Nr. 16f>. VINERI 22 IULIE. ANUL II. — 1877. AB03STA.^dlEl>TTEI-.E IN TOATA R0NAN1A r*»® ............' l>« 6 luai ..............• • • • • Pe 3 ln»!.......................... IN STRADIATATi: 1. 4B ............................ L. d. 48 . . 34 . . 13 • . 60 iNsunum si ssclajii: Lini» de 80 liWr» P»8>n» *Y> b»»'- Pa PArîda IU. 8° b“1- P* pAg1»*.11. * >«' »o'. Reclame 8 Iei noi linie. Un număr In Capitali 10 bani TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LULKU. Biuroul W«xia<;ţiel şi A.<.lm i n in t ru (ie I: Palatul „Dama". A KTTT ISTCITURI Se priimeec In etr&inAtate: Ln D-uil fiTaam *<*>» dt Vogltr ln Viennn, Wnlfleeligneee 10 A. Oppeiik 1d Vienoa, Stubenbastei 1) Bmdol Io Vienna , SeilerstAtte 9; Fhkhm Hrdicku Io Vionnu, Tei nfalts trăise 17; Phiiipp L£b ln Vienoa, Esehanbacbga*»© 11 ; L. Lms£ A Vomf. io Peşta fi Ha*u Lafjd» B%lh*r ă Comp. in Parii. Bcriiorl nefrancat© no §e primesc. Artiooleli ne publicate •« toi arde. Un număr In Districte 15 bani. Contai de Baeorescl , 20 Inii* Oblig. Rurale............ 82^ 82»/* , Domeniile ... 77 76»-* Credit funciar rural . . 72 711/» , , urban 6b Itnpr. municipal a! Capit. 70 — Obli*. Pensii.........115 — Obli*. Dacia.........100 — , Romani» .... 40 Impr. municipal cu premii 23 22Va Renta Rotn&nft . . . . , — Paria 3 luni........0930 — Londra * 2612»/* — Vien-.i , .... - — Berlin scurt ..............1221 i — Canal de ¥le«», 1 August .............................. : 65 Naţionale........... . . 65 90 Renta ln aur.................. 74 05 Loee .............79 7 Acţiunii© bftncel............ 156 8o Creditări.....................123 40 Undon..........................74 10 Obligaţiuni rurale ungare . . 78 75 , temei var .... 73 25 » transilvane . . . 84 — Argint in mftrfurl.............108 60 Ducatul......................... | . 1 Napoleonul...................... $ 86 Marc 100........................60 19 Canal de Uerlta, 1 Augu«t Acţiun. CiUor ferate române . 15 60 Obligaţiunile romlne 6%. 53 40 Priorităţile 0. fer. rom. B^/c 62 75 împrumutul Oppenheim . . 36 25 Napoleonul.................... 16 24 Viena, termen Iun* .... Pari* , scurt . . . Cale□ darnl 4Ue1 Vineri 22 Iulie (3 August). Patronul a.2Î la Dobnţin şi Erl.u aB primit reeoluţiunea meetingulul ce se ţinuse in Pesta Bc'trsâ, 211 |u|je Oea maî maT6 P»rt« a reservelor de infanterie şi artilerie se concentrează în Belgrad, earfl cavaleria are un la({5r Kra_ gnievaţ. pe*U 2» Iulie. Ziarele de aici comunică din Viena relativ la mobiliserc următoarele : Dacă pro- punerile comitelui Andrasev vor fi primite de cătră consiliul de miniştri, deocamdată corpurile mobiliuate vor luu posiţiuui la graniţe cn un semn despre aceea, că A-ustrin e tot-d'anun gata a intra iu acţiune peutrn apărarea intereseler sale in-dută ce va sosi momentnl oportun. SCIRI TELEGRAF CE A L K ,T I M I* U l 0 I* (Afeaţia Havoa). Serviciul de la Si Iulie, 4 ere aeera — Roma, 30 Iulie. Buletiuul sănătăţii ducelui d'Aostn arată o rSpede îmbunătăţire. Orî-ce pericol a pe-rit. Alteţa Sa a putut să fie transportat la palatul săft. Aten», 30 Iulir. Opinia publică caută să împingă guvernul a pretindă energic faţă cu Turcia ţările considerate că trebuiesc să facă parte din monarhia grecească. Guvernul grec a sporit numfirul trupelor grămădite la hotar şi zoresce pregăti, rile de resboiQ. Atitudinea Greciei este resboinică. CoasUo ti nepal, 30 Iulie (oflcialA) Muntenegrenii, atAcfind joi Nicsicî, aG fost respinşi cn mari perderl. Garnisona din Filipopoli s’a întors spre Costauiţa ln valea rîuiul Mariţa din sus. 8’aG concentrat trupe la Preve/.a. Vleoa, 80 Iulie. Se crede că timpul favorabil pentru o operare a armatei din Şumla contra Târ-noveî a trecut acum. «Turcii, —se zice în cercurile militare, — ar face mai bine sâ întoarcă armata lor de la Şumla pe linia lamboli-Slivna pentru a se uni cu armata lui Snleimau-Paşn. — Serviciul de la 1 August, 9 ere dimineaţa — Viena, 3) Iulie. A/t de la amia/.i la cinci ore a fost o întrunire de miniştri. EraG prezenţi corniţele Andraasy, principele Auersperg, d-nii Tisza, Szell , de PretiK, Bylaudt şi Hof-mann. Secretul cel mai riguros s'a păstrat asupra desbaterilor; dar se scie că miniştrii n'aveaG să se ocupe de cât numai de Bituaţia din afara. Mâne saG poi-mâne va fi o noă întrunire sub preşideu-ţia Imperatorului. Atunci se vor lua ho-tăririle definitive cari vor defini scopul la care trebue să tindă politica austriacă şi momentul câud aceşt scop va avea să fie lămurit ln afară. Nu se va da nici un ordin formal despre mobilisarea corpurilor armatei. Se va mărgini în a urma cu pregătirea p’o scară maî mare. Midat-Paş* este tot la Viena. Zioa plecare! şi destiuaţia sa nu s’aft fixat incă. Este mereG in raporturi cu Sublima Poartă, dar n’a fost încă chiamat de Sultanul. Londra, 3l Iulie. Se desminte acirea oă alte trupe aG să se îmbarce pentru Malta. Regimentele dee* pre cari se rorbia că trebue aă plece in-tr'aculo, »unt destinate pentru IndiH. Carabanar, 29 Iulie. A fost o încăierare foarte vie între Cazaci şi cavaleria otomană, Belgrad 30 Iulie. Scupciuu va mal lucra încă vr’o opt 7-iIe Azi se va ţiue un consilifi de miniştri. londra, 31 Iulie. >Daily 'Pelegrapli* stfiraiesce de guvernai engles cu să ocupe Gallipoli. Kasanlie, 29 Iulie. Divisia lui Gurko îşi urmează mişcarea dincolo de Balcani. Ea ocupă Eechi-Sagra. A aruncat până la leni-Sagra despărţiri cari aG tăiat dramul de fer şi telegrafol de la lamboli la Filipopoli şi Constanti-nopol. O mare frică domnesce in armata şi populaţia de peete Balcani. Musulmanii ’nainte dâ abandona oraşele saG satele lor, ncid safl iaG ou sila pe creştini. A-drianopol este mai de tot pustiG. Ori unde se află Bulgari, Ruşi! sunt întâmpinaţi cu cea mal vie simpatie. Biela, 29 Iulie. Corpul lui Ţarevicî zoresce operaţiile contra Ruscincului. Drumul de fer de laUus-ciuc la Varna ’l-au tăiat Roşii. Blocarea fortereţel se va complecta io câte-va zile. "biela. 29 Iulie. Cuurtirnl general al Imperatorului este aici. Stindardele Inate inamicului la trecerea Balcanilor aG fost presintate ImpS-ratornlul Alexandru 11 de fiul Marelui duce Nicolae, care a loat o parte strălucită în această periculoasă afacere. Ruşii iaG măsuri pentru a ’şi garanta cele doa arijd contra unul atac al Turcilor. Ode.ţa, 3o Iulie. Vaporul de comercifl ras «Vesta, a întâlnit Ia 23 în marea Neagra un monitor turcesc care ’l-a atacat. Cu toate că era slab armat, »Vesta« a răspuns. Lupta a ţinut ciucî ore. Oghin-lea rusă a pătruns în tnrela monitorului turcesc unde a vătămat mult, în urma căreia el s’a retras. «Vesta» asemeuea a suferit mult. ’l-a căzut doi ofiţeri şi câţt-va matei oţî. Xl mo Ic ea 80 Iulie. Şease vapoara de transport, încercând să plece din Rnscinc cu şlepuri, aii fost atinse de bateriei» ruseşti diu Slobo/.ia. Doă diu aceste vapoare s’afi scufundat, un al treilea a fost grav vătămat, iar cele-alte trei au scăpat. TeriiOT», 29 Iulie. Se aduce zilnic despărţiri întregi de soldaţi turci cari, desfăcuţi de restul armatei lor de la trecerea Balcanilor, se predai! la discreţie cn arme şi bagage. Mulţi din aceşti soldaţi aunt din garda imperială turcească. Oficeril prisonierl sunt trataţi de Roşi cu cea maî mare genero-situte. Friimesc o rublă in fie care zi. Marele dnce Nicolae veghiază insn’şl ca să nn le lipsească nimic. Proprietăţile musulmane abandonate sunt păzite de poliţia rusească. Este 0-prit a le visita fără autorisare specială. Kasauitk, %■ Iulie. Corespondenţii de osebite naţionalităţi, cari aG asistat ta trecerea Balcanilor, s’aG indignat atât de mnlt la vederea mutilărilor comise de Turci asupra răniţilor Ruşi, in cât aG hotărit în unanimitate să facă proces verbal despre aceste acte barbare pentru a le semnala indignărel Europei iutregl. Ataşatul milit; r al Germaniei constata cS de doă ori Tr-eil aG rădicat steagul parlamentar pentru ft putea, in despreţul dreptului ginţilor, să încele pe Ruşi şi să ’l atace raişelesce, prin surprindere. CoDBtantlnopol, 30 Iulie. Ambasadorul engles a trămia o navă de resboiO la Burgas pentru a protege pe creştinii din acel oraş ameninţaţi de cerchezi. Paris 3l Iulie. Iu consiliul de miniştrii care a fost azi, ducele Decazes a făcut nisce comunicări importante în privinţa afacerilor Orientului. Mareşalul Mae-Mahon va face poate o noă călătorie. Viena, 31 Iulie. Forţele turceeci opuse Ruşilor se numără ast-fel : 20,000 lângă Şumla, 4000 între Şumla şi Rasgrad, 30,000 pe drum de la Eechi-Stambul la Balcani ; 50,000 intre Silistra şi Vama; 20,000 sub comanda lui Osman-Paşa şi 25,000 împrejurul Adrianopoleî, peste tot 185,000 oameni. Pelana, 31 Iulie. Un material însemnat de pontoane i"n adunat pentru trecerea Dunărei de către armata română. O parte din a patra di-viaie română a ocupat deja Nicopoli. Trecerea celor alte doă diviaii din sasul Ra-hoveî va fi de sigur în noaptea de jM, 2 August. Coustantlnopol, 3l Iulie. Mehmet-Ali a concentrat toate forţele lui in triangulnl format de Rasgrad, Şumla şi Escbi-Giuma. Nu se crede că Rafii vor avea să’l opună forţe superioare, fie spre Biela, fie spre Tărnova. Ultime seirl pe paţtlnu IlI-a BOCORESCI t ÂtU La 20 Iulie s'ar fi ţinut ia Viena un consilifi de miniştrii sul) preşedenţia Împăratului Francise losef. Cu aceastA ocasiune s’afi discutat cestiu-nile financiare şi lu deosebi cestiu-nca tractatului comercia' de încheiat cu Oermauia. Ziarele din Viena şi diu Festa numai de clit afl grA-bit apoi a pune in legAturA cu a-cesi consilifi de miniştrii ştirile de mobilisare, ce se rfispAndiserA cu o zi mal Înainte. Trebue sA credem InsA, c& aceste ştiri sunt neîntemeiate. Cel puţin ziarul .Fremdenblatt,* declarA pe basa unor inforinaţiunl positive, cA pAnA acum nu s’a luat nici o hotArftre privitoare la rnobi-liBare. „F cu putinţA, urm“»zA acelaşi ziar , — cA cu acoastA ocasiune, consilierii coroanei vor discuta şi asupra situaţiunel generale es-terne şi 'şl vor da din mal de aproape seama despre situaţiuueu momentan A n Orientului, ln deosebi e .foarte probabil", cA se va lua o bot Ari re definitivA asupra cestinneb dacA Austria se mai poate menţinea lu atitudinea de neutralitate absolută de pAna acum, ori dacă e silită a lua măsuri militare pentru apărarea intereselor sale. Pe noi aceasta nu ne surprinde cătuşl de puţin; Încă de mult am prevăzut această eventualitate. Avem numai să relevăm, că toate ştirile relative la botărlrl, ce ar fi .fost* luate, pană acum sunt lipsite de temei." OrmAnd din aceste cuvinte ale oficiosului din Viena, nu ne rămăne de cAt sA credem ln acel .foarte probabil" şi sA aşteptăm resultatele chibzuirilor consiliului de miniştri. Cu toate aceste, trebuieşte sA relevAm doă fapte, care se pun In legAturA cu hotărlrile, ce ar putea lua guvernul austriac relativ la crisa orientală. Unele ziare pretind cA, Înainte de a lua vre-o hotArlre privitoare la Orient, guvernul austriac va trebui sA ia o altă hotărlre , privitoare la apus, adecă sA Încheie tractatul comercial cu Germania. E Insă greii a crede, cA Germania ar voi sA profiteze din crisa orientală numai ln nişte condiţiunl favori-toare lntr’uu tractat comercial. Alt fap e demisionarea mareşslulul Mol-linary. .Montags-lîevue* zice, cA pAnă acum ştirea nu s’a adeverit, iar dacă s'ar adeveri , causa de-misiunel ar fi lmpregiurarea, că este botărlt a nu Încredinţa mareşalului Mollinary nici odată vre-o comandă supremă. .Deut. Ztng." crede Insă că acest motiv nu e de cAt un pretext şi că Mollinary se retrage numai ln urma neînţelegerilor, pe care le-a avut mereu cu guvernul maghiar, cu diosebire Iu cestiunea căilor ferate. Ast-fel de şi turco-filil ■şl daQ silinţă a Înfăţişa aceste doă fapte ca doă puternice argumente pentru probabilitatea Intrării ln acţiune a Austriei in sensul maghiarilor, ele par a uu dovedi nimic. Cat pentru opiniuuea publică diu Austria, pănă acum e mai mult ori mai puţin reservată faţă cu nouele ştiri de mobilisare. Ziarele turco-file. fireşte, sunt dispuse a căuta de răsboifi. Ziarele mal mult ori mai puţin imparţiale se mărginesc insă a Înregistra ştirile. Ast-fel . Deut. Ztng." ilustrează idea : Contra cui şi pentru cine, am întrebat acum un an : tot această Întrebare ui se pune ş> acum. Ziarele oficioase, In sfirşit, afirmă cA Austria ln tot caşul nu se va lupta de căt pentru interesele sale. CAt apoi pentru meetingurile din Ungaria, ele nu afi nici o importanţă pentru politica externă a Cabinetului din Viena; ne-arn putut Încredinţa că manifestaţiunile maghiarilor pentru cercurile hotărî-toare din Viena sunt mal mult un mijloc de presiune, mal mult un pretext de Căt un motiv. TIMPUL Relativ la câlâtoria d-ltil Cogâl-uiceanu, citim In „Fremdenblatfc* : ,Se credo cft mâne şuii poimftne d. Cogftlniceanu va sosi la Viena şi de cftte-va zile se ivesc tot felul de presupuneri relative la scopul acestei (ftlâtoril. Ţiind seamft de evenimentele importante din Bulgaria şi despre atitudinea ce va putea Ro mfinia sft ia faţft cu ele, In deobşte se pune la tadoinlâ, cil ar fi vorba numai de eâile ferate. E poate vorba numai despre oareşl-care înţelegere relativ la atitudinea, pe care cabinetul nostru ar fi dispus a o observa faţft cu anumite hotArîrl şi acte ale guvernului rotniln. Tocmai împrejurarea cil, întreaga armată re-mftnâ ori cel puţin o parte a el trece Dunărea ar da unor asemenea înţelegeri unU fel de actualitate. , Găsim de prisos a mal repeta, că ,trecerea peste Dunăre a armatei romane, In sine, nu este un act, .care ar trebui să aibă numai de-,căt ca urmare vre o modificare în .politica de neutralitate observată .de către Austro-Ungnria pănă a-„cum. Dar momentul nu ar fi inopor-„tun spre a face pe guvernul ro-,măn atent, că trecerea Dunărei şi .participarea armatei române la un .resbol chiar victorios nu ’I pot ga-.ranta cu ocasiunea Incheiârel de .pace isbftndele reale la care para , visa politicii din Bucureşti, de cât .Intru cât cabinetul nostru de ase-,menea nu ar avea nici o obiecţi-,une în contra lori* Adecă faptul trecerei armatei române peste Dunăre nu jicneşte nici un interes al Austriei; noi ne putem lupta fără ca să supărăm pe politicii din Vifna : e Insă cu putinţă, ca resultatele ce vom fi dobândit, să jicnească interesele austriaco.— In adevăr!—organul comitelui Andrassy ştie să vorbească după tipicul oraculelor antice. Citim in .Constituţionalul: Este amar lucru pentru orl-ce persoană, când nu scie a profita de oare cari circonstanţe cu cari anevoe se mal poate Întâlni; dară ce să zicem când aceasta se Întâmplă unei naţiuni care 'şl compromite întregul sâU viitor, din inepţia guvernanţilor el sad mal bine zis guvernantului el căci, astăzi la noi acea putere a Statului, numită „puterea esecutivă*, se resumă nu In colectivitatea unul minister ci In persoana d-lul I. C. Brâtianu care şi aceasta nu este de cât sclavul d-lul C. A. Rosetti, a cărui tristă celebritate este cunoscută de toţi, şi care a sciut, precum s’a mal zis In alte ocasiunl, a’şl aşeza dictatura sa alături cu Tronul M. S. Domnitorului. Ast-fel fiind, să esaminâm marea cestiune a .ofensivei* ce se zice că armata noastră va fi chemată a lua peste Dunăre. l>e am fi avut un consiliu de miniştrii şi dacă capul Statului n'ar fi crezut cârdul sâU constituţional este a nu avea nici un fel de iniţiătivâ, ar fi trebuit ca mal înainte de ocuparea ţării de armatele imperiale ruse, să se prevază, chiar In Con-venţiunea încheiată, partea ce armata noastră se cuvenea a lua in operaţiunile de peste Dunăre. Dară, In acea Convenţiune negăsindu-se nimic despre aceasta, era prea târzia ca după ocuparea ţării, să ni se tot Tăgăduiască de puternicii zilei un tractat de alianţă, ce sciafi mal din nainte că nu’l puteaU obţine. Noi credem, că singurul remediu la o lacună atât de regretabilă şi chiar culpabilă, era de a se pune la disposiţiunea cartierului general al Marelui Duce Nicolae un cprp din armata noastră, ca de 15,000 oameni, care să coopereze cu armata imperială In tot timpul campaniei ; iară M, S. Domnitorul, cu restul armatei noastre şi poate chiar cu veri un contingent din cea imperială, să rămână In ţară, şi lntr’un mod inde-pendinte să observe şi să păzească Dunărea, basa de operaţiuni. Suntem convinşi că această eom-binaţiune ar fi fost priimită, şi prin-tr’aoeasta chiar posiţiunea noastră se asimila acelia care a sciut să o ia regele Piemontului, cu ocasiunea resbelulul din Crimeea. Qraţiă uşurinţei şi inepţiei d-lul I. C. Brătianu, această ocasiune s'a perdut pentru ţară, căci d-sa şi colegii d-sale aU fost mal mult preocupaţii de a reinstala faimoasa gardă naţională din trecut, cu eligibilitatea gradelor ofiţerescl, precum şi de a medalia pe d. Orăşianu pentru injuriile aduse tronului In scrierile sale, calificate „literarie* de către inteligentul şi de bună-credinţâ, d. Chiţu ministrul instrucţiunel publice. Dară unde ne aflăm astăzi cu ces-tiunea operaţiunilor militare! Toate ziarele ne spun că vom trece Dunărea, şi chiar că ne vom încerca de a lua Vidinul; n’am văzut Insă nicăieri ceva despre corelaţiunea mişcărilor armatei noastre cu acelea ale armatei imperiale, despre acea unitate de acţiune fără care coopera-ţiune nu esistă. Generalul Nepokoit-chinzki, priimi-va oare a subordona combinaţiunile sale acelora ale colonelului Slăniceanu, saU acesta va urma pe acelea ale celui d’ântâiU! După enormele sacrificii ce vom face in oameni şi în bani, cu spinoasa misiune a luării Vidinulul, merge-vom noi şi mal departe! saU, rămânând In Vidin, ce vom face. când, după constituirea Principatului Bulgariei, vom fi invitaţi cu toată politeţa de a ne Întoarce acasă! Dupe acum se aude din toate părţile, In ţară şi afară din ţară, cuvăntul francez: „Que va-t-on chercherdans cette galăre ?“ Cu durere ne punem toate aceste întrebări, căci convicţiunea unei mature chibzuirl flpsesce : Corpurile legiuitoare aU consumat mult timp şi multe diurne, dară asemenea cestiunl nu s’aU supus des-baterilor lor, d. I. C. Brâtianu fiind mal cu deosebire preocupat de „ehâr-tia-monetă*. Pe de altă parte, n’avem nici chiar consolaţiunea desbaterilor consiliului de miniştri; căci acolo unde nu esistă de cât voinţa esclusivâ a unul singur om, fiâ el chiar d. I. C. Brâtianu, acolo nu poate fi desba-terl conţi adictoril, lumina nu poate răsări, şi prin urmare nu esistă consiliu. Iară Domnitorul nostru este „Constituţional !* Iacă corespondenţa „Agenţel Ha-vas* asupra atitutidinel României : Paria, Iulie. O parte din presa străină ia Iu rls atitudinea belicoasă a românilor, şi'I Întreabă ce mâncârime ’l-a apucat ca să declare resboiu Turciei. N’ar fi oare aceasta, zic unii, numai In scopul de a profita de victoriile Rusiei, pentru ca cât-va din gloria ce va acoperi pe aceasta, să se resfrângă şi asupra lor ? E lesne a lua In rls tot-d’auna pe cel mici. România nu poate să scape de la această lege generală. Şi cu toate acestea, dacă dintre Rusia şi România, este vre-una să aibă momente serioase de plângere contra Turciei, apoi aceasta nu poate să fie de cât ţara care este limitrofă cu Dunărea. Departe de mine ideia de a spune, că ruşii n’aveaU de e-sercitat o acţiune legitimă. Dar In fine pociU să zic, că acest popor puternic nu fusese cu nimic atins in demnitatea sa interioară. Prestigiul săU In afară suferise, şi această împrejurare a fost de ajuns ca să aducă resbelul. Pentru România ar fi fost de rls daca ar fi pre tins că şi dănsa a fost vătămată In demnitatea sa, In interesele sale din afară. Ea avea de bună seamă alte motive de a trage spada contra vecinei sale de la sud. E de prisos, cred, să amintesc denegările de justiţie, nesocotinţele fără număr al căror obiect a fost ea la Constan-tinopoli. D. Cogălniceauu le-a deli-neat cu elocinţâ în circularile sale către puterile garante. Toată lumea ştie causa care a făcut pe Rusia să ia armele; ceva panslavism, ceva comunitate de religi-une. Rusia este slavă şi ortodoxă şi în Turcia se află slavi şi ortodoxl cari reclamă în zadar drepturile lor de a se bucura de binefacerile civi-lizaţiunel. Se înţelege că. înaintea acestor puternice motive, Rusia n'a stat să se mal gândească mult timp. Cu tonte acestea, afară de credinţa comună, ea nu poate avea de argument de cât o legătură de sânge destul de depărtată, dacă este adevărat că Bulgarii sunt de origină slavă. Vorbesc o idiomă slavă; aceasta e destul. Ceea ce insă nu se va pretinde nici odată, este că Ruşii vin să libereze alţi ruşi. El bine, caşul In care nu se găseşte Rusia, se găsesce România. „Dincolo de „Dunăre vieţuesc mulţi români. Ma-.cedonia pe care o revendică bul-„garil; Albania, la care poftesc Mun „tenegrenil, Tesalia, Epicul, Tracia „pe cari le reclamă grecii sunt, in „majoritate române de origină şi „limbă. A treia parte din Serbia „este română. Bulgaria chiar este „tare amestecată cu acelaşi element. „Recentele alegeri de la Măcin aU „favorisat 4 bulgari şi 3 români. Românii, *ic inimicii lor sunt, în faţa Vidinulul, pe care ’1 bombardează numai din vanitate. Mal ân-tăiU armata română respunde cu lovitura pentru lovitură; nu este dănsa care a început. Apoi s’ar cu-noasce destul de răU patriotismul soldaţilor ce o compun, dacă s’ar presupune că nu ştifl că In ţinutul din jurul Vidinulul se găsesc 64 comune esclusiv populate cu Români. Fără îndoială, el ştiu bine că nu vor putea să dea acestor comune de cât o visitâ platonică, şi că nici odată nu le vor anexa la Statul Român. Dar ’ţl este oare interzis să iubeşti ţara de care te leagă o comună origină, sub pretext că orice speranţă de a te uni cu dânsa e perdutâ pentru tot-d’uuna! Nu cugetăm, noi ânşi ne cu emoţiune, Ia acea Canadâ ce ne fu răpită In urma unor resbele nenorocite! Şi cu toate rcestea, seim foarte bine că este pentru vecinicie deslipită de mama-patrie. Dacă revendicările Românilor nu găsesc un sunet în Europa, este pentru că presa acestei ţări n’are de cât un câmp limitat , armata principelui Carol este puţin numeroasă pentru a putea să sprijine cu târiâ nisce pretenţiunl foarte legitime, cât timp Turcia de Europa numără aproape trei milioane de Români. Oameni de sciinţă, cari s'aU ocupat cu etnografia şi limbistica, cunosc că dominaţiunea română, în peninsula balcanică, a lăsat urme numeroase. Mult timp, coloniile române aU dominat aci , prin număr şi prin gradul lor de cultură. Ele aU fost respinse, puţin câte puţin, de către elementul grec. Nu sunt insă mal puţin vivace şi nedeslipite de obiceiurile şi limba lor. Dacă plângerile lor ar fi găsit un echoU, tot aşa de puternic Ia BucurescI, ca acela al Bulgarilor la St. Petersburg, am fi asistat la o mişcare naţională neresistibilă, a tutulor românilor de la Dunărea de jos. Dar el sunt slabi, împrăştiaţi în Rusia, In Austria şi in Turcia , neavănd In mijlocul lor ca liber, de cât micul sâmbure ce se numeşte România. Nimic nu e mal revoltător pentru or care bun român de cât a auzi zicendu-se la fie-care moment de către unii, că Dunărea de jos e un fluviu slav.de către alţii că este german ; de către cftţl-va de la Sze-chenyc în coace, chiar că e un fluviu unguresc. Adevărul este că, daca ar trebui să i se dea o naţionalitate, ar trebui să se zică că este un fluviu român. De la Testa şi până la Kilia, printre popoarele ce se Îngrămădesc pe ţărmurile sale, românii simt cei mal numeroşi. Vorbiţi româneşte la st .ţiunile unde se va opri vaporul, şi veţi fi 3igurl că mal în tot-d’auna are să vă înţeleagă, pre când n’aveţl să fiţi Înţeleşi de cât în mod iutermitent. dacă ve veţi servi cu nemţeşte, ungureşte saU cu vre-o idiomă slavă. Românii’ din Turcia, despărţiţi de fraţii lor din Carpaţl, prin o masă compactă de Bulgari şi de marele fluviu, nu s’aU gândit nicl-odată că or putea într'o zi să formeze cu dânşii un singur şi acelaşi popor. Trebue să mărturisim Insă, că nici propagarea filo-românilor n’a ajutat mult a l întreţine în această speranţă, de altmintrelea nerealisabilft. Este cu totul alt fel pentru colo-niele grece, care , împrăştiate pe ţărmil mărilor Levantului sunt măn-ţinute in ideea unei mari Grecii viitoare , prin povestirea marilor fapte ale lui Achile ş> Miltiade. Cu specula celebrităţilor de acum trei mii de ani, comitetele panhelenice din Atena intreţin focul sacru la grecii streini. Ce limbagiu ţine-vor oare Românii, cultivatorii liniştiţi saU păstori nepăsători ? Au uitat pentru tot-d’auna trecutul acelora carii ah fost stăpânii lumel. Cât pentru viitorul lor, n’ar cunoaşte altul mal bun de cât daca ar înceta de a fi asupriţi de Turci şi exploataţi de Greci. „DACI A“ SOCIETATE ROMANA DE ASIGURARE ŞI COMISIUNEA DE ANCHETA. (Urmare). împrumuturile cu amanet sunt in destul de bine asigurate; ele adne Societăţii procente de 10 ţi 12%. Cât despre capitalul aflat în bonnrî rurale, obligaţinnl domeniale, mandate ale Eforiei Spitalelor, etc. credem că na este ameninţat de cel mal mic pericol. Procentele banilor aflaţi în efecte publice, sunt represintate prin cupoanele lor. Direcţiunea le încasează în mod regulat, trecendu-le la venitul Societăţii. Trecem la gestiunea asociaţiunilor de supravieţuire reciproca. Este incontestabil, d-le ministru, că această secţiune a , Daciei4 se află în cea mal prosperă stare. Operaţiile sale, fiind cn totul deosebite de ale Societăţii de asigurare propriii zisă, secţia vieţel nu a avut câtnşl de puţin a se resimţi de per-derile secţiunei asigurărilor pentru incendiari. Capitalul eăă în suma de 1,500,654 1. n., 13 bani, se află cu destulă siguranţă plasat. Specificăm : In imobile: o casă în piacia theatrulaî sub No. 30............ 290,000 l.n. In împrumuturi hipotecarel,002,000 > » , cn amanet 150,000 , » » asupra poli- ţelor de asociaţiunl . . . 21,235 * In datorii diverse .... 37,112 ,40b. In numerar Ia 31 Dec, 1870 . 9.300 % 67» Total . . . 1,509,654 l.n. 13b. Iu această secţiune numai, sunt împrumuturi hipotecare şi încă pentru însemnata sumă de 1,002,000 l. n. Dar aceste împrumuturi sunt, d-le ministru,după cât ne-am putut convinge prin esaminarea scrupuloasă a actelor, sigure. Toate hipo- tecele, afară de una singură sunt în primai rang şi după preţurile făcute, imobilele hipotecate aă o valoare mal mare mult de cftt împrumuturile contractate asupra lor. Un proprietar singur se prumută cu 300,000 l.n. fi bipotecă o moşie în al doilea rang, antâiul rang fi" ind al creditului fonciar rural. Dar pentru Buma de 300,000 no numai o singură moşie se hipotecează ci trei: done în primul rang, una singură în al douilea rang. Valoarea acestor trei moşii, este, ne-am conviuB cn signraţă, covârşitoare sumei împrumutate. Dar nu mal este necesitate Bă intrăm în alte detalii. Iu privinţa administraţianeî acestei ra-mure a Societăţii după ce am esaminat ' compturile şi bilanţurile, ne unim, d-le ministru, cn declaraţia Comitetului de revi-siune cârd cu drept cuvânt, afirmă că averea acestei categorii de asigurare a Societăţii , Dacia 4 este bine administrată şi plasată în nn mod sigar şi nvantagios pentru asiguraţi. Dintre toate cele câte am avut onoare a «spune până aci, ua resultă, d-Je ministru, că spiritul de speculaţiune, dapă*Com s a zis, a mers pânfi acolo în cât scopul b a perdut din vedere şi interesul care trebuia să tragă publicul român a fost lăsat la o parte. Spirit de speculaţinne n fost şi nici nu putea sa un fie, căci ’l ceraa interesele cele mal preţioase ale acţionarilor. Scopul 8ocietăţiî chiar, nn era a realisa cele mal mar! profituri posibile? Scopul nu a fost prin nrmare perdut din vedere. Ceea ce s’ar putea zice şi cea ce am constatut noi, e că spiritul de specu-laţiaue a mers prea departe şi dorinţei0 afacerilor mari şi strălucite afl făcut pe consiliul de Administraţie sa’şl lărgească ast-fel cercul operaţiunilor, în cât să facă posibil pagubele de care am vorbit. Departe insă de a vedea îu această operaţiune ce-va blamabil, noi am constatat zelul ce se punea ca Acţionarii să poată bene-ficiade profituri şi maî însemnate ca în ani! trecuţi. Reuşita de până atancî încuragiase pe Direcţie şi Consiliul de Administraţii şi crezură că norocul le va fi favorabil tot-d’a-una. S’a făcut experienţă şi s’aQ luat măsuri eficace pentru îndreptarea râului şi prevenirea lui pe viitor. Nici se poate imputa Preşedintelui consiliului de Administraţie că a favorisat pe fratele domniî-sale sad însuşi a profitat personal şi ilicit de vre-o porţiune a a-vereî Societăţii. Kate adevărat că d. C. Boerescu datorează fond aiul de asociaţiune asupra vieţel suma de 05,000 l.n. Dar această samă eu te garantata mal mnltu de cât suficientă prin ipoteca asupra caselor domniî-gale de lângă grădina Episcopiei. Valoarea acestor case eete de obşte cunoscută ; ea acopere de câte-va ori snma împrumutată. Este adevărat însă că d. B. Boeroscu a împrumutat două sume: una de 83,773 I. n. 23 din capitala! Societăţii de asigurare pi 85,000 din fondai de asocia-ţiune pentru viaţă. Dar ambele aceste împrumutări snnt pe deplin garantate. Primnl prin amanetarea a 150 acţiuni de ale Daciei şi alte 160 ce d. Boerescu are in de-poeit in Casa Soc ie ta ţel, secundul prin ipoteca asupra unor imobile ale sale, preţuite şi constatate a covârşi prin valoarea lor suma împrumutată. Statutele nn opresc pe membrii Consiliului de Administraţiune a se împrumuta din capitalul Societăţii, numai să garanteze, fie prin amanet, fie prin ipotecă plata datoriei. Si în ambele casări ce citarăm, Societatea este cn prisos garantată; d-nii B. şi C. Boerescu plătesc procente ca şi ceî-l’alţi debitori. Nu am văzut nici un avantagin special ce ’şl ar fi creat. S’afi snpns regalelor comune şi în privinţa asigurare! şi în privinţa procentelor. Plasarea unei părţi a capitalului d-lor ni se pare bine pusă in avantaginl acţionarilor şi al asociaţilor. Am căutat, d-le ministru, a vedea dacă, după corn s’a alegat, Dacia a contribuit la formarea 4Băncfcl de BucurescI» saă a pus vre-o parte a capitalului la disposiţiunea sa. Nu am putut găsi în actele Societăţii nici o urmă atestând aceasta; afaceri fost intre 4Dacia» şi 4Banca de Bacure»ri»* dar afaceri de Bancă, indispensabil Am văznt nn compt curent deschis intri aceste doe Societăţi, dar relativ la admininistra-ţinnea interioară a ‘Daciei.» Azi această Sooietate lucrează cu «Baooa României» şi am văznt comptul curent în aceleaşi con-diţiunî. «Dacia, nu speculează asupra efectelor publice, nu face operaţiuni streine na tarei sale, dar are necesitate de o bancă cn care să «e pnatf înlesni la plăţile pentru daune. Am inap6Ctat diferitele sale ale Socie-tăţel în cara 96 biuronrile şi lu- crează funcţionarii. Serviciul se află în adevăr cu atâta grije, in cât nu seim dacă ar mal putea lăsa ceva de dorit. Mobilierul, objectele necesare ser vioiului, camarile, se află toate îq o stare, trebue să re-cunoascem admirabilă. Nn putem însă numi această stare de somptuoasă, dnpă cum încă a a zis. Trebue să admitem şi la noi nn progres în privinţa aceasta. Obicinuiţi a vedea câte odată localurile publice chiar în condiţiunl maî mult de cftt modeste, nu este bine, credem să găsim că este nn rărt curăţenia şi eleganţa aşezămintelor noL A-parinţa încă recomandă fondnl. Terminând «spunerea nu vom trace, d-le T I M P 0 L ministru, ca vederea na lacra cure reese mei ca «eam8 evident diu ultimele reso-laţioni ale Sooietăţei «Daci»., De o parte vedem pe acţionari de alte pe asiguraţi. 0 lăudabilă idee a inspirat pe promotorii Societăţii fi pe acţionari cănd afi fondat ‘Dacia,’ dar câştigurile ce aveaB să re-aulte din această operă, trebuind să fie supase unei condiţiunî a merita încrederea proprietarilor, ce ’fî a> gorafi averile fi a corespunde afteptărilor lor. Am cercetat fi ue am convins cfi această cundiţinne onorabilă a fost avnt in vedere toate ocasin-uile de către Consiliul de Administraţie. Cănd ia arma unul an rBB care aduce pagube de peste an milion, Societatea pare a se cletiua fi asiguraţii ce ifl plătiseră premiele, s’aB putut vedea ameninţaţi. Consiliul de Administraţinne, vine fi espune ia adunarea generală sitnaţinnes Societăţii. Vedem atonei pe acţionari anb impresia Consiliului de Administraţinne, hotărând a 'fi aacrifica interesele lor pentrn interesele asiguraţilor;'! vedem renunţând pentru moment la veil-oe beneficii pentrn a face ca Societatea să facă faţă cu onoare angageamentelor luate, ’i vedem in finecn dezinteresare. căutând fi găsind mijloace salutare fi eficace pentra reconsolidarea Societăţii fi pentra panerea ei pe buse atât de solide in cât se nn mal aibă a aftepta pentrn viitor de cal bine, atât cât este posibil in natura lucrurilor. Acest fapt; sacrificiul acţionarilor in avantagiul asigurărilor nu putem a nn ’l califica de meritoria. El a salvat Societatea Dacia, a reasigurat pnblicnl in favoarea aa fi a reintărit teniei iele pe care a fost fondată fi pe oare se va pntea ridica fi mal cu siguranţă ia viitor. Bine-voiţi vă rugăm etc. (Semnaţi): Beninn N. Oprau, Procuror General al Cărţii de Apel din Bucurescl. C. D. Atfianaslu, Preţed. Camerei de Comercifi. N Inanld, Membra Trib. de Comercifi. Domnule Redactor. Am onoare a vă inainta pe lângă aceasta, alăturata listă de snb-scripţinnile făcute iu folosul acestei Societăţi fi vă rog să binevoiţi a fuce să se insereze ca fi până acum în coloanele jurnalului ce dirigeaţl. PriimiţI vă rog, D-le Redactor, asigurarea prea osebitei mele consideraţiunl. Preşedinte, Drtnifrie Ghica. SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE din ROMANŢA Comitetul centrai LISTA De subscripţiaoea făcută pentru formarea ambulanţelor Române, cari vin in ajutorul răniţilor căzuţi pe câmpul de resboifi. Seria XXII. Oferite de epitropia Spit. Brâncovenesc fi biserica domniţa Bălsfa lei 3000. Ofente de înalt prea sfinţia Sa Părintele mitropolit primat al României lei 1000. Oferit de d. Dimitrie Triest lei 500. Doamna Balscb lei 200. Produsul representaţiuni dată in grădina Raţca de d-na E. Keller iu ziua de 12 Iulifi lei 2004 bani 20. Produsul representaţinnel dată în grădina Union Snisse de d-na Panelly în ziaa de 9 Inlifi lei 450. Produsul serbărel internaţionale dată de Societatea Filarmonică germană in seara 2 Inlifi U>r 2767, dopă următoarea listă: Bilete văndnte la antre lei 075 bani 65. D-ni gocee et C-ie lei 153. D-ni Graere et C-nie lei 228, D-ni Gustar Riet lei 132. D-ni B. Rapel l,| 129. D-nil Franţ Gunther lei 183. OFRANDE Alteţa sa Principele Gorciacoff50 rable de hârtie a lei 2 bani GO adică lei 130.— Principele Dimitrie Gr. Ghica lei 40. — D-nul D-r de Uorosnyai lei 50 bani 80.— F. W. Lange din Dreeda lei 30. — A. E. Zehender lei 30.-Ghermann Appel lei 30. -Emil Appel lei 30.—Berar Lutter lei 22 bani 70. — Inlins Thnn lei 80. — Martin S/Ohr lei 20.—B. Ruppel lei 20.—A. Worell lei 16 bani 70.—Excelenţa sa ministru Co- gălniceann lei 70.— D-na M. Engel lei 10. 16.—D-nn Binh Iei 12 —Director Eberle lei 11.—Th. Zweifel lei lo.—E. Carthcn-eer Iei 20. — M. Appel lei 10. — W. I. Socec lei 265 bani 40. — Thiel et Weiss lei 20.— Resch et Pfeuniangs lei 59. — A. Raeseberg Iei 11. IV. Schul/.e lei 5.— G. A. Roasei lei 22 bani 59. — Albrich lei 18.— Gh, Gbiiuich lei 19. — D-nn G. Wastelly lei 40.— Onor. administrnţiă a jnrnalnlnl ‘Epoche, lei 15 bani 80.— di-rerse 22 ofrande anonime lei 90 bani 40. — Pentrn lozele văndnte in Bazar lei 2534 bani 55- Totalal veniturilor lei 5108 bani 50. -Din cari solzându-sc: Totalul cheltnelilor de lei 2341 bani 50.— anexate iu alăturata listă răaAue neto In valoare de 2767. Prodosul representnţiunil de gală dată iu Teatru cel mare iu seara de 11 Iunifi lei 5188 bani 90 Produsul seratelor mnsicale dute în lu-nele Maifl fi Iunie în grădina Tirului român lei 1871. Produsul conferinţei literare ţinută de d-nu V. Aleaandri In sala Atheneulnl român in seara da 24 Iunie lei 370. Produsul concertului dat de D. Sicleanu fi Niţescn in Teatral cel mare lei 1436. Produsul seratei dată de comitetul de bine facere Fraternitatea in grădina Raşca in seara de 9 Iulifi lei 1334. Oferiţi fie d. I. Bally lei 2900. Oferiţi de d. loau Boamba represeutan-tul mofiel SndiţiI din distr. Buzăfi, pro-pietatea Bisericei Sf. Nicolae din Braşov, in unmele fi din partea acestei Bigerice lei 1000. Totalnl acesBei serii lei 24,111,10 suma totală a seriilor preced in te publicate deja le! 88,086,76. Total general lei 102,823,196. CRONICA Maiestatea Sa Ţarnl, care e de o mare bravură personală, a fost în mare pericol in zina Inărel cetăţei Nicopoli. întovărăşit de o suită foarte puţin numeroasa, el se apropia in dimineaţa acelei zile de Ni-copoll, când din întâmplare se întâlni ca an detafament turcesc. Ţarul se 'ntoarse iute ’napol fi dede de veste generalului Krudner care înonn-jură i» Turci, cari ar fi putut scăpa, căci aveafi iu faţă aninai doe companii rnBefcI. Ca toate aceste el se predară. b'coul jmh’trsai Corespondentul ziarului .Figaro" zice : ‘Voifi păstra de telegrafele dia România nn anvenir foarte echivoc. Secretai de-pefelor e an ce cn total necnnoscnt; te duci in binrofi ca într’nn csHnet de lectoră; nn domn pe care il întâlnii mal zilele trecute imi zise; ‘Trimeţl cutare aafi cutare noutate ; adevărate să fie?, ‘Altă dată mă preumblam cu unul din membrii din cabinetul trecut, unu din acel miniştrii ce sunt supt acnsaţinne de dnol ani, când nn trecător ii anunţă reîntoarcerea soţiei sale care era absentă ; fi onm el se mira, cel alt il respnnse;Am văzut la telegraf o depeşă ce trebne să’ţl sosească numai de cât. ‘Ziariştii consciinţiofl a fi fost cele din-tâifi victime ale acestui sistem. Reprezentanţii ziarelor bine-văznţl de d-nn Rosetti, preaidentnl camerei roşii, erafi admişi in binronrile ginerelui d-lnl Rosetti, d-nu Pi-Ist directorele poştelor fi telegrafelor: acolo toate depefile noastre erafi comunicate acestor d-nl cari fără osteneală făcea il pe ale lor fi le expedi&fi înaintea alor noastre; unul dintre dânfil ’ml-a afirmat aceasta.. Duminecă şi luni pe malnl drept al Ian-tral a fi fost repcţite încăierări între Roşi fi trupele turcesci cari voiafi să’l scoaţă din posiţiile ocupate. Turcii afi fost respinşi cn psrderl mari. Lângă Opanca, dincolo ds Bszargic, o avant-gardă rusă s’a inoâ> rat cn o trupă de nizaml împătriţi la număr. Cn toate aceBtea Turcii afi fost pnşl pe fugă, lăsând 141 răniţi şi 39 morţi. GorciacofT şi Andrassy. — Se scrie din Viena ‘Gazetei Naţionale, următoarele: ‘Intre principele GorciacofT şi corniţele Andrassy s’afi schimbat, zilele din urmă, mal mal te depeşi urgente. Şi pentra că acest sistem de tratări diplomatice eBte prea puţin obicinuit, trebne ca aceste de-P«|I să fi avnt de obiectiv oare-oari ne-goeiărl foarte importante. ‘Faptul estecă, principele GorciacofTbănuia foarte mult conduita Austro-Unga-ri-I, fi bănnialu sa consista intr'acee», că Andrassy ur fi început oare-cari negociărl confidenţiale cu Anglia. ‘Comitete Andrassy s’a grăbit sa dea principelui GorciacofT răspunsul că nici pe departe nu ’i-a trecut prin minte să intre iu tratări, fie ]w faţă, fie in mod confidenţial, cu Anglia, mal ales in mijlocul ultimei faze iu care a intrat situaţiunen. •Ast-fel fiind, corniţele Andrassy reufi •ărestoarne bănuiala principelui GorciacofT, iu această privinţă., I I lutr’una diu serile trecute era aă se re-presinte la ,Pomul verde* o canţonetă intitulată ,11 isan-I’afa de Iu Nicopoll-, I Poliţia a oprit-o pentrn cuvântul că uu sete demn a permite să se insulte nn in- i i I I I I vina. Pentru acest Tspt generos ne credem datori fi încântaţi a felicita pe d. prefect al capitalei, Radu Mihaifi. «Iuaă fie-ne iertat a’f face o mică observaţie. Peutru ce nu se animeuză de acelofl simţimânt cavaleresc în toate privinţele fi către toţi ? Dică s oprit represiutarea canţonetei Hasan-Pi.fia într'o grădină necunoscută a Bucurescilor, pentru ce n'a oprit fi represintnren nuci alt pamfiel mult mal murdar, ,Haine vechi fi haine noi,, fi acesta nu p'o scenă cn de la ,Pomul verde, ci chiar pe scena teatrului naţional, pe scena scoalel dramatice ? Oare d. Radu-Mihal înţelege cavalerismul nomei faţă cn persoanele carl’i sunt ii diferent", iar nu fi cn acelea căror le este adversar? Atonei fie-ne iertat a’i spune că prvfe-răm lipsa totală a cavalerismului de cât cavalerismul ciuntii ast-fel de menehinul spirit de cot>rie, că ducă lipsa lui ne întristează, ciuntirea Ini insă, — ce-va mai mult, — ne seftrbesce. I ■ ErI pe strada Ştirbei Vodă, in dosnl bisericei Brtzoisnn, o nefericită femee, mama nnnl cismar, a fost călcată de tramvai al care trecea repede. Când trecătorii s’gfi grăbit s’o rădice, corpul el era sfărămat. A mnrit ’nainte d’a ajunge la spital. Mulţi regretează, că până în momentul de faţă, in urma epistolei deschisă ce d. Ştefan Elefterescn, fost casier central, a-dreaase d-lui prim-ministrn, până astăzi încă nn s’a luat nici o măsură pentru numirea comisiunei ce fostnl casier reclamă cn drept cuvânt. Această funcţiune, fiind de o mare însemnătate, atât din punctul de vedere moral cât fi materia), după cam am afirmat fi afirmăm, este just fi leal ca o comiei-ane să verifice ouvintele invocate de d. Elefterescn fi faptele atribnite d-lnl de către secretarul general de la finance, pentra a pntea lumea să vază, in ce parte este dreptatea fi adevărul şi nude nedi-băcia fi BiBtema de persecnţinne! Aflăm că îngrijitorul de pe mofia unui mare propietar, din districtul Teleorman, mergând la Tnrnu-M&gnrele, spre a căuta nn mafinist care să'I dreagă o mafină de treerat ce se Btricase, n'a pntut scăpa nici brifea nici caii, fiind luate de nn sergent din oftire, sub pretext că snnt rechisiţio-nate. Atragem atenţiunea administraţinnel de Teleorman asnpra unor asemenea ne-regolariiăţl fi cerem grabnică îndreptare, restitnindn-se proprietarului cele ce ’i s'a rechisiţionat contra legei. .La Ronmanie Independente*, este titlul anei brofurl apărnte in limba fran-cesă la Paris. Această broforă insnfesce meritai de a ne faoe cunoscut*, afară din ţară, drepturile, Istoria ji aspiraţiunile poporalul nostra ca naţiune. In această epoci, am dori să vedem circulând in Europa civilisată cât se poate mal mnlte de asemenea broşuri; acest mod de a lupta pentra garanţia asistenţei fi a viitorului nostra «ste cel mal nemerit fi patern să zicem, că este nnnl din tăreran-rile pe care noi ar trebni să ne concentrăm toate forţele noastre morale fi materiale. (Prtaa) Statistica nascerel. Locuitorii din comuna transilvană Sado afi avnt norocirea de a fi surprinşi de la uuul nud încoace prin 8 nascerl gemene, fi ce e inal interesant, atât mumele cut fi gemeni! n .senţi se află in cea mul bună sănătate. I’re cat e de norocoasă popoluţiuuea din numita comună, ce se nflâ într'o sitoaţiune fericită, pentra acest spor in numărul oamenilor snf, pre atât e ea fi de ingrigiaCI, căci, de va dura nce stu sporire neindati-nată un timp mul îudelnngut, comuna Sado, fi afin destul de impopulată, nu va mai li iu stare a nutri pe toţi fiii săi. Temerea ce afi coprins cu deosebire pe femeile din Sadu in urma aoestui fenomen statistic rar, nn e motivată, căci abvtra-gâud raritatea acestor caşuri statistice, natura tot d’auna restabilesce armonin prin o compensaţinne norocoasă. Ge prisosesce într’o parte, lipsesce îutr’alta fi afia se es-plică pe deplin fi Acest leuomeu statistic. PrUouierl In Iaşi. — Din capitala Moldovei ni scrie corespondentul nostru următoarele amănunte despre trecerea pri-sonierilor turc.şti : Mă grăbesc a’ţl comunica ceva despre cele ce s’afi petrecut astăzi in * io Iulin nici în Inşi. Astăzi n sosit sici cn trenul un pnfiă prisouier. Se zice că e Huasein-P fa de la Nicopoli. Iu scurtul timp de 1. ore cât a zăbovit nici la gară, se zice că ar fi conversat cn conenlnl frnnees turceaee — fiindcă nu scie altă limbă, — şi că ar fi întrebat pe consul: «Unde mă aflu efi a-cuni?—Tot in Komânin, in Iaşi,, T-a răspuns consulul. Consulul l’a întrebat apoi ca ce opininne are despre armata rusească. .Armata, zise paşa, e bună, bravă, bine ad justată, bine disciplinată etc. Ea nrmă-resce nn scop naturnl fi just. — Dar armată română? — Efi no înţeleg, adaose el, ca ce scop urmăresce România, de cât că ea a manifestat o infidelitate fi ingratitudine către sublima Poartă ne mai pomenită ! Romanii snnt adevărat trădători, cărora nu le voifi erta nicI-odată.« — Sermaunl pafiă! pare că de la el depinde aceasta!! După această conversuţiune pafa a intrat in clnsa I a gărel. Aici a obfervat pe nn venerabil oficier rnBCsc care desemna ce-va. Paşa intrebă pe consnl : ,Ce face oficernl aceBta?« Consulul il promite că ’l va întreba, fi apropiindn-se de oficernl menţionat T intrebă , iar oficernl îi răspunse ; că aebitinză portretai pa şei. P .fa a cernt să'I arate fi lui. Dorinţa satiafăcâuda'i-se indatu, a contemplat desemnai, fi dând din nmere s arătat semne de aprobare. Dopă aceasta a font poftit să se snie in tren pentrn plecare. Eşind din clasa I nnde fusese, vede Îs Ufă o fetiţă mică ca de vr’o 6—7 Bnl (fiica unui impiegat de la gară) pafa ’i-a întins mâne, copila 'l-a primit-o fia făcut psfel o reverenţă cn toată graţiositatea, cea-ce a făcut pe pnfă să stea puţin fi să o privească uimit, apoi a plecat spre un vagon de clasa I unde ’i s'a dns fi bagajul fi la 3 ore după ameazl a plecat Bpre Rusia. ErI ancă afi mal trecut pe sici 14 pri-Bonieri turci. Intre el se aflafi şi care vor-biafi romănesce. La întrebările ce li s'afi făcut de anii cetăţeni, ar fi respnne: că sunt de pe lângă Dunăre. Unul a mal zis; că acum li e cn mult mal bine, că afi mâncare bnnă şi de ajnns, şi snnt foarte bine trataţi. (TeJtgraful Rom.in.) .Căldura mare îd Spania*. Foile spaniole spnn că in Spania de sud dotnnesce acnm o că dură atât de mare in cât paserile abia mal pot sbnra, fi se topesce ca ceara pardosala de asfalt din stradele ora-fulul Sevila. Câţl-va glnmeţl nfi răspândit prin capitală scirea că Turcii snnt la Alexandria, — fără să spună insă că acel Tarei sânt prisonierl. De nci spaimă în găgănţimr. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţii Havas). — Serviciul de la 2 Auguel, 9 ore dimineaţa. — Tirna. 1 Aguit. Consiliul de iniuiftri a hotărât in şe-dinţs ba de erl că nn are să fie nici mo- bilisire generală uiol chiar parţială. Corniţele Audrasnv, a cărui politică a fost pe deplin Aprobată, a primit numai autorisa-ţinnea de a îngriji să se reîntărească, în caz de trebuinţă, trupele deffâfurate pe graniţele de la Sud. Consiliul a deliberat in acelaşi timp asnprs cheltuelelor preliminare, aproape 25 milioane, in cazul mobi lisăril eventuale a celor pAtru divisinnl. I.oudra, I August. După «Times,, răspunsul Ini sir Staf-ford Northoote fi d-lnl Walley, la Camera Comunelor, însemnează că guvernai englez n'are intenţia d'a interveni in resboifi. Se consideră ca probabil că d. Gatho-rul Hardy, secretar de 9tat la resboifi, va înlocui pe d. Word ilunt, ca întâiul lord al nmiralităţet. Con tuutluopol, 1 A ugnit. O telegramă a lui Osman-Paşa anunţă că el a respins un atac al Rnfilor contra Plevnel. Siileiman-Pa;a ar fi avut asemenea o is-bândâ la Ieni-Sugra. Principele Hasan, in capnl a 16,900 oameni, a ajuna la Buzarzie pentru a protege de la spate pe Mehmet-Ali care ’fl-a ocupat posiţie la Rasgrad cn forţe mari. 9oâa. SI Iulie. Cele d'iutâifi trupe ale armatei lai Meh-met-Ali (diu Muntenegru) afi ajuns aici de la Nif fi Novi- Bazar. Vlesa, I August. «Politische Correspondenz, declară cn total neîntemeiată scirea ‘Gazetei d'Aogs-bnrg,, in privinţa on«l pretinse declaraţii ce ar fi făcut Anstria principelui Goreia-coff despre cooperarea României la resboifi. Belgrad, 1 August. Consolai grec, Doxos s'a întors de la Kraguievaz nnde n'ar fi isbntit in misia ce avea d'a incheia o alianţă intre Serbia fi Grecia. Coustantlnopol, 1 August. O noă telegramă a Ini Osman-Pafia confirmă isbânda Ini de la Plevna. Per-derile snnt foarte mari din amâudoă părţile, dar mal inferioare cele din partea Turcilor cari s’afi ţinnt in apărare Viena, 1 August. D. Cogălniceann, ministru de esterne, a sosit. A tras la .Hotelni Imperial*, nnde îndată a avnt o lungă conferinţă cn d. Bălăceann, agentul diplomatic al României din Viena. Londra, 1 August .Camera comunelor*. — Sir Wolf anunţă că vineri va propnne Camerei d'a vota să se presinte Reginei o adresă prin care, aprobând in acelafl timp neutralitatea guvernului în afacerile Orientului, Camera să esprime opinia că, in starea de azi a afacerilor, este necesar a se Ina măsnrl pentra a garanta mănţinerea sti-pulărilor din tratatele eeistente, mal cn seamă in clansele cari regulează condiţiile de navigare pe Dunăre fi dreptul d'a trece prin Bosfor fi Dardanele. BULETIN METEOROLOGIC Temperatura.— Indicaţinnea gradărilor de căldură, maxima şi minima, de peste noapte şi de peete zi, la soare şi la umbră. Termometrografurile, divisinnea centigrade, afi arătat : Lnnl, 11 Inlie, la soare 49 grade, la ambră 31 gr.-ţ-O; noaptea 16 gr.-f-O înălţimea baromutrică: 769. Marţi 12 Iulie, la soare 41*,io gr. la umbră 31 grade-+-0; noaptea 18 gr+O In: Bar: 738. MercurI 13 Iulie la soare 44 gr:-f-0 la umbră 31sio gr-h-0; noaptea 17 gr Iu: Bar 759. Joi 14 Inlie, lu soare 42*/i« gr:-|-0. la ambră 31 gr.(noaptea 16:+-0. In: Bar 758. Vineri 15 Inlie; la soare 49 gr. la umbră 23*io gr-ţ-O; noaptea 15:-f-0. In: Bar; 756. Sâmbătă 16 Inlie, la Boare 41, la umbri 29 gr-ţ-O. noaptea 14 gr:-f-9 In: Bar; 756: Dnminecă 17 lalie, la soare 41*,âo gr: la nmbră 30 gr: 0. noaptea 15 gr. In. Bar 759. Persistenţa depreBinnel barometrioe oon-stantă din săptămâna aceaata a fost o in-dicaţinne a vântolnl, pe care’l am avntşi poate că va fi chiar nn semn de ploae. TIMPML l i ttzmza. Hue (iennniiie Xo. li» BUCAREST păetrcdu înaintată. i FRUMUSEŢA! FRĂGEZIMEA TINEREŢE! A PELEi C« mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelei u’au recunoscut de fote damele ce.i cercetată de autorităţi, eeeelenta, nevătăînătdrea şi adeverata RAVISSANTE de Dr. LBJO88B, Paris. Acest mijloc d- purificaţiunea pelei, recunoscut în tată lumea, s a arătat ca cel mai bun şi cel mal activ din fotf nai.jlâcele de infrunniflt*ţuro spre a depărta sigur pete de sore, coloritul sorelui. roşeţa, pete galbene, precum ji tole necurăţeniei# pelei. RAVIS SÂNTE dă pelei o frăgezime a tine-reţel forte Irumosâ roRa-deechisa şi ca de catife, face pelea şi mlnile alb-lucitor si delicat, este recoritdre 51 pelea fragedă pană in vtrsta cea mai nefalsificat ne L'ăsescp in BucurCiicI numai la d-na BRUS FARMACIA LA SPERANŢA PPEŢUL I flacon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Depi$it generat la H SCHWARZ, Budapest Mărie Valeriegaase No. 9. 595, Librăria Socec k €,,i0 Are onore a an uncia cS priimesce Abonamente la publieaţinnea literară illuatrata „ALBINA DACIEI11 p« preciG de lei u. 20 pe an, 1 i pe 1.. an şi o pe trei lunî. Abonamentul pe periodul de 41, Ioni, adeca de la 15 August p&oă la 31 Decembre 1877, este de lei n. 8. Harta Câmpului de Res-boiti în Reliev de ROBERT ME1N1IARDT, 1877 me9. 1: 1,5,000. Preţul , 1 exemplar 50 Pfeunig. — 100 ex. 20 mărci imperiale germane.— 1000 ex. 150 m. — 5000 ex. 000 m. — 10,000 ex. 1000 mărci. Acesta hartă se pote recomanda ca nna din cele mal exacte harţi despre ţările din Orient şi îndeosebi despre România. m u\ mmm Un professeur franţaie, mărie, etabli en Hon manie depuia 7 nna et rentrant en France vers le mois d’Aout poor a’etablir â Paris, se charge de prendre en pension dans cette viile 1 ou 5 etndiauts rou-mains. Honorabilite, bon entre-tien soins assidns sont assuree comoie garanţie morale et mate-rielle ponr Ies intereeses. S'adresaer pour Ies reneeignements et condiţiona sons littre J. 8. 105 k la Redaction dn Ion mal. 592-0, Casa de împrumuturi cu amanet Strada Germana No. 15 se recomanda onorabilului public pentru asemene operaţiuni cu condiţii mal avantagiose de cât la tdte cele alte asemenea case din Capitală. 597-3. ANUNCIU Călătorii la Braşov pot afla la institutul Băilor de aburi de acolo, in dosul gimnasinlnl român. locuinţe carate fi bine mobilate, cu privirea tpre grădină, precum fi grajduri de cal fi şopron pentru trăeuri, cu preţuri forte moderate. Direcţiunea băilor dt abur1 din Brafoz1. CE SE POATE CAPATA PKMXHU FBAniCl LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAR1A LINGER1A DIN V1ENA Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 50 bani : 3 franci 4 franci 5 franci 5 franci 6 franci franci franci franci franci. franci: franci: franci: franci: franci: franci: franci: franci : franci: franci: franci: franci: franci: franci: franci: franci ; Pentru 10 franci: Pentru 16 franci: Pentru 20 franci Pentru 20 franci Pentru 18— 25 Pentru 55— 68 Pentru 75—108 Pentru 115 210 Calea Mogoşdiel Palais „Dacia“ t cot Pichet de vară. ; I păreche papuoi de baie. 50 bani: I păreche pantaloane pentru călirăţi 2 fe(e de masă. colorate, de aţi curată. 2 garnitura colorate de dame. : 12 gulere engl., in OrI-care fason yi m&rime. 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere modeme pentru dame, după alegere. 12 batiste albe de pânză adevârati. 12 batiste bine colorate tivite şi apAUt*. 6 proaâpe de p&naă curată. 6 şervete da masă de pânză adeverată. 12 şervete albe de ce&id. 1 câmafă modernă, simplă s6ii brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francesâ fin brodată cu dantele. 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentrn dame. 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete,. I «unison modern brodat. 1 faţă de masă colorată Cu ciucuri, pentru cafe. 1 cămaşă şefi o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Cr5me-Dentelle. I fustă costum plisse. 1 bucată Tulpan. I bucată Robe d’enfan.de toile. I bucată Tartan engles de 5 ceti. 24 ceţl Pichet. I bucată Manta de baie. franci : 1 bucată pânză de Rumburg, de 36 ii coţi franci : 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţi franci : l bucată pânză Corona de 58 coţi. franci : i bucată Toile Batiste frances, Calea Mogoş6i*I Palatul „Dacia". Cominţlile din districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua foarte grabnic şi coosounoios -r--— —---- LE8 TENTES ET LES LITS FABRI S TT R A. MS A CI /%.■**» ■> ■ IV"- » ,LA ST^UA ALBĂ* A. "V X S IMPORTANT întâiul şi renumita) Magasin de INGÂLTIAIINTE PENTRD BABBATI, DAU SI COPII sub firma PHILIPP QOLDSTEIN ,LA STEDA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vi»-h-vi» de Sigismund Prager. SoiiDdu'ml de curând din cele mal renumite fabrice exiitente din str&inătate, cu care «tau ic retaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fasduele cele mal moderne si lucrate cu oea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in tdte formele, Sandale, Pantofi, aci.; pentru Bărbaţi: Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon. Pantofi |i tot ce se atinge de încălţăminte bărbăteicl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic |i altele, ve rog a vd convinge de adever Acgstă magasie este una din cele mal vechie din Capitali, cate 'ţi a căftigat o reputaţiune de cele mal frumdse nentn soliditatea ,i eftinătatea mărfurilor, ji .per, că fi in viitor voiB fi onorat cu Clientela D-vdstră. PHILIPP 60LD8TEIN, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-a-vis de Sigismund Prager ,La 81dna albă. XKKK*ft*K**X*******KKKX******K* X PHARMACIA LA „SPERANTIA" X X «. CALEI UOOOŞOAEI, 36. X X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X X Obiecte de Cauciuc si Artioole de Toalete. — Asemenea »» angajesă a efeetaa orl-ce co- X |g u mande din rcssortul medical. BRUS. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx ANUNC1U IMPORTANT. NDMH1 U RKN01ITDL MAGASIN Sub firma SAL. WEISERMAN1T Strada Carol I No H (curtea veche) vis-d-via de farmacia Rissdorfer A& sonii, pentro eeeounl b Strada Carol 1 No t» (curtea veche) vie-d-vis de farmacia Rissdorfer de veri un bogat aaortiment de iucăl- (ăminte pentro BĂRBAŢI, DAME |i COPII. |_| Cu deosebire PANTOFI DE DAME In tbte formele după cele . mai din urmă fasone şi efectuate din primele fabrici din Enropu. [X Asemenea on luare trauhport de cieme lungi de iucht, de Lak rusesc şi de vacs ca gi Mantale (cauciuc) de ploie prima (jualitate. H Sub-serunatul mulţumind ouor P. T. Public de încrederea ce aQ dat snsijissei firme, care până acum aB depus probe de fiua fi calitate a Mărfel cât şi de eftinBtatea preţurilor, speră ca şi d’acum — iuaiute va bine voi a ’i da concursal seB, găsind in tot-d'a-nna s_l atăt mărfuri tine fi fasonate cât fi cn preţurile cele mai moderate. (588—12) SAL. Cu tbtă stima WEISKR.MA.W. IPÂTU RIDELAG Â R: PATURI, SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA IHTR’UH MOMENT ■ I» UTEiUIl, SI SCAUN A se adresa la D-nil ADOLF OEUTSCH , Magazie de tapete şi H. HONICH, Tapiţier şi Decorateur. Podul Mogoşdiei. E8P08IT STRADA EPI8COPIEI No. 4 LA .STRUQUBILE NEGRU- O C A 8IV N B RARĂ VINURI NATURALE VEGHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I IST FLA.aOA.TSTE SX CU O C A. TT A. eu preţuri forte reduse şi neauzite pftnâ acum INDIGENE ALBE 81 NEGRE 0« Cetnirl , Drăgişani . Odoeeştl De Chtmpagne , Bordeaui De Oălu Mare Mischet Rtţleohie VINURI STREI!ST B en gros şi en detail | De Rhin || Malaga I | > Ungaria || Maden Nu pdte concura nimeni cu mine nici in privinţa colităţiT vinurilor şi nici în ceea ce priveece preţul lor. NB. Liqueururi, Diferite Cegnacurl vieux şi fin Chaaipagne. Ţarcă veohe naturală şi Unt-de-lemn de Tosoana. Jb/L. THEODORESOU. Băşicată Negru Vârtos Tinftibsl Cherrş Muscat Lunal ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTI X X X X X X X X X X 5 FRANTZ GTJ2STTHEB â Iu VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşoiel No. K> vis-â-vis de Consulatul Kussese Reoomondă magazinul zeii asortat in tot-da-un A forte bine cu ruflriă de bărbaţi şi Je dame, galere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătaeă, ciorapi pentru bărbaţi fi dame, flanele fine (crâpe de eanW) camisdne, groşette, brotlerie dantele, cravate de bărbaţi şi Q femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de »6re şi de pldie etc etc. Atrăgând tot Jr CTia-*-‘-- - «--- —»*•-^ de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crieel am redua forte AtrâgOi mnlt preţatile. exxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxi cel hmiza-X hmla_:r,:e DMEA.a-A.sxzsr DF, H AINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A LA BELLE JARDINIEBE" «■ O M nc iu GHlJIWB/tlJAl '2", Colţul Bulevardului şi Stradel Mogogoiel, Casolo Oroo^nu, 2r-..iiu 30. Tipografia Tbiel A Weiaa, Palatul .Dacia*.