Nr. 161 MARŢI 19 IULIE. ANUL II. — 1877. A"BOTsT A ls^IEisrT'ETJ‘F: m Rin mmm TIMPUL wainum s ««cuh: ţJBm HM %£>'• > ■ • > 3 HSSSgSSSESS Lui» d» W litere petit, pap o» IV, 30 bul. I'e pagina III, 80 buU, pe p»gitm;II, 2 lai Ul)i Reclame 2 Iei noi ,im». KSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un numdr In Capitalft 10 bani. Hiiiroul !2-£rinoţioI şi Administrmiel: Halatul ..1 >«o i «••. A.1ST TJ NCIUBI Se priimesc Îd itrftînâtate: La D-nil Baaten itmn & Vogler io Fieiina, Walfiechgaat^ 10 A. Oppda Io Fienna, 8tubenh:ut«i ti Rttdoi Mimn la Vie&aa , SeilersUtte 2 | Vmemu HrduJtu lo Ficnua, TeiofaJtitruM 17; PhiJipp LBb ia Vitrina, KacbeabachgasM 11; L, LtmS A Comp, lo Pftfia şi Htmmâ LafJiU Bmllur A Comp. in Parit. Bcriaorl nefraiioAta ao «e primMc. Artioolete cep a bl i cate ti tot arde. Un numfir In Diitriote 15 bani. Carnal «le llocnrcjicl , 18 îuhe Oblig. Rurale.......... 81*/* Bl1/* » Douieuiale . . . 77'/, 77J/4 Credit funciar rural . . 72i/* ;2 » » urban . 60 lojpr. municipal al Capit. 70 — Oblig. Pentil . . Uf, __ Oblig. Dacia . . . *t>0 t Romani a . 43 Impr. municipal cu premii 22 21*/* R»‘cta Romini ..... — — Pariu 8 luni.............9930 — Londra > 2*15 — Vîenn , — — Berlin tcurt .........1221/» — Cereai de Ylciia, 28 Iulie Metalice................... 62 70 Naţionale..................67 Jo MM • *■ »........................ || L transilvane . . 73 50 Argint in mărfuri.......... 108 30 Ducatul..................... S 9o Napoleonul ... .9 83'/.» Marc 100 60 45 “ Contai de Berlin, 28 Iulie Acţiun. Căilor ferate romftne 17 — Obligaţiunile române 6®/o - M 25 Priorităţile C. fer. rom. 8% 52 — Împrumutul Oppenheim . . 85 10 Napoleonul..................... 16 2fi Viena, termen lung .... Paris , scurt ... 81 25 Calendarnl ijllel Marţi 19 131) Iulie. Patronul ijilel : Cuv. Macrina. Resftritul sdrelul : 4 ore 45 mm. Apusul ndrelul : 7 ore 2fl min. Pasele lunel: Luna Plini. PLECAREA TRENURILOR Baoorevcl Şocata iiiicuretcl .... 8.15 n 10.— <, Ploescl...........9.50 n 12-05 4 Brăila............1.5311 5.45 Brăila .... 3.08 n 8.10 4.54 (] Ploe«cl .... 1.12 d s.55 n BucurCiCÎ, so«irt 8.30 Ş VercleroTa- Bncaroscl 0.05 d Vârciorora . , . . . . 6.45 10.15 n Craiova . . . . . . 11.44 Slatina..... Piteşti ..... Bucarencl, «oeirc . . . 1.40 8.58 il 2.45 v 4.80 r] 7.15 4 Bocoreecl—Glarflo Bucurescl...............9.15 d 6.05n Giurgiu, sosire.........11.35 4 8.87 n Glnrfla-Bncnreacl Giurgifl.................7.26^ 4.55 (J Bueureicl, sosire . . . . 9.48 riuiiţî de către populaţi an v. ( slonla, 25 Iulie. s *Kfllu.-Zgt., comunică din Peru, ştirea c} Ruşii înaintează diu Ardahan pe şo-sAttuu de la Olt». «a Snmla. 24 Iulie. *£Ruş»î se retrag dinaintea Ini O.-iiiian-l’uşa, care inaiutenră de la Plesua.—Corpul rn-«esc din Dobrogift a atacat Sil istria. St Petersbar^ 25 Iulie. Se comunică oficial di° Biela: Geuera-lul-Locoteuaut /inimermanu comunică diu Brăila: Vaporul «Nicolfte* comandat de lo-coteiieutnl Maximovinî şi dou bărci comandate do locotenentul Dubaasoff au bombardat un lagăr turcesc diu apropiarea Si-listrei şi au silit pe turci a se retrage. In nrma afi deschis focnl contra unui moni-Gir turcesc, ce venea spre vasele ruseşti şi aii dat foc bordalul acestui monitor. Mo-uitorul in urmă a debarcat, lutre acestea, ■’a apropiat de la Silistra nn alt monitor, mi vas de reaboî şi o baterie, ce a luat jK>siţie pe ţerm. Uuşiî s’a^ retras apoi, dând incă căte-va focuri. Monitorul turcesc asuferit mari stricăciuni, a avut afară de aceasU morţi şi răniţi. Stricăciunile, ce au suferit vasele ruseşti, sunt neînsemnate. La 23 Iulie, cinci vapoare ruseşti *nft" fătat până la Uusciuc. Bateriile roşeşti aii dat foc la trei dintre ele şi au cnfundftt pe el patrulea. Se comunică ohcial din Alexandropol : Triijwle generalului Alcliasofrad ocupat la 22 Inlte, poeiţiuuile turceşti fortificate de lângă satul Mirenii. Torcii uil perdut 2d morţi şi multe muniţinul Din partea ruşilor perderile afl font: l ofiţer şi 2 soldaţi morţi şi răniţi. In acea-şl vreme, aripa stângă a bombardet Otşamcirol, care ente scutit de către monitoare. Trupele lut Mokb-Ur Hâş» urmează n-şl fortifica posiţiuoe». Lontra coloanei colonelului KomarufT aă inainut de la Olti, 30Of) turci. New York, 26 Iulie. bit •iiţiuuatt uu arhiiuliat. Iu ţ(i,ii.r« «1 iuposiţinnîle suut liniştit«; numai in Cili-cago, St. Louis şi Loniavile îngrijirile emit vii din canea elementelor comumatice. Co-niiiuicaţinuea pe căile ferate eară-şl a în-cepnt a ee restabili. S'aC Inat din partea gnveruulul nonî mesnrl. Coaatantlnopol, 25 Iulie. Itenf.Paşa comunică din !eni-Saglir« ştirea, că malmnlte cete de cazaci a’aă ivit în apropiarea aceetni oraş, dar aii foet luate In goană. Guvernatorul provinciei de la Dunăre anunţă că, roşii ce ocupa fi posiţinuilede la Pi-sanca, afi foBt respinşi de către o coloană eşită din Eneciuc. Iamail anunţă, că rnşii afi fost respinşi din posiţinnile, ce nveafi la Djelgnedik, la graniţele din Asia. Cele mai mnlte scoli din Adrianopol au fost închise spro a da adăpost familiilor refogiate. In nrnm întrerupere! corannica-ţiunel, in acest oraş incepe a se simţi lipsă de victnalil. orjora. 2a Iulie. Dnpă ştirile sosite aieî, la ['Ierna cât mai curând va trebui să aibă loc o luptă intre corpul Ini Osman-P.işa şi corpul răsese de snb comanda lui Kriidenr. Aproape toate trupele ruseşti din Nicopoli afi plecat spe a întâmpina pe inimic. SCIRI TElcsfUFICE A L K ,T I U T U MI I* (Agenţia Hatab). 8ervi«iul de la 28 Iulie, 4 ere teera — ConutAntlnopol, 27 ruli^. Căderea marelui vizir 64<‘ |*ui;Iiid IIL-a. BOCDRESCI IULIE REVOLUTIUNEA IN ROM ANI A SCOPUL ţi MIJLOACELE El. III. Ultimii] olifltarol nare semftnn cft se opune la douinirea aliaolntA a roşilor In România, pftrea câ va fi Domnitorul, prinţ din una din fa> miliele cele mal vechi ale Europei, crescut In principiile severe ale moralei creştineşti , soldat care a ln-vftţat respectul datoriei, disciplina, la acea scoală a armatei prusiane tare, din acest punct de privire, nu se poate asemăna cu nici una alta; nimic, nicf In naşterea sa, nici In educaţiunea sa, nici In antecedentele sale, nu lăsa să bănuiască că ar putea vr’odată permite triumful radicalismului. Ideile liberale ce Domnitorul ar fi putut culege împrejurul sfifl şi care se potriviaţi cu rolul săQ de Domn Constituţional, n’aveaă nimic n face cn şcoala radicală, cu ideile oamenilor vlrlţl In toate con-spiraţiunile Europei, discipol! af lui Proud’hon, elevi al lui Mazzini, re publicanf de coloarea cea mal tn-chi iă şi susţiitorl In ziarele lor al revoluţionai comunarde din Paris. (1) Planul revoluţionarilor pentru a distruge această forţă, a fost condus cu multă porseveranţă şi energie. La începutul acestei domn ir, ef s’att slujit cu mullA dibăcie de inexpe-rienţa foarte naturală a unul prinţ tenăr şi rare nu cunoscea de loc ţara pe caro era chemat să o guverneze. Au pus asemenea Iu joc instinctele sale generoase. Domnitorul voia. cu drept cuvent, civilisaţiunea materială a ţf-ril şi vedea, cu oare-care dreptate, tn drumurile de fer, cel mal puternic instrument de progres. DPnşi! l an linguşit In ac.enstă privinţă primind cn cea mare facilitate ideile sale; Insă. n’au avut tot-d'o-dată grije de a depărta din consiliile sale, pe aventuriarit financiari, cari aă esploatat aceste disposiţiunl. Ast-fel se năspu desostruoasa concesiune Srusberg. Radicalii cari fuseseră agenţii cel mal activi şi cel mul devotaţi al concesionarului Strus-berg, odată eşiţl diu guvern, aruncară Iu sarcina Domnitorului singur această catastrofă financiară şi prin pamfletele lor. Iii timp de şapte aul, cântară să Inegrească chiar probitatea sa personală şi implicară mal cu seamă o personalitate onorabilă (1) A ir vMm *R .mânui, dto 1871 şi respectată, aeeeaa părintelui Domnitorului, In această operă necurată. A doua cugetare iarăşi respectabilă In principii, cari preocupă de la începutul Domniei sale , spiritul Domnitorului, era recâştigarea anticei independinţe naţionale, şi sdro-birea jugului umilitor al Turciei. — Roşii se plecară atâta la aceste idei, In cât Incercarâ nebuneştile intrigi din 1868, ceea ce puse ţara noastră pe marginea prâpâstiel, şi p'aci era s'o facă să'şl piarză chiar drepturile dobândite cu atâta greutate, de înţelepciunea răbdătoare a strămoşilor nuştri. Aceiaşi răgit , eşiţl de la guvern , se puseră In partea Turciei, lăudară politica puterilor occidentale şi acuzară pe Domnitor şi numai pe Domnitor de o predilec-ţiune pentru politica Puterilor de 'a Nord, 11 zugrăviră ca instrument al Rusiei şi al Prusiei, şi strigară pe toate tonurile, că dansul şi numai dfnsul perdea ţara printr’o politică nesocotită de răsipe financiare . de păpuşeril militare şi de aventuri politice. El nu se mărginiră la aceste denigrări sistematice, cu atât mal nedrepte cu cât el fuseseră complicii acestor pretinse rătăciri, cu atăt mal neruşinate, cu căt politica lor nerăbdătoare şi incapabilă făcuse din nisce idei salutare Iu sine, nisce cause de perturbaţi-uue In spirite, de descousideraţiune In afară şi de ruină In finance. El făcură ceva mal mult. Profitând de posiţiune dificilă pe care înseşi actele lor o creaseră Domnitorului , el încercară la 8 August. 1870 a'l goni prinţ,r'o revolnţiune, ai cărei capi eraâ d-nil N. Golesou fi 1. Brătianu şi al cărei instrument, a fost d. Candiano. Această revolnţiune fusese org.i-nisivtă cu oc.usiuuea resbelulul frnncn-germau, şi se zice, râd. D. Brătianu, fratele primului ministru actual, fusese Ia Paris spre a lua înţelegere In această privinţă. Graţie devotamentului şi energiei guvernului conservator de atuncea, această tentativă uu isbuti, şi şefii se grăbiră a declina responsabilitatea cum se o-bii luueşte, fără Insă a părăsi pe soldaţii lor pe care isbntiră, nu numai a'l sustrage de la pedeapsa legală uirâ încă H resplătirâ. Val ! şease luni după aceasta, un decret Domnesc confirma In posturile de ţi Sub-preferţ tn districtul Prahova, pe a-ret pe care d-ntd Candiano triumfător de ?4 ore, ii numise tn acenle jtostnrj din propria sa au/oritale In numele kt pentel!!! lnc.uragiarea nu era mare pentru conservatori a lupta pentru menţinerea unul regim, care părea că se abandonă pe el însuşi. Totuşi, ziua de II Martie 1871; nii'l gări indife- TIMPUL renţl. Revoluţiunea atunci ca şi a-ctim stâfănă pe guvern, cn toatega-gitirile ce le primea de la şeful Statului, totuşi nu avea Încredere in îndelungata sa răbdare. Ba voia să stăpănească fără teamă de a doazi şi găsea m . nemerit a se scăpa chiar de această umbră a tronului Romftniel. care întuneca Încă puţin strălucirea stelei sale victorioase, lîu-1 şinoa«a afacere de In 11 Martie 1871. fu dară a doa sa iucercare. Cănd Domnitorul, ameninţat de Însuşi prefectul sâb de poliţie (astăzi director la interne) care venea săspuecă nu mai poate stăpăni poporul, Înconjurat In palatul sâb de consulii puterilor amice, chemă pe d. Lascar Ca-targi pentru a-I remite testnmentul dinastiei, In acel moment putem să zicem, că nu nml era In Romănia, nici guvern, nici poliţiă, nici armată, nici tron. Abdicaţiunea era oficial anunţata Camerilor şi representan-ţilor puterilor străine.. Un june deputat d. Cftmpineanu (actual ministru) proclamase de la tribună, că Adunarea trebuia s’o priimească cu fericire. Dacă atuncea lucrurile ar fi urmat irapulsiunea dată de radicali Domnia lui Carol 1 era curmată. Per-derea tronului putea să fie nesimţitoare jnnelul suveran; însă nu pn-tea să nu înţeleagă că o domnie Începută la 1866 MaiO şi terminată la Martie I 870, după trei ani şi căte va luni, şi care lăsa Romăniei o moştenire atăt de desastruoasă, era să fie In istoriă o pagină dureroasă. Serviciul făcut atunci de d. Lascar Ca-targi Domnitorului, nu consista in aceasta, că i-a păstrat o spinoasă coroană, dară că i-a scăpat nişte bunuri mal preţioase : reputaţiunea sa de om şi onoarea sa de gentilom După aceasta teribilă sgnduire, ţara păru câ’şl vine Intru căt-va în simţiri. Cinci ani de guvern regulat se urmară; cinci ani, în care ordinea fu restabilită, chestiunea Strusberg împăcată, drumurile de fer esecutate, independinţa naţională pregătită, armata organisatâ, disciplina restabilită, şi In fine creditul ţârei ridicat la 7 şi V* la °/o- Aceşti cinci ani de guvern, fură cinci ani de infern pentru toată clientela revoluţionară, care nu poate trăi de c&t din funcţii, misiuni, profituri directe sad indirecte, lntr'un cuvânt din budgetul Statului. De şi guvernul conservator în modrraţiunea sa, a pactisat puţin cu acest flagel şi pentru a nu-l aduce la desperare, a menţinut în funcţii pe cel mal tolerabili din el, totuşi lunga postire de cinci ani, a Înflăcărat pănă la turbare urele şi poftele acestei caste părăsite a societăţel române. Astăzi după doi ani de nutrire a poftelor lor, nu sunt încă astâmpăraţi. Partida roşie părea perdutâ. De a ajunge la putere prin naţiune , fapt de care se laudă In tot-d'auna, nici că mal remă.ieae rea mal mică speranţă oamenilor practici cari sunt şefii radicalismului. Domnitorul, prin care singur stăpâniseră şi terorizaseră naţiunea , părea cu totul înstrăinat de dânşii. Nn mal puteafl compta nici pe iubirea, nici pe stima sa. Ce le rămânea dar pentru a putea din noo pune mâna pe putere! Numai un singur mijloc. Intimidarea, terorizarea. El cunosceab prea bine poporul român pentru a spera lntr’o revoluţiune de strade. El încercară lntr’adcvâr corupţia in armată chiar prin mijlocul infam al banilor, (1) lnsft, nici aci nu isbutirâ. Sit.uaţiunea părea dar desperată. Aci •e arată talentul d-lor Rosetti-llră-tianu, pe care , de şi adversari, nu u. Nu avaJH&iu de cAt fiiplP p< ntivo pe care la trebump le »om proba. putem de cât a l admira. El făcură acest minunnt raţionament. .Poporul, naţiunea ne sunt iudi-„ferente şi noi lor ; seim foarte bine „eă n'avem nici un mijloc de a le do-„bâudi cu toate calomniile şi deda .maţiunile noastre. .Ţara aceasta nu este coaptă Încă .pentru oameni ca noi. Ne trebue .un singur om : Domnitorul , a-„vâmlu'l, avem toate. Nu putem ,fuce o revoluţiune; dar ce importă .dara densul crede că noi suntem »ln stare de a revoluţiona ţara! Nu .putem isbuti lntr'o trădare mili-,tarâ. Dar ce ne pasă, dacă îl pu-.tew face a crede, că umbla Incon-,jurat de pericole şi că nicî tronul .nici viaţa sa nu sunt asigurate de „cât cu noi! Nu avem o adevărată .influinţă asupra opiniei publice „dar ce importă când singura opi-„nie care se manifestă, este aceia a .jurnalelor noastre ! Cu toată pu-,ţina influenţă ce ele eserseazS, „Domnitorul, vâzându-se zilnic in-„sultat de noi, se va erede nepopular, obiectul urel şi al dispreţu ,luf naţiunel”! Acest plan a fost urmat cu < stăruinţă minunată. Toată ţara a citit abomiuabilelo pamflete ale unul scriitor decorat de unăzl cu medalia „ Bene-Mereuti”. Nici odată ura n'a găsit espresiunl mal violente şi mal grosolane.— Nu numai Domnitorul este insultat ca Domn. dară ca individ, in probitatea sa personală, in moravurile sale, in părintele său, în familia sa, până şi în chipul sân in înfăţişarea sa fisică. Aceasta prin presă. De lângă aceasta, bilete anonime, ameninţări de moarte, şi In fine, primul ministru de astăzi D. I. Brătianu, aducâudu-şl aminte vechia sa meserie de conspirator, cutează, In cele din urmă, a trimete Domnitorului pe un familiar al Dalatulul, zitându-I, în proprii cuvinte cil este timp a ckgpta pe roşii la putere, căci de altminterea nu mal poate respunde de a cruţa ţăret o crimă, lucru pe care Va împedicat până aci. (I). Iată un ultimatum destul de clar ! O lună Jupă aceasta, d-nu I. Bra tianu intra în ministeriul pe care cu trei luni in urmă trebuia să’l presideze , depărtând cu cel mal mare despreţ, pe aliaţii naivi care'l ajutaseră la luarea prin a»alt şi spargere, cum s ar zice după condica penală a puterel supreme. D-nil Rosetti-Brătianu sunt din şcoala acelor oameni neobosiţi care cred, crt nim’c nan făcut dacă le mal răm inea ceva de făcut. A lua puterea este bine; trebuiau acum să se gândească a o păstra şi cu desevâr-şire. Căci să nu creazâ cine-va, că intră în capul acestor revoluţionari, a se supune in mod leal jocului mecanismului constituţional şi a paraşi puterea când II va părăsi sau Domnitorul, sad unul din Corpurile Legiuitoare nlese chiar de dânşii. — Planul lor este simplu. El vo-iesc astă-zl şi urmează această tactică cu dibăcie şi perseverenţă a săpa un abis intre Damnitor şi partidul conservator, de orl-ce nuanţă, care singur este dinastic I» a-nceastă (ard fund-că singur esle mo-narrhic. tsbutind în acest plan, despărţind pentru tot-d’auna pe Domnitor de singurii sOI amici, făcând imposibilă o reapropiere Intre Tronul României şi partidul conservator, d-nil Rosetti-Brătianu ar împlini visul vie-ţel lor Întregi pe care nu sad os- tenit măcar să'l Invăluiască, adică Stabilirea la momentul oportun a Re-pubticel Române. Vom urmări. In un ultim articol, esecuţiunea acestui plan, şi vom ve dea până unde a isbutit şi dacă mal rămâne vre-o speranţă de a'l linpe-dica In esecuţiunea lui. (I) Ac MU ti conTPrAaţiunf* (iinintitft de jurnalele conservatoare, n a fost Iftjţ,uluiţi >le rojil ţi pentru temeinice motive. DIN AFABA De câte-va zile ziaristica europeană se ocupă cu expediţ'uuile de trupe ale Engliterel. De şi guvernul eoglezesc a declarat, în parlament, că nu e vorba de cât de complec-tarea garuisoanel din Malta, de pe câmpul de resbol sosesc prea puţine ştiri şi ziarele, «vând trebuinţă de material, comunică lista regimentelor de tot-felul, pe care englezii ar putea să le trimiţâ pe cămpul de resbol. E chiar de prisos a mal face observarea, că redactorii ziarelor nici înşi-şl nu cred In aceste ştiri. Toate aceste ştiri ab importanţi, pe care o aveab ştirile relative la intenţi-unile guvernului italian, care ab agitat opinia publică din Austria în cile din urma zece zile. Intru-cât putem urma din apreciănle reser alo /îaveior mal «prinase di Austria, Germania şi Englitera, pri virile diplomaţiei sunt îndreptate asupra câmpului de resbol, unde si tuaţia este mal Încordată de cât a fost vre-o-dată. De când s'a început resboiul, oştirile ruseşti atât în Asia cât şi in Europa nu ab avut de cât ciocniri relativ neînsemnate cu cele turcesci : o luptă în puterea cuvântului n’a avut âncă loc. Aceasta se crede că va urma cât mal curând. Turcii ab pornit din patru părţi contra ruşilor şi se inişcâ con centric, precum se crede, spre Târ-nova. Nu va trece dar multă vreme până la momentul de crisă, de la care atârnă atitudinea, ce vor tre hui să ia puterile europene. Abia mal rămâne Îndoială, că dacă turcii vor fi bătuţi pe câmpiile Bulgariei Sultanul va recurge la puterea magică de care dispune şi, in dispera-i.iunea. sa, va desfăşura drapelul Profetului. Consequenţele acestui act ar fi apoi incalculabile. După. Coran, din momentul, in care s’a desfăşurat drapelul Profetului, se începe un moratorib general atât pentru stat, cât şi pentru particularii musulmani. Ast-fel cea dântâl consequenţâ positivă a desfăşurării drapelului ar fi totală ruină a oomerciulul Oriental. O altă consequenţă, la care neam putea aştepta cu aproape aceeaşi positivitate, ar fi încetarea tuturor consideraţiunilor umanitare, o luptă pe moarte şi viaţă Intre turci şi creştini, cu care vin în atingere-Dupâ toate aceste, ştirea despre o int-ervenţiune colectivă a puterilor e mal mult de cât probabilă. Ar trebui să perdem din vedere pasiunile stirnite in luptă spre a cere ca Bulgarii să nu îşi resbnne de asupritorii lor şi ca turcii, deprinşi de veacuri a stăpâni prin asprimea faptei, să se desfacă acum de obiceiurile lor. Trebue dai să intervie o putere imparţială spre a tnfrlna atât pe unii, cât şi pe alţii. De-ocamdatâ Englitera, Germania, Italia şi Austria şi-ab trăinis flotele în Medite-rana şi, după ştirile sosite In zilele din urmă, mal multe vapoare dc resbol ab plecat spre a ocioti pe supuşii streini din Turcia. In ziarele sosite cu posta de astâ-zl ni se asigură Insă, că acţiunea comună a flotelor poftie Bă fie privită ca un lucru hotărît. Flotele, după cum se zice, vor interveni întru apărarea protegiaţilor europeni din orient şi cel puţin indirect, pentru susţinerea de loc nu le şade bine vecinilor noştri lmpintennţî. După raporturile ziarelor din Austria ab luat parte la această într unire 8—10,000 oameni, ceea mal mare parte orăşeni şi persoane cu oareşl-care posiţiune. După cum se hotărâse de mal na-inte, generalul Klnpka a ţinut cu această ocasiune un discurs. La începutul discursului cam lung declară, că va trebui să spue multe din cele ce a mal spus şi ast-fel găsim de prisos a mal comunica cititorilor noştri detaiun : sunt ideile, pe care lemn comunicat după „N. P. L.* In sfârşit adunarea a primit reso-luţiunea propusă de deputatul Efelfly şi a ales un comitet executiv, pe care l’a însărcinat a face guvernului Împărtăşire despre dorinţele manifestate cu această ocasiun». Maghiarii protestă contra politicei expansive a Rusiei şi se declară ca fiind revoltaţi de acest resboib întreprins contra principiilor umanitare. Nici o hotărâre însă, nici o tendenţă de a face presiune asupra guvernului şi în deosebi nici o manifestaţiune re-sboinicâ In favorul turcilor n’a avut loc. „Agenţa Rusă* comunică următoarele: După uu raportai Marelui Duce Nicolae despre luptele dinstrim-torile de la Şipca, Turcii, când ab văzut că nu Îşi mal pot ţinea posi-ţiuniie, şi că in zadar s'ar mal apăra, au scos drapelul alb, şi trupele ruseşti nu mal decât au curmat focul. Când însă Ruşii ab Înaintat, Turcii ab deschis focul şi le-ab causat mari per-derl. In zioa următoare, ocupând posiţiunile părăsite de către Turci, generalul Scobelefl a găsit lângă câţl-va Turci răniţi o mulţime de capete de soldaţi rusescl, ce ab fost prinşi ori răniţi iu deosebitele lupte. Ataşaţii militari străini şi corespondentul ziarului „Times” ab fost chemaţi zpre a se Încredinţa la faţa locului despre acest fapt. Cât pentru cruzimile, ce se pretinde că ar fi comis bulgarii, diregâtoriele turcesci nu pi:t.«nrt «an. !« ponst.af.p. ti fi rtarfi s’ab refugiat numai decât, după ce ab prins veste despre apropierea ruşilor ; şi daca s’ab găsit caşuri iso-late, că bulgarii asurpriţi de sute de ani şi-ab răsbunat, Ruşii nu pu-teab să'l Impedire Intru aceasta. AtaşiţiI militari străini şi corespondenţii ziarelor poi da dovada, ca nici un soldat ii rusesc nu a făptui: cruzimi. CM pentru cele patra vase In ăr -.i* • cu petre, ce ab fost cufundate In gura Mklinel, e de observat. că aceasta era o necesitate de resboib şi â vasele nu vor ră-tnâuea de cât până la înclieiarea resboinîul cufundate. Guvernul rusesc voia să impedece monitoarele turceşti de a intra In Dunăre. Dacă comisiunea danubiană ar fi interzis turcilor intrarea, Ruşii nu ar fi fost necesitaţi a recurge la acest mijloc. Ziarele ruseşti comunică depeşa prin care Marele Duce Nicolae a făcut Ţarului arătare despre trecerea trupelor ruseşti peste Balcani. Această depeşă se Începe cu următoarele cuvinre : „Iluvrah! Trecâtoarea de la Jiipca e In manele noastre. Fiul m»b, Marele Duce Nicolae, tocmai 'ml aduce ştirea, că etc.” »» DACIA* SOCIETATE ROMANA DE ASIGURARE ŞI COMIS10NEA DE ANCHETA. Monitorul oficial No. 156 din 12 (24 Iulie curent), publică un precios document oficial, care vine la timp să facă cea mal perfectă lumină asupra situaţiune! uneia din acele principiilor umanitare. i frumoase societăţi române de asi- Despre o intervenţiune a vre-u- ’ g»™re ce patriotismul luminat al neia dintre puteri in deosebi se vor- românilor şi o înţeleaptă guvernare, besce mal puţin de cât orl-când. ab seiut să creeze In aceşti ultimi Chiar maghiarii atât de interesaţi cjnC| !lnr m sn (|ea In acelaşr în cestiunea orientală şi atât de tnrcofili ab Început a fi mal cum- , , . , pătaţi In iubirea lor frăţească. Me- t'™ tutl,lor acelora cure In răuta- tiinp şi cea mai puternică destnin- etingul, care a avut loc la 26 lu-.^8ft 1°*'. profitând de împrejurările lie In Desta s’a distins prin bunul dificile prin care trecem, nu înce-cumpăt in disc.uţiiine, un lucru, care * tară In tot cursul anului, d’a În- drepta contra stabilimentelor noastre de credit şi anume contra „Daciei* cele mal nefundate şi mal vile acusaţiunî. Acest document, este „Raportul comisiunel de anchetă* numită de ministrul agriculturel. comerciulul şi lucrărilor publice, după cererea d-lul Basile Boerescu, preşedintele societăţii „Dacia* In urma interpelării făcute in cameră de d. deputat Holban. Comisiunea de anchetă, fiind compusă de d-nil Remus N. Opran, procuror general al curţii de apel din BucurescI, C. 1). Atha nastu preşedintele camerei de comercib şi d. Nicolae Ioanid membru tribunalului comercial Ilfov, nu putem face un mal bun servicib cititorilor noştri, acţionarilor, asiguraţilor, şi tutulor acelor ce se află In relaţiunl directe sab indirecte cu această societate, d» cât publicând aci imediat acest „raport* în toată întinderea lui: Raport! comisiunel întocmiţi pentru cercetarea registrelor soelelifif generale «le asigurare „I)acia“ cifre d. ministru al agriculturel, comercialul şi lucrărilor publice îhmnule ministru, Sabvcrişii, in nrrna invitării ce am primit din partea d-voastră ţi a domnnlnî ministru al justiţiei, ne am intrnnit îu cotnisinne, am mers la localul Societăţel de Asigurare BDacia* ţi in orma cercetării scrupuloase ce am făcnt, avem onoarea a snpune prin acest raport, cunoscinţei d-voagtre resoltatul descoperirilor noastre. In rina de 28 Aprilie a. c. a avat loc Adannrea generală a acţionarilor care compun societatea ,Dacia*. In arma rapor-tnlaî general, presentat de către consiliul de administraţiune prin preşedintele s55 d-nu B. Boerescn, adunarea, după ce aprobă în unanimitate comptarile generale şi bilanţul eserciţiuîaî analul 187(5, votează reaolnţinuea; ,A amortisa o dată pentru tot-d’a-una *perderea constată de *1,102,888 1. n. şi 00 bani, reducând capitalul social la 1,500,000 lei noi, făcând >adică ca acţiunea de 500 1. n. să devină ,nnmaî de 250 1. n. şi trecănd escedentol ,de le noi 307,061 bani 40 din nott în >comptul reservelor capitalului, reaerve ,care sunt proprietatea acţionarilor*. Pentru a fi posibilă această resoluţiune, se propune şi se admite în acest sens modificarea nrt. 6, 13, 57, 58 şi 59 din statute. GraS pretenţl acţionari posedând 3,157 acţiuni. Resolnţinnea de mal sus a fost admisă şi votata de acţionari reprezentând 3,103 acţinnl din cele 3,157. Kra vorba d*le minutrn, de capitalul şi operaţiunile tocictlţei de aaigorare pro-pri'l zis. Gestiunea asociaţinnilor de supravieţuire reciprocă, fiind o operaţioue separată, na a făcnt, nicî putea faoe, obiectai discoţinnilor şi resolnţinnilor a-cestel adunări generale. Interesele acţionarilor nu erafi câtu-şî de puţin legate de această secţiune a * Daciei*. Cn capitalul şi operaţiuni cu totul deosebite, de şi sub administraţinnea nceluaşî consilii!, asocia-ţiunile de supraveţuire reciprocă, afi, ca să ne esprimăm ast-fel, o viaţă proprie; gestiunea lor a fost snpnsă deliberaţiunil asociaţilor, şi ne fiind cas, nicî o modificare nu b’s cerut safl s’a făcut asupra statutelor de fondaţinne Mersul acestei secţiuni este în adevăr, atât de prosper în cât asociaţii de supravieţuire reciprocă, s'ail mulţumit a verifica compturile, a constata prosperitatea asociaţinniî şi a încredinţa consiliului de administraţie, oon-ducerea afacerilor pe viitor precum făcuse în trecut. Din eausa însemnatelor perderl din a-ftnol 1576, perderl urcându-se la suma de 1,92,638 I. n. 60 bani, capitalul societăţii de asigurare, care era de 3,000,000 se reduce la 1,807,061 i. n. 40 bani. intri-un singur an atâta pagubă era fără in-doealft cel mal serios lucru pentru societate. Trebuia a se căutA causa răului şi a se lua măsuri eficace ca să nu să mal prodncă pentru viitor. Consilia! de administraţie espunând efectele, arată căuşele ce indică măsnrlie de Inat. Majoritatea acţionarilor verifică compturile, Be convinge de esactitatea lor, şi hotărasce îndreptarea în adunarea de la 23 Aprilifl treent. Măsurile luate la această dată, adne modificări de coa mal gravă importanţi statutelor, bana fundamentală a societăţii, dar TIMPUL ruina cute evitată, pansele răului distruse. Soci*taU»a prin esct a’şi sacrifica part« din internele sale, dar decisă a face o-uoare angagismentelor sale faţă ca inien-•nl număr al asigurărilor, reduce enntn-tuul acţiunilor de Ia 500 1. n. la 250, măresre în acelaşi timp fondul de rugervfl, destinat a **rv\ cn promptitudine deapR. Robirilor de veri-ce natură, şi ftubilin-dn-şl pe baze Bolide echilibru sdruncimit la finele auului 1870, asigură viitorul Societăţii fi linift şte cu siguranţă spiritele. Pdulrn cine ar studia cu de amenantul şi cu nesfârşitnl «crupul starea actuală a Societăţeî ‘Dacia,, nu poate resuîtn, d-le ministru, altî con vi neţi una asupra openi-ţ in oilor *ale de cât cele ce avurăm onotre ii v? expune in câte-vn cuvinte. Cu toate uce*tea, publicul, la auzul unor penîerl ce covârşa un milion din c»>le trei ronipnind fondai social, se emoţionau zi. Înainte de a se judeca şi a decide, nu tot-d’annn oamenii vor să creeze indispensabilul şi snlntariul obicriO deaceroetacu imparţialitate şi coimciinţă şi a se pronun-cia în perfejtă cunosciuţR de causn. Lesne f»e pnt**a prevede ce progresione trebuia să iu primele sgomot-) respftndite, însemnata pagubă era constatată, nimeni nu o contesta. Operaţiunile în cursul anului 1S7G nu fuseseră fericite fi nu corespunsefera aşteptărilor celor însărcinaţi cu couducerea destinelor Societăţii. Prin urmare, se conchise că pagubele şi nenorocitele operaţiuni trebuiau să cadă în respnnderea Consiliului de Adminintraţia. De aci toate ocele acuzări cari găsiră în cele din urmă un echo atât de mare. Am căutat, domnule ministru, a vedea cât se putea mal de aproape lucrurile. In acest scop ani cercetat compturile societăţii şi tie-care din numeroasele pagcb», care îusuuiându-se ati produs snrua de 1,11*2,93$ lei noul, am examinat cu scrnpul mersul fie-căriia dintre diferitele operaţiuni mai cu »eamă în anul 1876 şi am sjnns cu investigaţinnile noastre până la această lună luniu. Am esaminai irodni cura este asigurat capitalul societăţii şi iutviiţiunile ce animeAza spiritul conducătorilor societăţii. Lucrare dificilă şi ardnă, dar trebuia a se descoperi adev^rol ca să’l putem supune conosciiaţei d-voastre. Societatea « Dacia, s'a constituit şi a început operaţiunile la 1872 sub cele m n favorabile auspicii. Se acie cât de bine a fost primteă da publicul român şi câtă încredere a inspirat tutnlor. Acţionarii ’şî văzură iu puţini ani, covârşite aşteptările. In 1872 pentru sumele cât conform statutelor trebuia să se verse la emitere* acţionarilor, se plătesc acţionarilor procente 99,3441 1. n., devidende 180,000: ÎG % aproximativ pentru sumele câte se văraa-aeră. In 1873 : 234,508 I. u. procente, şi 300,000 dividende peste 16A„. In 1874, când w complecteeză definitiv şi se farsă integral în ca«a Societăţii, capitalul celor 8000 acţiuni în sumă de 3,000,000 I. n., procente 240,000 1. n., devidende 300,000. Societatea ajunse în acest an, 1874, la maximul prosperităţii sale; era o epocă când acţiunile sale se vindeati 750—800., Operaţiunile prospere incuragiară consiliul de administraţiuue şi '1 făcură a'şi crea un ter-rsn mal mare.. Deja se lucra cu streiuă-tatea. Se caută a intra ic relaţinnl cu cât se poate mal multe Societăţi streine şi a opera pe cea mal largă scară. Era a risca prea mult şi a putea compromite [în ani răi prosperitatea sigură de până acum a Societăţii. Cu toate acestea, după cele mal bune calcule, nu se prevedea păgubi ruinătoare şi se prevedea!! câştiguri însemnate. Societatea «Dacia» lnora direct în ţară. Ca •oeietfiţile streine lacra iudirect aa0 prin reasigurări reciproce. IQ anul 1875, primul efect al acestei în-tinderl de operaţiuni apăru. Acţionarii ‘şl prii mirt procentele de 81 „ în sumă de 240,000 1. nM avură şi dividende 60,000 L n. Dar era o micşorare simţitoare in câştig Dividendele pe 1874 fnseeeră de 300,000 I, n.; in 1875 sunt 60,000 1. n. numai. O diferenţă de 240,000 1. n. in minus. Care era caosa ? Acţionarii şi Consiliul de Administraţia ne, nu se opriră asupra el; se crezu la ceea ce se numesce un an răQ şi ne trecu înainte. Pe acest an vedem chel-tnelile Societăţii în sumă în adevăr exorbitantă : 502,490 1. n. 18 bani. Eraţi ele indispensabile fi na B6 putea ti reduce? Până când mecanismul ftr ^ ajuns iă funcţioneze in perfectă regulă, până când s’ar fi dobândit o experienţă suficientă de oameni fi de lucrări, poate că economiile nn eratt cerute riguros in acel au. In orî-ce cas nu *m văzut îq acel timp pe Consiliul de Ad-miuistraţiune ft pe acţionari ocupându-se de ele n privea Q direct. Era ti oel intere- saţi şi aveaţi procentele regulate, prim ati diJidende, eraţi liberi sâ’şi reducă şuti nn cheltelile. Anul 1876 vine. Capitalul Social era intact, probii palpabilă procentul* şi divider -deie. Operaţiuni!» depnrte de a fi restrânse, se înmulţesc, atât în ţară oM şi in străinătate. C ădiri, recolte, transporturi, *e 1»-sigură direit as ti se resnigură indirect in asociaţie cu alte Societăţi, cu cnre « D.tci»» lucra în ţara şi în streinState. In privinţa afacerilor sale, nici o dată această Societate nn ejunseee atât de departe. Pentru a fi cunoscute dăm cifre; In ramura încîndiuhiî, capitalul asigurat direct iu Honiauia. de la fundare pană la .11 Decembre 1876, era 302,181,655, suma daunelor plătite în acest interval « de 1,827.8>U 1. n. In aceiaşi ramură, capitalul reasigurat, in străinătate, pănu la aceiaşi dată 662,325,012 1. n. Daune plttite 5,122,868 1. 11. Iu ramura grindinei, capitalul asigurat iu România până la 31 Decembre 1376, 32,855,931 1, » Sumu datinilor plătite iu cursul acestui interval in această ramură 1,637,872 1. 11. Iu ramnra grindine! capitalul rens’gurat in străinătate indirect prin reasigurări până la 3l Decembre 3:1,151,84 1 1. n. Suma daunelor plătite în uceastă ramură în ace*t iuterval 635.922. In ramura transporturilor, capitalul asigurat în România jună la 31 Decembre lb76, 8,932,358 1. n. Suma daunelor plutite în acest interval pentru aceasta ramură 175,265. In ramura transporturilor, capitalul reasigurat în streiuăUte pun* la 21 Decembre 1^76, 44,739,419 1. u. Suma dannelor plătite iu această ramură peuiru acest interval, 1,780,151 1. n. Societatea însă se întinsese mai mult de cât ’I permitenil puterile. Dacă norocul, arbitrul snpnni iu afacerile societăţilor de asigurare, ar ti contiunat a fi favorabil «Dacieî» câştiguri imense '( puteai! proveni; însă uu b’h întâmplat aşa. lucura-giaţî de anii anterior!, Comitatul de Ad-minirtraţiune şi Direcţiunea, nn crezuseră de cuviinţă a nsa de o prudenţă mal mare. Când pagnbile însemnate ale anului 1376 veniră, se temperară dorinţele marilor câştiguri, şi gândurile unor reserve mai mare şi unor operaţiuni mai prudente veniră să predomineze. Mai toate Societăţile din Rusia şi mare parte a Societăţilor din Austria aduseră însemnate pagnbe. Experienţă mi ficientă se face de astă-dată. Consiliul da Administra-ţinne şi Direcţiunea se convinseră că operaţiunile trebnesc restrân e. Se convinseră iacă că nu se mat putea lucra prin reasigurări cu Societăţi care aduceaţi numai pagube. Se hotărî aşa dar disolvarea relaţin-nîlor cu toate societăţile Btreine care păgubiseră Societatea, şi disolnţiunea aceasta va fi nn fapt împlinit la termenele până când trebuiai! să dureze convenţiunile. Cu acest an relaţiunile acestea încetează. (Va urma). CRONICA D. Cogălniceanu, ministrn de esterne, a plecat ieri, Sâmbătă, la Poiana, pentro a întâlni acolo pe M. S Domnitorul, şi apoi spre a se îndrepta spre Viena, — de asta dată, sperăm, fără să se mai opriască din drum. D- 1 C. Brătiann, primnl miniera, care acum se află la Poiana, îndată ce va avea o întrunire cn M. S Domnitorul şi d-niî miniştri de reeboiti şi esterne, precum ni se spune, se va întoarce in capitală. Iubitul nostru pictor Grigorescn, căruia România ’I datoresce atâtea opere neperi-toare, a plecat zilele acestea la Calufat. Locurile şi faptele cari se vor desfăşura sub ochii lui, ne vor procura fericirea d’a admira curând o noă faţă a talentului s?Q nepreţuit. Să fim drepţii Daca Hârtia-mooedă va fi nn isvor de calamităţi pentru ţara noastră , ne va consola însă intr’o privinţă : cadrele el sunt lucrate de Grigorescn. Ce voiţi? Lucreţia Borgia avea obiceiul d’a încorona cupele ’u cari vărsa veninul cu flori strălucitoare. Pentru ce şi financiarul nostru Brătiann nu ne-ar ascunde mormântul financiar cn florile talentului lui Grigoreacn ? Decişii ca şi armata noastră să treacă Dun&rea, pare a fi intrat intr’o pausă. Nn ne permitem a rupe velnl care ascunde misterul inulttî sfori guvernamentale. Ne mulţumim a spune numai că recrutaţii* se activează foarte 11 nit utât j rin sato cât ?i prin or ş-\ Mes*. ri-1 şil şi plugarii un mnî sunt siguri dacă ziua tfo mâne *i va lăsa Ia lucrul lor. Toate ncestm nu s'nr urum, dacă gnvernul n’or fi det is ca arnft ta noastră să ’şi «bsfăjure activitatea un tetitru mai lutins. Aşa creUeni uol, chcî altuiinturea nn înţelegem să se esjmră Statul la atâtea strâmtorări morale şi materiale. Ziarele europene, cu prea puţine escep-ţiî, sunt indignate contra conduitei Turcilor cu răniţii şi prisonieril. Această indignare ishucneace şi îutr’o telegramă a Marelui duce Nicohu-, de la Târnevn din 21 Iulie, care zice : «Douduita trupelor noustrj în toate privinţele a fost demnă; dar Kuitetu toţi indignaţi. Aiu primit in acest moment un raport de la generalul Gnrko despre cruzimile şi barbariele comise de Turci asupra morţilor, răniţilor şi prizonierilor noştri, cum şi dsBpre mişeliu lor. La 18 Iulie au rădicat iu timpul luptei steagul alb, cereud să intre in tnituri; cftud parlamentarul nostru şi trupele s\iă apro iat , el ud muctput focul. Corespondentul ziarului «Times» u fost martorul acestor cruzimi: amăruntele vor urma iutr'un raport pe caro ‘I vuiti trumite uâneV Vasele de resboiă turcesci din caualol Maci nulul sunt lipsite d’nle mân că ret. Ele Hftti se vor pr«do, saă vor fi nimicite de eehipngele lor chiar. Uescoala a isbucnit in insula Creta. Guvernul turcesc, pentru a o ’nâbnşi, a şi trămis o cpcadră sub comanda vice-nmi-ralnlnî llnsein-Paşa. Escadra se compune din do? fregate cairasate, do? fregate de lemn , patru corvete şi trei enteruri cu abur. Citim in ^Lanterna* din Brăila ; Pe lângă mălai de la cnznrmă s’ail aşezat diu nod iu al multe tunuri preeapniu-du-se că ar fi esistând la Kilia o flotă turcă compusă din mal multe nave, cari nr fi nveud scopul de a pătrunde in susai Dunării. De asenmuea şi la Via Pehlivan , iarăşi se aşază tunuri. Că ar fi eristând saă nu la Chilia flotă turcă, această ştire o dăm sub reservă. Cele patru tunuri de pe malul vadului Budur sunt la locul lor, ca şi mai nainte. ULTIME SCIRI TELEGK \FICE (Agen|ia Havti). — Servioiul de la 2;* Iulie, 0 ore seara -Petroşani, 28 Iulie. Ruşii aîl început să facă un pod pe Dunăre în fuţa satului Petroşianî. Aces pod a înaintat puţin; drumurile gem de carele cari duc lemne pentru podul ce pare menit a scurta asediarea Ruaciucului. Acest material, venind cn drumul de frr Bncn-reaci-Giurgiu, are un scurt transport pe pământ. Turcii nn par dhpnşî a împedeca construirea podului de la Petroşianî. Zltmilcea, 28 Iulie. Podnl de la Zinmicen este în bnnă stare. 11 străbat zilnic numeroase regimente şi o artilerie puternică cari viu din Rusia şi se împreună cn corpul armatei destinaţia ase-diarea Rnsciacaluî. SIstov, 28 Iulie. Iaca amăruntele denpre lupta de la Plevna care s'a întâmplat la 29 ale curentei: întâia brigadă din a cincea divisie ruBă atacă Plevna, fără să fi cercetat bine cari Bunt puterile Turcilor. Ea a fost respinsă după un atac viguros şi s’a retras lu Bri-slam, localitate din drumul Nicopoli, la 12 verste de de Plevna. Ruşii nu avat 3 oficerî superiori şi 12 oficerî subalterni ucişi: un general de brigadă, 2 ofiţeri superiori şi 31 oficerî snbalternl răniţi; 1889 soldaţi ati căzut morţj şi răniţî. Numărul perderilor suferite de Rnşî se esj)]icR prin acext fapt, că intraseră fără apărare in stradele Plevuel, câud de odată ati fost loviţi d’o ploae opnh)ţia musulmana u’a avut timp fă })lece din 0-n ş, cnut ri-r de ce» a ce n'n petrecut in alte locuri. Mnfu^manil cari ati remas se sflă într’o valeafură din oraş, sub protecţia soldaţilor ruşi. Ptrderilo Ruşilor la luarea Ni-copolel sunt 3 oficerî şi 27:) soldaţi ucişi; 22 oficerî şi 909 soldaţi răniţi. TâniOTA. 25 Iulie. Mişcarea neobicinnită din vechia capitală a Bulgariei este puţin în raport ou strâmtoarea stradîdor pe cari abia o trăsură poate să Ie străbată. Oraşul se împarte în doă curtirnrT. C'nnrfirul crpştini-nilor şî-a conservat toţi locuitorii; cunrti-rnl turcesc este cu totul dc®ert; tonte casele sunt goale, chiar mobilele s'hu luat. Abia «e găsesre cât*1 nn manuscris uitat, sver.d oare-care valoare istorică. Aii remas numai vr’o 10 de Turci, enri locue«c intr’o cnsă osebită, 9nb protecţia soldaţilor ruşi. Mrmipipftiitiitsa şi poliţia bulgară funcţionează deja. Cuartirul general al nmrelnl duce Nicolae, cu divizia în-părcinatu să’l protei gă, ornpă o poziţie cn totul pitorească în valna Iun trei. Imperatornl estn nşteptat în Ternova. TerBova, 25 lai iz». Isca sciri precise despre operaţiile Ruşilor iu Balcani: La 13 Iulie, divisia Gnrko s’a apropiat de Balcani ; Ia I I r atacat fără veste pe Tnrciî cari ocupau Ain-Keni şi ’i-a gonit. In aceeaşi seară Turcii primiră a jutoare numeroase şi încercară să io ofensiva : dar ati fost din noii bătuţi şi respinşi. Cazacii 'î-bti gonit până Ia meznl nopţeî, râbipioduT in toate părţile. La 15, generalul Onreo a tabărît la Ain-Keni, de nnde a trămis recnnoasceri în toate părţile, l na din aceste recunoosceiî, compusă din trei esendroano de cnsacl, a întâlnit pe inamic spre leni-Sagrn. Casacit aQ des-călicat, ati începnt împuşcarea şi ati cerut ajutoare generalului Gnrko, care le-a tră-ruis dragon* şi artilerie. Abia ajunseseră aceste ajutoare şi Turcii fugiră. La 16; generalnl Gnrko a plecat spre Kasanlik, la jumătatea druranlui a întâlnit satul UflaDi bine ocnpat Je Terci. A fost silit să'şT ocupe toată artileria şi patru batalioane de tilaliorî, pe câud cavaleria sa a iebutit fă înconjoare pe inamic. Turcii au perdut în aceasta lupta 2000 oameni, un steng, trai tnnurT, peste 609 prîsonierî între cari şi caimacamul de la Kasanlik. La 17, generalul Guîko ocupă Kasanlîkul şi in aceeaşi seară, Sipcn, care a fost atacată în front de trupele ruse venite din Târnovn. La 18, a atacat Tvarsa şi 'î-a luat ânteia poaiţie. Era la 709 paşi d’a doa pofiţie, când Tnrciî ati rădicat steAgnl alb şi aii înnintat parlamentari. Generalul Gnrko a ordonat încetarea focnlnî. Se gatia să primească pe parlamentari, când Tarciî ati început mi-şelesce focul : Ruşi! ati luat însă a doa poriţie. La 19, un parlamentar, antorisat de pnşia să trateze condiţiile cnpitnlăret, a venit Ia generalul Gurko care a dat Turcilor termen până la amiezi, de a se preda. La amiazî, nepriimind nici nn răspuns, a voit fă înceapă atacul ; dar tabăra turcească se golise. Tnrciî fugiseră prin nisce poteci spre apus, lăfându-şl tunurile. Răniţii şi prisonieriî Rnşî, cari era ti in puterea lor, ati fost sflaţl grozav de sluţiţi, nanul, urechile, picioarele, braţele şi părţile genitale tăiate. Ruşii ocupă azi strămtorile balcunice Tungi gi Kazan-lî k până la Baldzilar, situat dinoolo de Balcani. Nlcnpole, 29 Iulie. Erl seară, al cincilea regiment român a trecut Dunărea şi a ocupat Nioopolul. Drapelul român filfâe d’asupra oraşului. lUs-tul divisiel a patra trece în acest moment. .Virus, 21 Iulie. Se anunciă că 25 mii Rnşî sunt concentraţi înaintea Plevuel contra a 27009 Turci Raii?rail, 28 Iulie. In incăerarea ces’afăcnt erilâugă Ras-grad şi nnde Azis-poş* a fost omorât Veik-pBşn şi alţi trei oficerî ati fost greti răniţi şi ati mnrit. — Serviciul de it 30 Iulie. 9 ore dimineaţa. — Viena, 29 Iulie. Miniştri unguri, Pretis, Tisza şi Szell sunt chemaţi la Viena pentru a asista cu miniştrii Auersperg, Andrassv, Hoftuau şi Vylandt la un coneiliti cnre trebae să delibereze dacă nu a vtnit jruomentnl de a mobilisa parţial armata austriacă. Presenţa In! Midat-puşa n are nici o legătură ca această convocare de miniştri. ConstsoUnepol, 29 Iulie. Silrit ra continuă a rasista. Coloana inimica, care merge asupra Varneî, s’a oprit la Ihznrgjk. Intr’o luptă ce s'a întâmplat lângă Rasgrad, Tnrciî ati p«*rdnt o sută morţi şi 200 răniţi. Perderile ruşilor nn sunt cunoscut». Intr’o încăerare ce s’a făcnt lângă Eski-Zughrn, ca zaci! ati avot 15 oameni morţi. Roma, 29 Iulie. Gnvernul italian în aceste din nrmă zile a renoit puterilor streine, asigurările cele mnî lămurite despre intenţinniîe sale pacifice, Rezolnţinnea lu! bine-hotărîtS este de a nu se depărta de programul săfl. Tnrln. 29 Iulie. Erî principele Amedcu, a sărit din trăsura sa In cnre cniil întărîtaseră. In căderea ce a avnt, a căpătat o gravă rană la cap. Totnşt noaptea a fo«t liniştita. Mergerea spre bine continuă. Târnava, îfl Iulie. 800 prizonieri turci, între cari mal mulţi oficerî, ati fost pi inşi lângă Kazau-lik şi «ti fost adnşl erî înaintea marelui Dnc* Nicolne. EI «unt tratat! cu cele mal mari menagiărT. Ruşii întrabninţeaz-ă nu-merotl soldaţi la construirea drumului dela Ain-Keo7, ce trece prin Balcani. Această cale va fi în curând practicabilă pentru artileria şi pentru furgoanele de echipngifl. Târne ra, 27 Iulie. Sgouiotele ce circulă pe aci zic că Ah-met-Ehiub-Paşa îndrepteazi spre Plevna oştiri ce vin despre Vidin, pe când din Şnmlft, se trimet alte oştiri cari să vor duce Ia Monastir. Cele dintâiti ar avea să atace arij*a dreaptă a Ruşilor, ear cele d’al doilea aripa Btâtgfi. Scopul Turcilor ar fi de a relua posiţinnile ce ati perdut la Iantra şi de a tăia linia de retragere cartierului general şi armatei ruse ce ocupă in Bulgaria, un triunghiti al cărui vârf este la Şliipka, cu o basa foarte strâmptă pe Dunăra, de la Nicopole la rîul Iantra. Rnşiî indreptează foarţe numeroase spre Plevna şi nu vor lăsa Turcilor timpul de a-şi săvârşi concentrarea. O încăerare serioasă este iminentă în partea aceasta. Dnpd Lgtaia de la Plev ns, nnde Bnfiî afi fost siliţi tie, Dimitrie, Victor ,i Climent Ra-dovitz cn familiile lor, pătrunşi de adănel durere, fac cunoscut perdeiea mnlt regretatei fi venerabilei lor mumă SOFIA RADOY1TZ încetată din viaţă la 18 ale curentei. Imormăntarea se va face la cimitirul Beln, la 10 curent, la 4 ore p. m., jar cortegiul va porni de la casa decedatei, strada Bibescn-Vodă No. 8. Aceasta va servi fi de invitaţie câţi din amicii fi cunoecuţii decedatei nu vor fi primit diD eroare bilete de invitare. ANUNCIU Calatorii la Braşov pot afla la institutul Ilrtllor de aburi de acolo, în dosul gimnastului român, loeninţe curate fi bina mobilate, cn privirea npre grădină, precnm şi grajduri de cal şi şopron pentrn trăsuri, cn preţnrl f6rte moderate. Dirtcţiunta băilsrr dt aburi din Brojtrv. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon se află într’o Fale îngusta a munţilor, unde sublimitatea seridsă a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi uunătos şi cu fântânile gale minerale, cari nu puţine rivale peste tot globul: Fântâna df iod, fort* plăcută la beat; iSTOrnl fonlftneî Ini Ludovic, cftt sc pote dc limpede, şi baia do f>r şi acid carbonic, cari de 3o de aut aâ dat cele mai nne ineroae resnltate eacelente de cnră. Kle aă îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mai nimerită pentru a priimi cn demnitate pe ospeţii s?î! Atât la i 8 vdrele de băut cât şi la scaldele roci fi calde s’aă făcut din nod reparaţiuni, şi snb-senmatul are onore a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te ninlţămit. Informaţiunî mai de aprope la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncureecl. Zaizon lingă Braşov. J LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. Moşia Cocardgeaoa dis- trictnl ialomiţn, plasa Borci, se arende(jă pe termen de cinci ani, Cn începere de la 23 Aprilie 187$. Doritorii se vor adresa d-lnî Nicn Moscn, strada Colţeî No. 10. _________________591-0. Teşit de sub tipar şi se .vilă de veurjare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul romdn DIMITRIE A. şrCRDZA 2Pre|«l Leln TE\TltUI, DE VARi O RADINA OUICHARD Astăzi ţi !n fip-care spectacole ROMANE, FRANCESE SI GERMANE Compania dramatici dirişiati fi cu concursul artistic al D tui M. PASCAL T ANUNCIU IMPORTANT. Renumitul Hotel Moldavi» Situat in centrul oralului Ploesci strada Braşovenii, acesta Hotel bine şi elegant construit in t'outi etage cu mal multe saltine şi peste 30 camere caziu şi birt spaţios, osebit prăvălii grajd şi şopron precum şi o frumoşii grădină in curte cu un pavilion de ttit& eleganţa stil elveţian ce ptite servi seaonul de primă-vară, de varii, ttiuioă şi iarnă, este de închiriat dela sf. Dumitru viitor anul corent pe termen de cinci ani. Este de remarcat că in tot timpul cit armata russă a a aflat in Ploescl, acest hotel ca şi grădina 9e atfitu just, a fost visitat de mal mulţi principi şi adesea de familia imperială. Doritorii de al inchiria se pot ii adressa la proprietarul silfi d. Alecu Negulescu strada Sf. împăraţii, în Ploescl. A. "W ■ S Toţi d-nii corespondenţi ai (jiarnluî Timpul sunt rugaţi să bine-voiască ca banii proveniţi din vânzarea broşureî ,Cheia Profetului,* să ’i înainteze d’a dreptul ouor. »Societăţeî crucea Roşie* din Bucureşcî. Asemenea rugăm şi pe cei alţi d-nî cărora li s’a trimis acestă broşură spre vânzare aă se conforme avisnluî de faţă, cunoscând că acâstă sumă este oferită de d. M. Şapira numitei societăţi. A/ Şapira. Phisiognomist. LECŢJUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul •17 Strada Scaunele 17. FABRICA CHARTIE MECHANICA de la 2ĂRNFSCI, LÂNGĂ BRAŞOV produce chiirtiu de tipar iu dlvurau cali~ tăţi şi in formnte ile cele m:il muri usitate pentru cjiare. A se adresa Ia direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. < SrH',MAOAACA.»OJL.MI%f"-« ,LA ST&DA ALBĂ* A. "V X S IMPORTANT întâiul şi renumitul Magaiin de INCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIP IP QOLDSTEIN ,LA STfiOA ALBA- 8trada Carol I No. 5, (Curtea veohe) vis-â-vis de Sigismond Prager. Sosinduml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care staH în relaţiunl intime de mulţi am, un mare asortiment de diferite mărfi dape Putinele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame : Polonese cu T nasturi in ttite formele, Sandale, Pantofi, scl.; pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquin, ţ Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte burbătesci, asemenea pentru te felurile de ghete cu nasturi, elaatio şi altele, vfi rog a vg convinge de adevfir e. magasie este una din cele mal vechie din Capitala, care 'şl a câştigat o reputaţiune ia! frumtise pentu soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, si sper, că şi in viitor voiti 6 u Clientela D-vtistră. PHILIPP GOLDSTfelN, •da Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis de Sigismund Prager >La Sleua albi. 1 i K N P O 8 I T STRADA EPISCOPIEI No. 4 bA .STRU3URILK NKORn« 00 AS r UNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 AM TIST r L A O O A 3>T E SI CU O O A XJ A cu preţuri ftirte reduse şi neauzite penti acum IN I) I neura nimeni cu mine nici io privinţa calităţii vinurilor şi nici în reea ce privesce preţul lor. HQ. LiqueururT, Dilente Cognacurl vieui şi fin Champagn®. Ţuicâ veche naturală şi : Bâşicali Negru Vârtos Timâiftsă Cherry Muscat Lunel UnCde-lemn de Toscana. M. THEODORESCU. OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTl X X X X JP IR. _A IsT Z GT7UTHER â In YILl.R DK BUUXKLBS Portul MogoşoieT No. 1(1 vin - â - vis rto Consnlatul Kiishosc X X x X Kncoinandâ magazinul seu asortat In tot-d'a-una ftirto bine cu rufâriă de bărbaţi şi de lame, gulere, inancliate, batiste de lino, olandă şi mfctasfc, ciorapi pentru bftrbaţl şi dame, tl .nele fine (crupe de santd) caiuistine, groşotte, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei in cele mal noi forin* şi culori, umbrele de ştire şi de pltiie etc etc. Atrăgând tot ,lr dală atenţiunea onor. Oii Clientele că din causa crisel aro redus ftirte X mult preţurile. Ir editura sub-Bemnaţilor a ''şit de sub presă [/INTERPRETE MILITA1RE EN ORIENT. lin vocabular de buzunar in 4 limbi adică: ROMAND-FRANCESD- BDSU-TDRCD iu care se vor afla limbele rnBâ ,i turc® tot cn litere latine ast-fel compus, in cât fie care cnnosciitor de litere latine poate citi fi pronunţa cuvintele BtrSine dnpS reguli Ca adans conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai intrebn inţate la conversaţinni zilnice. Preţnl nnni exemplar de 160 paginein 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragiH e o prelucrare a acelui .L’interprâte militaire en Orient* care a dobândit la 1854 cn ocasia resbelnlui ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul servicii! care l’a fScut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi aceastâ carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţSrilor ocupate de armatele streine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi Btre-nii vor fi bine ajntaţi şi mnlţnmiţ! cn acest vocabular, mai cu seamâ in privinţa lim-beî turce, care are destule dificnltâţi in scriptura ei şi pe care le am inlStnrat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Cu stimS E. Gracvc Cr Comp. Podu Mogoşoai No. 40. TABLOUL MILITAU RepresintUud armata Română cn M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari in colaboraţinne cn d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolitbografiat din stăinătate. D-ni abonaţi la acest tabloQ snnt rugaţi a trămite, pentru a'şi lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 in tote ijilele de la 5— 7 ore dnpă amiaijî, presintând şi chitanţa ce aă, plătind şi reetnl pină la snma de 35 franci, costul fi-cărui esemplar. Se face cnnoscnt că s’aă depus asemenea tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţnl de 40 franci esemplarul D-nii din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptnl căpitanului Gherghe. cu trupurile Moşia Vişani, ei din Judeţul Rdmnieu - Sfiratm a D-lm Constantin Cretz.ulescu, se arendezi! de la Sf. Hheorghe anul viilui 1878. Arentuirea se v facea prin licitaţie Sâmbătă la 80 Iulie viitor in casa D-lul Nicolae Oreţu-lescu. Strada ’ Clemenţei No. 15. Doritorii de a avea cunoştinţa mat înainte de condiţiunile arenduiret. se vor adresa la D-nu Sache Piscu-pescu, în curtea bisericet Creţulescu. Tot in (Jiua de 80 Iulie se vor arenda şi moşiile DEDl’LESCl şi lORCULESGA a D-lor Constantin Creţulescu, Or. Mânu şi Zoe Ben-gesca, moşii ce se invecineşte cu VIŞANI de mal sus. 587. Un profesor vat academia Re oferă a pruda LEGTIUHI în nrmutorele sciiuţe: Desemn şi pictară, geometria, matematica §i îngenere tote sciiuţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în şrolele suporiore. Afară de aceste va putea da lec-ţinnî de piano, de limba franceau şi englesa. A se adresa Strada Virgilin No. li bis, sefl la Tipografia Thiel A Weias. Se canta un piano de î:i/nr. De încliinMt, l,;!-1'a'tr' Strada Modei Nro. Ilotidului d'Orieut. 8. iu dosul LE8 TENTES ET LES LITS Jm:. EC-'iT'X’^-A.nsrjsr ltue fîennaiiie No. 1!> - I .. buoarest CE SE POATE CAPATA PEirV'X'RVJ » FBATVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGE R IA DIN VIENA Calea Mogoşoieî Palais „Daria** 50 ban!: I cot Piohat de vâri. 3 franci: I p&reche papuci de baie. 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru oifârep 5 franci: 2 feţe de masă. colorate, de aţi ou ral â 5 franci: 2 garnitura colorate de dame. 5 franci t 12 gulere engl., in orl-care fason şi iii&rim«*. 5 franci : fl parechl ciorapi patentate. 5 franci: 0 gulere moderne pentru dame, după alegere 5 franci : 12 batiste albe de pinză adevârată. 5 franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălate. 6 franci: 6 prostipe de pânză curată. 5 franci: 6 şervete da masă de pânză adeverită. 6 franci: 12 şervete albe de ceaiti. i franci: 1 cămaşă modernă, simplă stifi brodată. 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. 5 franci : 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. b franci: 1 ooriet de damă. b franci . 3 şorţuri colorate pentrn dame. b franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 5 franci: 2 garniture fine |i moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 5 franci: 1 camison modern brodat. 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafti 5 franci: 1 cămaşă şefi o pereche de iimene de damă, l»o£at brodate 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată Creme-Dentelle. 5 franci : 1 fustă costum plissti. 5 franci; 1 bucată Tulpan. - Pentru 10 franci: I bucală Robe d'enfan^de toile. Pentru 16 franci : 1 bucată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 franci : 24 coţi Pichet. Pentru 20 franci: I bucată Manta de baie. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pânză de Rumburg, de 36 45 roţi. Pentru 55— 68 franci : I bucată pâniă de Belgia de 60 oujf. Pentru 75 — 108 franci : \ bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115 210 franci: 1 bucată Toile Batiste france*, Calea Mogoşoicî Palatul „Dacia“. Comănţlile din districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua foarte grabnic şi consciincios. Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentrn Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru IFatURÎ DE LOGAR ] PATURI, SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE Şi PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT j; SCAUIV l ■ IV FAUTEUIL SI A se adresa la l)-nil AD0LF DEUTSCH , Magazie de tapete H. H0NICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdiel. ;apete şi f I* 3 co 0 Pi (!) H a ANUNCIU IMPORTANT. NIJMU LA RENOMITOL MâGASIN ■ . % VtJftiPIJVt Sub firnj.v SAL. WEISERMAITN Strada Carol 1 No b (oiirtoa voclio) Tis-il-TÎs rfo farmacia Rissctorfcr Strada Uurol I N (nn*tea vcefic) Tis-â-vlff fina calitate a Murfel cât şi de eftinStatw* preţurilor, speră ca şi d’acum înainte vh bine voi a ’i da concuraţi > găsind in tot-d’a-una atăt mărfuri tine şi fasonate cât şi cu preţurile cele nmî moderate. Cu tota stima SAL. V\ EISE11MANN. I! y fel b b 6 S> H b ii U*MHUHU*******X****M*XHMU*UH*H X PHARMACIA LA „SPEBANTIA" «. CALKA MOaOŞOiEl, W. W X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X O. Obivct* <1. Cauciuc |i Articole ile Toalete. — Ateniene» anirajVit a efectua orl-oe **• W niande din roggortul modiral. BKUS. H A Tipugralla Tliinl & Wmaa. 1‘ulnl.ul .Daci»*.