SAMBATA 22 IANUARIE. Nn. 17 ANUL II 1877 A BONAMENTBLE IN TOATA ROMANŢA: ........................... Pe 6 luni ........................ Pe 3 luni ........................ L. n. 48 . » 24 > > 11 Pe an in toata kukopa: «o INSKRT11NI SI HSCI.AAIF: Muia ile SC litere petit, puffina IV, ? buni. pe pttjinalll, 80 bani, pe padina 11,1 lei noul Reclame 1 lei noul linia. Un numfir In Capitali 10 bani. -A.XSJTT2STOXTXXVJ Se uriiincie in «rtinătale; La ll-nii Haaten-»(na <* Vugler in Vienna, \V tlfiirhsme |0. A. &pi*Uk in Vienna, 8tul>nnb:ut"i j . Al(rfoj Moste in V enna , Srilprit.Utft 2; Vinceni ]!rtlu;l;a i Vienna, I inf.iltutri'.'e 17 ; J'hUipp Ix)b in Vienna, f echanhach'j»M« li; I,. ng 4 Comp. in f'i jt i p l/.lUu Lafjtie-llullicr A Comp. in Piuia. PIAR POLITIC, COMI RCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. ESSE IX TOATE DILELE DE LUCRU BIUROTJL REDACŢIEI SI AID2vIIETISXEJ,A.TIEI : PALATUL „DACIA" Scrisori Defrancate n., .n priime.c. Articolele nepublîcate nu ee vor înapoia. Un numfir In Districte 15 bani. LISTELE ELECTORALE Legea electoralii hotArasce cA, dc la 1 — 15 Ianuarie fie_care an, Consiliul Comunal al oraşului de residenfă, In infelegere cu cele alte consiliuri, rovisiiiosce listele c-lcctorale şi le publica negreşit in cea d’ântto dumineca care urmează după 15 Ianuarie, adica, anul acesta, duminecă 16 Ianuarie. Pe la data aceea curge termenul de trei septAmânl pentru reclamaţii la acest consilia, termen care se sforşesce anul acesta, duminecă 6 Fevruarie sati cel mult 7 Fevruarie. Trei ti lllul ~rnOS- trft economica, Ne pare bine ca adl foile roşii se felicita de rcsultate’.e fabrice! de zabar de Ia Cbitila, cad abia sunt câte-va luni de când patronii lor combateau din Idie puterile nasce-rea acestei industrii. Şi ea sft împrospătăm amintirea, reproducem aci o parte din discursul d-lul N. Ionescu, din pri-mâvăra trecuta, discurs care a combătut in Senat, cu ocasia discuţiei tarifului vamal, acesta industrie. Io A ce dicaa patriotul N. Ionescu : Ea cred cA trebue să aveţi In vedere mal Întâia interesul consumatorului ţi apoi In al doilea rang, numai. pe acel al producătorului. Iiitâ cum se pune In discuţiune acâsta cestiune. Apoi vă întreb: este bine ca noi sA pnnem o greutate mal mult pe spatele consumatorilor de sahar? Apoi nu Înţelegeţi d-vds-trâ cA îndată ce noi vom pune 30 la sută pentru orl-care sahar ar veni In ţâră afară de acel din fabricele Austriei, nu Înţelegeţi că ţi sabarul Franciel şi acel al Engliterel precum şi tdte cele-alte saharurl de altă provenenţă aa să ne coste mal scump? Neguţătorul are să pro fi teze de acea diferinţă, dar din punga cui? Din punga consumatorilor ; pentru că şi zahărul franţez şi cel englez care pdte să coste mal eftin de căt al Austriei, fiind că In Englitera şi Franţa industria este mal avansată, are să viuă tot una do scump la noi. Dar vom lua, mi se va (jice, şi fiscul va profita de 30 la sută de la unii şi 20 I* sută de la alţii. Aşa este. Dar cine are să plâtescă? Are să plătâsoă, de bună sema, consumatorul, şi consumatorul este ro- mân, — Şi să’ml permiţă d ministru de justiţie să'l rog ea. cel puţin pentru consumator să facă deosebire de indigen şi de străin. Cel puţin să aibă In vedere pe acel omeni cari ’şl agonisesc păiica cu suddrea frunţel lor şi să le dea marfa cât mal eftină dâ‘ ă să pdte. Căt prlveşce chestiunea d’a se iu-euragia producerea saharulul in ţâră, acesta este un lucru de viitor, cu totul eventual cu tdte cele ce ne-a ijis d. ministru de resbel, care a intervenit tn aceşti discuţiune. negreşit, numai ca să ne lumineze cu patriotismul rSu, iar nu cu luminelo sâle economice. S a vorbit de doufi fabrice cari sunt In formaţiune : una la Sascut in Moldova, şi alta la Chitila lăngă Bucureşti. Una este mal avansată pre cât şcia în formaţiuni a ol, âră cea-altă acum işr construeşte clădi-rele sâle, după cum ne-a Domnule pnm - reda dor e% „Cu ocasia trecerel lor prin România. d. comite de Chaudordy şi d. comite Corti aă aflat din partea autorităţilor acestei ţări cele mal mari facilităţi pentru călătorie şi o grabnică preîntâmpinare din partea unul mare număr de persăne din societatea Română. Scurta şedere n’a permis d-lul comite de Chaudordy d’a respunde cum ar fi dorit la întâmpinarea c,e’l s’a făcut. M’a însărcinat d’a trâmite, cu regretele că n’a putut să intre în relaţie cu aţâţi representanţl distinşi al naţionalitâţel Române, mulţumirile pentru Întâmpinarea ce a avut. Priim ţl, domnule Prim-redactor. asigurarea înaltei mele consideraţii. Frgd. Debains. 21 (2) Ianuarie. A se vedea nltimele sciri In pagina III. 1>IN AFARA. Protocolele Conferinţei din Constant. 1876-77. 1. PROTOCOL. Şedinţa de la lj zilhigtfe 1203 Dec. 70.) (Urmare.) Guvernul Imperial a deplorat de o potrivă acâstă revoltă şi urmările eî şi s’a silit, îndată ce a putut să ’şî recapete autoritatea sa nesocotită, de a cugeta la ra-nele resbeluluî civil şi de a săvârşi opera de reparaţiune care să impunea solicitudine! sale şi caria Europa mai puţin lămurită, nu intarsia a da dreptate. Pe când înalta Portă urmăria pedepsirea culpabililor şi săvârşia pacificarea ţării, un noQ program de reforme esclusiv aplicabile provinciilor iusurgente, era propus şi supus la examinarea şi aprobaţiunen Marilor Puteri. Nu am de loc a mă pro-nuncia aci asupra unui proect asupra căruia înalta P6rtă n’a fost iu caşul de a-şi emite judecata sea oficială. Daci fac alu-aiuue la acesta, o fac numai că acest pro- ject a că^ut în domeniul public şi că e just de a face menţiune în seria chrono-logică a faptelor, ce ad precedat calamităţile noul ce avead să năpădesc» asupra Turciei. Serbia şi Muntenegrn luaseră o parte atât de activă la răscâla Herzegovineî şi Bosniei in cât să p6to afirma şi demonstra la trebuinţă până la cea mai mare evidenţa că dacă aceste Principate ar fi păstrat după cum le era datoria, cea mai strictă neutralitate, in Ioc de a lăsa in-surecţinnea să se alimenteze pe teritoriile lor şi să so recrutezeprintre populaţiunile lor, de mult timp pacificarea complectă a acelor două provincii ar fi fost săvârşită. Faptele cari dovedesc acesta participare sunt forte recente şi forte cunoscute pentru ca să mai fie trebuinţă a insista asupra lor; dar este util a le reaminti pentru a stabili oă până iu luna lui Innid, Serbia şi Muntenegrn, nepregetând în concursul lor real de şi nedat pe faciă, nu încetaseră de a protesta de ferma lor intenţiune de a păstra neutralitatea şi a remâne fidele datorielor lor către înalta P6rtă. Cu tote acestea, aceste două Principate, neavend, după propria lor mărturisire, nici un snject de plângere, de odată şi ambele în acelaşi timp, aii semnificat Porţii, nna din ele, că socotea că e bine de a substitui starea de ostilitate declarată, sitnaţiunii destinsă care resulta din insurecţiunea provinciei vecine, cea-l’altă că socotea necesar a năvăli (envahir) in Bosnia pentru a o pacifica şi administra şi că avea să procedă la esecntarea proeictului săd cu sad fără cousimţimentul Înaltei Porţi; ar fi putut adăoga tot ast-fel şi despre Europa de la care câştigaseră asigurările cele mai pacifice. Pentru ori cine a urmărit evenimentele de la origina lor până în Zina acestei duble declaraţiuni de resbel, atât de cuteză, tbre ca şi neobicinuită, va remâne demonstrat că t6te faptele cari s’ad succedat în-fr’o periodă de mai mult 4e Zeo0 In ni, aii fost concepute de aceeaşi cugetare, că în fine pacea Imperiului Ottoman şi securitatea populaţiunilor sele ad fost turburate de o causă cu totul streină intereselor populaţiunilor creştine în numele cărora cu t6te aceste s’ad săvârşit tote aceste acte. Turcia în cursul acestor evenimente s'a fripte Spinare a diferitelor fase ale luptei angajată în Balcani, de la punctul eî de origină şi până în Ziu» când a luat o mal mare des-voltare prin intrarea în campania a Serbiei şi Muntenegruluî, trebue să ajungă a convinge ori ce spirit imparţial că ea nu va putea fără nedreptate, să fie făcută responsabilă, în nici un mod şi la nici nu grad de nefericirile ce ad urmat şi pe cari s’a silit a conjura, a micşora sed a repara. Când Sârbii, învinşi pe câmpurile de bătălii, cu tote ajutorele de tot felul ce le venia din afară, fură reduşi a solicita mijlocirea Marilor Puteri pentru a obţine pacea, Guvernul Imperial n’a esitat a acorda succesiv suspendările de la arme ce i să cereai! şi deferinţa sa pentru Puterile Me-diatrice n’a nvut alte limite de cât acelea ce ’î erad prescrise de grija securităţii armatelor sele. Şi apoi chiar acum în urmă de tot, nu e trebuinţă a o reaminti, Serbii fură aceia, cari, bizuindu-se pe armistiţiul accordat de Guvernul Imperial, ad făcut uecesariă o acţiune militară mai vigurdsă şi ale căreia consecinţe 9’nd resimţit aşa de vid pe terenul diplomatic. Pe când înalta P6rtă lupta cu curagiă pentru apărarea drepturilor sgle şi pentru restabilirea Autorităţii legitime a Sultanului, alte lucrări numai puţin importante şi urgente să săvârşind in Imperiul Ottoman. Principiale unei organisaţiunî in a-celaşî timp politică şi administrativă eraţi proclamate. Conform cu aceste principii emanate de la voinţa liberă şi spontaneă a Sultanului şi după dorinţele esprimate de omenii cei mai luminaţi ai Imperiului, nouî instituţiunî, îmbrăcişând corpul social întreg, de la bnsă până la vârf să pre-parad iu Consiliele înaltei Porţi. Acestă operă astăzi săvârşită, intru cât o privesce ca constituţiă generală, consacră egalitatea civilă şi politică între toţi Otomnniî fără distincţiuno de rasă igd de religiune, participarea ţării la propriele sele afacere — sub dubla formă a unei Adunări legislative eşită din sânul el şi a Cousilielord municipale de o potrivă alese şi chemate a esersa acţiunea lor directa asupra administraţiunilor locale, urmând un program de descentralisare care să legă cu respectul unităţeî Imperinlulşi autoritatea centrala, Desvoltarea acestor instituţiunî generale care va constitui reforma tutulor ndmi- ^nistraţiunilor Statului nu va putea fi pusă a indoelă că acest principid nod pentru Turcia, datorit mărinirno>eI şi generoieî iniţiative a Sultanului, asociază intregă ţâră la elaborarea ce trebue să desfăşure. Intr’nu cuvânt, opera să va desvolta prin ea însă-şî iu virtutea puterii sele propria şi întru cât-va indipendeută de guvern chiar. Acesta este cea mai bună din garan-ţielele ce înalta Portă pote să dea pentru esecntarea complectă şi sinceră a programului sed de reforme; că ţera ea insă-şî este coustituita în păijitor al iustituţiuni-lor sele. Principiul egalităţii înscris în capul Con stituţiuueî Imperiului nu trebue să se a-pllce numai la toţi membrii niarel farai-liă Otomane der de o potrivă şi în prima liniă la fie-care din părţile din care să compune Imperiul Otoman, ori care ar fi situaţiunea geografică scd caracterul săd ethnologic. Tote trebue să aibă o sortă comună, să se busure de aceleaşi avantage, să se ridice de aceaşl autoritate şi să se supue la aceleaşi legi, A aduce vre-o vătămare (atteinte) acestui principid, ar fi a compromite opera reconstituirel Imperiului, a prepara desagregarea elementelor naţionale, a crea îutre provincii uu antagonism îngrozitor şi în fine a semăna se-mânţa unor nouî sujete de desordinî şi rebeliuni. Puterile amice, cu grija (soucieuses) de a contribui la restabilirea unei păci durabile, fondată pe unitatea instituţiunilor şi iutegrităţii Imperiului, vor da întrâga şi leala lor adesiune la acest principid de e-galilate generală care formeză basa şi care constitue forţa statutului politic al tntu-lor naţiunilor europene. Numai în aceste condiţiunî Guvernul Imperial, presentâud pe de o parte espune-rea fidelă a evenimentelor, cari ad turburat Imperiul Otoman şi ad adus situaţiu-nea aetuală ; şi pe de altă parte noua Con-stituţigne care fixezâ de aci înainte dreptul public Otoman, viije să ia loc în consiliele Europiî, Turcia p6te să 'şi Zică că numai fermitatea şi moderaţiunea eî ad domolit (domp-te) acestă mare couspiraţiune revoluţionară care venea pe faţă să bnliverseze Imperiul Otoman şi turbură . dânc liniştea Europiî. Decă îu mijlocul dificultăţilor, fără esem- nlu Ţinto în istoriâ, de caij a fost năpădit, Guvernul Imperial ar fi lasat să se pericliteze principiul autoriţăţel ce avea datoria a apăra, decă s'ar fi slăbit iu faţa atacurilor la care era espus (en butte şi decă revoluţ'unea ar fi triumfat, nu este gred de veijut că complicaţiunile cele mai grave nu ar fi lipsit a să ridica. Dând probe de vitalitate inconstesţabilă şi făcând un servicid semnalat la cnnsa generală a ordine! şi prin urmare şi la aceea a pogresu-luî general, Guvernul Otoman crede ca şi a câştigat noul titluri la interesul simpatic al Marilor Puteri. Turcia întrepriade astăiji printr'o seriă de noul instituţiunî, concepute intr'un spirit tot-d’o-dată liberal şi practic, ordinea ce a sciut să mânţină. Ea are convincţiu-nea ca va putea duce la bun sfârşit acestă a doua parte a sarcinel importautece i se cuvine şi cugetând îa perioda care s’a scurs de la Tratatul din Paris, ca şi la evenimentele recente ce mai adiniaurea le am pus cu totul particular in ochii d-lor Membrii al Conferinţei, ea nu crede nimic care să nu ’î permită a compta mal diua-inte pe sentimentele înaltei încrederi a Marilor Puteri amice, ai cărora Representanţl, am oudrea, d-lor, a-'i vedea in d-v.‘ Murchisul dt Salisbury, crede că prima da-toriă a Conferinţei nn este discusiuuea evenimentelor ce ad avut loc )n Bulgaria în vara din urmă. Der chiar de acuma, d-sa nu poto ndmite esactitatea apreciaţiunilor ce coprinde in privinţa acesta discursul E. S. Primul Plenipotenţiar al Turoieî. Generalul Ignatieft să unesee cu totul cu opiuiuuea Marchisuluî de Salisbury. Momentul ar fi răd ales pentru a reaminti uisce suvenir! penibile, Să teme ast-fel că dâcă s'ar apuca lă discute, să nu se vâijă în necesitaten de a contriujice asupra mai multor puncturi apreciaţiunile Escelenţel sele Primul Plenipotenţiar al Turciei. E- S. Savfet-Paja observă că şi pentru dânsul, nu fără a încerca nn sentiment penibil, s’a văijut în cazul de a vorbi de evenimentele, despre cari a făcut o espn-nere senrtă şi că se abţine de a intra în detaliele faptelor cari ad adus starea actuală de lucruri. Contele Zichy aderă la opiniunea emisă de d-nil Plenipotenţiari ai Rusiei şi Marel-Britaniă şi nu vrea să adauge nimic ca să lase cuvântul d-lul Chaudordy, care este însărcinat a face cunosout părerile colegilor sgl. Contele Chaudbrdy: ‘Domnilor Plenipo- tenţiari Otomani. Aceste Conferinţe cari să deschid astăijî intre Representanţii Marilor Puteri şi aceia ai Imperiului Otoman ad de scop a preveni grave complicaţiunî căutând a face ca să ajungă la un resul-tat practic sforţurile încercate până nstăijî pentru a asigura pacea Orientului. Nu am trebuinţă de a reaminti precedentele in urma căror noi ne-am întrunit. Ele snnt presinte în mintea tutulor şi creleî, proeede, după propunerea d-luî Costa-Forn, Ia desbaterea asupra projec-tuluî de lege pentru restituirea efectelor constatate lipsă la casa de depuneri. D. raportor G. Lecca după ce citesce raportul şi projectul de lege, esplică că in privinţa acestui project s’a născut discn-ţinnî, numai iu acestă privinţă că nn se fixeZâ suma de despăgubit, de altmintrelea projectul este primit în unanimitate de secţiuni şi rogă pe Senat a ’l vota. D. /. Dcjliu. întrebă pe d-ng rsportore decă în suma de 1,400,000 lei menţionată in espuuerea de motive intră şi mandatele cari aă fost trecute de achitate şi cari iu realitate uu aă fost. Voi vota seă nu pentru aoestă lege după cum răspunsul ce mi se va da va fi afirmativ sdă negativ. D-nu Leea. D-nu Deşliu mg întrebă cine are să plătescă chitauţele chirografare ale fostului casier. Acestea sunt chestiuni personale. Avem o lege de comptabilitate care ne precisăZă cum trebue să plătim deosebitele creanţe. Şi persdnele di» Comitetul casei sunt destul de capabile ca să scie ce trebue săă uu plătit.1 Princip. D. Ghica, Z,c® <’i nre dreptnte d-nu Deşliu să facă ucestă chestiuue şi trebue să ne iugrijim de ea. D-sa îusă trebuia să 'şi dea ostencl» ca să i i parte la discnţiunile Comitetului delegaţilor şi d-nu ministru de Finance, ne ar fi dat lămuriri atunci. Crede deră că ar fi bine ca acum să se facă un amendament de lege prin care a" numescă ce fel de cre-auţe are să se plătăscă, D-nu Ministru de Finance Zice că legea chiar esplioă ce fel de creanţe are să se plătescă. Legea Zice: „efectele constatate lipsă* prin nrmare efectele ce lipsesc din casă se vor plăti, efectele acelea şi chitanţele oarl aă fost liberate diutr’un registru ,a sonche.* D-nu Haralambie, ca figurând în consiliul de administraţiune al acestei case, esplică ca şi d. ministru că numai efecte se vor plăti. S’afl preseutat chitanţe particulare, intre care una a d-luî Văleanu, şi consiliul de administraţiune n refusat plata lor. D. Orlscu aretă că suma de 1,400,000 lei este valârea depunerilor făcute şi prin urmare acestea trebuesc plStifco, cere dâră închiderea disenţinneî. Se închide discnţiuneî şi projectul este luat in eonsidernţinne. La art. 2. D. Difiu propune armatorul amendament: ,Cu banii împrumutaţi ,sc vor plSti numai acele sume câte dupS «scriptele casei, se vor găsi lipsa la revi-,<)in făcută.* Aineudamentnl nefiind susţinut se îu-ăturlf Art. 2 se primesce nemodificnt şi legea in total se admite cn 36 voturi contra 6 şi 3 abţineri. D-nn SturJia. Continnă desvoltarea interpelare! d-sâle în privinţa sitnaţinneî financiare şi încheie cu următurele cuvinte : ^ «Trebne făcute reducţiunî aşea ca sa nu avem cheltuell de cat 35 milidne, Ş' dăcă nn vom face acesta iu anul acesta atunci, în zadar vom mal publica sitna-ţinnî financiare: în zadar vom Dia*' v0^® credite, în zadnt se vor mai consulta n-ceste corpnrî legiuitori atunci mal bine trebue să închidem ochii şi sa mergem înainte plătind ceea ce putem numai, cheltuind ce avem şi ast-fel să ducem ţera în prăpastie. CreiJ, d-lor, ca este timpul să cugetăm la acestea şi să cugete mal cn sumă d. ministru de finanţe. Ţâra este în ruină şi vom fi blesteinnţî deeă nn vom lua urgente măsuri pentru a aduce remediu răului. Să isprăvim odată cu epoca ilnsiunilor şi a ficţiunilor. Aştept de l,i d. ministru de finanţe să’ml spue ce ure de când să facă şi decă adoptă propunerile ce presint atâta cât mal este timp.‘ Se suspendă şedinţa şi la redeschidere ia cuvântul d. ministru de finanţe: Onor. d. Sturza a espns onor. Senat sitnaţiunea financiară a ţăreî ceea ce cre<) că nu este tocmai o interpelare. D. Sturza simte tare, cum simţim noi toţi, starea de ruină in care se află ţera nostră şi doresce indrep-i tare. D. Sturza insă a făcut in tocmai ca răposatul Prudbon, a făcut exageraţii cum făcea Prudhon când (jicea: ,1a propriete esţ un yol* — şi acăsta pentru ca să vă is'oestă imnginaţiunen, şi ast-fel să va deştepte pentru n aduce îndreptare răului. D-o a exngerat mnl Intâifl sitnaţiunea cr T "ale, şi apoi pe a casei domeniale care de sigur nn Btad aşa răd cum s'a <}i«. Veniturile acestor case sunt ne atinse; lipsurile sunt garantate cu efecte de va-lore ale datornicilor, şi cari pâte să dea un mic deficit când se vor vinde nu insă aşa de mult ca cum ele nu ar esiste. A treia esageraţinne a fost când a rit* PfficiB ftent Oblig. Rurale . l0°o 1864 --- , 80 80 » % eşi te Li sorti --- --- 91 I11 pr. Oppenhcim 8°01366 --- --- --- Ohlig. Doraeniale &*0 1871 --- 75 74’;. » » oşite la sorţi --- 98 » Credit fonc Rur. --- 70 */i --- » Credit fonc. Urlmn --- GI --- Iinpr. Mun. Cnp. 80°tt 1875 --- 68 --- Punsil (300) donăndă fr. 10 --- 120 --- AcţiICăile fer.rom. 5°0l868 --- --- --- , priorităţi 6°0 1868 --- --- --- D.icia C 'e de Asaig. --- --- --- Act. (fr. 500) 8°'0 1871 --- 260 160 Rotuania C-*« de Assig. --- --- --- Act. (fr. 200) S°0 1873 --- 60 --- Mandate........ --- --- --- Iiupr. Municipale fr. 20 --- 21 20 •/. Act. financiare Române S*'0 --- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Act (fr. 400) 3°0 --- --- --- Renta Români...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. --- --- --- * Domemale .... --- 97,/. 07./* » Fonciare rural» . . --- --- --- » Comunale .... --- --- DEVISE Pari».......... --- 9940 --- Maraeille........ --- --- b- i es........ --- - Afl* 4......... --- --- Londra.....«... --- 2510 1509 Ir-.. diai-Cil..... --- --- LIamburg........ --- --- --- AmsieHam....... --- --- --- __ _ -- Berlin......... --- 122-/, 122,'. Lipsea ......... --- 144 --- Escompt........ 14 --- --- Lira Ottomană...... --- --- --- flalbenu austr. . . . • • --- --- --- Agia c. Argint....... --- --- --- (ilRSUL VIENEI Viena, 1 Fabrnarie (st. n.) 1877. Metalic*....... 62 95 , Naţion» I*...... . 63 20 Renta in nur .... . 71 55 1 Lose......... . 111 50 ] Acţiunile bilnce! . . • . . . 840 --- Ureditur!...... . 1 17 80 Lomlun....... 192 60 Ş ObligaţiuDÎ mrale ungare . . . 73 60 , temeşvar . . 50 y transilvane . . . 71 50 A Argint in mărfuri . . .114 60 n din BTT CURESCI ANUNClC Din cnnsă cS nici în (Jinn de 16 bmuuriii corent , rând nil fost convocată pentru a doua orii Adunarea generală a acestei So-tietâţi, nu s’u putut intruui de cât un număr fo "te minimum dintro Domnii Sicio-tarl, nst-fel că nu s’a putut ţinea şedinţa, s'a decis a so face o a treia cliiemnre; pentru care Comitetul are onore .. invita şi d’astă-dată pentru ultima 6ră pe Domnii membri a so aduna in ijiua de Duminecă 26 ale carenţei luni lammriă la ora 1 ijiun tot in Palatul Universităţi sala Facultăţii de Şedinţe No. 18 fiind la ordinea «Jileî următdrele: 1. Prescriptul-Verbale al precedente! a-dunărî. 2. Raportul de sitnaţie şi budgetul. 3. Numirea comisiuneî de verificare. 4. Alegerea întregului comitet pe timpii 5. Votarea budgetului. 6. Fixarea maximului de împrumut. 7. Ori ce alte propuneri veuite din pari D-lor membri, conform art. 42 din Preşedinte: C. Trotenu. Secretară: D. Atanasescu. SALA CIRCULUI Sâmbătă, 22 Ianuarie 1877 IMZ-A.G-.^SlIKrTTT. SE AFLA IN CALEA M0G0SI0EI N° 20. VIS-A-VIS DE GRAHD HOTEL DE BULEVARD CASA CiRECEANn !! CâTRE C01TENTII NOŞTRI!! UT EUCURESCI SI DIN DISTRICTE ri r rr» o C(y- Spre a evita spesele cele mar! de transport a mărfeî nostre, inapoindu-o în «trăinStnto, *i ţ„ pentru nn scurt ti™ *' BCUmB’ ^ hotîr&t * ““ '*** n68tră în 'acest oraş încă Luând cont cicumstanţele cele grele ale situaţiunei actuale, am făcut incă « reilucere însemnată a ţur.lor curente mai jos notate. Representantul Societate! fabncel de Olandă $i Albituri PREŢUL CURENT DUPE SCĂţEMENTUL DE 45 M CU PREŢUL FlCSAT. Batiste a 1h duzină pre- Batiste de copii a......................fr. > y Olandă a........................ » y Lino ............................, > y borduse color, şi cusute ... y y (soie ecrue).................... , Prosdjie şi Şervete a '/, duzină Prosope de aţă curată...................fr. y y damasc............................. , Şervete de masă (aţă).................... , » y y damasc........................... , y y fructe............................. , 10 80 50 25 50 50 Feţe do mese a 1 bucată BAL Ducatul . Napoleonul Marc 100 . 5 80 9 80 60 25 Iii sub cumliJCHivtt Maestrului do Capelă d-nul 8CIIOLTISCH >'iţă Colţntu de Salon. începutul la S’/a ore stîra cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LLI 0CCUPA BANCA DE BUCURESCI PALATULtT „DACIA precum şi nn APARTAMENT IN FOSTA CASA RESCII in faţa teatrului naţional Informatiuni la Direcţiunea Societăţii «DACIA" ......... ..lewwwi Pentru 6 persone de aţă curată albă y G y y damasc > . » 6 » y y qual. I. ‘ 12 , , , , , » 12- » » » » » » 12 y y aţă cnr. albă . fr. 4 — , 6 -, 8 — » 18 -» 14 . 9 50 Pâmplrie şi garnituri de masă , . fr. . . fr. 36 ile coţi Pân^ă de casă 39 > y > > copii 45 > y Olandă de munte 58 > y , Belgică . . 60 > y Pân.Jă d« Olandă 60 > y * * Rumb. 60 » y Toile batiste fine . 18 25 30 60 64 84 100 40 7 buc. Ciarcef. 3 coţi de lat . , Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mal fine Bufe de Danie Cămaşe cu şuur de chifF. de fr. 3 _ » brod. de chiff. de fr. 3 50 y brod. de olandă , » de nâpte , , Camisdne brodate , , » > de lux , Pantaloni cu garniture „ » . broderie , Şorţuri de copii 9 y y dame , . _ Fuste de costm. simp. . . ’ . fr. y on şlepQ , . > y brod. . . 0 6 50 3 — 7 — 3 — 5 50 1 75 2 — p. la 6 50 — p. la 9 — 12 — 7 — 15 — 6 — 10 — 60 50 p. fr. 8 9 15 Rufe pentru Cavaleri Cămaşe din oxford veritable . , y Olanda colorată . y de Chiffon alb. simplă y y y y brodată > y Olandă fină . . . Pantaloni de pichet de ernă y , olandă .... a 5 — fi 50 4 50 fi 50 1! — 3 75 4 50 Diverse Duz. Ciorapi de Dame . fr. > > > de lină . . . y y y de filde'cosse . » » bărbaţi de lină . . y y y y fildecosse Gulere de Dame . > Bărbaţi *;• y Pepturî brodate 1 Buc. Flanele 8 50 9 50 15 v. 12 , , ,24 . , 58 . , Batiste fine francese de Lino cu brodărie adevărate. ttiare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi gulere cu preţuri de tot reduse. B atisre de Lino cu margine lata cu nume, brodate. ^hache-nez de mătase şi pănrjă, in tdte* culorile, ShwalnrI lungi de India şi Japonia, ^omandele de prin provincii vor fi esecutate cu cea mal mare promptitudine. 1 La Tipografia TIIIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se află de venijare : P J DICŢIONAR CALATORIA ( DOMNITORULUI k ÎFOE.TATIV O -A. R, O Xj I [ 4 GERMANO-ROMAN IN STRElNiTATE ^ f de Cu portretai M. M L. L. Domne! şi f TIIEOCHAR ALEXI Domnitorului Preţul 3 leî 20 bani. PREŢUL 5LEINU0I. , •calitatea cea mal buna numai tufan şi fag tăiat şi adus la domioilib eu 75 m. STEN" JENUL la mngasia de lemne a luîLessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comăndile se priimese şi la Tvpografia Tliiel & \Veiss, palatul Dacia. 314-5-0. Berger & Ueinliorn Succesorii d-ln! JAQUES HER0AN Podul Mogoş6el, Palatul Dacia vi s-a-zis de Po/tfiă MARE MAGAZIE de Bijuterie si Argintărie fine precum şi de CESORNICE DE BX.11BAŢI ŞI DAME Intorcendu-ne dintr un voiagifl din strCinătat", am gându'l sâ bine-voescă a ne visita, spre a se con- ingl moderate sie tntulor mărfurilor 367.-12-1 A Ci apărut In Iaşi de TEODOR T. BURADA pe 1877 (anul al III-lea), cuprinzând m:i multe figuri de diferite instrumente de mn cnm şi diferite arii de danţ naţionale, a ranjate pentru piano. La finele almanahului se află .Elena horă pentru piano de autore. De văndare la Iote librăriele. LEfJŢIUNI P ARTICOL A RE de 3VE A T E 3VE -ATICI C. Brailoiu, fiul 17 Strada Scaunele Al. MERSUL TRENURLIOR CÂILOR FERATE IN ROMANIA Bucuresci-BărboşI-Roman-Sucâva Tren accel. Trenuri de pers6ne j Bncurescl Plec. 8.25n 10.00a Chitila 908. 8.29n 10.18a Plocescl 9.35n 11.45a Mi zii I0.39n 1.5p I Buzeă 11.24n 2. 5p 1 Brăila 1.43n 5.30p 7.25 ^ Bărboşi » 2.25n 6.20p 8 00 Tecuci u 4.28n --- 11.15. Adjud 5.58n --- 1 101 Bacăa 7.26a --- 3.00 Roman plec. 9.05a --- 4.54 * i Paşcani 0.26a _ 6.58 p Verescl 1.38a __ 9.57 " 1 Suceava 808. 2.03p --- 9.55" j Suceva l|cani-Viena |Tr. ac.l Tren de pers. - ! Succva-IţcanI Plec. 12.49 p 11.29 n i Lemberg 9.55 n 3.40 n 2.50n Viena sos. a dona .li • 5.03 p 5.03 d 7.1811 Barboşl-Galafi Tren Teren accel. de paraânc Bărboşi Plec. 2.55o 6.25 n 7.25 n Galaţi son. 3.30n 7.00 n 8.00n T ecucl-Berlad - Tren. mixte ' Tecuci Plec. - 5.00 n 5.35 p Burlad sos. 7.06 a 7.50 n .. Pâşcanblaşl Tren Ttren miit accel. | PăşcanI Plec. 7.l9n 10.29a Lvşl Sos. 9.37 n 1.20 a Viena-Lemberg-ljcani-Suceva Tren accel. Tren de persdne Viena Plec. Lemberg sos. a doua 9.56 a 8 56 n Craiova * 11.19a Goleşti > 10.44 a 10.01 n Balş > 1.20 p Piteşti » 12.56 a 10.16 n Slatina > 1.4 lp Slatina » 1.50p Piteşti > 4.22 p 7.16 aj Balş > 3.00 p Goleşti > 4.56 p 7.2 a! Craiova > 3.57 p Găeştl > 6.45 p 8.33 a Fileaşi > 6.24p Ti tu > 6.23 n 9.20 a, T.-Severin » 7.58n Chitila , 7.26 n 10.64 a Verciorova (Orşova) * 9.0 L n Uucuresel . 7.40 n 11.20 a Bucurescl |Fil.) Oomana Giurgiu ni Art Plec. /Sos. \Plec. fi08. \Plcc. Tren. inixte 9.16. 10.17.1 10.27 d 11.40 d 11.50d I*.- 5.10 s 6.13 s 8.23 s 7.38 s Pl’C. / Sos. \Plec. /Soc. \P'ee. 8oa Mersu/U vaporelorU pe Dunăre coinndindă Sm&rda Giurgiu Comana Bucurescl (Fil-l____________ CU trenurile căieloru ferate Tren. mixte 9.— ti 10.16 d 10.26 d 11.27 d 4-37 s 4.47 s 4.67 • 6.13 ■ 6.23s 7.25 a Giurgiu.Qrşova-Bazia9-PflSta^iena VAPOARE DE PASAGERI Din Giurgiu la Orfoea: Marţi, \ meri 31 Dumineca la 2 ore p. coincidendi eu trenulu muta care sosesce in Giurgiu ds la Bucurescl, la 4.20 s. Din Onora la Pe3ta : Jd şi Duminecă dim. . Pesta la Viena: In t