Nr. 162. SÂMBĂTA 16 IULIE. ANUL II. - <877. A BOIST A. îuIE ISTTETTE !N TOATA ROMANI* : i'f. an . 6 •v îl luni . Infll , IN PTlUiNATATt: *4 1* 1a in iNSKUni'W SI BBCI.AMK * Linia Jf 30 lit*r« p*tit. IV, SO Imul l*e |mr>im I», *> ''«l, F* PaK,n:l.«. * 1*1 "x' Kerlaiu? 2 1«1 Doi liuiu. Un numtr In Capitali 10 bani. TIMPUL K.SE IN TOATE ZILELE DE Ll)(,Tl|i. HiuroiiI lfţ?U ncfiol h! A il dq i n i n t r iiy i <• 1: 1 11« 1.11 I „KaiMa". -A. KT TTISr OITXR £ 3? priim?ic In atr&inltaU: La D-nil Haattn fteim A Vogler in Viei.na, Walfiichgaaa* 10 A. Oppelik in Vienoa, Btubrabaitei 2; Rttdol Hiotn In Virana , 8eilentltte 2 ; Vmetni Hrâicka in Virana, TeinfoIUtrn*»? 17; PhUipp IM in Virana, Eachenbachgaj»? II j L. Lanţ A Comp. In Peşti fi Hamat Ixifrte Bwli%mr d Comp. In Paria. ticrlaorl oefranoat? no an primeao. Artioolele nepablicate >a vor arde. Un num£r In Oiitriote 16 bani. Cinul de Baoorracl 14 Iul p fânul dfi Vlruu, 2L Iulie . g Oblig. Rural?..... 81 SOife , Douafnialf ■ - ■ 7C HV( Naţirtnalt*...... . 67 «5 L’iedU fun« iar rural . . 71 ■ IV» Kraui in aur...... 76 30 D , urban . i\0 .............. . 124 li Itupr. municipal al 1’apit. 70 «9i/. Acţiunii? bincM .... . 8(10 - ('bliK. Renul..... 115 Credituri ....... . 157 40 Oblig. Dacia..... 300 Loodon ........ . 123 60 , Rumania .... 40 Ohligaţiunl rural? ungar? . 74 50 Impr. municipal cu prPiuil --- „ t?m?8vur . . . 74 50 lbanta Uomlnâ..... _ , transilvan? . 73 80 Pari* 3 luai..... 9930 !i9.in Argint în mărfuri . . 108 75 nadra > ..... .612 , ..... Napoleonul . . 9 86 tlerlin i?urt , mv, Marc 100..... Camai de Berlin 26 Iulie Actiun. Oii lor ferate române . ifc 4o Obligaţiunile roraâoe 8%. Priorităţile C. fer. rom. 8% împrumutul 0|ip?nh?iiu . Napoleonul................. Viena, termen lung .... Paria , scurt . . . 52 90 61 50 84 35 16 25 Bl 30 Calendarul Sumbitâ 16 (28) Iulie. Patronul gliei ; Mart. Antinogru. Ki'atritul sârelul : 4 ore 43 uiin. Apusul ud re Iul : 7 ore 30 min. Paiele tunel : Luna Plini. Bnonreacl Sie^ra Bucureael .... 8.15 n 10.— Ploeacl......9.5o n 12. Brâila . . . 1.53 n 6 Tecuci ii . . 4,38 d "11.40 Roman.........9.05 d 4.54 Buceva, aoaire . . 12.03 d 9.65 n FLEO AREA TRENURILOR Bicnreicl—01 orgia Bucureacl........9.16 d 6.05 a Giurgiu, aoaire..11.85 g 8.27 n Glarjl» - Baeoreucl (Jiurgid.......* . . T.26c 4.66 g BueareacI, aoaire . . . . 9.48 Iulie. Influeuţa <1—1 ni Layard începe acum a sa simţi într’un mod aproape esclnsiv la palatnl Snllannlnî. Mahmud-Damat-Paşa o recunoasce şi se supune. Şi apoi numai înţelegere! sale cn d. Layad, ’şî dato-resce menţinerea la putere. Dacă Tarcia ar fi învinsă într’o bătae regulată, Anglitera va ocupa Constatinopolnl. Sultanul este pregătit gentrn toate împrejurările; el aprobă vederile Angliei. — Serviciul d« la 37 iulie. 9 srs dimineaţa — UeUrad, 2fi Iulie. Garuisoana turcească Jr. la Niş a evacuat cu totul acest oraş şi a plecat spre Sofia. Cetlnle, 25 Iulie. Muntenegrenii aii ocupat eri lângă Nic-sici forturile înaintate Kffcnica şi Most. Garnisona de la Klanica a fagit la Nicsicî. Tarciî aii evacuat asemenea blokhausul de la Naducla, aproape de Babazar. Muntenegrenii aii înaintat retranşanientele lor cn 500 metri «pro înălţimile de la Brebţes. SomU. 24 Iulie. Mehemed-A li a sosit la Şnmla prove^ut cn pnterî depliue şi însoţit de Namik Paşa. Mari shimbărl sunt iminente. Constantlnopol, 23 Iulie. Patru mii livre sterline aii sosit deja din sumele ce oferă Porţii, musulmanii din ludia. Un boli 24 Iulie. Forţe considerabile de toate armele snut adunate aci sub comanda Inî Reuf şi So-leiinan-Paşn, gata a ataca j>e Ruşi. Malta. 24 Iulie. Circulă sgomotnl că garnisona se va ridica la 10.000 oameni. Batam. 24 Iulie Bjeinil-Paşn a început operaţiunile ufr-n- BUCDRESCI IULIE Abejiist-KhiQb-Prtşn bătaia continuă. ţl a ml a 26 lulif-I lovit rn Ruşiî, Viena, 25 Iulie. Aleko-Puşa ftnilmHadora] Porţii a prii mit urdin de ft cumpăra o cantitate considerabilă de material de resboill. Raarrad. 24 Iulie. O încăerare înverşunată s’h făcut intre Ruşi şi Turci în vecinătatea acestui oraş. Turcii şi-aîî menţinut posiţiele. G mare armată "» m c», and ruflI »r l.m AdrUuo^.. < -ţ,|, rt. ,nb „rdiniU Iul K«of-PufH ,i 80 l>« cânii criua oriontalil a isbiin-nit., confiisiun«a ii* ftt In Constanţi-nopol p.ftt şi In cercurile diplomatice «t"u7r a A„KlieIiBdin Europa, nn a fost atât .le mare ca acum de r&te-vn zile. Nu se mal ştie aproape nimic despre cele o« se petrec şi nimic nu mal pare probabil sad imposibil, ştirile, ce ne sosesc din Constant,innpol, sunt atflt de contrn/.icfttourf şi adeseori atftf le supPrAtoare, In c.llt ele par a fi r^spftndite dinadins spre a face ca lumea s& nu mai ştie nimic, despre cele ce se petrec In Turcia. \ic( pAnft astftzl nu se şti.», dacft In adevPr noul Ileneralisim Mebemet, Aii a sosit la Şumla, precum se a nuntaşe acum cftt.e-va zile. Tot atat de pu^in probabil este eft trupele lui Soleiuian l’iişa slk li sosit la A lâmboll, 25 lulif*. coprinzfi'id tont« for drianopol şi sA II plecat chiar de aici spre Balcani. Din Londra ne vine ştirea despre plecarea unul transport de 1,500 oameni şi despre preparativele ce se fac pentru îmbarcarea altor trupe şi transportarea lor In Orient. Asupra scopului ce Englitera urmăreşte prin aceste trupe şi asupra adevăratei destinaţii!ni a lor nu se ştie IncA nimic. De asemenea unii vorbesc despre un numfir mal mare. alţii despre unul mal mic. In sfArşit in Austria, dupft panica provocata prin trecerea trupelor ruseşti peste Balcani, a urmat o fasA de apatie şi a.lAncA tAcere, In cAt pare cA nimeni nu inal cuteazA a vorbi despre evenimentele din Orient.. Pe cftinpul de resboiO operaţiunile par afla intrat In o fasA mal a-CntA. De şi atAt, Turcii, cftt şi Huşii lipsesc a ne trAmite ştiri, In zilele trecute afi avut loc In mal multe pArţl lupte serioase, care cu toate acestea nu par a fi de cAt precA-tirl pentru o luptA decisivA. care se crede cA va urma cAt mar curAnd şi va clarifica situaţia astA/I atAt de nebot.ArAtA. DarA ar fi adevSrat cA trupele Iul floleiman Paşa afl plecat de la Adrianopol spre Balcani, a-tunc) nu rftmAne IndoialA cA Turcii cAt mal curftnd vor cutesa a se mişca şi pe oAmpiile de la DunAre. Noul ministru de esterne Aarifi-Paşa ş’a inaugurat, activitatea prin o notA circularA. în care face re-presentanţilor din st.rAinAtateal Por-ţei. ImpArtAşire despre cruzimile ce ar fi comis bulgarii in Inţeleifere cn cazacii contra musulmanilor de pe leritoriele ocnjiate. UrmAnd din n-cestea. Aarifi Paşa. atrage atenţia cabinetelor europene asupra agita-ţiunol ce se produce tu populaţiunea musulmanii, din toatA lumea şi dA es-resiA speranţei. cA Huşii vor pune ca-pfit pretinselor cruzimi, pentru ca nu cum-va musulmanii sA înceapA a se apPra Intr'un mod. pe care Poarta ar trebui sA'l regrete, dar nu l'ar mal putea evita. Precum se vede InsA. lumea nn se sperie de ameninţArile Turceşti. In Pruncia nici pAnA acum tiu se ştie nimic puşi tiv relativ la termenul alegerilor pentru OamerA. Se asigurft o A guvernul nici nu a luat IncA o liotArAre definitivi. Consiliul de miniştrii, ce a avut lor în sAptAmAna traoutA, a discutat asupra zilei de I I Dctoml-re: de şi InsA nici unul dintre miniştrii nn s'a pronunţat, contra acestui termin, ImtAjAren nu s'ii luat. S*1 crede InsA cA aceasta va rAmAnea pe ziua, In care alegerile vor trebui sA se facA. DupA ştirile comunicate de cAtre ,Cor. Pol.* din Constantinopol, Ab-dnl Kerim Paşa nu ar fi fost lipsit de comanda supremA In urma evenimentelor de pe cAmpul de rAsboift, ci flind-cA o delegaţiune specialA a raportat Sultanului despre starea de-solntA, In care se afiA armata In urma omisiunilor Iul. Muntenegrenii ad început ofensiva cn snco.es. La 21 Iulie, el aO ishut.it a ocupa .louS dintre fortA-reţele Nicsicî şi a face garnisoanele de vr’o 80 oameni, prisonierl. Scupc.ina a votat un imprnmut est.raordinar pentru intreţinerea unul corp de observaţiune la graniţele despre Turcia. LTPTELE DE LA RESCirO. Glargla, 24 lobe. DupA ce încredinţasem poştei scrisoarea mea din rondul trecut, eram hot.Arlt sA plec pe malul stAng al DunArel spre Zimnicea şi ast-fel sA mfi apropifl cu încetul de cartierul general rusesc. Pentru un om InsA, care In curs de dofi decenii s’a deprins cu viaţa ostAşeascA şi pentru-cA avântul resboinic este o plAcere sfirbA-toreascA, mirosul fumului de iarbA e trebuinţA şi bult.nl tunurilor un fel de instinct, care 11 poartA la locurile, unde oştirile se InoaerA îu InptA. Ast-fel de şi eram hotArit sA plec, ml1 simţeam ca legat de pA-inOnt şi mereil Iml auieuaiu plecarea, sperAnd cA In curend voi avea sA vAz ce-va. Presimţirea nu m’a înşelat. IncA-lecasem şi eram de|iarte de la Oinr-giu, fAeAnd o recnnoaşcere pe ţennul stAng al DunArel şi InaintAnd mereO spre apus. De odatA , cu totul departe, mi se arAtA o lungA roloanA de pulbere, din care pe ici pe colostrA-bAtea sclipirea puştilor şi a lAncilor cAzAceşt.I. Nn mP mal IndoiI, cA înaintea mea e brigada detajatA din •entrnl rusesc şi tnainteazA pe şoseaua de la Biela, despre sud, spre a face un atee asupra Kusciuciilu! on spre a şi ocupa eventual posi -ţinnl pentru i-ernarea acestei for-tAreţe. Chiar mal nainte de a fi avut timp sA mft orientez, se deschide focul de puşti Intre avant garde, uvertura spectacolului, ce avea sA urmeze imediat. Cam pe la orele pat.ru dupA a-uiia/I, se putea observa destul de clar, TI M PD L puni turcii iad positjunt denliingul inăl^imilor de lângă. rin] Lom şi puste jumătate de ceas, atât, bateriile ruseşti postate In faţă cu posiţiunile turceşti cit şi cu deosebire cele de la Slobozia. nă des his focul atât con tra forturilor, cat şi contra trupelor turceşti din cftmp. Efectul bateriilor de dincolo, se inţelege, unse putea constata: pat inşii pentru bateriile de din coace, ifil mărginesc a ?ă iu-credinţa, ci el a fost grozav. Canonada a durat vre-un ceas, după acea apoi a intrat infanteria in acţiune şi in scurt timp lupta era Încinsă pe întreaga linie. îndată ce ticţ'iima a intrat In acest stadiu, tot interesul se concentrează asupra resultatulul şi cu oare şl care nedumirire. aşteptam sfărşitul luptei, sperănd că voiă vedea pe turci pftrftsindu-şl posiţiunile. Precum se vede însă, turcii erau astă-dată pregătiţi şi aş'zaţl la posi-ţiuul bune, de oare-ee tn ciuda bra-vurel soldaţilor ruseşti, lupta a rămas indecisă. Ruşii aii năvălit în mal multe rânduri asupra posiţiuni-lor turceşti, cu toate aceste pe la opt ore, cănd începea a se întuneca, aă renunţat a mal continua lupta. Ast fel, ziua s'a încheiat, fără ca vr'una dintre părţi să se poată mândri cu succesele el. Nu rămânea Insă îndoială, ca în ziua următoare lupta se va reîncepe. Şi in adevăr, chiar mal naint.e de resfiri tul soare'nl, bateriile de pe ţărmul stăng au deschis focul, oănd prin aceasta trupelor de dincolo signalul de a lncepp şi din partea lor lupta. Pe la şase ceasuri trupele concentrate la Cula afi început a înainta în coloane masive contra posiţiuni-lor turceşti şi peste puţin, lupta se Încinse cu o înverşunare neasemănat mal mare de cât erl. Nici astă dată insă Ruşii nu aă isbutit a sili pe turci sâ-şl rără-seasă posiţiunile şi situaţiuneaa re-mas aproape aceea-şl din ziua trecută. Care ah fost apoi perderile şi căt de mari pentru unii şi alţii din luptători i — aceste sunt întrebări la care nu se poate re9punde. Ur-mftnd însă din Înverşunarea, cu care atât unii, căt şi alţii s'aă aruncat in luptă, nu ne mal putem îndoi, că numărul apărătorilor Rusciueulut a suferit o considerabilă scădere şi că in lupta, ce vs trebui să urmeze, va urma resultatul definitiv, la care ne aşteptăm. EPISOADE DIN RESBELUL RUSO-TURC Uâsim Intr'o corespondenţă adresată din Zimnicea ziarului; ,Tim- pul Noii" o povestire, care ni se pure că merita -ă o reproducem : Cel d’ânteifi pat ce am văzut, intrau I in spital, zice corcspou lentul numitei fol. era ocupat de im tânăr matelot — un frumos băiat . brun cu o mustaţă care d abia mijia ; och I săi 1 urca ii d» o lumină febrilă ; cu o Încăpăţânare de bolnav, el cerea ,să şează puţin* şi doctorul refuza. Am auzit această frasfi : „Es.i un adevărat im ftpuţiuat. Vsta o să-ţi facă răii.... El bine. Oiţe. Măinu o să viu Împăratul şi am să mă plâng lut de.... — Bine; am înţeles.... Voi l'ă- uiănea culcat... Voi rămânea.......Dar unde este sora? Sora! De ce strigi ... aşteaptă ... ea este ocupată; nare vreme fiind că ţi ferbe un oii., uite... privesce. 0 vezi ? Şi doi torul, un om voinic, cu o bună Infăţ'şarp. care arăta uu sufli t bun, dede d'u parte o numirii de pom ca să lase bolnavului săli suferind să vază pe sora ocupată lângă nn mic foc şi amestecând mi lingura intr'nn vas. Când mă apropia! de acest rănit, dânsul surise, mă rugă să duă pu-in d'o parte plapoma şi arătând din ochi crucea Sfântului-Oeorge. eu totul nouă. strălucind pe cămaşa ui de spital. — O vezi? El însuşi mi-a daro. El însuşi mi-a atârnat'o — zise bietul soldat cu frunt a senină. Da: tu escl un brav, zise doctorul , dar te misei prea mult. El i-a ordonat . al anzit'o, ca să te faci sănătos. — Cum se chiamă . întrebai pe doctor. ■ S'tuon Lopatiue, matelot, ui* lopătar din al 17-lea ponton*. Chiar In acea dimineaţă auzisem de acest nume; mi se povestise istoria lui pe care am verifiuat’o cu noul inforuiaţiunl şi pe care v'o reportez : ' La trecerea Dunării, al 17 lea ponton plecase cu al doilea eonvoib; nu se făcuse încă ziuă. Alba intrase în zona fluviului, ce 1 lumina luna, când batalioanele turceşti deschiseră un foc groasnic. Din patru zecr şi cinci fantasin! din regimentul Minat şi opt lopătarl cari erau pe ponton, n'aă re mas nici pe jumătate in câte-va minute. Cu toate acestea, pontonul era din ce In ce inul mult tărît de curent, locul inimicului nu contenea şi al noştri cădeau unul după altul; in curând numărul lor s a redus la patru inşi, şi apoi în sfârşit la unul singur; pontonul nu mal putea 11 (ârmiiit şi era dus in linie Dreaptă spre ripa turcească : cel din urmă care remâsese cu viaţă , hotărlt a nu cădea viu îu inânele vrăjmaşului. se aruncă iu Dunăre. Un glonţ 1 lovi la umăr şi-i sdro-lii iuehietura: cu multă anevoinţă . ajutat de singurul braţ nevătămat, se puse să înoate şi reuşi a ajunge intr'o insulă a fluviului, aşezată cil cinci verste mai j.,s de locul trecătorul. Dar Turcii 1 zăriseră şi in momentul când punea piciorul pe pământ, un nit glonţ veni să’l sdro-beasta al doilea braţ , d’asupra co tulul. Acest brnv care se lupta i-tât. de energie lontra morţii, era Pimon Lopatine. Tocmai după cinei zile a fost găsit şi transportat la Zimnicea intr'o şalupă rusă. Aceste rinei zile le petrecuse nemâncat ; râuile Ini deveniseră poro-ioase şi făcuseră vernil; dar el tot nu’şl perdn.se sângele lui rece. Fiecare zi se băga în apă până în găt ca să şl recorensoă şi să ş1 spele giozavel“'i răni. Mai ninl pprduse speranţa — o spline el curat — de a fi scăpat (avea şi de ce . in vreme de tund zile în starea asta!); a văzut oameni miş' ându-se pe mal , dar nu putea să deosibeas1 ă d.uă erau ami< I sală inimici: nu eunosca fireşce sfăişi-tul încercării trecerii şi ceea re I sdrobia mal mult, era teama ca trecerea nu vi fi reuşit. In fine a ein-cea zi a auzit sgornot de roate şi voci rusesc!; atunci el chemă şi aâ venit de Taft ridicat. Împăratul numai de cât) a vizitat pe acest rănit. „Duily-News* a primit următoarea corespondenţă din Varnn ; Un tren efe soldaţi răniţi a sosit aci mal alaltă-erl de la Şiştov. Până Ia Ruseiuk ftispseiă transportaţi in care cu bol; de aci şi până la Var-na cu drumul de fei; peste tot făcuseră cinci zile pe driuu. Sermanil oameni! nu scoteaă nici o vorbă de plângere. Cei ce eraă mal greă răniţi eraă aşezaţi în care mal mari unde se puteau întinde In toată lungimea , dar cei lalţi erau siliţi să călătorească In care obicinuite şi a sta ghemuiţi în toată călătoria. Un nwe număr de răniţi căpătaseră răni de baionetă In picior ce-va mal sus de geniu bl, şi suferinţele lor pâreafl grozave, dar nu scotea uu cuvânt de durere : cu toate acestea ochii plângători trăda suferinţele şi durerea. Răniţi .chiar la începutul luptei, învinşi, ne mal fiind în stare a se bate ! • Uniformele lor acoperite peste tot leu sânge Incliegnt, le eraă lipite de piele şi câte va bandsge nu s’aă putut, deslipi de pe râm de cât cu cea mal mare greutate , atât de mult timp stătuseră neschimbate. La sta-ţiă aă coborit pe toţi răniţii din tren şi aă fost aşezaţi intr'o magazie la adăpost de soare. Un chirurg le pansă atunci rănile cu multă blândeţe. Era cev.i duios de a vedea pe cel mal uşor răniţi asistând la 'onfraţil lor de arme gruâ loviţi. A doa zi. toţi au fost trimişi la Con=tantiuopol ; In această privinţă sunt multe plângeri, pentru că locuri sunt cu îmbelşugate în spitalul de aici şi prin urmare era mal bine dară nu l Înghesuia unul peste altul pe aceşti nenorociţi du-cftndu l pe toţi d odată cu grămada. Un fapt hazliii sa petrecut mal de ună zi intre Rusciuc şi Cerna-voda. Un engh z se ducea la oraş, când pe drum fu oprit de un başi-buzuc, alt-fel hiat de minune. Brigandul îşi opri calul iu curmezişul drumului şi trase iataganul şi ameninţă pe călător că 1 tae dacă nu stă locului. Englezul işî scoase liniştit' re-volveiul şi ’l îndreptă drept spre capul başi-buziiculin , care remase uimit. Se adresase la un muşteriii răâ şi nu ’l-a trebuit mult timp să se convingă: el îşi puse iataganul la loc, surise şi făcu scuze fără margini Englezului şi ar fi şfers’o binişor, dacă Ingliş i-nr fi dat voie: dar a fost condus, revolverul stând neclintit prea aproape de creeril lui, pănă la garda oraşului, unde. stre-curându-se prin mulţime, a putut să se facă nevăzut. Aceşti bandiţi comit jafuri fără margini. Acelaşi Englez a auzit In aceeaşi zi o dft-tătură de foc lângă dănsul; Indrep-tăndu-se spre partea de unde venise sgomotul, găsi un biet păstor omo-rit, de un başi-buzuc căruia nu-I de-dese nici o pricină de ceartă : bea apă la o fântână. Se pare că rnise-rabilul başi buzue nu voise de cât să cerce o rarabinâ nouă, ce i să dedese, san mal drept, pe care o furase. ŞCOALA PRIMARA MODEL din STRADA CLEMENŢEI ,Românul* . care foarte rar vor-besce de învăţământul public, In-tr’unul din numerile trecute zice despre această scoală a cărei clădire o datoriui inteligenţei şi age-rirael fostului primar rteorgie Mânu : „Primăria a construit un frumos edific-ili pe strada Clemenţei, destinat, a servi ca]_locul de scoală primară de băieţi şi de fete. El inde-plinesce toate condiţiunile cerute pentru un local de scoală : şalele sunt spaţioase, bine aerate, bine luminate. Lipsesce mobiliarul ; dar nu ne îndoim ci îndată ce primă r>a va dispune de mijloace, va lua măsuri şi pentru mobiliar. Această scoală e destinată a fi scoală primară model. Am dori dar ca nimic să nu se nfglige pentru a fi in adevăr model. Cu ocasiunea esamenelor acestui un, am văzut cu plăcere că închisa 1 de băieţi, metoda intuitivi e aplicată cu mult succes, inulţămită stă-rninţ'dor unul tânăr institutore, care a esercitat această profesiune mal mulţi ani In şcoala publică din Braşov. In clasa IU s’a putut vedea , după modul cum răspundeau copil Ia diferitele întrebări, eă bătrânul institutore al acestei clase scie a'şl J îndeplini delicata misiune ce’l este încredinţată. Pe lângă înlesnirea d'a se esprime, se putea constata că copil sunt pătrunşi de ceea ce spun şi iâ reaoa metodă d’a învăţa lec-ţiunile ca papagalii, este înlăturată. Pe lângă cele-l-alte cursuri, in-stitutorele acestei clase avu neme-rita ideiă d’a învăţa pe copil să declame diferite versuri. Mărturisim cam fost mişcaţi ascultând cum declama copil „Românul* de Tăut, şi cu ce intonaţiune energică ziceau „Românul nu #va peri*, precum şi alte versuri: „MichaiO Bravul, Constantin Brâncoveunu, Steaoa României*, etc. Nu seim daca această nemerită ideiă a fost introdusă şi tn alte scoale primare; dar ar fi de dorit să se introducă, căci credem eă cu modul acesta se desvoltă şi mal bine şi mal lesne in copil simţi-mintele patriotismului. Din câte am putnt vedea, tn clasele I şi IU ale acestei scoale, putem zice că ea poate fi model. Nu seim daca tot astfel este şi In clasele II şi 111. Ar fi insă de dorit, de oare-ce şcoala e destinată a fi model, ca toţi institutorii el să fiă dintre cel mal distinşi. SCIR1 OFICIALE S'a deschis pe neSma ministerului de re-sbel un credit suplimentar de lei nolnoă sute jose-zeci şi cinci mii treî-zeclşi cinci (365035) asupra eserciţiuluî 1877, pentru acoperirea cheltnelilor de soldă şi hrană pe luna trecută Maifl a oamenilor (grade inferioare) FOITA „TIMPULUI" ASASINAREA I'DAMNEI DK TOUinTI.LE I) E C.iTRE SOTUI. El. Z:lele trecute s'a judecat în Tirol, la Botzen, nn proces cnre a avnt în Austria nn mare reeuuet. Presa europeană g’a mai ocupat de a-ceai-tă dramatică afacere, la Iulie 1876, a-tnncl când victima pe care o numiafi d-na Contesă de Tourville, şi care călătoria ca turistă , b’u aflat moartă în fnndnl unei prăpăstii din Tirol, câţî-va paşi de la fruntaria Italiei. Justiţia austriacă a fBcnt asupra împrejurărilor misterioase cari ufi însoţit această moarte, o lungă cercetare ol cărei rezultat a fost înfăţişarea d-lnî de Tonr-ville înaintea juriului din Botzen. Aceet procee a ţinnt şase zile. Corniţele Melchiori presida Cartea. D-uul de Kopf, procurorul g* neral, era pe banca minister ului public. Amândoi aceştia sunt BOmitSţile mngistrotarel anstriace. Juriul ne compunea din dol-spro-zece membrii şi Joi membrii suplementarl. Accusatul s’a înfăţişat cu nn mers uşor, cu zâmbetul pe buze. El este nn june înalt, elegant, oacheş şi aerul sigur. Obrajiî, încadraţi d’o barbă neagră, nîl espresie şi chiar frumuseţe. Părul cărunt la tâmple. Talia ’î peBte mijlocia. K învestmântat foarte corect în negru. Presidentul întrebă iu itulieuesce. Acu-satul răspunse cu uu glas tare, une ori îu acea limbă, alte ori îu franţaaesce. In Bală, un represeutant al moştenitorilor d-neî de Tourville asistă la deabaterî. Trei medici legîştî cari afi cooperat la cercetare sunt de faţă ; acusatnl are lângă el nil dragoman italian. Prezidentul îdsuşÎ a citit actul de acuzaţie, iu aceşti termeni : •Enric Perreau, zis de Tourville, in vârstă de 10 anî, catolic, însurat, născut Ia Vak-nciannes în Franţa , naturalizat in Englitera, eate acuzat că In 16 Iulie 1870, după am in/.I şi pe drumul dintre Franzen-sholie şi Trafoi, cu scop d’a o ucide , a schingiuit pu soţia bu NU de lin a , născută Milltr, aşa c’a şi murit crimă prevăzuta de § 130 din codul penal*. Dar ’nainted’a intra în amăruntele dramei pe care justiţia austriacă a resunia-t’o în aceste câte-va linii, este interesant să cnuoascem cine este acuzatul , cum a vieţuit, în ce împrejurări s'a lUBarat; să resnmăm intr’un cuvânt principalele iiuii ale unei vieţi Bveuturate care a resbit ’naiutea juriului, sub o acuzaţie capitală. Adevăratul nume al acneatnlul nu este do Tourville; el ae numesce Enric Perreau. S’a născut la 2 Iulie 1837, la Valeucien-nes, dintr’o familie de proprietari mici, cari ’l-au dat o bună educaţie, dar ’l-afi lăsat puţină avere. Junele rSmâind orfelin de timpurifi, s’a ruinat iute. După ce a lncrat câţî-va ani ca cîerc la un notar din Valeuciennes, d. Alglave, pună la 1858, Enric de Tourville, — sau mal biuo Enric Perreau, — a început aă facă lungi călători! prin Englitere, Elveţia şi Germania. In 1367, o bătrână mătuşe, care ’l nju-tase merefi cn bani, muri lăsândn’îo ruică moştanîre. Enric Perreau se puse atunci a căuta o moştenitoare. Trecu in Hagiilor» unde făcu, intr’uu hotel din Londra, cunoscinţa unei văduve, D-na Elisa Urigam, însoţită de fiica el, miss Flarriettn. El se recomandă ca nn avut proprietar funciar, cern şi obţinu mâna fetei, şi, prin aceasta ’şl câştigă drepturi la o moştenire de 7(>,000 li- vre 9terlinge. Euric Perreau însă era considerat de cunoscuţii săi chiar de atunci de un aventurar, dându’şi adresa la Paris, aci , Hotelul Luvruluî», aci «Strada Rivoli,, de şi nn locuise acolo nici odată. Făcu cu soţia aa o lungă călătoriă pe continent, şi se întoarse îu Euglitera , la începutul lui Aprilie 1868; câte-va zile în urmă, soacra loî muri iu nisce împrejurări cu totul ciudate. La 11 Aprilie 1868, dimineaţa, d-na Brigham şedea îu casa eî din Londra, lâugă fiică*sa, în sala de mâncare, cn o scrisoare în mână. Ginerele el, şezend la masă, părea că ’l ocupat cu ştergerea uunT revolver. De odată, o servitoare, care fşise din sală, auzi pe Perrean strigând să n-ducă un medic. Ea reintră îu sala de mâncare. D-na Brigham era întinsă intr’nn fotolifi. Sângele’! curgea dintr’o rană de la frnnte, produsă d’nn glonţ fi care-o ucise îndată. Aoeastă moarte păru uşia de estraordi-uară iu cât, după pntru zile, se convocă un juritt. Enric de Tourville, foarte liniştit * declară cu jurământ ’naintea juriului, că : «Soacra na ’l-o rugat să ’I arate mecanismul revolverului. El ’i 'l-a esplicat, şi că cerendu'i Bă ’i arate cum se îucarcă, el a tntrodus un cartuş. D-na Brigham a luat atunci revolverul în mână, 'l-a armat de patru sa fi cinci ori şi a împins acul ; apoi, pe când îi ’napoia arma cn mâna stângă, — cu ţeava spre ea,— pistolul s’a descărcat şi glonţul » lovit’o în ternplă». Chiar de atnnol era toată probabilitatea că Tourville e*te an asasin. Un ar-mnrar chiămat ca espert, afirmă că este imposibil au accident în condiţiile arătate d’acel tânăr. Apoi, soacră-sa era singurul obstacol serios care ’l împedeca d'a se bucura fără oootrol de averea eî: soţia luî era uşoară de oiinte şi bolnăvicioasă. Dar mărimea crimei, cutezanţa esecuţiel şi mal cn seamă împrejurarea că orl-ce mobil de omor nu era în aparinţă,—Perreau trecând atuncea de un avut proprietar,— influenţară verdictul juri olul, care declară pe, Elisa Brigham «moartă prin imprudenţă.* Această decisie cansă o impresie foar*« vie. Se află după aceea oă, câţî-va au! mal *nainte,P erreau se pronunţase despre soarta reaervată uneî Boacre care ’l-v fi genat. Un msrtur’l a auzit, la băile de mare de TIMPUL i*ri s’afl chemat la armata permanentă fi teritorială pentrn compleetarea efectivelor corpnrilor de trn|>ă pusepe picior de resbel. Se deachide mioistrnlnT noitrn secretar de stat la departamental fiuancelor un credit suplimentar de 4(\000, încap. ll,»rt. 2, bndgetnl annlnt 1877, pentrn a face laciă eheltnelilor necesare la punerea în stare d's funcţiona a palatnlnî de rnonetă el Statnlui aţa in cât să se pu.tu începe batereajmonetei naţionale de aur ţi bronz dnpă lenea din 2 Aninat 187 hani. c5 nn voifl fi de nimica lipsit în tot tiropnl eseiuplll ce le uresentiiţl J-voastrâ urir'i P°vn?r'i ■■ lei. Avram Solnn r j i__r 1.: L*_____i.: I.i 1 ♦ şi toţi românii şi românele de pretutindeni. dorind a contribui şi el după putinţă In ajutorul militarilor români răniţi pe câmpul de Iu| tft. la 96 ale trecutei luni Iunie afl dat! o r<-pivsentaţiune teatrală, al cărei venit curat de 603 lei Si) Imul I uii încredinţat sub-seninatnlul profesor al lor spre a l depune in primirea bani. Costaki Kruninsaki 40 biul. It-îb 2a Cirfmberg 50 Itaul. lieorghv IbeodiuQ 1 leii. Tlitodor Constantin 2 lei. Kella Ro-aenbetli 2 lei. Bura Kar.lfinann 1 lefi. M ilea Lnbowicf 10 banb Solomon 1 ibsr I lei. Marcn Buin 30 bani. Filns 50 bani. Rifea Svhwartz 1 leu. Jancu Şapcaru 1 leii. Lea Weinberg 50 bani. GT.mbelli Wandernian 1 ItiB. SidiTinann 0 li». Safta Dimitriu 1 leî. Kettel Ka ifinii un 4 leî. Toflder loan I leu. I. Zwitbeln3 lei. Roşa Dulberg 4 leî 5<> cât va ţinea aceasta. Intr'nn cnreat Ţb- d-voastre pentru piosul scop la care Sarah Frolding 5 lei. Dooiun lioide 1 leii. lucraţi cu atăta zel şi devotament. Cbirlotta Siuger 1 lefl. U. Abelos I 1 In urmarea acestora, am de mare ** •** 1 "**'* 1 fb^odor Pomeeco 4 lei onoare, pe respectnbile doamne. a l lieorghv Miilea 2 lei. Maria Abageriu 5" bani. Sterian Diinitriu :t lef. At’er Olaus-depune in primirea d-voastră prin berg 2 Hersca ,„cowit, , leB. dara intermediul d-lul doctor Const. Co-.'| ],a. Georghi T.ohariB 8 lei. loan C dresco, suma de 603 lei noi 89 bani, 1 Saul 2 lei loan Popawitz 2 lei. Costalii rugftndil-vâ a primi cu această oca- , Fglea 1 leB. Iakle Înşir l leB. George Di- siune, Încredinţarea despre distinsul j n,itrin 2 M' H,il9 Kosenzweig r,0 bu.I. Rosalie Kcntner 1 leî. Ma ke Mana, I leii. uieo respoct şi Înalta considepaţiune. I loan Popesoo, profesor la liceB fi diroctornl scoalei normale primare. La această adresă, comitetul a respuns : Domnule. Cu cea mat vis satisfacere ain primit suma de 603 lei 89 bani trimeşî pe lângă amabila d-voastră scrisoare, pentru cnre avi m onoare a vfi comunica recipisa cuvenită. — 8ub-semnatele apreciază în totul sentimentele patriotice de cnre sunt inspiraţi elevii scoalelor naţionale din urbea Bârlad sub direcţiunea unor bărbaţi Inminaţil şi a căror sacri flcil zilnice contribuiesc In modul cel mal eficace la conson naţiunel şi mărirea patriei noastre. Mnlţnmindu-vS în numele soldaţilor români răniţi de bine voitorul d-voastră concurs vâ rugăm >ă ară taţi colegilor şi elevilor d-voastră recunoscinţn noastre. Primiţi asigurarea consideraţiu-nilor celor mal distinse. Membrele comitetului. dosephina Stourza. A. fiannea, Cle-Opatra lancu Diamandy, Agripina Rosetti, A. Nano Costaki Costantinin 1 lefl. Totalnl listai : 211 leî, 05 baul. CRONICA Ocuparea Nicopoluluî d« trupele rouiăne, pe care ntn aunnţat-o erî ca bucurie, ni-30 afirmă cS s’a oprit. • Românul4 mal adoogă că uici uo scie dacă va mai trece armata noastră, j Tot o-dată d. Cogălniceann, ministrul î de est• rne, s’a oprit din drumul către IViena, — •amânând plecarea, — zice ,Ro-mânul,€ — cu ana safl doue zile." Ce-o urni fi ? Citim iu 48teaua României,, Duminică la 10 ale carenţei, au trecut consolidarea! prin U?I CoDte,e Tol9tovi Adiotentele M. S. Imperatorului, dnefind cu sine în Rusia Şase steaguri, trofeele luate la Nocopoli. DIN P.ONTRIBUTIILF. ACELUIAŞI COMITET LISTA Nr. 6. încredinţată d-nel vlce-presedinte, Jo-sephiim Stourza şt Kcatcriua lordnrki Iamandy. Elena Cofltandinow 11 leî 75 bani, 8afta Domtpch 3,5 leî 25 bani. Maria Gavriciu 23 Iei 50 bani. Virgin ia Radu 23 lei 50 bani. Doamna Racowitz 2 lei. Necunosenta 11 leî 75 bani. A. Brncner 23 lei 50 bani. Elena Stonrza 11 lei 75 bani, 1 oca şi jom. scamă. Caliopi loan 11 le! 75 bani, 1 litră scamă. Elena Cerkez 1 bucata americă Hoiscr Ascanasi 10 leî. Elena Harag o 10 coţi americă. Catinca Velea 35 leî 25 bani. Maria SU-fan Gâlcă 35 lei 25 bani cinci baudage de america. N. Nowak 8 leî. Maria Brettner 10 Iei. Maria Pentili 1 lefl. Ecaterina Corboa 20 leî 500 dr. scamă. Roşa Schcenşal 10 lei. Anica Pa-naitiu 8 lei. Maria Pogonatu II Iei 75 bani 50 dramuri scamă. Aneta Renza 23 Iei 50 banî. Safta Lary 5 Iei. Mărie Se-resco 2 Iei. A. Sfaelo 8 lei. Leiba Buin 2 lei. Tassica Daubrowicz 4 lei. Catinca Mi-clesco 11 leî 75 bani jnm. oca scamă. A-frodite Potamiano 11 lei 75 bani. A-Paximadis 11 leî 75 bani. E. Bahrin I leî. Maria Piker 50 banî. Natalie Drouhet 11 lei. Geoighy EefTali 11 lei 75 banî. Suma totală de 434 lei şi 50 bani. LISTA Nr. 7. încredinţată d-lor Josephlna Stourza ni Ecaterina lord aii laiuandy, D-na Rnscanda Valesco 48 lei. Maria Denpotidis 10 lei. Batiste 8 lei. A. Mnno-lin 10 lei. Cleopatra Kikuş 11 lei 75 banî. Catinca Mnnteano (3 lei. Haggi R, Cambour, 10 let. Dumitra Necnlafl 10 lei. 1 ie PoU-mian 5 lei. Irina Andrinopola 10 lei. Efrosina Silvestre 2 lei. Nfistase Ioflsif | lei. Domnn Moisi 20 banî. Mina Caraoaş 4 leî. Ştefan Ioueseo 4 lei. Georghy Va- , siliu 1 Ufl. Tene Glasberg 3 lei. Haia 15 rul itasieî m*a tratat, ca prins, ea atâta banănăt^te şi prevenţmne cam uicl-odatu în viaţa mea ii ain fost tratat de glorioşii mei stăpftnî, iluştrii padişahl din Stambul în timpul celor trtî-zecl de ani de când mS afin servind in armata otomană.. In cele din urmă zile ale septămâneî ec-spirat", afl trecut pe la gara de Iaşi, ffiră su se mal oprească în ornş cele din nrmă detaşamente ale diviziune» a 30-a. Erî afl trecut şi uu regiment du husari. Înainte de a pleca, colonelul acestui regiment a pus muzica de a căutat pe (>e-ronul găr^î, spre mulţumirea numtro^aluî public care asista. (.ST'taua României) Veuiru a îndeplini o datorie. Intr’an număr al ziarului nostru s’a alunecat un articol prin care autoral pretinde că ziarul *Ij Orient» nu are corespondent pe teatrul resboiului. Aoel articol s’a inserat fără ştirea re-dacţiuuei, scăpând ast-fel controlului el. Redacţia nea regretă această împrejurare şi din propria el iniţiativă se grăbea ce a declara că nn posedă cea mai mic'* cuno-acinţă dacă ♦POrtent» are ssfl nu are vre un coregpondent pe teatrul resboiului. Ridacţiunea. La 12 ale curentei, sfl trecut prin Iaşi echipsginl fregatei «Svetlana, ce este sub comandn fiulnl Imperatorului Marele Duce Alexe. Marele Duce Constantin Constanţi o o viei nepotul Imperatomlnî, făcea parte din echi-pagifl ca micl-man, adică un rang egal cu acel de sub-locotenent, şi tot in acea zi Ia 3 ore p. m. au plecat cu un tren militar, împreună cn camarazii sei intr’un vagon de clasa a doa. Eată cum ia fl parte la acest resboifl sfînt noenabriîj familiei imperiale cari nu pregeta a-şl vărsa «ftogele lor cel mai scump pentru eliberarea creştinilor de sub iataganul păgân ! Trenul care a sosit alultă-erl Ia amea/ă, in Ufl. a adns doă ante de militari roş» răniţi. EI fură pe dată Aşezaţi iu spitalal de la gară şi puşi sub căutarea mal mnltor dame ruse doctori în medicină şi hirurgie, cari dnpă cât ne-am informat, îşi exeTcită arta lor cu o dexteritate care ar face invidia celor mai buni medici din secsal urât. Fete de notat că, toţî^bolnavii aduşi erî, sunt foarte uşor răniţi, unii la braţe, alţii la picioare şi nici unu! periculos. In «Monitorul» de erî citim acest comunicat; Prin unele jurnale se vede răspândită sciinţa foarte neliniştitoare că s’ar fi ivit Peata-Bovîuă între vitele de transport ale armatei rase şi aname pe calea din Bacn-resci până la Zimnicea. care ameninţă vitele populaţiuneî noastre rurale cn perderl imense. Ministerul, spre liniştirea publică, a-dace la conscinţă că comisiunea compusă de deligaţii administrativi şi medicali, însărcinată cu cercetarea caşului anume la comuna Bănoasa, dnpă observaţi unea semnelor boalel în viaţă cât şi a lesiune-lor descoperite la mal multe autopsii făcute, a constatat că boala ce îu adevăr a băntuit vitele comute ale armatei ruse din aoea localitate, uu este Pesta-Bovină, ci boala zisă Gastro-Entherita-Nephritică acută, boală de natară epizootică, însă ne-contagioaeă, a caria ivire se atribaie prin-eipalimente onor condiţiunl defavorabile, de alimentaţiuue, de adăpare, de osteneală şi de o temj eratară mal rădicată. Mai în toţi auiî, în sesonul mai călduros, se observă îq ţară la noi această boală, şi astăzi chiar se mal afin anunţate caşuri de această boală şi la comuna Slobozia, din judeţul Ialomiţa, Domnescî-Călţuns, Slobozia şi cătnnu-Gruin, din judeţul Ilfov; pe la toate aceste comuna, ministerul a trimis veterinarii ceT mal speciali cari afl făcut constatarea naturel boaleî şi afl prescris măsurile necesare. Tot alalta-erl s’a expediat cn trenul in Rasia, opt prizonieri turci din oari unul era oficer, sosiţi la gară cu trenul de dimineaţă, care ’i aducea de la Dunăre. Ni se oomunică cu cea mal mare siguranţă o parte din conversaţiuuea ce a avut vinerea trecută Ia gara de Iaşi prinsul Hassan, cu o persoană străină de aici de diatincţiuue, care cunoaşoe limba turcească. Captivul otoman a declarat acelei persoane că a remas uimit de amabilitatea şi delicateţa cu care a fost tratat de către împăratul Alexandru, €Arnn-cându-m? la pământ după obiceiul nostru oriental, zise Hassan-paşa, înaintea Ţarului, şi punându ’î la picioare spada, el a poruncit îndată de m’a ridicat de jos, m’ail pus sa şed alătare cu dânsul, m’a felicitat pentru bravura ce am arătat atAt efi cât şi armata otomană de sub comân* dul mefl, şi mângâindn-mB ca cele mal dulci şi mai blânde cuvinte asupra neno-citelmele poziţii, m a asigurat că va căuta sl-rul facă captivitatea rit mai uşoară şi ULTIME SOIRI ttlerfla, 26 Ialle. Pe ţSnaal drept al Danlrel se vede o extraordiaari mifcarede trape, care ne face si presupunem, cS in cărând ve arm loc o acţinne mare fi decisivii. La depSrtare câte-va chilometri, de Ia Rnscinc, spre ipns fi miazâ-zi, pretntin-denea se ageazS baterii scutite cn escarpe fi contre-eecarpe. Tunurile snnt mari de câte 30 cent Se asi^orS cS Rnscincnl fi prin armare principala cale de comnnicaţinne in centrul Bulgariei, va fi in cnrenl ofttor-va zile in manile rnfilor. SOCIETATEA „ECONOMIA" DIN BOCURESCI ANUNCIU. Fiind-că în şedinţa adunărei generale ce a avut loc în ziua de Dumineca trecută 10 ale curentei, nu s’a putut ter-miua discuţinnea asupra raportului comisionul verificătoare ce a fost numită de adunarea generală de la începutul anului, s’a decis a se continua şedinţa pentru a doua Duminecă care este la 17 ale curentei tot la ora 1 d. m. îu sala Facultăţel de sciinţă din palatul Universitiţel şi cu toate că statutele nu prevede a se face vre o îccnnovciinţare in asemenea cas către d-uil Societari, sub-semnatul însă a crezut de cnviinţă a face această invita-ţiuue pentru cunoscinţi d-lor societari cari se interesează de această instituţiune spre a lna parte Ia desbatere. Preşedinte, P. S, Rwrt/ia*. T1MPML LE8 TENTES ET LES L1TS i*\-% itat nvc. LiTTnvn^isriNr IlUC GetlUililie \(>. Ii» TV Ia BUCAREST 3 (o 0 Pi (5 * H 1 ANUNCUJ IMPORTANT. NUMAI LA RENUMITUL MAUASIN jwi Sub firma SAL. WEISERMAN1T Strada Carul I No rt (cnrtea veche) vis-â-ris de farmacia Kissdorfer. Strada Carol I No t> (curtea roche) vis-A-ria de farmacia Kissdorfer AQ sosit, peutru sesiniul de veri» ud bogat asortiment de încălţăminte pentru BĂRBAŢI, DAME fi COPII. Cn deosebire PANTOFI 1)E DAME in tote formele după cele mai din nrmă fasdne fi efectuate din primele fabric» din Europa. Asemenea nu mare transport de cisme lungi de Incht, de Lak rusesc fi de vaca ca şi Mantale (cauciuc) de pl6ie prima qualitate. Sub-semnatul mulţumind onor P. T. Public de încrederea ce nâ dat susŞissei firme, care până acum aQ depus probe de fina calitate a Mărfel cât şi de eftinftatea preţurilor, speră ca fi d’acum înainte va bine voi a 'i da concursul seu, găsind in tot-d’a-una at-ăt mărfuri tine fi fasonate cât şi cn preţurile cele mai moderate. Cu V >tă stima «88-16) SAL. WEIXEKMANX. ii tel bl b $ l> H b i ulju SOCIETATEA DE ASSIGURA iE ICOBATRIi F01STID-A.TA I3ST .A-JNTTTIL, 18SS Aducem la cunoscinţi» onor. public, cîi societatea assigureză contra daunelor provenite de incendii) la clădiri şi obiecte miacă-6re; contra daunelor causate prin grindină. ;> contra daunelor (linşate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigure^â (Jestre pentru copil In tAte eombinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de m6rte. Inforraaţiunile ne» dă la sub-serisa agenţiă g«in‘rală şi la a-gi'iiiţil- el de prin distiicte Agent general pentru România ADULF WEINBERO Colbul gtradeî şi curtea vechie (hann roşiu). TI1. . . ITW.'i I IITMIfMIl I >>.«« «««m EHF0 8IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 I.A .STRtJQDRILE NEGRU* 00 AS f U N E RARĂ VINURI NATURALE VECHI 1)K 4,8 Şl 11 AM iisr flacoane si cu o o a tt a cu preţuri f<5rte reduse şi neauzite pfinS acum 1 N D I O E N E ALBE SI N E O K E u» C"Cheia Profetul ui,* să i î nai uter, e d’a drejitul onor. jSocietfiţeî crucea Roşie, din Bucureşcî. Asemenea rugăm şi pe cei alţi d-ni cărora li h a trimis acesta broşură spre v^n-<^are sa se conforme avisului de faţa, cunoscând că acesta suma este oferită de d. M. Şapira numitei societăţi. y Şapi/n 1‘Hlfingnomint. Anuncid Important. Dna din faptele cele măreţe ale Prea luălţatulul nostru Donru»tor, e«te şi curajul ce aă desvoltat la 15 Maid prin bombardarea cetăţei Vidinului când obu«jnrile inamicului esplmjiau fdrte iu apropriere de înălţimea Sa, fără a se oa în lături câtuşi de puţin din faţa bombelor. Acest fapt de mare devo'ament pentru patrie şi serviciG ca cap al armatei române, nu pote rămânea nepublicat şi de către mine prin tablouri litografice spre a’l memoria, pustându-le românii prin pereţii încăperilor lor. Am făcut dar de s’aîl litografiat cu cea mai mare esactitate pe acel tablou, vederea întinsei cetăţi a Vidinului în nmrgiuea Dunărei, vederea Calafatului şi a bateriilor român cum şi bombardările de arabele părţi, asemenea şi toţi d-niî ofic^rl superiori ai armatei române şi cei străini, ce însoţiau pe înălţimea Sa. Preţul unui tablou eBte de numai duoî eî noi. D-nil doritori îl vor cere de la mnecu trimeterea de bani în mărci poştale slhl timbre, calea Văcăreşti No. 151. Eră n capitala să află depuse la nmgasinele de librarii Graeve şi $5llosy via-a-vis de teatru, Ioanidi strada Lipscani, Stainberg strada Carol. A 3-ea parte din bani ce se va produce din vemjare b« vor da din par-temî pentrn familiile soldaţilor răniţi. Se mai află şi cele alte două bombar dării din Vid io şi Turtucaiace s’aft publicat mai nainte. Locot.-Colonel D. Pappasoglu. UICUMOHIIJ UTERE UE X «I este de vânzare cu preţul f6rte eftin prin Domnu C- SIEBRECMT Bncnresci. TEATRUL DE VARĂ uradina ouiohard A«t&*ntuirea se va fac'* prin licitaţie Sâmbătă la 80 Iulie viilor in casa I)-lui Nicolae Oreţu-lescu. Strada Clemenţei No. 11>. Doritorii de a avea cunoştinţa mal înainte de condiţiunile aremiuirei. se vor adresa la D-nu Sache Pisen-tescu, în curtea bisericei Creţulescu. Tot în (jiua de 80 Iulie se vor arenda şi moşiile DEDUDESCl^şi 10RDULESCA a D-lor Constantin Creţulescu. Gr. Mânu şi Zne Ben-gdsea. moşit ce se învecint-şte eu VTr§ANl de mai sus. s87. 0PER1LE MUSICALE imprimate io etliţiunea mSitri THIEL <5c weiss, typografi Strada Lipscani, palatul *Dacia.* FK. CONSTANTINE8CO D., Soavenir de Zixin, Valie pour pianoforte.... % CARI.SON C., Quatre morceaux Roumaini, pour pianoforte . . . . j FLECHTEN’MCHF.R A., Muma Iu» Ştefan, pentru o voce ^ piano..... 1 GEORGESCU TH., Doue «uspine. rom. prntru o voce ci piane ...... i B Spune, rom. naţională, oentrn o v ce cu piano... 1 KRATOCUWIL A. K.. Hora, Vidţa Ro aniel dîoi a piano........... 1 MEDEK J. W., Rouanla, Quadri'le de Conoart pentru piano........ « MDSICESCO G., Randuiala cunnniel pentr» piano.................. 5 STERN L., op. 10, Dcr Wunech (Dorinţa) fur Singit. und Clavierl». t , . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singit. und Clavierb.. » , , oo. 4. Grande Etude pour pianofort. .................. 1 . . op. 17. Hor*. Maridra pentru pianoforte............... 1 | , uo 18. 1)> rerea ml este mare, Valie brii. pentru piano. a j . op. 19. Visuri Ce de copil, Quadrille pentru piano..• . ’i , , La Favorite, 8chotti«ch pour piano.................... 1 . . Iţik-PolVa pentru piano............................... I , , op. SO. Apele de la Vidrescl, Bebottisch pour piano... I VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ...................... i T6te aceste se vend cu rabat de 15 X PHARMACIA LA „SPEKANTIA" ţţ < CAI,BA MOGOŞOAE1, 2#. X X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. * X Obiecte de Caneiue fi Articole de Toalete. — Asemenea se angajesi a efectsa orl-ce co- X «a rnande din rctwrtal medical. ~R~RTTS, XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJ xFRANTZ atriTTÎÎER 5 w â la VILLE DF, BRDXF.LES X ^ Podul Xogoşdiel No. R> vis - â - via de Consulatul Kummc X V Reoomand-a magaainul «eu asortat in tot-d a-una firte bine eu rufiril *'' '! *• J' X C dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandâ fi mătasâ, dorapl pentru birtaţi e uanie, X Banele fine (crape de santd) camisdne, grofette, broderie dantele, < - • ‘,*! fî 5 saa.'asîr »rx:;r »£ sa Se» § Qxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv PATURI DE LAGAR| PATURI, SISTEM FRARCES : PATURI SIMPLE : PATURI, CAR] SE TRANSTORMEZA INTR'UN MOMENT ■ IU si SC1A.UIW J A se adresn l(t D-nit AD0LF OEUTSCH , Mapudie de ta,>eie ş. . 1 H. HflNICH, Tupiţier şi Decorat*»»!-. P.mIuI Mogoşdiei. Tipogr»H« Tliiel & Weiss. Puiuţul .Duci»