Nr. 167. SÂMBĂTĂ 23 IULIE. ANUL II. — 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANI A : . L. D. «6 « 6 lun\ * 3 InM IN STRAINATAT1.* INS IR TI UNI SI RIC LAICI: «roia «le 30 litere p«ti». IV, 30 ba»!. > HI, 80 bMl, f» p. O®» II, * «ol. Reclame 2 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. A.TSTTJIsTaiTTElI 8e prii mese tn străinătate: La D-oil Baamn iIim â Vogtsr In Vienaa, Wil6scbga*M 10 A. Opptlik In Vienna, Stubenbastei 2) Bmdc ' Moue 1d Vienna , Seilentltte 2 ; Vimami Hrdieka in Vienna, Teinfaltstrasse 17; Philip? LAb tn Vienna, Eschenbaobgaste 11) L, Ledit funciar rural . . 72'/• ¥ , urban . 6l* — [oipr. municipal ol Capit. — — L>bhR. Penitl.............110 — L>bJig. Dacia..............200 — » Romanii .... 40 — Impr. municipal eu premii — — Renta Român & . . . . , — —■ Paris 3 luni.............9931 — Londra , ......... 2615 25121/* ?ien» * .... — — Berlin , ..........I22J/» — Canal de Viena, 2 August Naţionale.......• RcnU 1» aur....... ............... . UZ 5U Acţiunile Lăncel..... . 8o6 --- Crediturl........ London ........ . . 123 35 Obligaţiuni rurale sugare . . 74 50 9 temesvar . . . . 74 - , transilvane . . . 73 50 Argint in mărfuri . . . , Ducatul . ........ Napoleonul........ . 9 84: Marc 100........ Canal de Berlin, 2 August Acţiun. Căilor ferate romane . 15 90 Obligaţiunile române e % . . 53 50 Priorităţile C. fer. rom. B*/0 53 26 împrumutul Oppenbeim ... 86 10 Napoleonul................. , ifl 20 Viena, termen lung...........— — Paria * scurt .... 81 85 Calendarnl (Jllel Sâmbătă 23 Iulie (4 Auguat). Patronul (Jilel : Martirul Trofin. Răsăritul s6relu1 : 4 ore 49 mia ApuHul adrelul: 7 ore 2o min. Fosele lunel : Ultim «|uart. PLECAREA TEENUEILOR Bucnrescl Hncâsa Bucureicl . 8.15 n 10.- d Ploeacl .... 12.05 4 Brăila . , 1.58 n 5.45 d 7.16 d Teoucifi . . . 4.38» 11.40 d Roman ..... 9.05 4 4.54 4 8uc«iva, sosire . , 12.08 4 9.65 n Bocnrescl Yerelorafa BucnrescI . . . . 8.- < 6.05 n Piteşti ..... 1.ÎI, 10.15 n Slatina..... 2.---i VAroiorova, sosire «.01 Nnedf*—Bncnrescl Sucdra...........5.114 $ 46 d Roman .... 8.45 n 12.10 d Tec acid .... 12.30 n 5.10 4 Brăila . v# . 3j08 e 8.10 o 8.68 d Ploescl..........7.12 d 2.46(1 Bucureacl, sosire 8.30 d 4.80 (j VercUroTi Bncnresel Vărciorova..............6.45 ţ,iiiue. dar oâ nu va permite ca, fArft învoirea el. safi contra intereselor sale accentuate, sA se formeze noul Staturi in Orient. Un mllaborator al ziarului , Klle-nor* avf-nd audienţii la Midliat ]>aşa in Vienn . la 30 Iulie, acesta '[-a declarat., cil n'a priimit. nici o înştiinţare oficialii despre rechemarea sa la Constantinopole. Midhat-paşa va petrece vre-o 10 zile in Viena , şi de aici va pleca, probabil, la l’loinhierex. RESBELUL iA dată iusâ. Huşii de la Gabrova -ave ud informuţiunl de la densul, şi fiind câ sufVriră. după cum vani spus, perderl 'înseninate iu ziua.jjre-cedentâ, nu purcesetă şi el în contra 'furcilor. Chiar foiţele Iul Gur-ko erau insuficiente; mulţimea trupelor cari trecuseră Împreună cu densul pe la IIuin-Bţzar , sau trecerea lui Hain ilupe cum v’am arătat prin precedentele inele scrisori, remăseserâ înapoi. El fu prin urmare respins cu mari perderl. cu atât mal mult. câ 'furcii afl înălţat bandiera albă şi apoi făcură măcel din trupele cari, nt gândindu-se la o trădare, se apropiase mal mult de posiţiunile lor. La 19, in fine, Huşii putură rea-lisa planul lor, atacând in acelnş t.mp posiţiunile furcilor din faţa şi de la spate, pornind de la Gabrova şi de la Şipka, adică d,n cu-borişul de miază zi şi miază noapte către vlrful lialcanului. Dar Turcii, după ce au ţiuut pe Huşi ţq aşteptare, prefăiăndu-se câ voesu să se predea, fugiră apoi in toate părţile, părăsind tunuri, provisiuui, colturi şi alte multe lucruri. Primul care dete semnalul fugel, fu Însuşi .paşa*, care era comandantul oştirel Turceşti de la acea tre'ere. Huşi! se făcuiă stăpâni pe fi tunuri Krupp, de 8 centimetri de calibru, şi pe trei tunuri de munte. Se pare insă, câ posiţiunile fortificate ale Turcilor u'afl avut toate tunuri, pentru că de ar fi avut, admiţând chiar că armamentul a fost neîndestulător, totuşi Turcii ar fi putut să se susţie Îndelung, şi Huşii ar fi fost obligaţi să facă mari sacrificiul!, pentru ca să ia acele posiţiunl. Hepet ceea ce 'ml aduc aminte a vă fi scris şi altâ-datâ. Sad trebue să presupanem că Turcii ’şl-ad perdut capul şi sunt cu totul fricoşi, sau el ascund ceva, şi facilitatea cu care ad lăsat pe Ruşi să treacă Dunărea şi Balcanii, trebue să fie atribuite unul scop de a trage profit diutr acete fapte, pentru a vea-hsa un pian pre'ugetat. de Iu care el aşteaptă mari resultate. Dar care să fie oare acest plan? Voesc oare ca, atacând pe Huşi in coaste, acum când avant-gardele lor sunt aşa de departe de bana operaţiunilor, să împartă armata rusă in mai multe truin liiun ? Voesc să iso-leze trupele cari ad trecut deja. Balcanii de acele cari ocupă Bulgaria J Ceva de recent şi asupra căruia nu vă poate da informaţiunl, ca să nu comit o indisrreţiune, pare a denota icest plan. Sad el voesc să Înspăimânte pe Englitera şi Astria. şi inal cu seamă pe Engliteva, prin repe-dele progres al armatelor rusesel. şi să le forţeze a se alia cu dî-nşU, şi ast-fel caută de a conserva intacte trupele lor. Hepet. ceea re ziseiii mal sus, câ viitorul ne vii luuima asupra tutu lor acestora. De o cam dată se observă o pauaâ In înaintarea Huşilor, o pausâ prudentă, care are de obiect de a înlătura planul Turcilor, daci din Întâmplare ar voi ea să atace in coaste pe Huşi de la Vidin şi de la Şumla. Să calculăm acum perderile Huşilor. La 19 doă sute oameni, perderl cari trebuesc împărţite asupra azeee companii din regimentul Orlott şi 2 sotnil de ciizaci. Comparativ cu foiţa ce dete atacul. îndestul de grave! La ÎS alţi 200, sufi c.cl mult 2ii0 oameni. Doă companii avură 62 oameni ucişi şi S1 răniţi; ambele a* ceste ţifre sunt comparativ foarte grave. Dar, dacă aceste perderl se calculează de frunte cu ţifra 2i> mii oameni, ce au Huşii In Bulgaria, şi mai cu seama dacă ţinem cont de marile resultate obţinute, trebue -ă conchidem că. perderile sunt foarte mici şi că trecerea Balcanilor a costat pe Ruşi foarte puţin. Caut a descoperi şi afla noi particularităţi asupra atrocităţilor comise de Turci, şi am intenţiunea de a face o cercetare minuţioasă şi să le public într’un singur volum, ca să ştie lumea civilisată barbariile ce a Indurat una dintre cele mal frumoase părţi ale Europei şi Asiei. Capete tăiate, corpuri mutilate, su-pliciurl de tot felul ca să facă moartea răniţilor şi mal dureroasă : eată fapte cari sunt afirmate de către o mulţime de marturl oculari. Când Turcii părăsiră posiţiunile lor, aşezară în diferite locuri grămezi de capete tăiate pe unde erau să treacă Huşii, pe cănd cadavrele desmâdu-late zăceau In altă parte. Şi nu se poate zice că exerciteazâ aceste atrocităţi. uniuni asupra celor morţi. Câţi va soldaţi mşr nfl Încercat să i i cu dânşii pe an oficer al lor rănit: apoi aâ trebuit cu săi abandoneze. După fuga 'furcilor, if găsiră capul tăiat. Astâ-zl şuii mâne Voi visita posiţiunile cari au fost abandonate de către Huşi; poate câ ine voi ii duce la Şipka şi Iu Kszanlik în fine pinâ iniile mă voii! putea duce fără mult pericol. Eli s’aii prins 830 'furci dintre cel fugiţi de la trecere, cari rătăceau pviu păduri şi tâlhăreai! pe drumuri. (Pessa). SCRISOARE ADRESATA TITVCPXJX-.TJX Scrisoare deschisă d-lul general de di-idziiI. Oeorge Lonn Mânu. Ca vechia oficer al armatei Române, care de la anul 1830. al or-ganisuţiel ei, am servit In front 30 ani; via cu cea mal via satisfac-ţiune a iniinel mele a vă felicita de glorioasa onoare ce v’a fost reser-vatâ. ca să Inarhoraţl drapelul Român pe zidurile eetâţel Nicopoli, buia sângelui creştin, de la 1383 şi vatra tractatului gloriosului nostru Domn Mircca Cel Bătiftn. Aţi ştiut, il-le general, ca să a-trageţi aplausul bravei armate Huse, prin eseinplara bravură, cenţi făcut a desvolta Divisia IV din armata Română, încredinţată d-voastrâ, In vremea atacului acestei cetăţi; pe câtă vreme trupele aliate crescine, sub ordinile regelui Sigismund al Ungariei. Zicuion al Transilvauiel şi ale Comitelui de Nevers, nu ad putut să o desvolte contra lui Bayazed Fulgerul. V6 felicit, d-nul med, câ de sus a tost dat ilustrului şi nobilului nume de Mânu. ca să facă fapte mari şi să atragă tot-d’a-una lauda şi ve* neraţiunea Românilor. Moşul d-voastră şi cel de eternă memoria, marele vornic Michail Mânu, scăpă capitala de măcelul lui Chehaia Bey In anul 1821, şi astfel putu reintra In starea el normală. Venerabilul părinte al d-voastrâ loan Mânu scăpă centrul Bucures-cilor, de groasnicul incendiu, ca Agă, la anul 1847. Iubitul şi venerat de toţi Romănil unchiU al d-voastrâ, Constantin Mânu, la anul 1821, fu dat de către părintele s8U în mâna carneficelul Chehaia Bey când intră In capitală cu mâ- nuţi! şi eniceril săi, ca ostatic, peu. tru asigurarea ce 'l dedese că iu capitala nu mal sunt eteriştl, şi care unu târziu la annl 1830, fu întâiul organisator al justiţiei ţâre! Roind-nescl, după înfiinţarea regulamentului organic. venerabilul unchiU al d-voastrâ "'uimi Beorge Mânu şi nlmeU scump amic şi camarad, organisâ pentru prima oară escadronnl al 3-lea de cavaleria Română, sub spătarul Alecn Ghica. Unchiul d-voastră. maiorul Nicolae Manii şi al meu confrate de arme scăpă oraşul cel înflorit şi întâiul port al României (Brăila) de prada incendiului resenlătorilor. la annl 1842. D-voastră aţi ştiut a apăra prin focurile artileriei ce vă era Încredinţată, punctul Olteniţa, avant-pox-tul capitalei României de invazia păgânului vecin, până la sosirea bravelor trupe protectoare creştină-tâţel. Aceste toate fiind văzute de mine câ s'aU petrecut in cursul vieţel mele, Încă o dată vă salut, d-le general, şi vă urez ca cn bravele corpuri ce vă sunt încredinţate, să faceţi In viitor fapte care aduc la toată armata Română gloria, camarazilor d-voastrâ lauda, creştinâtăţei suferindă scăpare şi prosperitate; iar României demnitatea ce tot-d'auna a meritat. Vă rog, d-le general, ca să binevoiţi să primiţi cele mal sincere salutări din partea unul tnhătră-nit camarad de arme al d-v. LI. Colonei D Pappittfhi. CRONICA Dumineca, 17 Iulie, s'a săvârşit 1a Merele cuartier general al M. S. Domnitorului de la Poiana, sânţirea fi distribuirea steagurilor noilor regimente de dorobanţi fi de artilerie cari fac parte din corpurile l fi II a armatei active. Toate aceste regimente tramiseeeră în a-jnn la Poiana deputaţiuni compuse de uu oficer asistent, de sergenţi port-drapel fi de un detaşament de Boldaţt cart, împreună cu comandanţii de regimente, veniseră Bpre a priimi steagurile. La orele 8l/t dîmiueaţa, steagurile se aduseseră la marele cuartier, unde M. Sa Domnitorul, în presenţa d-lul ministrn-pre-şedinte, d-luî ministru de resbel, cari se aflafl în acel moment la marele cuartier genera), al d-lor geuerall-comandanţî al corpurilor I fi II, a şefului statulul-major general, a d-lor generali I. Ghica, ataşat la cuartiernl M. S. împeratorelul Rusiei şi Zefcar, atafat la cuartiernl A. I. S. Marele Duce Nicolae, comandant încap al armatei imperiale, cari se aflaQ veniţi în misiune la cuartierul general al Doranitoru- WilH UTîJUJU. IST SCUBTESCU RHEA SILVIA SI DESPOT-VODA. i. Sunt câte-va. lanl de zile de rund d-nnl Scurtescn a pus la disposiţinnea publicului dramele sale c fthea Silvia, şi «Despot-Vodă., Dându-ne ins& seamă atât despre aceste drame cât şi despre cele-i’alte scrieri ale d-luî Scnrtescn, trebue să no încredinţăm, că ele nu fac pretenţia de a fi gustate fi de către acea parte a publicului, al cărei organ e «Timpul., Pe lângă toate, d. Scnrtescn mal pare a scrie cu de deosebire spre a combate unele dintre principiile pe care noi le susţinem şi prin p-coasta poate că ue-ar impune datoria de :i-l trece scrierile în tăcere. Cerem dar ertare de la cititorii noftri, dacă cu toate aceste, Ie vom vorbi despre nifte lucruri, de care poate că nu ar fi dispuşi a se interesa: atât importanţa, ce îndeobşe li seda scrierilor d-luî Scurtescn, cât şi faptnl, că am vorbit pună acum despre o parte a lur, justifică o critică mai amănunţită a celeî-ralte părţi. Voind să remânem drepţi, trebue să dăm acestor scrieri importanţa, pe care o aii, adică pe care li-o du ii stimatoriî talentelor d-lnî ScnrtOKca; nu am vorbit dar despre ele de cât acum, când spiritele pur a fi intrat în o fusă mal liniştită şi agitaţiunile zilnice nu răpesc o parte din minţile cititorilor. Dar înainte de toute să ue lămurim po~ siţia faţă cn Scnrtescn, scriitorul. Cu voie ori fură voie, suntem Insă dispuşi a crede că din întâmplare, d. Scnr-tescu eadeptnl unei scoale literare, cn care nn se potriveşte şi în care d-sa ue pare cel mai teafăr cap. Tot-d’auna sunt in societatea omenească o mulţime de oameni, cure na sânt nimic, nu sunt buni de nimic şi cn drept cnvent. urăsc viuţs, în care lor nn ii se dă partea pe care o ar dori şi ca atât mai mult urăsc pe oamenii, care se bucură de vre-o părticică din această parte. Kl ar dori să încete toate deosebirile între oameni, de oare-ce toate, ori dacă nu, cele mai ranlte. fiind spre scăderea lor, îl mâhnesc. Aceste deosebiri snnt insă atât de fireşti, în cât e ceva tragic in zadarnica stăruinţă de a le înlătura. lulemplnrea a aruncat pe d. Scurtescn, care este ceva şi este bun de ceva, între oamenii pnrtaţî de aceasta tragică stăruinţă. Intemplarea e apoi cu atât mai tristă, cn cât dreptul de a urî puterea, bogăţia fi inteligenţa numai fiind-că snnt putere, bogăţie şi inteligenţă, nu li se poate acorda de cât acelora, care nu afl nici putere, nici bogăţie, nici inteligenţă. Îndată ce un om este bogat, fir»a il poartă să ţie la puterea, care ii scuteşte bogăţia fi la inteligenţa, care dă valoare bogăţiei sale. In tocmai apoi precum bogatul s’ar dovedi prea puţin înţelept, ducă şi-ar risipi bogăţia in luptă contra puterii şi inteligenţei, omul inteligent este o «contradictio iq ft-diâcto,, când îşi consumă inteligenţa în luptă contra bogăţiei şi a puterii, care de o potrivă sunt creaţiuuî ale inteligenţei Dar oamenii lipsiţi de toate sunt mulţi şi cu deosebire in o societate mal puţin disciplinată ei foarte lesne pot străbate, formând un fel de atmosferă, în care nu arare-ori se rătăcesc fi oameni, care ar avea poate disposiţiunî mal puţin zilnice. Uunnl dintre aceşti oameni credem cS este şi d. Scnrtescn. In mal multe dintre poe-siile sale, cu deosebire insă în drame, d-sa combate nişte principii, pe care a le combate e cel puţin o muncă zadarnică ; Dar, în sfârşit, tot omul are dreptul de a combate după placul seil; nici unul însă nu are dreptul de a combate prin mijlocirea unor forme, care nu sunt menite nici pentru combatere, nici pentru susţinere, ci numai şi numai pentru înfăţişare. Cel d’ăn-tâiă lucru, pentru care tragem dar pe autorul dramelor «Khea Silvia* şi Deepo-Vodă* la respundere , este de a fi abusat de forma poetică spre un scop ou totol zilnic, de a fi scris tendenţios. Şi ne vom lămuri dreptul, ce avem I» aceasta. Un auume, Domn Candiano-Popescu,după toate cele-l’alte, mai ajunge a nn avea o« face. Vorba vechiă a românului *ice, că «Dracul, când I) n’are ce face ifi cântăreşte coada.* Domnul Candiano-Popescu înaă, când nu are ce face, îşi permite a insulta pe aceia, cari îşi consumă viaţa în lucrare Bnfletească şi face poezii, 1) IJinţetcu „ProvftrUil române.’ 8iUiu, 1877. Da, când nu are ce faoe, domnului Can-diano-Popescn nu îl rămâne de cât bh facă ce Alexandri face. F*ptQl insă că face poezii, când nn are ce f*c®x ^ dă dreptul de a ni-o spune. D. Scurtescn de ligur va ţinea mal mult la meritul literar , de cât să ne 8pu<»i că fi-a scris dramele, când nu avea ce face; de sigur ne va mărturisi că în loc de a fi făcut aît-ceva, ne-a acris dramele sale. lutrn cât dar societatea are drept la puterile membrilor săi, intru cât anii putem cere de la alţii să facă ce mal bine ftiă face, ni se cuvine întrebarea, dacă era mAl bine ca d. Scurtescn să scrie drame ori să facă alt ceva. Cam d. Scur-tescu era mal folositor pentru sine şi pentru noi, scriind drame ori făcend alt-ce-va ? D. Candiano Popescn, mărturisind că a făcut poezii fiind că nu avea ce face, en-8uşl ne spune că ar fi făcut maî bine dacă ar fi tras corăbii şi numai fiind că nu avea nici corăbii de tra*, nici altă ocupaţie mal folositoare, s*a dat la fleacuri şi a făcut poezii. D. Scurtescn nn ne face nici o mărturisire de felul aoeeta : remâne dar să naj lămurim din scrierile d-aale. TIMPUL lui, fi in presenţa comandanţilor dîvisin-n«i IV n’a pntut fi faţă, căci în acea ti o part»* a diviaioneî sale a trncot Dunărea la Nicopol, şi, in prezenţa oficierilor Mi-r«lui faartier general, b&tn primi ţintă la he-care steag, aşez8odn-»« apoi cele-alte ţinte de comandanţii respectivi aî corpului, al diriftial, a! regimentelor şi de oficfr-rii, «ub-oficeril şi soldaţii delegaţi aţ corpuri lor. După aoeaatA, dra^lelese porniră la biserică, nnde aven a ie săvârşi sftnţi-rea lor. Citim iu ‘Steaua României:» Astăzi Luni pe l» 4 orc dimineaţa, un tren cu 1012 tnrcl din acel făcuţi priso-nierl cu ocaaiuueu laăreî relăţel Nicopoli, aG trecQt pe la gara oraşului nostru, unde stând numai vre-o doă ore, aG fost apoi expeduiţl cu alt tren iu Rusia. Cu toată ora înaintată, o mulţime de lume făcuse noapte albă la gară numai cn sa poată vedea pe prisonieril tnrcl, h cărora sosire se aflase de cu vreme inc». Ce e drept insă, Incrnl merita sacrificiul La orele 9*/4, M. S. Domnitorul porui unei nopţi de nesomn la biserică spre a asista la oficial divin. I Aspectul prisonierilor era in adevăr ee-Hriga de roşiori, cantonată îo Poiana, şi I va extraordinar pentrn ochii pacînicilor escadronul de gmdarml de escorta a Ma- I isşenl cari până astăzi nu avură ocasin-relnl cnartier general, eraG aşezate in fa- I nea de a vedea nn număr stat de consi-cia bisericeî. Măria Sa trecu pe dinaintea I derabil de turci, frontnluî trupelor, apoî intră in bia-ricâ, I .lumătate de prisonieri aparţineai ariml unde fu întâmpinat de P. S, S. episcopul Ide cavalerie şi cea-Paltă jamătnie infante-de Râmnic şi noului Severin, venit îutr’a-I riel. —Toţi erafl îmbrăcaţi în nişte haine dine la Poiana pentru această ceremonie devenite adrenţe şi încălţaţi cu opinci; aveaţi care se săvârşea în eparchia sa. După ce I un ner selbaticşi hidos. Pentru nn fisiono-slnji liturghia oficială, de P. S. 3. episco- | mist aprofundat, figura lor reprezenta in-go de Râmnic, se fAen înaintea trupelor I tinctul fiarei selbatice amestecat cu nesim-sfeştuuia şi se stropi cu aissmă noile stea- I ţirea cen mal complectă despre starea lor guri. Apoi drapelele fără duse de port-dra- I morală. pell înaintea ti apelor, cari presintară ar- 1 Aceşti prisonierl fură coboriţl din vamale, şi *e aşezară intr'o singura linie, in I goane, fi închişi in magazii, nnde li se faţa M. S. Domnitorului. Mlria 3a luă pe 1 dădu hrană care se alcătuia diutr’un foarte rând fie care drapel şi’l încredinţa in mâ-I bun pilaf amestecat cu carne de vacă. Anele şefului de regiment, adrenându’i câ- I ceiaşî hrană li se pregăti a li se da şi la t*-va cuvinte, apoi eî se aşezară la fian- I (Jnghenî, in urma unei telegrame expedi- cul drept înaintea delegaţianeî regimente-1 ate de către ofiţerii Intendenţei rupe de lor lor. I aici. După aceasta se dete citire, de către şe- I Prisonieril tnrcl fnră apoi suit! in alte ful de itat-major al armatei, următorului I vagoane, şi expeduiţl spre Unghenî sub es ordin de zi : IN ALT ORDIN DE ZI. No. a» Către regimentele de dorobanţi \i de artilerie | corta a vre-o 150 de soldaţi roşi. coloareu Verde şi «coala No. II din coloarea Albastră. Cât privesce acum lucrul espus deşcoala profesională, aceasta, de şi U începutul fuwcţionăreţ eî( totuşi, d-le ministru, in •cur*ui timp de când ’şl-a început luom-rea a produs fructe neaşteptate, şi, sperăm, in curâud, că va atinge în adevgr scopul pentru caro aţi avut ne face o istjnsă plăcere şi datorie a o declara fericit» idee tVti lua iniţintiva infiinţăreî unor asemenea scoli, cari, nu fără drept ca vânt, sar pnteA numi: oglinda in care junele fete, in special iele sărmane, ’şl pot vedea un viitor mal Rignr. Pe lângă cele espuse, avem onoare, d-le ministru, a v? mal ndăoga şi upiuiun*^ sub-semn aţelor, că nn pucin serv ici ă s’ar adnee lucrul ni de mână, dacă chiar cu iu-cepntnl annlnl şcolar viitor, s’ar nnn i o comisiune compusă de mai muite doamne şi suntem sigure că vor primi cu ecu nmî mare satiefacţiune n lim parte 1» dâusu care să constate în cursul untul, prin insăşî p- rsouuele domniilor lor, din timp iu timp şi la orî-care din scoli, ade-ăratul merit al predăreî şi al aplicaţiu-nel elevelor la lucru ; ast-fel că la finele anului comisiunea ’şi-ar aven o conviuc-ţinne mul tur1’, constatând cu posîtivitate atât zelul şi activitatea ce pun doumncle profesoare şi institutoare, cât şi elevele ce ar merita iu adevăr să fie premiate. Bine-voiţî, vă ragăni, d-le ministru, a primi, cu această ocflBinne, espresinnea naltei noastre consideruţinnl. Membrele comisianel examinatoare: Ju-lt a Arie eseu, Elena A. Or eseu, Aristra Ana-ttescu. Comisiunea de dame îutocmită de mi nister prin doamnele El. A. OrSscn, Inlia Aricescn şi Anstia Ananescn, pentrn eea Dâudu-v8 drapslul corpului, vî îneredin-I “'»»"• ,ncrnlnî de rrân8 diu scoalele de ţer onoarea României, pe care o pon aet- din capitalS, înaintând n.iniaternlnî f«l eub scutul curaginlul , devotamentului «'«ţinnea asupra progresului ce aB putut ,i abnegaţinnel voastre. constata la lucrul de n.ânS din aceste scoale Pentru prima oară se preainU solemna n‘ini"tenl1 pe de o parte publică releţin ocaainne d’a primi drapelul in preziua mer- nea data de "ceaată comisinne ear pe de gerei pe câmpul de onoare, căutaVI a’l in- alU '•sprim» doamnelor din comisinne vi-cnunna d’o nemuritoare glorie. nela ninlţnmirl pentru bnna-voinţă ce aO Nn uitaţi nici o dată că drapelnl este avut de a Pr'“>> »ceastă iusărciuare ono simbolul Patriei, cea mal mar» onoare pen- I rifică, aprobând tot-d o-dată şi salutari» tru voi este de a vg du viaţa pentru a’l Propunere făcntă de domnine lor, de a in apăra şi a’l păstra iu manele voastre, fă- ftitai 0 comisinne permanentă de daine ciudu’l pururea să fâlfâe peste toate ob-1'“ ace8t ,coP. ceea ce Be va şi face cn in stacolele ce va învinge vitejia voastră. Dat la Marele cnartier general Poiana, 1» 17 Inlie 1877, CAROL. jceputnl annlnl şcolar. Raportai cummunel de dame pentru eiam narea Incrului de mâni din acoalele de fete din capitali. Trapele răspunse prin strigătul : Trăiască M. 8. Domnitorul; Ura ! La care Măria 8a răspunse: Trăiască armata română! Acest răspuns fn salutat de entoiiaite urări. Apoi se dete ordin de rnmpere pentru defilare, şi trupele, cn drapelele în cap, Domnule ministru, Conform în8ărcinăr“I co aţi bine-voit ne da prin adresele No...., subsemnatele grăbim a vS transmite anexata aci listă de elevele scoalelor primare şi secundare trupe cn I din capitalS, ce am găsit că merit a fi premiate la lucrul de mână pentrn anul scolastic 1876—77. Cu această ocasiune, nu ne putem opri, Doamna Maria S. Veron, prin o petiţie adresată M. S. Doamnei arată că adunftn-du-ae de socinl d-sale lei 12,1157 şi 140 chile porumb, ofrande făcute de diferite persoane, banii s’ail împărţit societăţilor Cracai Roşii, eară porumba! se află în păstrarea doamnei Veron la staţia Hanu-Co-uachi, ca destinaţiune a se împărţi câte patru chile la familiile sermane ale soldaţilor români morţi iu rea bel. Minintml esprimă vinile sale mulţumiri pentrn această ofranda. {Monitor uf) Astăzi pe 1» 4 ore de dimineaţa a mal trecut un convoifi de 1080 prizonieri tarei veniţi de la Dunăre. Aceşti prizonieri n’atl stat la gara de Iaşi de cât timpnl necesar pentru prînznl lor, după care apoi a8 fost imediat expe-dniţî cu alt tren in Rusia. In numărul acestor prizonieri era şi un paşa cn 12 ofiţeri. purtate de şefii de regimente, defilară pe d-le ministru, a vă arăta, că procedând dinaintea M. 8. Domnitorului. I» esaminarea lucrului de mână, produsei In aceeaşi zi Măria Sa întruni la dejun elevelor scoaleler primare şi secondare, la şi la prânz la cuartiernl săfl pe d-nil ge- mal toate aceste scoale, am constatat că uerali comandanţi de corpuri cn şefii de I doamnele profesoare şi institutoare, in cea stat-major, pe comandanţii de divizii fi I mal mare parte, şî-afl dat maltă osteneală pe toţi şefii de regimente cari primiseră < cn elevele, dând resnltate satisfăcătoare, steagurile. I distingăndu-ae mal cu seamă scoalele No, (Monitorul). Iii din coloarea Roşie, şcoala No. II din Tot astăzi pe la 7 ore, un alt transport de prizonieri turci în număr de 800, mal sosit la gară cu trenul din jos. Până în momentul ce scrim aceste rîn-darî (4 ore p. m.) eî să află incă la gară; se crede că pâuă ’n sară vor fi expedniri in Roşia. (Steaoa României). VARIETAT1 Un nntfi tu lumini lucnlul Lomua •Cîrtzette d“ Lmjitauiii*, dmerirt descoperirile fo-irt* interesant**. <•« »Q făcut doi a-fundntorî, ce oTuitaseră lângă St. Prox gia-inantinnl unui aniericAtt. Eî «fi găsit in fundul lumini na nuinaî giaiuaiitauul, ci şi un scump vhs de formă etrnscicH. Des-criitul fxpediţioneH lor , eî spnnenîî apoi că fundul mării e de o construcţie deosebit H, pe alocarea hh rădică, itpol iarăşi cade iu cât pure (fi ur fi ziduri fficute de mâna omenească şi case întregi pe suprafaţa Ini. Auzind acente , ndininidreţiumle comunelor St. Prox ş\ Morges oQ eşit pe bărci la faţa locul ni , aă vărsat nlefl pe apu, pentru ca să poată privi mul bine în fund şi iu adevăr in fundul IacuIul *•« vede» nu întreg or«iŞ, zidit după arhitectura secolelor înainte de Cbristos. Acoperemintele cast lor suut pline de o materie eleioasă , dur cele câte va sute de cose ce se puteai! distinge, par a fi bine conservate. Consiliul cantonului Waatland a votat o sumă considerabilă pentru construirea unnl val, care se va zidi împrejurul oraşului şi este speranţă că nu va fi greQ a osca lacul, pe c*re este oraşul. După coustutările făcute pfcuu ucu ii1, «unt cel puţin 2*4o cane in oraş La mijloc esle o piaţă mare şi nn turn , care până ac' m era Inat drept stâncă. * * Un başî-buzoc întâlneBce un cazac la o răspântie. Ei se arunc unul asupra altuia şi după ce s’afi pălmuit într’un mod cuviincios, se luară mntnal de gât. — Paseiă mâna pe tine! — Şi efl ps tine! — Eşti prizonierul meii! — Şi tu al meO ! — Dar intr’udevăr, de oare-ce eă mu un prizonier, şi tu ai nnu, dacă am face sehimb ? — Fie ! Şi, după ce se strânseră de mână, fiece re ’şl urma dromnl săfl. (ZVessa). Fiica Ini AntonclH.—Interesantul proces de moştenire, despre care am mal vorbit intr’unnl din nnmerile precedente, a început a se trata la 4 Iulie în Roma. Ad vocaţii contesei Laura Lambertini nG ce rut tribunBluloî nă li se acorde mal in tâifl de toate dreptul aproba paternitatea cardinalului; tot o dată a cerut să fie traduşi înaintea tribunalului, ca martori moaşa, preotul de Venditti şi majordomul cardinalului. Fraţii moştenitori a Ini An tonelli însă s’aO opus acestei cereri a con teseî. Remâne ca tribunalul să decidă. Ad vocaţii contesei aQ făcnt toate preparaţi vele Bpre a demonstra, cu probe evidente, asemănarea frapantă dintre tată şi copilă, adică dintre cardinalul Antonelli şi con tesa Laur». Pentrn acest scop el &G adu nat doă colecţii de portrete, unu couţinend poBele cardinalului Antonelli, de la nas cere până la moarte, alta conţinând poaele contesei Laura, din versta sa din leagăn până astă-zl. După afirmaţiunea advoca ţilor pretendentei, asemănarea intre tată şi fiică este frapantă, mal ales după posele contesei din etatea de 7 ani, când şi pă ml era întocmai ca şi al tată-sSQ, iar fălcile de jos a ambelor cn desăvârşire iden- tice. Uonterta Lunbtrtini e o femee prea fromoasi şi e mumă a trei copil. Familia eî trăHHce in coudiţiunl nn prea strălucit^. P« «ând trăia cardinalul, acesta le acord t nn ajutor anual de 100,000 franci; acuma insa, că părintele cardinal a murit, bărbatul contesei,— un advocat de a treia uiHiifi este redus la modestul câştig al profesiune! sale. Din această cansă, advocaţii contesei or cere tribunalului să adjudice acesteia, şi până la terminarea procesului, ou ajutor de 1000 franci pe lună : de oare-c* aceasta «urnă i «’ar acorda chiar şi în caşul când ar fi declarată de *figlia sacri- legi»4 . (îndepen dinţa r+mânăj ULTIME SOIRI TELKMUFICK (Agenţia Havsfl). Serviciul de la 3 August. 0 ore dimineaţa. CoiiHtantlnopol, 2 A?iwt. 0 depeşă •nuiiţăcă Mch met A li şi Reuf Phşm ufl împreaurat pe generalul Gnrko Ia Ku/.anlic şi i-nfl tăiat toate căile de retragere. (I) Su lei mau-Paşa înaintează spro nord, Me-hernet Aii inainUn/fi d* la Raagrad şi Şumlft spre Djnina. — Osman s’a pus în mişcare de la Lovaţ şi a trecut prin Selvi. Scopul ncestor mişcări e de a lua Târnova printr’un atac contbinat. Londra, 2 Angrwt. ‘Daily Te!egraph, zice că in adevăr turcii se btt peutrn interesele şi supremaţia Englitereî în Europa. Bada Pchta, 2 August Preşedintele consiliului de miniştri, Tisza, răspunzând U o deputaţiune trimisă din parte* meetiugulul ţinut cu ocasiune» cruzimilor comise in Bulgaria, a zis că amestecul Austriei tu resboiul actual nn at putea de cât să complice situaţiunea. Ce* d’âut&i a'arcină a governnlal este * pro-tege interesele monarchiei, cruţând sângele şi averea naţiuneî intre mărginele putinţei. Trebnie fă privească evenimentele fără a lna parte la ele şi să ţie cont de situaţia şi sentimentele generale nle Enropeî. Guvernul nu va întârzia a lua măsurile necesare când va fi venit timpul, se va feri insa de orî-ce precipiUţiune. Conatantinopol, 2 Iulie. Sultanul a trimis lui O^man-paşa şi armatei sule o telegramă de fe icitare. O depeşă oficială anunţă, că eri Snlei-man-paşa a respins pe Ruşi de la Eaki-Sagr». Muntenegrenii, făcând un noQ atac asupra fortlreţei NicaicI, *Q fost respinşi. Aii Saib de asemenea ar fi respins pe Muntenegreni lângă Podgoriţa. Londra, 2 August. In urma unei înţelegeri, Italia va urma intru toate cele privitoare la Orient, in comun acord cu Germania. Generalul englezesc Dikson a plecat spre o inspecţie la Gallipoli. Athena, 2 Auguat. Regele Giorgie a adresat ministerialul un memorand relativ la îmbunătăţirile introduse în armată şi in flotă şi la poiec-tele militare pnse in lucrare. O mare parte din armată e concentrată la graniţe. Comandantul corpului de ge-diQ a plecat astă-zl cu 50 subofiţeri din reterva regulată, 5000 reserviştl sont pnşl Bob arme, alţi 6000 vor sosi iu curând. Provisiuni şi mnniţiuoî sunt adnuate pentru 20,000 oameni. (lj Ştim din îsvor «igur. că această ştiree inre-■acti. (Agenţis H*va« ) Avem înaintea noastră doă drame: una e «Rhea Silvia», iar alta «Despot-Vodă,. Rhea Silvia e fiica unul rege, o femee o-sâudită a nu fi nevastă, o mumă lipsită de copiii s8I nelegiuiţi, in tot cazul o arătare, prin care sufletul omenesc se poate ridica mal preeus de zîlnicie. Despot-Vodă • nu stăpânitor ivit ca din senin, un om de voinţă, un suflet ce se rădică şi cade Prin «ine tnsasî, ast-fel o arătare nu mal puţin vrednică de privire» ochiului poetic. Citim iaşi dramele, privim acest» a-rStărl precum ni |» infiţiseazS Scnrteecu |i se jtirneţU in noi bKnniala, cî poetnl nn vedea in BUsa Silvia de cât pe fiica nnnl rege lip»it de putere fi câ Despot Vodâ a fost dramatiset mal alee fiiod câ se numia chiar Deepot fi nn era mulţumit cu simplul titlu de Vodâ. D» Iu iuceput fi pânâ in sfârfit scriitorul per» • fi stâpinit de o tendinţa, cere hotârâfte atât concepţia cât fi incercârile de e plâiroui caractere deosebite prin ele ânatfl fi car» # cu atât mal rea, cu cât nu e nici generala omeneasca, nici proprii timpului, pe care dramele ar putea nâ ni-1 InAţifere. K oerefl cum ca fi oftnd oamenii, ce ni se intâţifeavâ in dramâ, ar trâi astâzl fi ar avea datoria de a lâmuri cestiunile, care agita cercurile în cari petrece scriitorul ‘ el nn vorbesc unii de dragai altora, nu vorbesc de dragul acţiune! dramatice, nu vorbesc spre a ne face sâ înţelegem ce se petrece intre diu-I». ci vorbesc de dragai nostru , care nu voim să înţelegem că d-nil cutare saG cutare adevăr grăesc, când combat ministerul şi stăruesc pentrn libertate, dreptate ŞÎ eu deosebire pentru egalitate. Dacă s’ar dovedi apoi că în adevăr e ast-fel, atunci d. Scnrtescn, Bcriind dramele sale, a abneat de posiţia delicată a Silviei, de nenorocirea lui Despot şi de propriile şale puteri, spre a face un lncru care înainte de toate e zadarnic. Chiar fiind numai zadarnic acest lucru, autorul este răspunzător de viaţa risipită printr’ensnl1, de munca fabricanţilor de hârtie şi a tipografilor, cu deosebire Insă de timpul, pe care cititorii îl consumă co dramele, când ar avea poate ce face. Dar vorba literaţilor cn pricina: «E nşor & ori tica dare greG a face mal bine!» Prt* ade- vărat! Tocmaîînsă fiind că atâtde uşor este a găsi greşeli le cuprinse in o scriere, e grea datoria scrietorulnl. Toată gTeşala este o supărare şi nimeni nu are dreptul de a ne supăra nomaî pentru că nu avea ce face ori nu ştia ce face. Fie-care poate avea dreptul de a greşi de sine fn momentele sale de neohibzaială, dar a greşi de sine şi de prietenii săi; când insă un oin îşi adună păcatele, sustrage o mulţime de braţe de la o muncă mal folositoare şi pune scrierile sale la dispoziţiunea societăţii, atunci ne dă dreptul şi ne impnne datoria de a'î adresa cuvintele : Stă!, frate! Ce am greşit noi, oameni p&cinicl şi iubitori de bine, de ne superi cn păcatele tale!? Pentru ca orl-cine chemat ori nechemat să du cuteze a primejdui dispoziţiunile de lectnrfi ale publicnlul nostru, trebneşte să se înrădăcineze in conştiinţa noastră publică convingere», că nepedepsit nimeni nu poate aă'şlbată joc de lucrarea literară şi că tot omul, care publică ceva , ae expune de a fi in public judecat, lăudat ori osândit. Aceste la adresa literaţilor cu pricina. — Critica nu face nimic : ea se mărgineşte a spune, cari snnt impresiile fireşti ale unnl anumit op de artă ; ea foloseşte numai lămurind publicul şi încuragiând ori înfrenend pe aceia, cari daO ori ar fi nomaî dispuşi a da publicităţi! scrierile lor. Cât pentru dramele ‘Rhea Silvia» şi ‘Despot-Vodă», ele vor a fi citite. Să nn ne desgustăm însă prin «Rhea Silvia» ci să nrmăra cu «Despot-Vodă», căci Intr’en-snl vom găsi oareşî-care resplată pentru supărările din «Rhea Silvia. întocmai precum îo «poezii» d. Scnrtescu înaintează căzând pana la «Oda în prosă», în drame trece de la mal r?G la mal bun şi «I>e«-pot-Vodă, pare cea mal bonă din scrierile d-sale. E insă întrebare, dacă aceasta e destul de bună spre a ne da dreptul să’l ertăm pentru cele-lalte. Publicăm cu plăcere, următoarea Odă. bine simţită, corect lucrată, dedicată M. S. Domnitorului, şi fă cută la timp, pentru împrejurările actuale ODA MĂRIEI SALE CAROL I. DOMNITORUL ROMÂNILOR. Când. dup o neagrft noapte, fruraoan* Români* Cerat a d<* la ceruri ca trimită iorî, Atunci Tu, falnic Soare, venit Al cu mAudrii. Sâ verşi Urainâ asupr&'l din'naltele'Ţi comori. Ivirea Ţl maiestoaiîi gonit’» triata ceaţu. Ce sta, ca vCl fnnchru, p al României plai, Ş accaatâ bravi ^earâ d'atuneî inerefi te 'nalţi, Aducc-sminte lumcl de fsla Iul M'hai. Şi fiarele cumplite, piindind pe la hotare, C» spectre diipârut’a in lumea de «trigol, Câcl a vtfaut că n Tine a*l România are Un geniil e#-o protege... câ cerul e cu noi... Nainte dar Auguste, nlUrut pentru mărire, Conducâ-Te la culmea de glorii— paşii Tai. . In Tine Românismul i}l vede a «a unire... TrâeascA România şi Tu pe tronul Kl 1 . . . I. Se. HA de* ca (Prt ătudiants ron-nmius. !lonorabilite, bon entre-tieu soins assidus sont aasures comute garanţie morale et mate-rielle pour Ies înteressen. S'adresser pour Ies reuseignemeuts et con-ditions sous littre J. S. 105 k la Red a c ti o n dn lournal. kfCt <1 Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zai/.on se află intr’o vale îngusta a munţilor, unde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cu fântânile sale minerale, cari aă puţine rivale peste tot globul: Fân- tâna de iod, forte pldcntfi Ia beot; isrornl fântânei lai Ludovic, cât se pote de limpede, şi bala de fer şi acid carbonic, earî de 35 de ani ad dat cele mal uae inerose resaltate escelente de cară. Ele aii îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal ni merită pentru a priimi cu demnitate pe oepeţii sSî! Atât Ia isvorele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’afl făcut din nod reparaţiunî, şi sub-semnatnl are ouâre a invita pe onor. publica cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t<5te mulţămit. — Informaţiunl mal de aprâpe la d. J. Weiss, proprietar de Tipografie in Bncuresci. Zaizon lingă Braşov. J. LATZ1N, arendaşul băilor din Zaizon. Casa de împrnmntnri cn amanet Strada Germanii No. 15 se recomandă onorabilului public pentru asemene operaţiuni cu condiţii mal avantagidse de cilt la tote cele alte asemenea case din Capitali. i97 - ANUNClt Călătorii Im Braşov pot afla la institutul B&ilor de abnrl de acolo, In donul gimnastului român, locuinţe carate şi biue mobilate, cu privirea spre grSdinS, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsuri, cu preţuri forte moderate. Direcţiunea băilor de aburi tiin Brajov. ii \mmm pitim im s pai aste de venao-tro pragitiraa da a potaa iotra io şcolala •opariiira. A tari da aoaala >a potm da ltc-ţicni da piano, da limba francai şi «nglaail. A M adraait Strada Virgilio No 6 hi», *411 la Tipografia Thial & Wai».. MOS1GLE: î. Cretzulesciî diu jadeţnl Ilfov, alături cu Buftea. II. Ţigănia Stoineşci, diu jndeţul Prahova, lângă târgaşorul-nou. III. Cioraniî, tot din judeţul Prahova. IV. Miroşi! Mocescn, diu .judeţul BazeQ lăngă Mizil. Se arendează prin licitaţia pe termen de cinci ani, cu începere de Ia 23 Aprilie, annl viitor 1878. Doritorii vor veni s$ concoreije, Duminică 23 Iulie corent, la cancelaria Eforiei, în curtea Bisericeî unde se găsesc şi con-diţiele, ce se pot vedea în toate dilele. *91-1- A cşjt tio *ub Litografic CHARTA RESBELULUÎ in hniba Romana lucrată in 6 culori, fie care «ta în deosebită culâre cu deşiuşirile lor de vfenţiare la tâte Librăriile cu preţul de Ml HANI nUPUKl I. D-nil curapîirătoril din provincie sunt rugaţi ■e adresa la Librăria Comercială * lui K L I A lî U A 8 S 1 A S V i * - o i • Strada Şolarl No. 10 Buc urc «ol inaintănd şi costul pentru c&te eaemplMrc dorcbc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in «u« afl rabatul de 20 Ia sută. di Aiul ie faciale, care ctiu6*ce ţ bineşiHprac ticat mai mnlţî ani studiele programului liceal, doresce a prejiar, Palatul >Dncia*. Leopold Stern, aino onor. rin oliauţl praenm şi Io ainotorl, • dowhis no soro de Piano ser» do la 6 p*u< la 4, «o proci 0 fArto moderat. Cala» Moşilor No. 40. De închiriat, cti»A din Strndâ Srunn«l« No. 3>4, av*nd pi ioolporl, bucătărie, «lonâ pivniţo, gr»jd. şopron. A i'ftilrM» in «rteşl etul I* D«nn Şte- flnooeQ. SOCIETATEA DE ASSIGURARE fondata itst anul iese Aducem la runoscinţa onor. public, c» societatea assigur^ză contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte misc&-<5ce; contra daunelor causate prin grindina. şi contra daunelor arusate mărfurilor transportate pe apa. A„emena assigur6(Jâ ^estre pentru copil tn t6ie combinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de m6rte. Informaţiunile se da la sub-scrisa agenţia generala şi la a-geniţile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţn strc.de! şi cnrtea reheie (hann roşiii). m i ii . . -------------| .... li . ■ re ANENCIE IMPORTANT. J Ui 0 Pi O W t NOMAI LA BEKI111TQL MAGASIN J Snb firma 5 SAL. WEISERMAUN . r Va a: d . j n .... . M u L*i H î> H H ii Strada Carol I No 6 (cnrtea veche) rts-i-Tis de farmacia Kissdorfer Strada Carol I No (cartea reche) vis-â-ris de farmacia Kissdorfer AQ sosit, pentru eesonnl de vâră nn bogat asortiment de incSI-ţSminte pentru BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cn deosebire PANTOFI DE DAME in tote formele dnpfi cele mai din urmi faaone şi efectuate din primele fabrici din Europa. Asemenea an mare transport de cigme lnngl de Incht. de Lak răsese şi de Tacs ca şi Mantale (cancioc) de ploie prima qnalitate. Snb-semnatnl mulţumind onor P. T. Public de încrederea ce ah dat sneijiesei firme, care pânS acnm a3 depus probe de fina calitate a MSrfei cât şi de eftinţtatea preţurilor, speri! ca şi d'acnm inainte va bine roi a ’i da concnrsnl »eQ, găsind in tot-d'a-nna atflt mîrfnri fine şi fasonate cât şi cn preţnrile cele mai moderate. 1588 -1 1 ) Cn t6tâ stima SAL. WEISEUMANN. 0 PERI LE MUSICALB imprimate in ediţiunea nâetri THIEL WEISS, TYPOGRAFI Strada Lipscani, palatul ,Dacia.4 kk. a • Ni N UNESCO U-, iV»uvrm» de Xmn, V'als* poar piiwftrtl....... t - CARlsSON GL Oualrv tuortwuii Raâ igipiai, rom, pentru o vooe dn p»*no..... I 40 . . Spune, rom n tţ ..ntll, pentru o f a# eu plftfttf. I 40 KBAToCIIWIL A. K.. : r. . piano................ MIPBK J. W-, Roiaiii • de Oontvrt pentru plABQ........... 4 — MCJBICT8CO Q.t BiaduiaU ctto&Did pentru piano.................... .4 fltRM !»., »p H' I»• . NV ... j Sinuet. ulIClioiA......... | . i i ...... afâs n4 Olwlrrb.............................. 1 |0 . . jrie ...................... . ip. r Bona. Mandra j*entrn piamoforle................. I 90 » op. lâs Durerea B tre. Vaite brii. pentru piuau.... 9 — . op. 19. Visuri Ce de rrpil, Qua<1rille pentru piano.• . f ■ , U Favorite, Srhottisrh pour pia»0........................ 1 99 » I|lk.Polka pentru piano.................................. I » op. 90. Apele d« la V&cireael, Sekottieek pour piano.... 1 10 ▼nOl K.. Marehe de Cavalerie pour plano............................9 •— I'dte aceste te vdad eu rabat ie 9S iA At 1 NTRADA c: A HI» L, ■ r%'”- » ,LA .Ş-rilTA AI.U.l* A xr I s IMPORTANT InUiul f» remumitul Magoaia U INCUTiilim fKNTBD BARBATI. Dtlt SI COtll tub Arma PHILIPP QOLDSTElN «LA -VrfiUA ALBA* I 8lrada Carol 1 No. $, iCartna veche) via-h-vis de k Kotiailii'nl de curând JIi cele mal renumite fabrice eusUels 4»e •4r4u»*' .le, «u L •taO la rela|tuni intime d# rnolţl ani, nn mare aeortimeci le J-.ferite mârfl Al.m .asdnelf F rele mal moderne şi lucrate eu oea mal mare soliditate. J. •• Po m nastdrl In Ute formale. Sandale, Pantofi, eol., pentru : ■■UŞUUI. L Man>|uîn ealon» Pantofi şi tot oe ee atmt|e de ,ncl,Umif' bârbât^eel* aeemrnra pentru F Copil tdte felunle de ghete cu maetnrl. eltLitio şl altele, rl ro« a v# fcnvf*^ de alertf p Aed«U ma^aeie e«|e «na dtn cele mal vorbie dta Capitali, «are fl a «Oş< (u o rvputeţi ea* de cele mal frumdee uentn eolldilatea şt eftmlLatea mlrferile*. ţ- •P#r '4 |> la viitor «oifl C onorat tu Cll«itela I>-vdelr4. PHILIPP 4»BL9H4Tll!t Atrada Carol PHILIPP « No. 9, (Curtea Vecbf) vie-4-tiede #Tp«tew»d Pra#er »La fileaa aba.* LE8 TENTES ET LES L1TS nvr. littmann Kiie tioniiaino ^(). 1D bucarest ■ss-iiiih wwttHŞŞŞŞMiiW Tipografia Thiel A Weiss, Palatul .Dacia*.