Nr. 169. MARŢI 26 IULIE. ANUL II. - 1877. A T^OIST A.lVIEISrTEL.E IN TOATA BOMANIA Pe an..........................L' ÎS Pe 6 luni......................... Pe 3 lnn\....................... * 11 ÎN STRAWATATi: le mi .........................* » 60 INSIBTîUNT SI RICLAM1 î Linia de SO litere pe«», PW»* » Pe pagina IU, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi. Reolame 2 IM noi linia. Un numSr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESF, IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redixeţiel şi Administraţiei: Pnlntul ..Daoift". AKTXTlsrGITJRI 8e priimesc tu str&inltate: La D-nile* Hatu-il«m A Vogler In Vienna, WalflschgMse 10 A. Oppelik In Vienna, Btubeobajtei 3; R*dcl Moem In Vienna , 8«ileratltte 2 j Vmomm Hrdioka In Vienna, TeinfalUtrasse 17; Philipp LBb In Vienna, Esc benbacbg aste II; L LcmS A Comp. In P«ft& fi HaooaLafJlu Bmllitr A Comp. In Paria. Scrisori nefrancate na k primeac. Arti odele nepublicate >e tot arde. Un numfir In Districte 15 bani. Corzal de Boezrezcl, d Aognjt Curtai de Viena, 3 Auguit Oblig. Rurale..... B2»/i 82»/* „ Domem&to . . . 71 187, Naţionale....... • Credit funciar rural . . 72>/i 72'A Renta tn aur....... , urban . __ loipr. municipal al Capit. 71 Acţiunile bknoel..... . 8l2 --- Oblig- Pcntil..... no _ Crediturl........ . 161 60 Oblig. Dacia..... 300 _ London .... ..... . 123 33 , Romania .... 4*» Obligaţiuni rurale angare . . 74 75 Icupr. municipal cu premi --- „ temerar . . . . 74 Renta RomknA . . . . , --- mm , transilvane . . . 73 50 Paris 3 luni..... 99SS 9934» Argint In mftrfurl . . . . . 107 70 Londra B ..... 2612 >/, Ducatul......... . 3 36 --- Napoleonul........ . 9 83>'- Berlin > ..... 1S3V» --- Marc 100........ . 60 40 Cmrunl de Berlin, 3 August Acţiun. Câilor ferate române . ]5 — Obligaţiunile române 8%. . 53 25 Prioritâţile C. fer. rom. 8«/o 52 — împrumutul Oppenheim ... 87 — Napoleonul................... 16 24 Viena, termen lung .... Parii * icurt . . . 81 35 Calendarul tjllel Marţi 26 (7 Augu«t). Patronul (Jtlel; M. Ermaloe şi Paraschiva. R£s&ritul sdrelul : 4 ore !>$ min. Apusul idrelul : 7 ore 16 min. Faaele lunel t Ultim quarfc. PLECAREA TBENUBILOB Bncnresc!- Sneâva Buourescl . . . . 8.15 n 10.— PloesM..........9.50 n 13.06 Brâila..........1.53 n 5.45 Tecuciti........4.38 n Roman...........9.05 d Suceva, sosire . . 12.03 Bncorescl — Verclorova Bucurescl..............8. Piteşti.................11.21 ţ Slatina................2.— Craiova..................4.17 Vârciorova, sosire . . . 9.01 n 7.16 11.40 4.54 9.55 n 6.05 n 10.15 n 8 n«5 v a—B n carescl Sucdva ..... 5.11 ^ 8.46 Roman.......8.45 n 12.10 Tecuoifl.........IliOn 5.10$ Br&ila ..... 3.08 n 8.10 n 8.68 d Ploescl.....7.12 d tMi Bucurescl, sosire 8.30 $ 4.30 <; Verclorova -Bncureacl Vftrciorova.............6.45 < Craiova.................11.44 ( 8!atina.................1.51 Piteşti.................4.42. 7.15 4 Bucarescl, sosire 7.40 11 BncireacI—G largii Bucurescl...............9-16 d 6.05 n Giurgiu, sosire........11.35 a publicat acte diplomatice, cn scop d’a face Bă se crează că există negoţ iări în favoarea păcel. *Le Franţais, desminte începerea unor asemenea negoţiărl. Sukam-kale, 21 Iulie, Escadra cnirasată pe care o comandă Hobart-Paşia, a bombardat fortul rusesc Ciamcira; a îmbarcat apoi şase mii oameni trupe turcesc!, cari tăbărâseră lângă Ciamcira şi a căror posiţie devenise foarte critică în urma ajutoarelor venite Roşilor. îmbarcarea s’a făcut fără perderl. Aceste trupe aQ debarcat aci la Sukum-Kale. Multe familii circasiene se îmbarcă pe flotă pentrn a scăpa deresbunarea Ruşilor (!). Când aceste îmbarcări Be vor termina, expediţia turcească de la Cancas se va retrage. Hobart-paşa a primit ordinul d’a lua comanda supremă a tutulor forţelor otomane din marea Neagră. Aceste forţe se compun din 20 vase de resboiQ şi de mai mnlte transporturi. Constantlnopol, 22 Inlie. Aici nn se mal gândesce nimeni a începe negoţiărl de pace. In fie-care dimineaţă Sultanul lucrează cu Seraschierul pentru a spori efectivele armatelor. 0 parte a trupelor turcesci diu Asia se îmbarcă la Batum şi Trebizonda pe flota cnirasată. Trupele cari sunt foarte ostenite, vor înlocui garnisona actuală din Varna, iar care se va duce să întărească trupele de la Oaman-Bazar şi Rasgrad. Atena, 22 Iulio. Se asigură că d. Layard ar dori să obţină conBimţimentnl Sultanului pentru a desbarca nn contigent engles. Acel contingent ar ocupa marea casarmă construită în timpul re8boiuluI din Crimeea. Sultanul şi guvernul sâQ refusă această concesie, afară de casai când s’ar încheia un tratat de alianţă între Poartă şi Eu-glitera. Nn estecestie d’a se priimi tacit o dea-barcare de trupe engleze fără un ingo-giamâut ulterior. Andrlaoopol, 22 Iulie. Adil-Paşia, venind de la Lovăţ, a ocupat Selvi fără luptă. 4000 cavaleri din Albania aQ ajuns la Plevna. Turcii înaintează pe toată linia (?!) Rnsciucul este desblocat (?!) Varna, 22 Iulie. Salami-Paşa a invitat pe locuitorii din Silistra să plece din fortăreţă. Eî aQ declarat că voieuc să se apere cn înverşunare. Silistra s’a aprovisionat pentru un an. Ruşii se duc din Dobrogia pentru a întări grosul armatei de la Şiştov. Constantlnopol, 23 Iulie. Se asigură că o luptă s'a încins în Asia între Mnhtar-Paşia şi Ruşii cari, priimind ajutoare, aQ reînceput ofensiva. O noi luptă s’a semnalat asemenea in Europa (?) Renf-Paşia a ajuns la Constantin o pol. Poarta a invitat pe şefii comunităţilor creştine d’a organisa o miliţie compnsS de creştin!, cn scopnl d’a mănţine, împreună cn gendarmăria, liniştea publică. Ultime sdrl pe pagina LU-a BOCURESCI SSSL. De c&te-va zile mereCi ne sosesc ştiri despre Învingerile, pe care le-au reportat oştirile turceşti atât la Plevna, cat şi pe câmpiile de peste Balcani. Detaiurile, ce ni se comunica despre aceste lupte, feri îndoiala sunt exagerate; nu remane Insa Îndoiala, ca turcii aâavutoareşl-carl succese. Sa ne ferim insA de a da acestor succese o prea mare importanţa şi mal nainte de toate, sa nu credem, ca In urma acestor lupte, situaţia pe câmpul de resbol, s'a schimbat şi ca de aici înainte oştirile ruseşti de peste Dunăre sunt mal stramtorate de cat am fi crezut ca vor ajunge a fi. Şi cu deosebire luptelor de la Plevna li se da chiar şi In cercurile mal puţin tnr-cofile o importanţa, pe care nu o pot avea. „Pol. Corr.* un organ, care nu e nici turco-fii, nici slavo-fil, comunica urmatdrele despre lupta de la Plevna: .Lupta de la Plevna s’a Început Ia 29 Iulie pe la 9 ore Înainte de amiaza-zi şi s'a urmat fara de rSgaz pana la 30 Iulie pe la 2 ore de dimineaţa. Oştirea turceasca, sporita prin trupele de la Niş, Sophia şi Vi-din era de 80,000 oameni (?) şi ocupa nişte posiţiunl foarte tari pe înălţimile, ce se întind dealungul rluluj Vid. Oştirea ruseasca, care a făcut atacul contra posiţiunilor turceşti, era compusa din corpul lui Krfide-ner, dm divisiuara lut Sachowskoj şi din Brigada de cavalerie a lui Sko-beleff. Corpul lui Krndener a atacat centrul posiţiunilor turceşti, In vre-me-ce divisiunea Iul Sachowcoj şi brigada lut SkobeleB aft înaintat din T1MP0L flanc. Divisiunea iul Sachowscoj a tAout un ntnc InvWhjunut eu Imioneta ţi a respins pe t,m\I Jiu uei posi-^innl, nu s'a putut îusii ţinea In aceste poliţiunl, de oare-ee era sub tuni Înălţimilor din dosul lor. Uu batalion din centru a st.rebfttnt apoi in Plevna ţi a ocupat oraşul, numai insă pe un timp scurt, de oare-ce era sub focurile turceşti, ce se erucişau din mal multe părţi asupra oraşului şi ast-fel a fost silit ă se retrage, focul de artilerie u’a fost sistat de cit la 30 dimineaţa. Perderile in ambele părţi aii fost colosale. Din partea ruşilor se vorbeşte de 2000 morţi şi 4000 răniţi. — Alăturea cu aceote detaiuri comunicăm la altă parte exagera ţi mii le ziarelor turcofile. Dar In sfârşit, rare a fost resnl-tatul luptei 1 Huşii sau retras fără de a fi putut să respingă pentru as-tâ-dată pe turci din posiţinnile lor. Scopul operaţinnel nici nn era însă Intru atăta respingerea corpului iui Osman Paşa de la Plevna, in cât era de a lmpedica înaintarea Iul spre Dunăre. Precum se ştie, Osman Paşa plecase de la Vidiu spre a veni in-tr'ajutor garnisoanel de la Nicopoli iară Mehewet. Aii plecase de la Şumla tot spre Dunăre, ast fel ambele corpuri se mişeaâ concentric spre a-şi opera joncţiunea intre Nicopoli şi Ruscinc. Acum ne vine ştirea, eâ juncţiunea se va opera pe la l'er-nova, In direcţia opu-ă. Adică succesele turcilor la Plevna sunt pe cât se poate de indoioase. Osman Paşa a fost silit a se retrage de 1* Dunăre şi când a văzut că lntr’o parte juncţiunea nu este cu putinţă, se Încearcă a o opera intr'altă parte. După ce au trecut insa vre-o zece zile de la cea d'lnteiu până la cea din urmă luptă de la Plevna, e foarte probabil.-Că juri ţiunea nicT la Tăr-nova nu va mai fi cu putinţă, de oare-ce oştirile ruseşti aâ avut destul timp rpre a ee concentra. Corpul lui Osman-Paşa era un pericol pentru ruşi numai câtă vreme II surprinsese mal nainte de a se fi concentrat; acum el este in-su-şl In pericol de a fi aruncat spre apus mal nainte de a fi putut corpul lui Meliemet Aii să-l vie Intr’a-jntor. Chiar ln9â dacă juncţiunea amănduror corpurilor sar putea opera la Ternova. turcii stau In faţă cn un număr preponderant. de ruşi, iară dindos ’l ameninţă corpul ge- neralului Ourliu, despre care se spune, că se află în retragere fără îndoială tocmai spre a lua parte la atacul concentric. După toate aceste, lesne vom iu-ţelege, pentru ce in cercurile militare din Viena situaţia de pe câmpul de răsboifl din bulgaria e privită ca foarte avantagioasă pentru ruşi, cu toate că turcii par a fi biruitori la Plevna. Ziarele mal serioase din Viena. necum să privească situaţia ca fiind schimbată, se îndoiesc că iu cuieud nu va trebui să urmeze o catastrefă colosală, In urma căreia turcii vor fi siliţi a cere pace. Lupta de la Plevna ar fi fost pentru turci o mare învingere, dacă Osman-Paşa ar fi cutezat să urmărească pe ruşi şi să Inaintezâ spre Nicopoli şi ţjiştov. El nu a cutezat insă. Afară de lupta de la Plevna, mal era un alt lucru, care a produs o mare sensaţiune In cercurile politice : ştirea despre o pretinsă biruinţă diplomatică, despre care .Augsb. Allg. Ztng.‘ ne face împărtăşire in o depeşă datată din Salzburg. Comunicăm această depeşă In altă parte şi ne mărginim a releva, că ziarele oficioase din Viena pun la îndoială exactitatea ştirilor cuprinse intr’ănsa. După inforraaţiunile ziarului „Deut. Ztng.* cabinetul din Viena ar fi declarat numai, că privind măsurile luate de către guvernul rusesc In Bulgaria ca proviso-ril, nn are nimic de obiectat In contra lor. Căt pentru atitudinea Cabinetului din Viena faţă cu România, vom comunica cetitorilor noştri articolul după organul oficios al Comitelui Andrassy. .Peşti Naplri* de la 1 August, unul din cele mal autorisate ziare maghiare, publică următoarele importante linii, ce i se transmit din Viena, asupra mobilisârel armatei uustro-ungare : .Dacă nu e un .luuubug*, sau o mistificare tendenţioasă a opiniei publice, atunci trebue cel puţin să fie un vis de a şl Închipui eine-va, că monarchia austro-ungară ar avea'’p gând să Întreprinzi vr'o acţiune contra Rusiei. Aceasta ar fi un act atât de important, in cât ar necesita convocarea imediată a Corpurilor legiuitoare, mobilisarea generală a ar- matei, iutr'wn cuvimt stârnirea unui mare resbel european I Numai acela, cure na urmărit cu atenţie atitudiuea uionarehiel noastre până astazl. şi care este destul de naiv a crede că resbelul Rusiei n'a fost precedat de învoirea perfectă a celor trei Împăraţi pentru tot timpul resbelulul, numai acela mal poate fi la îndoială asupra scopului care a provocat mobilisarea armatei noastre. .Scopul mobilisârel celor doă corpuri de 4 0,000 oameni este numai de a vegliia la fruntariele Turciei şi, la timpul avenit. a ocupa o parte a teritoriului turcesc, nu care cum va să devină prada micelor staturi de la Dunăre. .Acesta e scopul, şi in acest fapt nimeni nu poate să vază o acţiune contra Rusiei, afară de cel cari afi interesul să turbure judecata lini scită a publicului, .Turcia este sacrificată in cercurile politice ale Vienel, şi apelurile ungurilor de a interveni In favorul Turciei, s'nO pus, pur şi simplu, „ad-acta.‘ Dacă Austria va pune mâua pe armă, aceasta o va face nu pentru susţinerea Turciei, dar pentru interesul ce are la moştenirea el.“ Ziarului „Kelet* i se depeşează din Viena, 2 August, următoarele : .Consiliul de miniştri a aprobat părerile comitelui Andrassy; a recunoscut necesitatea atţumel la timpul oportun, şi în fine, a lăsat comicului Andrassy chibzuinţă şi sarcina de a lua Ji9posiţumile militare ce va crede necesare la timpul oportun. .De o cam dată numai corpurile de sub comanda baronului Molynari şi a lui Ivanovicl se vor mobilisa. Pentru acoperirea cheltuelilor s'aă amanetat activele comune, până la suma de 30,000 000 la Bankverein.* ralâ a armatei române de la Nico-pole, fără Insă a ne indica şi căuşele. (Prrsin.) „Corespendenţa Politică* află din BucurescI, că generalul Mânu, comandantul armatei din Nieopole, ar fi primit invitarea de la cuartirul general rusesc, ca, în anumite caşuri, să opereze impreiinâ cu armata rusă, şi la cas să ia chiar parte activă la bătălii. faţă cu această scire, „Românul de erl altă, că generalul Mânu ar lî fost depărtat de la comanda gene- REVISTA ZIARELOR Citim in „Pressa* : in faţa gravelor evenimente Ce şl urmează treptat cursul lor . seim foarte bine că, spiritele serioase sunt neîncetat preocupate de fasa ce vor lua aceste evenimente, cari ad o Inriurire directă asupra ţărel noastre. Absorbiţi dar aşa de mult de cele ce se petrec dincolo de Dunăre, dis-cuţiunile iscate Intre jurnalele guvernamentale şi cele. ale oposiţiel, asupra faptelor publice interne, par a fi perdut din importanţa lor. in aceste timpuri de temere pentru viitorul nostru, am uitat cn desăvârşire că mal există partide, atât de mult am fost şi suntem preocupaţi de ziua de mâine a scumpei noastre ţâri. Membrii partidului aliat la putere, trăind dar intr’o asemenea atmosferă, s'au tolănit linisciţi şi se tolănesc nesupftraţt de nimeni, la căldurosul soare al României, pe la ministerie, prefecturi şi primării, de unde jtrec, când pe fotoliul de primar, când pe acela de membru ; fotoliu, se vede, mult mal comod unei dulci aromiell. România Liberă* insă pare că l-ar fi turburat mal mult din beatitudinea lor. ’Şl aduc aminte lectorii noştri de fulgeraticul articol al „României Libere*, pe care i’am înserat şi noi in coloanele noastre. Partidul liberal (voia să zică ra-.dical), guvernul acelui partid, se „duce!...* esclamarâ tinerii redactori al „României Libere*. „Căderea de acum are să fie mat „grea, mal periculoasă de cât cea „de la I8G8, căci astă-zl .tinerimea „entusiastă de atunci, judecă sever. „Rândurile apocaliptice nu inal „împăiăngenez ochii, şi protestările „umflate nu mal amăgesc inteligin-„ţele. „Fracţiunea improprii numită ro „şiă, adaugă „România Liberă*, sim .ţindu-se puternică prin număr, se .crezu puternică şi prin inteligenţă „Evenimentele insă exterioare se „complicară, şi ţara era tlrltă In .vârtejul resbelulm. Trebuiau „oa-,menl mari* In capul treburilor.* Neapărat cft trebuiau „oameni dar după ium iasă şl „România Liberă , recunoasce : .La apelul de unire, »ouil, de la Suveran, Camera râspuuse ca nepăsarea surdului, or cu „răutatea duşmanului*. I „Iar In capul treburilor se menţin, adăugă iară şi zisul jurnal, nulităţi capabile de răii, incapabile de a înţelege binele! Vina tutulor acestor nu cade asupra adversarilor politici al guvernului, recunosc iu toată sinceritatea junii redactori, cft-i >r.inn voiţi, Iu-„treabă dânşii, ca aceia pe cari, in „momente decisive pentru ţară, li .ameninţaţi necurmat cu puşcăria, le retuşaţi cu „diuid.nsul" trimiterea Înaintea Curţii de Casaţie, „ii „ţineţi isolaţl de ţară.* să vină „lângă voi, să ve sprijini cu ‘ca-„paritatea lor?* „Să nu pretindeţi altora să fie mal patrioţi de cât voi!...* esclamâ in fine sincerii redactori, şi termină prin a recunoasce că ne trebue lu capul trebilor „oameni capabili, „nu umbre numai cu stomac, cari „sdruncină, fără voiâ, organismul .Statului, ne fac „de ris* înaintea .streinilor* ş; „de plâns* înaintea „ţârii luminate*; care compromit şi „pot periclita, prin nepriceperea lor, „recunoscută de la DorolioiO şi până „la Severin, „chiar viaţa Statului.* Iacă ce redactorii „Româuiel Libere*, nu mal departe de cât acum zece zile, scriaţi contra amicilor lor politici, de cari, cu toate acestea, tot vor a se ţine legaţi, „conser-vându'şl insă nuanţa independinţ.-! de prejudiţiul tribului.* Era neapărat ca asemenea imputări, bine meritate şi scrise cu focul, cu vigoarea t'mereţel şi cu puterea conviucţiunel unei inimi sincere, aâ nu placă bătrânului organ al partidului radical. Tonul ireverenţios din „România Liberă, atitudinea de independinţă a „a9tor copii teribili al naţiuuei,* încruntară fruntea posomorâtă a redactorilor bătrânului jurnal, şi, te-mându-se, se vede. ca nu cum-va organul principal al partidului să Înceteze de a mal li, ca până aci, catehismul politic al tutulor aderenţilor juni şi bătrâni, îşi aduse aminte de steriotipele frase patriotice, de nmu uvtMuu. N. SCUKTESCU. IHEA SILVIA Si DESPOT VODĂ. iii. "V E R S TT X-i •Veri,, îa români, na va să zică cântec, ci cântare; trebue dar să preRupunem eX tot românul ştie, ce gândeşte, când zice •vers, şi nu mal eu param lumea spuind ou lucru ştiut. Este, vorbind in limba ce *e zice cultă, un fel de musică vocală astfel întocmită, în cât chiar şi acela, care uu ar înţelege cuvintele, după felul şi in-şirarea lunetelor, iu simţă cam de ce • vorba. Când o gândire mal înălţată coprinde întregnl suflet, ea caută a se manifesta pe cât se poate de vină: ca ne aduce aminte cuvinte, care ne fac s’o înţelegem, ne a* duce aminte lucruri, care se aseamănă ca dânsa, înainte d« toate însă ea produce in suflet o mişcare neobicînuită şi ne sileşte să alegem sunete, care prin ele inse-şî produc în alte suflete cam aceea-şî mişcare şi să înşirăm sunetele ast-fel, în cât şirul să fie plăcut la sat şi potrivit cu gândirea, dt care suntem pătrunşi. E dar in vers, afară de ritmica iuşirare a sonetelor, o a-legero de sunete, potrivită cu gândirea co-prinsă îq cuvinte, nst-fel o deplină armonic între şir, ton şi înţeles. Asemenea versuri unse măsoară insă pe degete, nu se potrivesc pe calapodul pro-sodic statornicit: ele se varsă din sufletul coprins de o mişcare neobicînuită şi mal mult ori mai puţin viforoasă. Muma când se tâugoieşte la mormântul copilului, te-nerul, când se resfaţă de fericirea sn, precupeaţa, când se ceartă cu vecina, îndeobşte omnl, când e pătruns şi işî dă avent, grăieşte in versuri rnptnrite, dar versuri în care e deplio ritmul şi deplină potrivirea intre sunete şi gândiri. Pentru omul pătruns de o gândire şi a-văntat, versul e un fel de necesitate organică şi in scrieri nimic mal mult de cât versul răii nu ne încredinţează, că autorul nu simţea, ce a scris, că nn era pătruns, că nu scria fiind-că n’avea oareşi-cnm încotro. Versul e spre a fi grăit şi prin urmare el este cu deosebire limba dramatică. Iu drama ni se înfăţişează nişte oameni mal presus de viaţa zilnică, rSÎ ori buni, dar frumoşi chiar şi in răutatea lor. Limba, in care vorbesc aceşti oameni, trebuieşte să fie potrivită cu firea lor, adică limpede plăcută auzului şi se alunece ast-fel, in cât tie-care şir de cuvinte să răsune mal nainte de a fi urmat altul. Na e destul ca actorul să aibă o înfăţişare plăcută şi cn deosebire nn organ plăcut şi darul de a ren picii vorbele: îndată ce vorbele, pe care e datora le grăi, se ino.idS, se freacă şi îndeobşte nu se potrivesc, actorul ne face impresia anuloiu prefăcut şi toată ilosia ni ae |>erd**. Un vers poate să fie mal ftcnrt, altul mal lung; pot se fie chiar versuri deosebite; aşezarea cuvintelor şi formele gramaticale pot să fie întru-cât-va neobicînuită : toate aceste nu ne snpără, dacă ritmai e păstrat. O greşeală de ritmu este nn neadevăr, de oare-ce versul presupune că nu eBte on putinţa n fi pătruns şi a vorbi cu toate a-csste alt-fel, de cât in ritmu alunecos. Să vedem intrn-rcât dramele €Rhea Silvia» şi * Despot Vodă, au defectul de a fi fost scrise în versori şi întru-cât defec tul de a pretinde numai cu sunt scrise în versuri. %Mai cată-m5 o-dată ajunsa ear aci, De unde nedreptatea cu asprime niS goni Şi rn aruncă departe şi-mî causă suspine. Din lungu-mî exilare, revin azi lângă tine Iubita mea Fulvia. Aci unde am născut Şi-a mea copilărie cu drag niu petrecut, Aci unde-al tu data cu-a mea mână iubită Cu tata şi cu fraţii eram prea fericită. Dar val! acea ’n cântare, acea dulce plăcere Se preschimbări n wnă In lac re mi ji durere, Spre a’ml scăpa viaţa d’aci m’arn depărtat Străina şi săracă prin ţ5rî am colindat: Dc şi eram departe, în neagră umilinţă, Ardea însă în pepta-mî acea sântă dorinţă Ca să mal revtz eară’şi străbunul meîS cămin» Şi-ucom regăsindu-l uit zilele de chin.* O, tn nenorocită «otriţă, care veî fi Osândită a debuta cn aceste cuvinte! Ce se alege de limba ta? ce se alege de plu-cuta-ţî înfăţişare? cnm ţi se risipesc talentele?! — Dar, în sfîrşit — aceste sunt cuvinte cu care Silvia intră în scenă, aceste versul, ,cu care începe drama* ♦Itbea Silvia,, A spune apoi tot, ce, iu aceste versuri, este cum n’ar trebui, ar fi un lucru mal mult ori mal puţin sec: ue vom margini dar a arnnea puţine raze de lumină asupra câtor-va dintre neadevărurile estetice cuprinse îu aceste şuse-spre-zece versuri. Despre o alegere şi iuşirare de sunete, potrivită cu gândirile cuprinse iu versuri, cu situaţia, iu care se aflu Silvia ori cu disposiţia fundamentală a întregeî drame nici vorbă în aceste versuri. Este un tahueş-balrusş de sunete din care nimeni nu poate să scoaţă mimic şi dacă nn turc ori un mnscal ar privi şi ar asculta, ar înţelege ce-va din gesturile, nimica şi intonarea actriţei ear cât pentru limbă, ar remânea cu impresia, că ,prost vorbesc românii*.... Să zicem însă, că, fiind la început, poetul nn s’a încălzit ancă, şi să mergem mal departe. Numai de cât cele d’âutfiî doS cuvinte sunt o cacofouie, care supără atât limbtt actorului, cât şi urechile publicului* *^ai iată* nu prea ara loc în vers. Al doilea vers e aspru ; dar aceasta ■ ar potrivi cu idea dreptăţii. Ne supără însă rima ,aci-goni*. >Şi m aruncă departe*, n’a fost şi nici nn va fi vers. Iu al ciuceleu vers, poetul ne spune un neadevăr, de oare-ce Silvia a născut în altă parte. In al şaptele» vers găsim o altă cacofonie maî supărătoare: 9cu-a mea mână iubită.* Par-ci nici nu maî e vorba de limba românească, ci poetul din adim voia să dea dovadă de înrudirea noastră cu vre-un popor maladie diu lumile depărtate. In al noulea vers găsim *acea dulce P>J' ceref cu totul aarbSdu, pe care o simţim faţă cu hăriitura celor şase r din »se preschimbară ’n urmă în lacrăml de durere !* — Grozavă şi înfricoşată, crân- cenă durere trebue să maî fi fost fi asta, când de dragul eî poetul merge până a a preschimba accentuarea cuvântului >prea-chimbare*. Dar yacea sântă dorinţă ? dar mai rivtd eară~r ale.* .Le vom uita !* esclamă puthetic junii redactori, declarând că daci înainte vor suspenda .orl-ce polemică, orl-ce atac, ori ce acusare...” cu orl-ce jurnal guvernamental ! ,8ă ’l ascultăm români, cu toţii!* m&I declamă In urmă cu ingeniosi-tajte. Şi cu toate acestea, .lu capul tre-bnrilor nu s’afi schimbat acele nulităţi capabile de rfiă, incapabile de a Înţelege binele ; acele umbre numai cu stomach, cari sdruncină, fără voiâ, organismul Statului, cari ne fac de rls şi de plăns, cari, In fine. pot periclita chiar viaţa Statului!* De la apelul de unire venit de la Suveran, şi pănă In momentul In rare .Homănia Liberă* ’şl adresă şi dânsa pe al sfiă, Camera respunde tot cu nepăsarea surdului, ori cu răutatea duşmanului!* De ce dar astă-zl .România Liberă* ar cere ca adversarii politici a.1 celor de la putere să fie mai patrioţi de când dfcnţil ? Pentru oft, după câte vedem, .rondurile apocaliptice lmpăianjinfză încă ochii* şi .protestările umflate tot maf amăgesc inteligenţele*: saO poate ca .micele neînţelegeri,* .susceptibilităţile personale* s’au aplanat şi nu mal există la redacţia .României Libere1* Sâ sperăm cu toate acestea, că ’şl vor fi conservat cel puţin “nuanţa independenţei de prejndiţiele tribului !* Am fost cel d’lntâiă,— .România Liberă* 'Ţi aduce aminte cari am anunţat apariţiunea acestui jurnal. ’l-arn salutat apariţia cu bucurie, mal cu seamă că vedeam într'im-sul .acea nuanţă a independenţei de prejudiţiele tribului!* Ocupând astă zi revista noastră politică numai cu această observaţie făcută asupra acestui ziar, o observaţie . cum am zice, politico-psi-cbologică. u'am făcut, aceasta de cât numai pentru a satisfxee dorinţa simţită de a exprime desilusiunile câtor-va bărbaţi din nouile genera-ţiunl, cari, impreună cu alţi bărbaţi de Stat mal cunoscuţi, au rădicat, prin ziarul .Pr-sa*, drapelul partidului .Centru*, drapel, pe care il vom ţine tot-d’auua drept, sus... şi nepătat... SCIB1 OFICIALE MINISTERUL AFACERILOR STR \INE CAROL I. Prin graţia lai DamnezeS şi voinţa naţională, Domn al Românilor, La top de fapI ţi viito, t sânt ta te; Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, cu No. 8,698. Am decretat şi decretăm ce urmează : Art. I. Demisiunea d-lui A. C. Plagino, din postul de comisar general român pe lângă comandantul cap al armatelor ruse, este primită. Art. II. Esprimăm d-lul Plagino, domneasca Noastră mulţămire, atât pentru serviciile ce a adus In calitate de represintant al ţfirit pe lângă Marele Cuartier General rusesc, cât şi pentru patriotica ofrandă in favorul armatei Noastre de lei f>, I 04 în numerar, diurna sa pe timpul cât a făcut funcţiunile de comisar general, şi de bonul de una inie galbeni, cu procentele de la 26 Aprilie 187 + , In total lei 20,560. Art. 111. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine este însărcinat cu aducerea la îndeplinire r acestui decret. Dat lu Poiana, la 15 Iulie 1877. CAROL. Ministru wcreUr de Suit l;i departamentul afa cerilor htriino, M. Cogglnlceann. H.ipnrtul [).|iU minintril al nfnrerilor vtr.iinc elitre M. N. bnmuttorul. I‘iea înălţate Doamne, D. A. C. Plagino, comisarul general romăn pe lângă comandantul cap al armatelor Imperiale ruseşti, prin adresa sa de la I corent, ’rnl comunica că de o dată cu trecerea Alteţei Sale Imperiale Marele Duce Ni-colae şi a Statului sSrt mnjor geue-neral peste Dunăre, misiunea sa este sfârşită. Tot de o dată a depus In casa acestui miuister, pentru armata roinănă. emolmnentele ce a primit pe tot timpul cât a fost comisar general, Iu sumă de lei 5,101 precum şi un bon de 1,000 galbeni cu procentul lor de la 26 Aprilie 187-1, In total 20,560 lei. Supunând la cunoecinţa Măriei Voastre, cele ce preced, rog respectuos pe înălţimea Voastră să bine-voiaseă a primi damisiunea d-lul A. C. Plagino din postul de comisar general roman, la care a fost cliiămat, şi dacă veţi bine-voi, să i se espvime Domneasca mulţumire atăt pentru serviciele ce a adus cât şi pentru patriotica ofrandă ce face. Spre aeest sfărşit rog pe Măria Voastră să bine-voiascâ a subscri a-nexatnl aici project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălţate Doamne, Al Măriei Voastre, Prea plecat şi snpns serviror, Ministru secretar de. Stat la departamentul afacerilor străine. M. CogiUniceann. No. $,690. IH77, InliB 12. Adreea d-lul ministru al afacerilor atrftine, lub No. 9,091, de la 22 Iulie 1R77, către d. Al. C. Plaţi no. Domnul meu, Am onoare a vâ trimite in copie domnescul decret sub No. l,o87, prin care, de o parte, este acceptată diinisiunea domniei voastre din postul de comisar general român pe lângă Marele Duce Nicolae, comandantul cap al armatelor Imperiale Rosienesci; iar de alta vi se espiruâ domneasca mulţumire atăt pentru serviciele ce aţi adus In această misiune, cât şi pentru ofranda ce aţi bine-voit a face in folosul armatei romane. Profit de această ocasiune, domnul meu, spre a vfi esprima din noă, in numele guvernului, mulţămirile sale pentru bine voitorul domniei voastre concurs ce aţi dat in gre- lele împrejurări prin rare trece ţara. Primiţi, vS rog. domnul meii, a-signrarea prea destinsei mele eon-sideraţiunl. Ministru. M. (dgiilliicnuni. l)*-iiniMunc:i d-luî V.C. Pi Agi no, comisar general pe l«-n/â d. comandant, npul armatelor Imperiale rut»*, a*lre$.itii d-Iui miniatru al afacerilor străine. Domnule ministru, Măria Sa Domnul a bine-voit a wfi uumi comisar general pe .lângă comandantele cap al trupelor Imperiale ruse, după raportul d-voastre, No. 4.525. Astă-zl când A. S. Imperială Marele Duce se găsesce dincolo de Dunăre Împreună cu statul sâik major general, misiunea mea este finifă Vâ rog sâ bine voiţi a depune Înaintea Augustului nostru Suveran, sim-ţimentele mele de vină recunoscinţă pentru distinsa misiime de care m’a crezut demn. Tot-odatâ permiteţi’ml să puili la disposiţiunea bravei noastre armate emolumentele postului ce am ocupat pe timp de 2 luni şi cftte-va zile In sumă de 5,104 lei noi ; precum şi anexatul bon de 1,000 galbeni k. k. care cu procentele lor de la 26 Aprilie 1874, produce suma de 15,462 lei noi, acest bon este subscris de d. Dim. P. Mc-ruzi şi soţia sa d-na Smar. Moruzi la ordinul meu. Peste tot lei noi 20,560. Bine-voiţT,d-le ministru, a primi etc. Semnat, A. C. l’UgillO. CRONICA Citim următoarele In ,RAltoiul* : Bombardarea de erl de la Cetatea n'a ţinut de cât o oră. Turcit aii Încetat iudată ce bateriile nustre afl respuus. 0 scire gravă ar fi dacă s’ar adereri următdrea telegramă a .Gazetei de Âogs-burg“, pe care o reproducem cu tdtă reserva : StiUbiirg, 31 Iulie. Austria a trimis o declaraţie cancelarului Imperiului rusesc, principelui Gor-ciacoff. (jicfindu’i că , prin participarea României la operaţii şi prin introducerea In Bulgaria a administraţiei ruseset, ca şi cum acesta ar fi să remână provincie rususcâ, arangiamentele dela Reich-stadt sunt lovite şi interesele Austriei ameninţate. Declaraţia cere garanţii pu- ternice Iii sensul ijiselor arangiamoute. lu cas de refus, Austria se va considera degagiată de obligaţiile sele. • A'esbo/ul). ULTIME SOIRI TELK<kvIotF, bulgar de fel din Tftrnova. Consilieri financiari peutra e le doS din urmă songiakuri nu s’au numit iacă. Toţi funcţionarii vor fi aleşi, fără deosebire dintre Ualgarl. Nn s’aQ numit doi ruşi guvernatori in saugiakurile Ternoreî fi Rusciuculul de cât pruvisoriu, şi peutrn că presenţa Turcilor şi operaţiunile militare gata de a se săvârşi, ficea trebuinţă de o asemenea alegere. TVruof*. 1 August. O proclamaţiuue a marelui Dace Nico-Ine desfiinţai/.fi pentru creştini şi musulmani *bidelul», impoait turceso pentru scutirea de serviciul militar. Bulgarii aleargă din toate părţile epre a se înscrie in listele de îurolare. Trei sute inscriţî de la TArnova aii font prtsentaţl erl marelui Dace, pe care ei Taft aolamat. Poliţia bulgară, îmbrăcată cu uniforma destiuc-tivă, funoţioneaxă deja la Ternova. Ţarul n'a venit îucă aci. Prisouierl numeroşi sosesc pe fie-care zi de peste BalcanL Mulţi diutr'euşii aparţin gardeî imperiale otomane. Ternova, 1 Augmt- Trei mii familii bnlgare aD sosit aci de lu Lovcia. Ele po\eotesc ca escadronul da cazaci cari ocupail oraţul cu doă tunuri, a trebuit să se retragă înaintea Turcilor cari erafl n»nlt mal numeroşi. Circasianiî turci pătrans ră mai in-teiîi in oraş şi începură a sugruma pe creştini. Mal mulţi din aceştia din urmă puseră mâna pe arme şi formară o trupă in mijlocul caria îşi puseră femeile şi copil cu botărîrea d’a’gl vinde eeump viaţa in-cercândo-se să fagfi. Oflceril englesf, cari pătrunseră în ornş cu turcii, aG fost martori a acestor fapte neauzite debarbariă. Unul din refugiaţi şi-a văzut pe tata, mama, fe-meea şi trei copii căzând lângă dânsul. Un copil pe care ’l ţinea iu braţe fu lovit de un glonţ. A fost silit aă’î asverle cadavrul pentru ca să scape. Dânsul cere să ee înroleze la cazaci pentru a’şl resbuna. Marele Duce Nicolae trămite pe fie-care zi oficerî de ordonanţă ca să viaiWze pe refugiaţi şi eâ leimparţă numeroase ajutoare. limpede şi plăcut D. Bcnrtescu pare insa a fi de altă părere, şi face o cacofonie numai spre a putea ajunge la o formă neobicinuită, când altă lume recurge la formele neobicinuite numai spre a scăpa de cacofonii. Ori cine ar fi ris : *Aei unde altă dată cu mamă mea iubită. Iar d. Scurtescu zice; >Aci unde altă dată cu-a mea mamă iubită1 numai spre a face o greşeală de aco-foum şi alta de prosodie. Oreşeşte insă dacă crede, că cu a-ceet chip dă cuvintelor un mai mare drept d a fi defect dramei. Aceasta s pagina antâî, adecă versurile pe care autorul tr«*bue Bă le fi citit foarte adese-orî. Cum de le-a citit fără ca să’î fi supărat limba şi auzul? Faptul, că nu a fost mulţumit de a 1« ticlui, ei le-a fi tipărit, ne încredinţează că d. Scurtescu e lipsit de darul urechii poetice şi că in zadar vom căuta mal departe un şir de versuri, care curg mal limpede. Diu întâmplare vom găsi pe ici pe colo câte un vers plăcut alăturea cu altele oe seamănă a păpuşi ciopli din lemn de brad; musică insă fi armonie să nu căutăm, căci nu vom putea găsi. Cine se indoefte n’are de cât să citească drama. Pentru aceia însă, care cu toată îndoiala nn ar voi să citească, va fi destul să cităm cftte-va versuri,-Bfa pe apu-: de tată in urmă’ţî desolat 34. De-al meii mărit astăzi sunt foarte depărtat. Să conserv focul sacru, după o lege fatală Şi focul cel perpetui din eroare Pana stins. 30. 01 nazea de loc teamă : lucrez inţe-lepţeşte. 35. In cât omul a trece pe-acolo se pă- zeşte. 37, Mi-at luat mat multe turme, bătân- du’mî pe păstori H masacrezi în lupte ea3 duci in servitute 38. Când (inerefa poate chiar milă să inspire. 30. Prin nepăsare omule'a pus sub tiranie. |0, De ojfrrea regală în luptă erl robit. U. De va fi scris ca Romul prin tine a peri. 42. Piară: căci eu nu cred, când vera ta blândeţe Ce fel nefericite, cu-ace*t îndrăzneţ zel? 13. Dar 'mX-estc tare frică a dd fi prea târ/iii 44. Mulţumesc insâmplărrî ce’ml dă p’a-cfst tâlhar Să resplătesc odată, pe-un rege crud, barbar 15. Sbirii Uaîi luat urma, ţi el vait nu'i departe 4La 8teua albă.* i < i < PATURI DE LAGARţ PATURI, SISTEM FRA^CES PATURI SIMPLE şi PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT mrv FAUTEU1L si ncauh A se adresa la D-nir AOOLF DEUTSCH , Magazie de tapete şi H. HflNICH. Tapiţ ier şi Decorateur. Podul Mogoş6iel. E8PO8IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STBOGORILE NEGRU* 0CASIUNE BA BĂ VINURI NATURALE Băşicaţi Negru Vârtoi Timâl&tâ VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I IST FLACOANE SI CU OCAUA eu preţuri fdrte reduse şi neauzite pfinâ acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE Da Cotnari 1 De Delu Mare > Orăgăşanl Mischet . OdeieştI | Rajlechie VINURI STRBIlsrB en gros şi en detail Oe Rhin ll Malaga II: Cherry , Ungaria ||. Madera ||* Muscat Lunel Nu pdte concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor. NB. Liquearurl, Diferite Cegnacurl vieux şi fin Champagnt, Ţuică veche naturală fi Unt-ds-lemn de Toscana. Tvt_ THEODORESOU. Da Champagna » Bordeaux LE8 TENTES ET LE8 LITS FABRIQUEl 2s&. LITTMAISriSr Ruc Gcrmnino No. lt) BUCAREST M*KKKXK**X*K*K***X**KX******** X PHARMACIA LA „SPBBANTXA" J * CALZI MOOOŞOAB1. ÎS. - * DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X Obiecte de Oaacinc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajăiă a efectua ori-oe co- M mande din ressortal medical. lTS_ XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX An uneiâ important. Sentimentul de recunoştinţă ce toţi Români datorăm augustei familii imperiale a Rusiei, protectorea creştinilor, care prin presenţa iu România a angliştilor el membrii avi ilustrat paginile istorie! n6 consciincios. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX x GUNTHER ^ w » la VlLLE DE BBCXELES W C Podal Mogoşoiel No. 16 rls-A-ris de Consalatal Rassesc X Recomandă magaiinul şefi asortat In tot-d a-una f6rbe bine cu ruflriă de bărbaţi şi de dame, galere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţii: dame. ^ flanele fine (crSpe de sânte) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de o&rbaţl şi femei în oele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şţ de pldie eto. etc. Atrăgând tot r X X X X de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus fdrte milt preţurile. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX CEL IMIAIRJE nvC^ACa-A-STlNr DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A LA BELLE JARDINIERE" •• o s K3 u'1 nrft ,n Ruvurescl. şi auume COSTUME COMPLECTE RED1NGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale seaonulul de faţft, şi croite du|>6 jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mo(?oşdieî şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine cft am remas fidel devisiel acestui magasin: coTsrsxjuvc mare si pretiuri foarte moderate. JOSEF GBCMBAUM ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bnlevardnloî şi Stradal Mogoşoiel, Canale Graciun 20. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*.