găsit iutr'o tristă posiţie, in d"lir trântinl scaunele, strigând ast-fel că avea trebuinţă singur de doctori. D-nu Cariagdi d'abia a eşit din cancelarie şi mi-a spus că d. Bibescu este bolnav de nerv/. Dar eQ copie la petiţia mea. legilizată până acum n'am priiruit. Ar fi un mare bine să se regal ze acest, spital. Neavâud lueâ copia dimieil m-le. o public ne legalizată; o ştia din cuvânt în cuvent Prea Sfinte Stâfâae, Sub semnata am intrat !n spitalul Brâncovenesc la io Iunie 1877. sorâ de caritate, şi pftnft astă-zl in toate zilele câte 16 ceasuri pe zi , mi-am făcută serviciulfi conform conştiinţei şi creşterel mele fără nici .un intere». D-nul colonel Nicoiee Bibes" na încetat nn minut de a mâ maltrata. Nudeniez a spune detailurile lăsând pe judecătorul suprem să'l judece. Nici nu'l blamez, dar plâng acest spital având un ş-f cu ast-fel de purtare. Dacă nu se poate ca d. Bibescu să nu aibă a face cu mine, plecată rog pfl Prea Sfinţia voastră să mâ eliberaţi din această tortură. Depuid lângă petiţie o copie pe Rârt.ie Hm- 1 MATO MMI N. SCURT E3CU. RHEA SILVIA SI DESPOT VODĂ. iv. xiivnr» si loc. Poetul Scnrteseu publici două drame ţi zice c5 ele aii dnfactul de a nu fi locali-sate. Dapă Cftt ştim insa, dramele se numiră între lucrurile, ce pretind a fi opuri de arta, eară adevăratele opuri de arta nu aii loc nici în timp nici iu spaţifl. Fru-moHol e spre a sterni plăcere senină în Bufletul omenesc ţi numai lucrurile, care, ori nude ţi orî-când vor fi privite, stârnesc acest fel de plăcere, se pot numi frumoase, adecă fiind făcute de om opnrî de artă. Ca deosebire insă drama trebuiesc© să ni se înfăţişeze ast-fel, în cât nimic intr’ens* să un ne pară strwin ţi peste putinţă, ci toate să le înţelegem ţi să le privim cu plăcere. Oimeniî, care ni se îuffiţiţează la vieţairea lor închipuită, trebuiesc să fie ast-fel, cum iu toate vremile ţi pretntindenea ar fi cu putinţă să fie: faptele, simţămintele, aplecările ţi vorbele lor trebuiesc să fie atât de fireţtî, în cât nici să nu ne vie a gândi că ar fi pntnt să fie şi alt fel, de cât cura sunt. îndată ce nn om este, cnm el numai într’o anumită vreme ori numai la nn anumit loc putea să fie, noî, care nil suntem in acea vreme ori la acel loc, începem a nu îl mai înţelege, a ne indoi, a cădea in nednmi-rirî ţi a vedea pe actor în locul eroului închipuit. Lnmea, în mijlocul căreia eronl vieţu-ieţte, poate să fie străină de noi; obiceiurile, deprinderile ţi situaţinnile pot fi ne mai auzite ; ba chiar cu cât lnmea, ia care îl vedem, e mai depărtată ţi mal străină de uoî, cu atât mai mare e farmecul, ce îl împresoară. Ori cât de depărtat îu timp ţi spaţifl, omul închipuit trebaieţte să fie pentru toate timpurile ţi toate lacurile. începuturile artei dramatice ne înfăţi-şeaă părţi din o lume închipuită, în care toate erail cu putinţă. Dupâ-cc noî am perdnt credinţa io această lume, ue alegem părţi din lumea, in care credem ; cu cât însă aceste părţi sunt mal depărtate ţi mai necunoscute, cn atât mal mult se pun în vederea ochiului poetic, de oare-ce cu atât mal lesne se pot închipui ţi on atât mai multe lucruri par într’eusele ou putinţă. Poetul dramatic se depărtează dar de lumea de astă-zl ţi iţi caută o altă lume, îu istorie numai spre o putea fi mai liber iu lucrarea sa. Pentru ca să o poată insă aceasta, dacă nu are cunoscinţe istorice, trebuiesce să aibă cel puţin bunul simţ istoric : să-1 aibă — uu spre a ţti cum să ne înfăţişeze pe eroii săi, ci spre a ţti, cum nu poate să ni-I înfăţişeze. A ne îufăţiţa pe Rhea Silvia, cum ea a fost, este un adevăr, dar nu uu adevăr numai de cât ©static; a ni-o înfăţiţea, cum ea na putea să fie de cât pe timpul, când trăia, ar fi un adevăr estetic, dar nu un adevăr pe care numai de cât il îuţelegem : a o înfăţiţea însă, cum ea, cu deosebire în timpul, în care trăia, de loc nu putea fi, a o face să vorbească, cum nu putea vorbi, ar fi o nesuferită lipsă de adevăr estetic. Chiar yi mai ninlt ar fi apoi, dacă m s’ar înfăţiţea, cum numai în vremile noastre ar putea să fie. Ei, bine! Recu-noasceni că e frumoasă ţi nobilă, recu-noascem că e nenorocită ţi suntem dispuţi a o compătimi, recunoascem că drept avea de a stărui la o soartă mal bună ţi suntem gata a-I veni Intr’ajutor. Cerem insă un singur lucru; să nn se amestece in trebile noastre, să nu facă paradă cu nisce idei, pe care namai noî le avem, să nu facă politică militantă, căci noi ne ducem la teatru spre a scăpa de secăturile zilei, ear nn spre a le cumpăra cu bani ţi cu preţul timpului noetra de repaos. E dar adâacă mâhnirea ce ne cuprinde, când vedem că atât Rhea Silvia, cât ţi ceî-lalţî oameni dramatici din când în când scapă câte un cuvăat, care nn era obicinuit cn atâte ţi atâte sute de ani înainte de Cristos, lămnrasce câte o ideă, oare este cu totul modernă ori combate rele, de care noi ne plângem in toate zilele. Ori cât de mult am ţiuea la ideile, ce se lămuresc, ori cât de mult ue-am bacara de combaterea, ce se face răului, ori cât de mult ne-ar plăcea vorbile frumoase, acest amestec în trebile noastre particulare no supără: par că s’ar stârni împre-giurul nostru un miros de cameră, de cafenea, un miros de .Telegraph*. Dar m dosul acestui păcat este un altul cu mult mai mare; îndeobţte eroii vorbesc in locul d-lul Scurtescu ţi nn spun ce ar putea ţi trebui să spue ânşi-ff, ▼orbeai despre, sine ca despre o altă persoană, cu total obiectiv, în cât pAr că vedem pe autor ÎQ dosul lor, dictftndu-le cuvintele. Să vedem pe Rema în scena IV. M’nchipuiam, o rege. Dar din copilărie Cu obiceiuri rele, crescut in tâlhărie, Mi-era cu anevoe să las ce-Am apucat Spre a face alte lucruri ce eil u’am invăţat. Mă mângâiam cu atâta la multele-rui Cft’s rari acel ce’n lume să posriă cu dreptate Pe când sunt mulţi ca mine, mai hoţi mei ucigaşi Ce lăsa ’u ziua mare orfani pe copilaşi Ed nu furam p’*cela ce sufere ’n robie; Ci jăfniam pe omn] Zavere îmbuibat Si omoram pe omol ce p alţu t-a ’njugat. «A! boţ ca hmba lungă!. strigă A-muliti după aceasta. Şi drept are! cad ori cât de rele ar fi versurile, e mal r5ă în-ţelaenl lor. Daj Rema Qa e vinovat. E vinovat Iancu Jiuuu ţ[ vinovaţi sunt po* trobţtil din Paria, —Nu! aşa—Reuiu na putea vorbi despre siue eusuşl, de onr*-0® atunci nu ar fi putut lua parte la iute-meiarea unei lumi aşezate pe legi Aepre. Să ascultăm insă pe Narcis, care ne lămureşte mai de aproape asupra aceluiaşi lucru. — El zice lui Ainuliă : .\ Cu not ca să se lupte va trece multă v.'eme. Si nu cum-va poţi crede ca un vulgar p***01. Să vie sS 8’unească c’un înjosit popor Ce contră-n^i conspiră, impim apăsare Si-uniţi s’aibă patere, căderea să’ţl prepare? i T I M r U L bratA de un leâ, care copie plecată rog să mi se lnnpoezt*. Cerând binecuvântarea Prea Sfinţiei Voastre, sunt *> A de caritate. Mana Koăubii. 1877 Iulie 22. Vuit din faptele procurorului ai jiudlciitorului «le iTlstrucţliino ăl Iribuualulul «le Valceu sub guvernul radical. De către procurorele trib. Vâlce», C. Marinescu şi judicâtorele de instrucţie Q. Ionescu s’a comis fapte arbitrarii, oribile, infame şi chiar criminale. Cu ocasiunea asasinatului lui Ştefan Veţeleanu. omorâtorulut Ilie T. Geamănă i s’a dat drumul, cn toate că era constatat cu certitudine de substitui Ion Râdol, un jnne licenţiat In drept, a cărui inteligenţa, | probitate şi activitate, face onoare magistraturel noastre: ear In locul lui, s’a substituit n;see inocenţi; Ilie Orleanu alegător In col. ll-lea gonit de admmistraţiun a actuală, şi un copil abia In etate de 17 ani 1. V. Copăoeanu cumnat al acestuia, remas orfan de tată şi având terminate numai trei clas-' gimnasiale. Aceştia aii fost mal rău şi mal barbar trataţi de cât chiar bpstiele. căci aO fost închişi In con-teţe noroioase şi In pimniţl, unde aO fost ţinuţi trei zile, I. V. Copă-cesnu bătut; trecuţi amândoi In lanţuri prin bălciul de la comuna Broşteul, unde Ilie Orleanu fusese primar, şi ţinuţi In temniţa judeţului chiar după terminarea instrucţiei la arest secret In cea mal ini-Serab lâ cameră. pe care nu le-a fost permis a o părăsi In timp de 14 zile pentru nici un fel de necesitate. Pentru toate acestea, s’a reclamat Îndată prin doă telegrame d-lul ministru Je justiţie şi prin alte doă d-lul procurore gen-ral de Craiova cer&ndu se noă anquetă şi constatarea adevărului. Din nefericire. d. procuror general, care In vedere a necontestat-lor sale merite şi cualităţt morale, se ceruse a veni personal, s’a mărginit numai a face oposiţiune In'intea camerei de punere anb aeusaţiune, cerând punerea in acusare şi acelui lăsat libe' de procuror şi judecătorul de ins trucţiune, pe care curtea cu juri l’a şi cond mnat. trecând cu vederea peste toate cele alte; ear d. ministru fără a mal cere avisul d-lul procuror general, In urina unul raport d.n partea procurorului C. Marinescu plin de cele mal sfruntate neadevăruri , suspendă pe substitutul Ion iladol, aceasta negreşit ca recompensă pentru sfinţenia cu care 'şt a împlinit nobila sa misiune. Curtea cu juraţi din Vâlcea prin veredictul sââ din 27 Iunie trecut, achită pe cel inocenţi (l. V. Copâ-fleanu şi Ilie Orleanu) şi condamnă pe vinovatul (Ilie T. Oeamanâ) ; d. procuror general printr’o telegramă concepută cam In aceşti ter-menr : Curtea cu juraţi din Vâlcea, Stăpâne n’avea grijii. Cel-lalt e ca şi ’nvins, Acuma când dintr ănşii pe unul Pavam prins Si Numitor, m8 crede, siuiţi-va fericire Cal voit a trimet® pe Keniu spre peire, Ciei azi, J# nu, măue, de el vom fi gcîpaţi. Iar cit pentru mulţime, avem şi noi soldaţi. Pe-acel popor ce geme pi curse ne întinde Avem destule leacuri cn spaima a’l deprinde. Atunci am putea numai—noi—s ne ipăi* mânta D’acel detcolţl de uliţî, câud toţi s’ar rădica: Ci toţi ca unul «ingnr, la tronu-ţisâ’l derame Puterea să’ţi ripeasci şi braţul Bă’ţi sfărâme Dar seim că nici odaU sat lucru nu va fi Ca toţi cari duc lanţul si poată-a se uni; Pe cei C® rădic capul trimite-I g5-I omoare »â tacă, să a’ascnndă ii facem prin teroare., Precum vedeţi, vi rog, aceste sunt pă-•erile d-lol Scnrtesco despre felul de a fi il ticăloşilor de sfetnici al tiranilor. Va fi ivâud drept. Dar nn luoru: chiar nici as -ăzi acest fel de oameni nn pot să vor-er.scă în acest chip. Să II vedem însă pe el «nsnşl, pe cro-•I tiran, pe nelegiuitul hrăpitor, pe recit AmoliQ. £1 e singur pi muncit de mor : după 60 martori audiaţi, a achitat pe cel daţi judecăţii de procuror şi judecătorul de instrucţie, a condamnat pe cel coustatnt de substitutul Kâdot. lăsat liber de pro-rurnrele şi judecătorul de instrucţiune şi pus do mine In aeusaţiune. Pentru respectul adevărului, reintegraţi imediat pe substitut şi depărtaţi de acolo pe procurorele şi ju-dec&torele de instrucţiune, cer a se face această mică reparaţiuue şi aceasta In respectul adevărului. In urma acestora, d. ministru reintegrează pe substitut şi lasă nesupăraţi la locul lor pe cel-lalţl. Acesta, neputftnd suferi noul ultragiCi de a fi aşezat alături cu acel cari maculaseră atât de mult locul, ce din nefericire şi spre desonoarea magistraturel române, ocupă încă, vine in BucurescI şi cere permutarea. Pâuft acum nu se scie încă ce se va face, se zice Insă că substitutul se va transfera, iar procurorul şi judecătorul instructor, ca recoinp**nsâ a incalificabilei lor fapte, saCi vor ti înaintaţi sa fi vor fi lăsaţi unde se găsesc, spre a sfida, până la limită, revoltata opinie publică de acolo. Cel substituiţi omorltorulul , cel torturaţi şi batjocoriţi, după achitarea lor, ad reclamat diu noâ d-lul ministru, cerănd constatarea tutulor celor reclamate şi înfierarea celjr capabili de asemenea infamii. D. ministru le-a recomandat d-lul procuror general. Sâ sperăm, că de astâ dată nu vor mal reinâne litere moarte, că adevărul se va constata şi vinovaţii 'şl vor primi pedeapsa meritată, căci alt-fel nenorocirea va fi mal mare poate de cât se poate prevede, pentru că pe de o parte cel demascaţi, cel arătaţi sub adevărata lor valoare murală, capabili de aface refl pe orl-ce cale, prin ori ce mijloc şi pentru orl-ce mobile, vor căuta sâ 'şl resbune mal ales că aâ şi puterea In mână şi sunt ajutaţi de administraţie, iar cel ameninţaţi, văzfind că In aplicaţiu-nea legel, une or! nu pot găsi de loc, iar alte ori găsesc o prea târzia şi după Ind lunga te şi amare suferinţe, un asii şi o proteeţiune, vor căuta să s« apere ş\ să se sa-tisf icâ singuri — Luaţi aminte puternici al zilei, evitaţi răul şi nenorocirea. când puteţi şi le cunoaşteţi. căci alt-fel responsabilitatea va fi mult mal mare pentru voi de cât cel Incuragiaţi sad constrânşi prin moliciunea saCi escesiva noastră indulgenţă. Un Yftlctan CIUDAT! Citim următoarele In .Curierul* : Am spus şi am susţinut cu probe In diferite numere ale acestui ziar că oamenii noştril de la putere nu sunt sinceri, nu lucrează în interesul public, ci chiar prin mijloace reprobate de morală nu fac alt-ceva de cât caută a’şl căpătui pe al lor Mărire şl putere! ml-ar merge toate biete, De nu mi-ar opri calea acest fatal amor, Ce sufletu-mî consomă ca focnl arzător, Ce mă afandă ’n visuri şi ’n cugetări nebune Si ’n oarbă pasiune mai mult ca pe nn jnne. In van annt pe-o inălţime de glorie-ncolit Când pedici mi ae pane să nu fiQ fericit. Cu alţii lnptă omul, dar lupta ce-a re ’n sine Adesea ’1 biroieşte şi ’i causă suspine. Dacă-ai vedea, Ilia, catena ce port «H T«-*r pane în mişcare nn chin atât de greii. Tiran snnt fără dreptul numit de omenire Căci ast titlu se cade mal l’a ta ’mpetrire. De unde? Cine este? Ea spune-a fi din Vei. Mister profund ascnnde treentn-astei femei E’n tot momentul tristă şi mereQ gânditoare Aceea ce-o ajută a fi mal răpitoare. Aş vrea s’o uit cu totul, aş vrea ca s’o urăsc; Cu cât ’uăbnşesc flama cu-at&ta o măresc. (Priveşte afară şi vede pe cameliei la lucru.) Sărmani, vă plâng de milă. E triită-a voas- stră soarta- Puteam aă vă ert vina şi să re cruţ de moarte. Dar ce-ml muncesc eQ mintea că soirta vă 6 rea C&nd mie-mi pasă numai de siguranţa mea!. care se află In capul administra-1 consideraţiune In Muşcel, al căruia ţiunei domenielor, tocmai In inte-1 nume pentru stima ce’l purtăm nu resul frumoasei reputaţiunl de care I voim a’l cita. Alegerea bine făcută, se bucură In societate, să esplice a-1 mijlocul de invalidare nu se găseşte, şi a’şl vărsa veninoasa lor pasiune I In consciinţâ, sper că vă veţi uni I şedinţe de tribunal, fost prefect, per-asnpra celor cari nu sunt din gaşca j şi d-voastrâ a ruga pe d. Lupaşcu 1 soanâ foarte onorabilă şi cu multă lor. Oorl-eât s’ar porecli .liberali,* orl-cftt ar propaga şi ar seri că mln-tuirea ţărel constă In el, orl-cât ar ascunde faptele lor. totu-şl numeroasele denunţări ce primim, demne de toată credinţa, şi nenumăratele pers^ciiţiunl indirecte îndreptate contra oamenilor capabili, oneşti şi independenţi, a început sâ intre şi In public convingerea, că el sunt falşi liberali, câ el aQ pus mâna pe putere ca să se pricopsească el şi pe al lor. Astăzi publicăm încă o probă, scrisoarea ce primirăm de la un domn, ce merită toată Încredere tutulor. Despre veritatea celor denunţate de d-sa, suntem siguri câ atât d. Brâtianu. cât şi d. Kosettti vor roşi, neputând să desmintă acest fapt. In numărul viitor vom publica meschinării nu mal puţin ruşinoase. lată acea scrisoare : ceastâ ciudată Împrejurare. Primiţi, etc. Ni se comunică următoarele fapte petrecute In districtul Muscel. Le supunem la cunoscinţa publică spre a alesul conservator Insă trebue ex-pulsat. ce sâ se facă? Poziţiune dificilă Intru adevăr, dar In Muscel sub guvernul actual tot se poate, mai cu seamă câ era vorba de un nepot. Consiliul deliberează şi In maturitatea sa decide, respingerea a-lesulul şi menţinerea demisionatulul nepot de ministru, pentru motivul se mal vedea Încă o dată ce sistem 1 că. nici guvernul nici Domnitorul de administraţiă Întrebuinţează ministru de interne, rând este vorba a se aplica legile ţârei; despre îndreptare nici nu gândim, căci aceasta na intră In programul actualului guvern. Iată faptele : Domnule redactor, In numerile 46 şi 50 ale ziarului .România Liberă.* am citit doâ pe-tiţiuni ale d-lul I. P. Teodor, către M. S. Domnitorul. Nu am onoarea de a eunoasce personal pe acest domn. Sein Insă, din reputaţiune câ este un mare proprietar, unul dintre fruntaşii agricultori al 01t?niel, şi ceea ce este mal mult, un om care s’a Înavuţit numai prin muncă. Nu e de trebuinţă Insă mi-se pare, pentru orl-ce om care are niţică inimă, ca sâ’l cunoască personal, pentru ca să’l plâogă de milă auzind nenorocirea ce l’a isbit; căci este o adevărată nenorocire a vedea pe un ast-fel de om căzut de o dată In cumplită mizeriâ. Şi toţi bunii Români cari ţin, neapărat, la Incura-giarea şi prosperarea acestei clase de oameni care este una din cele mal producătoare ale ţârei noastre, crez câ a blamat procedarea guvernului — procedare prin care i-a creat această tristă soartă, ,arun-cându’i 60.000 chile mari de producte pe câte 6 şi 25 lei chila!* Ceea ce Insă este mal desgustâ-tor In această afacere, mal revoltător, este tocmai aceea ce a trecut cam neobservat, adică : Pe când ministrul financelor. prin administra-ţtunea domenielor. Intr'un timp aşa de oportun ca cel de astăzi, pune sula In coastă d-lul Teodor spre a’şl plăti dările către Stat şi refusâ de a’l acorda cea mii mică graţie, vân-zându’l chila de producte chiar cu 6 şi 25 lei, se gâsesce tocmai d-nul Vasile Toncoviceanu, om al parti* dulul de la putere, rudă de aproape prin Însurătoare cu acela’şl d. ministru. şi impiegat al insâ-şi administraţiei domenielor, care aleargă din BucurescI In Doljib, se transformă In contraccid, şi In lipsă de alţi concurenţi, cumpără aceste pro duete! Acest fapt deci nu prea miroase a lucru curat, a lucru onest. Domnule redactor, ' In .Monitorul Oficial* de la 10 Iulie am văzut publicat ua decret domnesc cu No. 1530, prin care se convoacă colegiul 1 electoral din Muscel, ca să procedeze la alegerea unul noQ senator In locul d-lul Go-lescu, demisionat. Ca locuitor din Muscel şi alegător In colegiul I, am fost surprins citind acest decret. Toată lumea scie că demimona-tul senator, d. Golescu este alesul colegiului II. Cum dar se convoacă colegiul I ca si aleagă un senator In locul rămas vacant prin demi-siunea d-lul Golescu, care este alesul colegiului al II ? Chiar dacă ar fi o eroare, bunul simţ nu o iartă, nici chiar d-lul Orâşanu directorul .Monitorului.* Dar asemenea confusiunr s’afl văzut şi se văd necontenit In regimul' ac tual. Un alt fapt. Una din ilustraţiile radicale din districtul Muscel, este d. Nicolau, prin actele sale şi prin rubedenia ou ministru de interne Acest domn, pentru fericirea lui, s’a pomenit cn trei posturi — de şi pentru unul singur era destul In districtul nostru. Din aceste trei pos turi, doă sunt cu diurnă şi unul onorific —de acesta are mare nevoie şi anume cel de membru In comitetul permanent. Nici vorbă că un Sake Nicolae nu putea duce trei posturi şi deci renunţă la unul. Negreşit că orl-cine cunoaşte pe sus numitul domn, va spune numai de căt câ a sacrificat pe cel onorific. Aceasta a şi făcut. Prin decretul domnesc No. 79 publicat In Monitorul oficial No. 11 aprobator raportului d-lul ministru de interne No. 466 anul corent. Colegiul II se convoacă pentru ziua de 16 Fevruarie, spre a proceda la alegerea unul alt membru In locul demisionatulul; alegerea se face In toată regula , fatalmente cade candidatul radical şi ese mal cu unanimitatea voturilor unul dintre cel mal adevăraţi conservatori, fost pre- nu eraâ In drept a convoca Colegiul şi a procede la altă alegere, de oare ce d. Sake Nicolall a demisionat pentru-că atunci era ocupat, dar câ acum ar putea reveni — ceea-ce a şi făcut, — şi termină con-chizând că alegerea nu este legală, câ raportul ministrului nu este legal, ba chiar câ decretul domnesc nu este legal. Asemenea fapte suntem siliţi a vedea In districtul nostru. Suntem siguri (A mulţi nu vor crede; cu toate acestea ast-fel se petrec lucrurile pe aci. P. CRONICA M. S. Domnitorul, ni se spune, a plecat din Poiana cn tot statal sSQ major. Concentrarea trupelor române a început. F.ri zioa s’a aflat aproape de gara Fi-laret o femee moartă fără o mână şi an picior, despuiaţi şi legată la ochi. Mahalalele vecine se grămădiseră toate şi poliţia nioi azi nn scie despre această crimă. Chiar neom cadavrul stă acolo. Fie-ne permis a întreba pe d. prefect al capitalei, Rada MihsiQ : ‘Cu ce se o-cnpă, dacă tâlhăriele şi omorârile se comit in zioa mare şi in mijlocul capitalei, ? Apel la âniniele generoase — Comitetul central al doamnelor din Iaşi pentru a încorona opera Ba de bine-facere are trebuinţă de mal mnlte cămăşi, trebuitoare sp italului ce nrmează a se înfiinţa. Unind dar glasul nostru pe lângă acel al aces-tni comitet, apelăm la toţi proprietarii, arendaşii, comercianţii şi la S-tele maice care lucrează in tot-d’anna singure pânză, ajutorul ostaşilor români răniţi insă i ea cn c ămăşi saO pauză pentrn cămăşi. Nn se cere de la nimeni mult; orii cât de puţin este b ine primit, căci de la mai mulţi câte puţin, se face mult. A se adresa la depoul contrai al comitetului, casele d-lul Nicn C «aur Aslan. D-*stnl! — Ca toate acestea tiranul înamorat nrmează: Ce fel? eQ trec, nit toate. Tot ea in gân-da-mî vine. A! CradS injosirel AmnliQ, ce rnşine.' Corn! eQ ce emeresc lumea, ei sufăr umilit D’ale femeei lanţuri să fiQ inliuţuit? Putinte şi asupra-mi să n’am nici o patere Si cam acid pe alţii s’omor ş’araea durere?... Dar cine-ar fi acela atăta de iughieţat Ca bS poată resiste a nn fi transportat De ale frumuseţe! săgete răpitoare, Ce sunt mai mnlt aprinse ca razele din soare. Femeea fi-va dată viaţa-a ne ’nefinta? SnQ zeii ne-o trimite epre a ne turmenta? IU n'am cruţat nimica e’o fac ei me iubea aci (Adecă ornai şi-a făcut datoria.) Dar tot ce't dau nu poate de loc ca e’o ’n- blinzeasci. (Grozav de gelbatici trebue ei fi fost.) Cercat am pnn mărire, prin bani, drnm lesnicios Satunece ftmea (pe asfaltai de pe Bulevard sunt toate Je pntjs, (Adeci zadarnice va fi gândind regele.) Cătat am prin blândeţe şi chiar prin lingnşire Mijloc să furt nn suflet, si dobândeşti inbire. Dar ni am putut invinge. Ci am remae învins* (Era de prisos ei ni-o mai gpnie.) Adesea în turbare de furii sunt coprins Şi~a; vrea ci violenţa... Tombola. — D-na Natalia Sntzo, nna din mem brele Comitetului Central, a avut fericita i< lee de a organiea o loterie de bani in fa voarea înfiinţare! unnt spital pe lângă amb nlanţa deja trimisă pe cimpoi de reebel. Nn ne îndoim ci această idee va fi incnn unati cn nn deplin succes : pe de o parte dorinţa de a contribui la nn act atât de umanitar, pe de alta speranţe câştigului de doaă sad trei sate franci, sumă care nn e tocmai de dÎBpreţnit in crisa prin care trecem, va face ca biletele acestei loterii si fie mult cintate. Din par-te-ne felicitim pe d-na Natalia Sntzo şi pentrn ace «ti idee ca şi pentru mnlte altele cirora Comitetul din Iaşi işi dato-reşte în mare parte frumoasele rezultate ce a obţinut. (Curierul Balasan). (Minnne că omnl ista n’a muşcat inci pe nimeni!) Dar intră Narcis ; Ţi s’a ’mplinit voinţa, l-am spânzurat întocmai precum ai dat sentinţa. (Adeci la pornnceali.) Si iati-I câteşi patra,—8[ ectacol mult plăcut Ce face pe un rege de toţi a fi temut, Mal daşiinci-nn esempln dejosta ta cruzime, Ca si imprăştil frica prin neroada mulţime Si capete mai multe cu-atât ci vor cădea Viaţă, Tron, putere mai sigur vei avea. Se potrivesc! Nici Narcis nu-i mai bun de cât stăpânul săQ. Pagubă numai ci sunt atât de răi, in căt nn mal snnt cu pntinţi. (Va urma). ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). -Serviciul de la 7 August. 9 ort dimineaţa. — Nu este esact că călătoria la Londra a vicontelui d’Harcourt, secretarul presiden-ţei, ar avea qu soop politic. Această călătorii este o simpli visiti de familii. Zaro, 5 August. ErI s’a dat o bătae, care a ţinut şapte ore intre Turci şi insurgenţii comandanţi de DespotovicL insurgenţii afi fost bătuţi. Despotovici şi 300 din tovarăş! aO trecut pe teritoriul austriac unde îndati aQ fost desarmaţl şi internaţi. In «iitur» «nb-temnaţilor » cţit ile snb prei» LiHTERPRÎTE MILITAIRE EN ORIENT On vocabular de busunar In 4 limbi adică: ROMANO - FQANCESD - ROSO • TDRCD iu care vor afla litubele rusă şi turcă tot Cu litere latine ast-fel compus, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regală Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la conversaţia»! silnica. Preţul unui exemplar de 160 pagineiu 32, este 3 fr. fi 50 banî. Acest nvmgiO e o prelucrare a acelui , L’interprete militaire eu Orient* care a dobândit !a 1854 cn ocasia resbeluluî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bucul servicii! care l'a făcut streinilor, şi suntem sigur! şi acum va fi ucenstă carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţarilor ocupate de urmatele streine dar chiar d-ui! Oficeri noştri şi stre-uil vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, nmî cu seamă în privinţa lim-beî turce, care are destule dificultăţi in scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor in litere latine. Cn stimă E. Grati i O* Comp. Podu Mogoşoai No. 40. Aniincift importaşi Sentimentul de recunoştinţa ce toţi Români datorăm augustei familii imperiale u Rnaiei, protectorea creştinilor, care prin preueDţa in România a augustilor ei membrii aă ilustrat paginile istoriei noitre ’mi-an deevoltat cjelul ca să pub’ic un tablou comemorativ la acest fericit eveniment. Pe acest tablou am arătat eiactul portret la monarhului tutulor Ruşilor, înconjurat de done-apre-ijece portrete bine executate a fraţilor şi fiilor Maj staţii Sete; ele se umbresc de gloriosnl Vultur cn două capete de la care atârnă tot faini de cor-d6ne (lente) a marelor decoraţinni imperiale, Vulturul ţine îd grifele iele cu>6na imperiali, şi fulgerile ce înspăimiutâ pe inimicii creştinătăţii. Sub tablou se arată opt feluri de corâne imperiale ornate cu pietre scumpe ale tutulor monarhilor Ruşilor din cele mai vechi timpuri in drtapta, şi In stânga tabloulni două şceptre mari simbolul suvenir, eră in patru colţuri să arată înconjuraţi cu ghirlande de dori portretele marelui Ţar Petro l-iă,al împărătesei Ecaterina a II-lea, a lui Alexandru Pavlovicî şi a lui Nicolae, venerabilul şi gloriosnl părinte al marelui monarh. Tabloul se află espue spre vâuijare nn-mai la mBgasinele D-Iui Sollosy vis-â-vis de Teatrul, D-luî Steinbsrg Strada Carol, şi la D-nu loaniţiu, Strads. Lipscani, cu preţul numai de câte lei noi 2 exemplarul spre al putea cumpăra toţi Români. Oonorabilele comitete Bulgare de vor dori să ia sume mai mari pentru onora-bilile autorităţi din Bulgaria, vor cere de la mine d’adreptnl cu trimiterea preţului; Bucurase! Calea Văcăresc! No. 151 eră D-ni doritori de prin districte mi le vor cere cn trimitere de bani in mărci poştale. Să mal află la mine şi tablourile cu bombardarea Vidinului lei noi 2. Portretul ducelui Nicolae lei n. 1. Bombardarfa Tur-tucăi lei n. 1. Harta Hfr/egovineJ lei d. I. Generalii Her/.egoviuei cu principele Nicita lei n. 1. Generalii Serbiei cu principele Milan lei n. 1. Harta generală a Ron iniei cn Dunărea strategică , lei n. 2. Portretele Domnitorului şi al Dâmnei amândouă, lei n. 5. Hartele districtelor în parte fie-care câte lei r. 3. Editor Locot.-Colonel D- Pappasoglu. Harta Câmpului de Res-boifi în Reliev de ROBERT MEINHARDT, 1877 mes. 1: 1,5,000. Preţul, 1 exemplar 50 Pfeunig. — 100 ex. 20 mărci imperiale irermane.— 1000 ex. 150 m. — 5000 ex. 000 m.— 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta hartă sepâte recomanda ca una diu cele mai exacte hărţi despre ţările din Orient şi îndeosebi deepre România. 606-S. A EŞIT DE SUB TIPAR |> se aBă ds Vi'mjarf LA TIPOGRAFIA TR1EL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romftn de DIMITR1E A. STURDZA Preţul 2 Lei n. ANUNCItJ Cftlătoru la braşov pot afla la institutul HiUlor de aburi de acolo, în dosul gimnaziului român, locuinţe cura tu şi bine mobilate, cu privirea apre grădina, jireciiii şi grajduri de cal şi poprou ţ>eotrn trîUtirî, cn preţuri forte moderate. Direefrunta băilor di aburi din Braşov. Bâile din Zaizoii! Plăcutei» băi de la Zaizon se artă intr’o vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor se uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aerul pur şi sănătos şi cn foutânile sale minerale, cari «5 puţine rivale peste tot global; Fon-utna de iod, tort* plăcută la beut; isvorul fontânel Ini Lndovic, cât se pote de limpede, ţi baia de fev şi acid carbonic, cari de 35 de ani aii dat cele mal nue merose resultate escelente de cură. EU aă îmbrăcat astăzi tonleta lor cea mai nimerită peutru a priimi cu demniiate pe ospeţii săi! Atât la isvdrele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s'afl făcut din noO reparaţinui, şi sub-semnatul are ondre a invita pe onor. publio a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi intru tdte mnlţămit. - Informaţiunî mai de aprdpe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie in Bncnresci. Zaizon lingă Braşov. J. LAT7.IN, arendaşul băilor diu Zitizoc. Se cântă un piano de i,B ,ilU1’ J* 3 lnnî cn 11111X11 idL preţQ de 36 franci. A se adresa la administraţia tjiarulul .Timpul*. Leopold Stern, ppr°:IXr: Mi rea onor. s£i clienţi precum şi la amatori, a deschis un car« da Piano Bera de la 6 pdn8 la 8, cu proci îl forte moderat, Calea Moşilor No. 40. Un Pî‘ir»r\ bine îngrijit,ufa pen-I«iLlU, trn plecare , oftin do vâmjare. Arlressa la Tipogrftphia Thiel k Weiss. De închiriat, Daciac. CE SE POATE CAPATAl PENTRU « FBANCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA LINGERIA DIN VIE NA Calea Mogoşoiel Palais „Dacia-* I a ol Pichet de vâri. : I pârecha papuci da baie. 50 bani: I pireohe pantaloane pentru oilAreţl : 2 feţe de maeft, oolorate, de aţi curat! : 2 garnitura oolorate de dame. 12 gulere exigi., in orî-care fason şi mânui*. 8 pârechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, dup& ahv*r*. 12 batiste albe de pftcz& adeveratA. l‘i batiste bine colorate tivite |i ipihite 6 prosdpe de pAnz& curatA. 6 şervete da man& de p>\nzâ .wieveratt l’i şervete albe de ccaid. L cAmaşA madernA, simpli s4ft brodutA, 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batista francesA fin brodată cu daniele. 1 corset de damă 3 forţări colorate pentro dame. 3 pepturl fin brodate peotro cămAşl da bărbaţi. 2 gumiture fine fi modorno pentru dame (gulerul |i manfete;. | | 1 camiion modern brodat. 1 faţă de masă ooloratâ ou oiucurl, pentru cafo. 1 cămofă sdfl o pereche de ismene de dnmă, boţat brodate. 1 cravată de damă, adevărată CrOine-Dentelle. 1 fustă costum pliss^. I bucată Tulpan. I buoati Robo d’enfan.de toile l bucăţi Tartan angle* do 5 coţi 24 coţi Pichet. I bucali Manta de baie. franci : 1 bucată pănsă de Kumborg, do 36 4ft coţi franci : 1 bucată păniă de Belgia de 6o ooţî. franci: l bncată pânsă Corona de 58 coţi. franci : 1 bucată Toile Batiste frances. Calfa Mogoşâlel Palatul „Dacia**. Cominţiilo din districte însoţite ou preţul respectiv oe vor eteetoa tearte grabmo fi j oeneoilnoloe. Pentru 50 bani; Pentru 3 franci Pentru 4 Iranol Pentru 5 Iranol Pentru 5 Iranol : Pentru & franci : Pentru 5 franci : Pentru 5 franci : Pentru 5 franci : Pentru 5 frunci: Pentru 5 franci: Pentro 5 franci: Pentru 6 franci : Pentru & franol: Pentru & franci: Pentru 5 franci *. Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru S franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci Pentru 10 IrancI: Pentru 16 franci . Pentru 20 franci Pentru 20 franol: Pentru 18 Pentru 55— Pentru 75 108 Pentru 115 210 25 3 CQ 0 PS 0 b H s ANUNCIU IMPORTANT. N0MA1 LA RÎNDIITDL HAGASIN J Snb firma SAL. WEISERMAITIT Strada tarol 1 No O (cnrtoa voch^) ris-â-vig do farmacia Kisadorfer AQ sosit, [>entru sesouul Strada Carol I N« 6 (enrtaa veche) vig-â-vlg de farmacia Riggdorfer veră un bot-Ht asortimauf de incăl-ţăminte pentru BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tote formele după cele mal din nrmă fasâne şi efectuate din primele fabrici din Enropa. Asemenea nn mare transport de cigme Inngl de Ineht, de Lak rusesc şi de vărs ca şi Mantale (cancinc) de pldie prima qnalitate. Snb-semnatnl uinlţnmind onor P. T. Public de încrederea ce aO dat sne H ti II lăiiiiiăAăăiUâiiiăăiăââăftiai md rmmm SOCIETATEA DE ASSIGURAHE 11 FONDATA ITNT ANUL lQSfâ Aducttm lu i uuoscinţu onor. public, ci societatea assigur^zi contra dauuelor provenite de incendiO la cfâdirl şi obiecte rniseft-<5ce; contra daunelor causate prin grindini. şi contra daunelor arnsate mărfurilor transportate pe apă. Asemeua ussigur^ijâ ^estre pentru copil In t,<5te coiubiuaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dA la sub-scrisa agenţia g.-ueralâ ţi 1» a-gemţile el de prin districte Agent geueral peutru România ADOLF WEINBERti Colţn atraileî şi curt«n veheie (hann roşîQ). PATURI DE LSCM PATURI, SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT ■m si scA.um A se adresa la D-nii A00LF DEUTSCH , Magazie de tapete şi H. H0NICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdiel. ■ rw S TT R A. D J9l C A. R O J ,LA ST^lIA ALBĂ» A V I S IMPORTANT InWiuJ şi renumitul Magaain de IHCALTIA1IMTE PSNTRD BARBATI, Dill SI COPII nub ârmft PPilLIFP QOLDSTEIN ,LA STEUA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Cartea veche) vis-k-vi* de Sigismund Prager. Sosindu ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, ou care „taft în reiaţi uni intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mlrff dupu fautoel® cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese oo naiturl in t6te formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de înoAlţăminte bârbătescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete ou nasturi, elastic şi altele, vâ rog a oonvinge de Acostă mag&sie este una din cele mal vechie din Capitală, care ţi a câştigat o reputsfi de cele nial frum6se pentn soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că fi In viitor v onorat cu Clientela D-v6stră. PHILIPP QOLDSTEIN, ii LE8 TENTES ET LES LIT8 : « » ( l « i IMI. X-i I ttm A nsrIST ;; <4 ( 1 Hue (Jerintilne No. 19 1 /t\ ■---- * » 11 1: BUCAREST i unHHMKnH*x****xn*nnuuxMMU**u%u X n M phakmagia :l_a. „sFER.-A.KmA-" K A CiLEA UOOOŞOAI1, M. * DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE M Obiecte de Cauciuc yi Artioole de ToAlete. — Asemenea «e aagajdaă a efecta» ,’*1 ^ m*nd« din rMiortnl medionl. «S Tipografia Thiel A Weiss, Palatul .Dacia*.